REFERAT

Rigoletto
Muzica: Giuseppe Verdi
Libret: Francesco Maria Piave, dupa Victor Hugo Le Roi samuse
Premiera: Venetia, 11 martie, 1851
!"F#$ %&#$ #L"'#$(R)
Giuseppe *Fortunino Francesco+ Verdi *nascut ,n -./1- octom0rie 1811, Le Ronco2e, ducatu2
Parma 3 decedat ,n data de 45 ianuarie 1.-1, Mi2ano, %ta2ia+, compo6itor romantic ita2ian, unu2
dintre cei mai in7uen8i compo6itori ai seco2u2ui '%'9
Verdi, :u2 ;angiu2ui <ar2o Giuseppe Verdi =i a2 Luigiei )ttini, de condi8ie modest> =i aproape
ana2?a0e8i, s@a n>scut ,n Le Ronco2e, un sat de 2Ang> Busseto, apar8inAnd u2terior departamentu2ui
!aro, care, dup> aneCarea ducatu2ui Parma =i Piacen6a, a ?>cut parte din Primu2 %mperiu France69
Verdi apare ,n registru2 de 0ote6 din 11 octom0rie ca ?iind Dn>scut ieri, dar, din moment ce
6i2e2e erau ca2cu2ate adesea ca ,ncepAnd de 2a apusu2 soare2ui, acest 2ucru poate ?iCa data venirii
pe 2ume ?ie pe ., :e pe 1- octom0rie9 Eiua imediat urm>toare, a ?ost 0ote6at ,n rit romano@
cato2ic, primind nume2e 2atinesc Fosep; Fortuninus Franciscus9 # doua 6i dup> na=tere *,ntr@o
mar8i+, tat>2 2ui Verdi a 2uat nou@n>scutu2 =i 2@a dus 2a Busseto, a?2at 2a trei mi2e dep>rtare, unde
copi2u2 a ?ost ,nregistrat ca %osi? Fortunin FranGois9 Gre?ieru2 a redactat urm>toare2e ,n 2im0a
?rance6>H Aa s-a ntmplat, pentru c Verdi s-a nscut francez.
!a2entu2 s>u s@a mani?estat de timpuriu9 %ni8ia2, =i@a cA=tigat eCisten8a ca organist 2a Mi2ano, unde
a ,nceput s> compun> =i opereI ,n 181., Oberto a ?ost pus> cu succes ,n scen> 2a Jca2a =i a
marcat ,nceputu2 2ungii co2a0or>ri dintre Verdi =i editura 2ui Giu2io Ricordi9 )rm>toarea sa
oper>, Rege pentru o zi *)n giorno di regno, 18K-+, nu a avut succes, dar Nabucodonosor
*18K4+ a repre6entat primu2 s>u mare trium?, :ind urmat> de o a2t> oper> devenit> eCtrem de
cunoscut>, Lom0ar6ii *% Lom0ardi a22a Prima <rociata, 18K1+9 Lucr>ri2e scrise dup> aceea au
repre6entat numai capodopereH Rigoletto *1851+, La Traviata *1851+, Aida *1851+ =i ce2e dou>
opere a2e dep2inei maturit>8i, Otello *188L+ =i Falsta *18.-+, compuse dup> ce Ricordi i@a ?Mcut
cuno=tin8> cu #rrigo Boito9
Lucr>ri2e 2ui Verdi sunt adesea pre6entate pe scene2e opere2or din ,ntreaga 2ume =i, dep>=ind
2imite2e speci?ice genu2ui, une2e teme au intrat de mu2t> vreme ,n cu2tura popu2ar> 3 cum ar
?i ,,La donna e mobile din Rigo2etto, Va! pensiero *<oru2 ro0i2or evrei+ din
$a0ucco, ,,Libiano ne "lieti calici *<Antec de pa;ar+ din La !raviata =i #Mar$ul% din #ida9
<apodopere2e 2ui Verdi ,nc> domin> repertoriu2 standard, c;iar 2a un seco2 =i Num>tate dup>
crearea 2or9
La Busseto, educa8ia viitoru2ui compo6itor a ?ost pregnant in?2uen8at> de ?recvente2e vi6ite 2a
marea 0i02iotec> a =co2ii ie6uite 2oca2e9 Verdi a 2uat prime2e 2ec8ii de compo6i8ie de 2a #ntonio
Bare66i, un prosper negustor auto;ton =i mare iu0itor de mu6ic> *devenit u2terior socru2 s>u+,
care a ,ntre6>rit imediat ta2entu2 0>iatu2ui pentru mu6ic>9 On Busseto, e2 a urmat cursuri de
educa8ie genera2> =i a 2ucrat cu pro?esorii 2oca2i de mu6ic>, a ,nv>8at s> cAnte 2a org> =i c;iar a
diriNat oca6iona2 orc;estra din 2oca2itate9 Bare66i 2@a convins pe Verdi s> studie6e 2a
conservatoru2 din Mi2ano9 Jpre ru=inea 2or, cei de 2a <onservator au re?u6at admiterea tAn>ru2ui
Verdi, pe motiv c> nu ar avea su:cient ta2ent9
Bare66i nu =i@a pierdut ,ncrederea ,n Verdi =i a adunat ?onduri pentru a@2 aNuta 2a p2ata unor 2ec8ii
particu2are9 (rept urmare, 2a dou>6eci de ani, Verdi a p2ecat 2a Mi2ano s>@=i continue studii2e9 #
2uat 2ec8ii de contrapunct ,n timp ce participa 2a spectaco2e de oper> =i 2a concerte, cu deose0ire
de mu6ic> german>9 #socia8ia mi2ane6> Beaumonde 2@a convins c> ar tre0ui s> urme6e o carier>
speci?ic> unui compo6itor de mu6ic> pentru teatru9 La miN2ocu2 ani2or 181-, Verdi a participat 2a
sa2oane2e Ja2otto Ma??ei, g>6duite 2a Mi2ano de <2ara Ma??ei9 ederea 2ui de trei ani 2a Mi2ano a
?ost di:ci2> datorit> greut>8i2or Financiare cu care s@a con?runtat9 # studiat cu Vincen6o Lavigna,
un diriNor de 2a renumita &cala! care 2@a ?ami2iari6at cu m>re8ia operei (on Giovanni a 2ui
Mo6art9
<u toate acestea, eCperien8a mi2ane6> s@a dovedit a : una pu8in 0ene:c>, 2a :ne2e acestei
perioade nimeni ne:ind ,n mod rea2 interesat de capacit>8i2e mu6ica2e a2e tAn>ru2ui Verdi9
(ispre8uit =i respins, Verdi a revenit 2a Busseto, devenind pro?esor de mu6ic> =i, cu spriNinu2 2ui
#ntonio Bare66i, a sus8inut ,n 181- prima repre6enta8ie pu02ic>, 2a re=edin8a mentoru2ui s>u9
Pentru c> a ,ndr>git cu adev>rat mu6ica 2ui Verdi, Bare66i 2@a invitat s> devin> pro?esoru2 de
mu6ic> a2 :icei sa2e, Marg;erita9 <urAnd, ,ntre cei doi tineri s@a ,n:ripat o idi2>, urmat> de
c>s>torie 2a K mai 181L9 Marg;erita a n>scut doi copiiH Virginia Maria Luigia *4L martie 1815@14
august 1818+ =i %ci2io Romano *11 iu2ie 1818@44 octom0rie 181.+9
La Busseto, ,n 181., =i@a ?ina2i6at opera Oberto! 'onte de &an (oniacio9 On noiem0rie 181.,
cAnd Jca2a din Mi2ano a decis s> pun> ,n scen> &0erto, Verdi s@a mutat cu ?ami2ia ,n mare2e ora=9
<um opera s@a 0ucurat de un mare succes, Barto2omeo Mere22i, impresaru2 Jca2ei, i@a o?erit 2ui
Verdi un contract pentru ,nc> dou> 2ucr>ri9
Predecesorii care au in?2uen8at mu6ica 2ui Verdi sunt Gioacc)ino Rossini! Vincenzo (ellini!
Giacomo Me*erbeer =i, mai a2es, Gaetano +onizetti =i &averio Mercadante9 <u eCcep8ia
opere2or &te22o =i Fa2sta?? e2 nu s@a a?2at su0 in?2uen8a 2ui Pagner9 (e=i ,i purta respect 2ui
Gounod, Verdi s@a preocupat s> nu preia a0so2ut nimic de 2a ?rance6u2 pe care contemporanii s>i
,2 considerau ce2 mai mare compo6itor ,n via8>9
)nii critici sus8in c> Verdi nu a acordat su?icient> aten8ie aspectu2ui te;nic a2 compo6i8iei,
um0rind ast?e2 educa8ia sa mu6ica2> =i ra:namentu2 s>u speci?ic9 La un moment dat, ,nsu=i Verdi
a dec2arat c> Ddintre toi compozitorii trecui i prezeni, eu sunt cel mai nvat9 Ons> tot e2 s@a
gr>0it s> adaugeH Dcred cu toat tria cele afirmate, dar prin nvtur nu m refer la
cunotine n ale muzicii.
<u toate acestea, ar ?i incorect> presupunerea cM Verdi ar ?i su0estimat puterea eCpresiv> a
orc;estrei sau c> nu ar ?i reu=it s> o ?o2oseasc> 2a capacitate maCim> aco2o =i atunci cAnd se
impune acest 2ucru9 On p2us, ineditu2 orc;estra2 =i contrapunctu2 sunt caracteristici indu0ita0i2e a2e
sti2u2ui s>u componisticH spre eCemp2u, a22egro@u2 ascendent a2 coarde2or ,n scena Monterone din
Rigo2etto 3 care amp2i?ic> drama 3 sau, ,n cadru2 ace2eia=i opere, coru2 din cu2ise care, prin
incantarea rapid> a grupu2ui de ase note strAns 2egate, portreti6ea6> acustic ?oarte e?icient
vuiete2e amenin8>toare a2e ?urtunii care se apropie9 %nova8ii2e 2ui Verdi sunt atAt de distincte,
,ncAt a28i compo6itori nici m>car nu ,ndr>6nesc s> 2e uti2i6e6e, respectAnd ast?e2 pAn> a6i
semn>tura verdian>9
Verdi a ?ost unu2 dintre primii compo6itori care a perseverat cu r>0dare ,n c>utarea e2emente2or
sincrone ta2entu2ui s>u specia29 On strAns> co2a0orare cu 2i0reti=tii s>i =i con=tient c> eCpresia
dramatic> repre6int> punctu2 s>u ?orte, e2 a ?>cut tot posi0i2u2 ca, din 2ucrarea ini8ia2> care a stat
2a 0a6a 2i0retu2ui, s> :e e2iminate toate deta2ii2e Dinuti2e =i toate personaNe2e ,,de prisos,
p>strAnd doar personaNe2e p2ine de pasiune =i scene2e 0ogate ,n aspecte dramatice9
Mu2te dintre opere2e sa2e, cu deose0ire ce2e tAr6ii, create dup> 1851, ies din tiparu2 repertoriu2ui
standard9 $ici un a2t compo6itor ita2ian de oper> nu a reu=it s> ating> popu2aritatea 2ui Verdi,
eCcep8ie ?>cAnd, poate, Giacomo Puccini9
<u toate acestea, Verdi a su?erit o serie de teri0i2e tragedii persona2eH decesu2 prematur a2 :icei
sa2e ,n 1818, urmat de moartea :u2ui s>u ,n 181. =i de a so8iei, ,n 18K-9
,n giorno di regno -Rege pentru o zi. a ?ost un e=ec =i Verdi, devastat de dispari8ia precoce a
copii2or =i a so8iei, a ?ost aproape de a renun8a 2a activitatea de compo6itor9 <u toate acestea,
Mere22i a re?u6at s> accepte retragerea 2ui Verdi =i 2@a convins s> scrie Nabucco9 Mere22i i@a
,nmAnat 2i0retu2 spunAndH ,,Este super, ma!ni"c, tensionat, !randios, plin de situaii dramatice.
#tiu c ai renunat la compoziie, dar$ citete acest manuscris9 "2a0orarea operei a dat un nou
curs vie8ii 2ui Verdi, re,nviind scena 2iric> ita2ian> ,ntr@un moment ,n care nici un compo6itor
auto;ton nu mai reu=ea s> satis?ac> a=tept>ri2e pu02icu2ui din Peninsu2>9 Premiera din martie
18K4 2@a adus pe Verdi ,n ?runtea p2eiadei de compo6itori ita2ieni de oper>9
(up> $a0ucco, Verdi a compus 1K opere, deceniu2 de dup> 18K1 :ind caracteri6at de c>tre Verdi
drept Danii de ga2er>9 Printre ce2e mai reu=ite se num>r> / Lombardi, ,n 18K1, 0rnani ,n 18KK
=i Macbet) ,n 18K59
D#nii de ga2er> apropiindu@se de s?Ar=it, Verdi a creat una dintre capodopere2e sa2e ce2e mai
renumite, Rigoletto, a c>rei premier> de 2a Vene8ia, din 1851, s@a 0ucurat de un succes r>sun>tor9
(in cau6a tipu2ui de cen6ur> speci:c epocii, 2i0retu2, 0a6at pe o pies> a 2ui Victor 1ugo -Le roi
s2 amuse! Regele se amuz3+, a tre0uit supus unor revi6uiri su0stan8ia2e, iar compo6itoru2 a ?ost
de mai mu2te ori pe punctu2 de a 2>sa totu2 de i60e2i=te9 On ?oarte scurt timp, opera a devenit un
mare succes9
Opere de Giuseppe Verdi
%erto 3 181.
&n !iorno di re!no 3 18K-
'aucco 3 18K4
( )omardi alla prima crociata 3 18K1
Ernani 3 18KK
( due *oscari 3 18KK
+iovanna d,Arco 3 18K5
Alzira 3 18K5
Attila 3 18KL
-acet. 3 18K5
( masnadieri 3 18K5
/0rusalem 3 18K5
(l corsaro 3 18K8
)a atta!lia di )e!nano 3 18K.
)uisa -iller 3 18K.
1tiffelio 3 185-
Rigoletto 3 1851
(l trovatore 3 1851
)a traviata 3 1851
( vespri siciliani 3 1855
1imon 2occane!ra 3 1855
Aroldo 3 1855
&n allo in masc.era 3 185.
)a forza del destino 3 18L4
3on 4arlos 3 18L5
Aida 3 1851
%tello 3 1885
*alstaff 3 18.1
Rigoletto
Muzica: Giuseppe Verdi
Libret: Francesco Maria Piave, dupa Victor Hugo Le Roi samuse
Premiera: Venetia, 11 martie, 1851
Rigoletto este o oper> ,n trei acte de Giuseppe Verdi9
Li0retu2 de Francesco Maria Piave, adaptat dup> piesa 5e!ele se amuz de Victor Hugo9
(urata opereiH cca 4 ore9
Premiera operei a avut 2oc 2a 11 martie 1851, 2a 6eatro )a *enice din Vene ia 9
Locu2 i perioada aciuniiH Mantova *%ta2ia+, ,n seco2u2 a2 'V%@2ea
Personajele principale
Ducele de Mantova (tenor)
Rigoletto, bufonul ducelui de Mantova (bariton)
Gilda, fiica lui Rigoletto (sopran)
Giovanna, prietena Gildei (contralto)
Contele de Monterone (bas)
Contele Ceprano (bariton)
Contesa Ceprano (sopran)
Marullo, un cavaler (bariton)
Borsa, un curtean (tenor)
Sparafucile, un asasin de profesie (bas)
Maddalena, sora lui Sparafucile (mezzosopran)
Prin Rigoletto, Verdi d> via8> imaginii sa2e origina2e despre conceptu2 de dram> mu6ica2>,
,m0r>cAnd ?orma unui amestec de e2emente di?erite, care surprind e2emente socia2@cu2tura2e,
ape2And 2a un amestec de situa8ii tragicomice9 Rigo2etto propune a0ord>ri mu6ica2e variate,
pornind de 2a cea speci?ic> mici2or grupuri de mu6ican8i 3 precum ,n prima scen> sau DLa donna
e mo0i2e @, 2a me2odicitatea ita2ian> 3 precum ?aimosu2 cvartet DBe22a :g2ia de22amore @,
traversAnd mu6ica de camer> 3 cum ar ?i duetu2 dintre Rigo2etto =i Jpara?uci2e 3 =i pAn> 2a
dec2amato@uri puternic@concise, reg>site ,n registru2 superior adoptat de Rigo2etto =i de
Monterone9 &pera este mu2t mai 0ine integrat> din punct de vedere teatra2@mu6ica2 decAt 2ucr>ri2e
anterioare a2e 2ui Verdi9 Ro2u2 titu2ar din Rigo2etto repre6int> un verita0i2 tur de ?or8> pentru orice
0ariton9
PersonaNe2e p2ine de viata si mu6ica insu?2etita au ?acut din Rigoletto una dintre opere2e pre?erate
a2e pu02icu2ui, depasita doar de Aida pentru creatia 2ui Verdi9
Rigo2etto este mascariciu2 cocosat si cu un umor amar de 2a curte, a carui pretuita ?iica, Gilda,
este curtata de a?emeiatu2 +uce de Mantua9 #cestuia nu ii este prea greu sa o cucereasca9 Jatui
de g2ume2e adesea crude 3 pentru ca spuneau adevaru2 3 a2e mascariciu2ui, curtenii i2 paca2esc pe
Rigo2etto, iar Gi2da este sedusa de (uce9 Hotarat sa ii demonstre6e ?iicei sa2e cine este de ?apt
(uce2e, Rigo2etto o duce pe aceasta in casa asasinu2ui &paraucile, a carui sora Maddalena ii
o?era duce2ui ?armece2e sa2e9 Rigo2etto i2 angaNase pe Jpara?uci2e pentru a@2 ucide pe duce, dar
Madda2ena i2 convinge sa ucida in 2ocu2 acestuia pe a2tcineva, a2es 2a intamp2are9 Jtiind ca va ?i
ucisa, Gi2da apare deg;i6ata, este inNung;iata, 0agata intr@un sac si trimisa 2ui Rigo2etto, in 2ocu2
trupu2ui (uce2ui9 %n u2tima c2ipa, cocosatu2 desc;ide sacu2 si isi descopera ?iica in agonie, care
moare soptind u2time2e cuvinte de dragoste catre (uce9
Actul /
& petrecere 2a curtea (uce2ui de Mantova9 !An>ru2 duce povestete unui curtean c> ,2 interesea6>
o ?at> ?rumoas> pe care a v>6ut@o recent 2a 0iseric>9 "2 ,i a?irm> concepii2e 2i0ertine despre
dragoste, ,n aria QPentru mine, toate ?emei2e sunt 2a ?e2Q9 Bu?onu2 Rigo2etto se poart> ,n mod
servi2 ?a> de duce i ,i 0ate Noc de cei c>rora duce2e 2e@a vio2at soii2e sau ?iice2e9 )n curtean
r>spAndete 6vonu2 c> Rigo2etto ar avea o amant> secret>9 )n conte tAn>r, adAnc Nignit de 0u?on,
p2>nuiete o r>60unare ,mpreun> cu a2i curteni9 #poi un conte 0>trAn, ,ndurerat de umi2irea ?iicei
sa2e, ,2 02estem> ,n mod so2emn pe 0u?on9
Bu?onu2 Rigo2etto se ,ntoarce tAr6iu 2a 2ocuina sa ,nconNurat> de un gard ,na2t, ,n vecin>tatea
casei conte2ui ce2 tAn>r pe care 2@a Nignit9 "ste acostat pe drum de un necunoscut, care se
recomand> Jpara?uci2e i ,i o?er> servicii2e de uciga pro?esionist9 Rigo2etto ,2 a2ung>9 BAntuit
de remuc>ri, o0sedat de 02estemu2 0>trAnu2ui conte, Rigo2etto se simte i e2 tot un uciga9 "2
spuneH QJuntem 2a ?e2, eu cu 2im0a, e2 cu pumna2u2Q9 %ntrAnd ,n cas>, 0u?onu2 e ,ntAmpinat de
?iica sa Gi2da, pe care o ine ascuns> pentru a o ?eri de viaa des?rAnat> de 2a curte9 Gi2da ,2
asigur> c> nu a ieit din casa decAt pentru s2uN0a de 2a 0iseric>9 Rigo2etto p>r>sete casa pentru un
timp ?oarte scurt9 (uce2e de Mantova, deg;i6at ,n student s>rac, p>trunde ,n curtea casei i se
ascunde dup> un copac9 (e aici, e2 aude cum Gi2da ,i povestete guvernantei despre un tAn>r
admirator care a urm>rit@o de 2a 0iseric> pAn> acas>9 "ste vor0a desigur despre (uce2e de
Mantova, care iese din ascun6>toare i ,i ?ace Gi2dei dec2araii de dragoste pasionate9 "2 se
recomand> cu un nume ?a2sH Gua2tier Ma2de9 Gi2da se ,ndr>gostete de aa@6isu2 student i dup>
p2ecarea 2ui ea cAnt> aria Q$ume drag ce@ntAia dat> ?ace inima@mi s> 0at>999Q9 Ontre timp, pe strad>
se adun> curtenii instigai de conte2e ce2 tAn>r s> se r>60une pe Rigo2etto9 !oi ,i ,nc;ipuie c>
Gi2da este amanta 0u?onu2ui9 <And Rigo2etto se ,ntoarce, e2 este atras ,ntr@o capcan>9 Legat 2a
oc;i, 0u?onu2 accept> de 0un> voie s> participe 2a presupusa r>pire a soiei conte2ui ce2 tAn>r,
vecinu2 2ui9 (ar dup> ce e 2>sat singur i ,i scoate 2eg>tura de 2a oc;i, Rigo2etto ,ne2ege cu
groa6> c> e2 ,nsui a spriNinit scara pe care s@au urcat ,n casa 2ui r>pitorii propriei sa2e ?iice9
Actul //
& camera de desen ,n Pa2atu2 duce2ui.
La pa2at, (uce2e de Mantova a?2> cu ,ncAntare c> Gi2da a ?ost r>pit> i se a?2> ,n pa2at si este
cuprins de dragoste pentru ?rumoasa ?ata * arie+9 Rigo2etto, cAntAnd de durerea 2ui este 6dro0it de
durere, cu o pre?acut> nep>sare ,=i urmare=te atent du=manii =i ,=i da seama c> ?iica 2ui e 2a duce9
#cum Rigo2etto vine 2a pa2at s>@i caute ?iica i curtenii ranc;inoi ,i 0at Noc de durerea 2ui9
M>nia =i ura a2ternea6a cu t>nguiri pasiona2e9 (e6nadeNdea cump2ita, amenin8>ri2e =i apoi
rug>min8i2e =i imp2orarea sunt 6adarnice * arie+9
<urtenii ,2 ,mpiedica pe Rigo2etto s@o caute pe Gi2da9 "2 g>se=te o 0atist>, dar nu este a ei9
%at@o, ,ns>, cum dup> un timp, Gi2da vine ,n 0rae2e tat>2ui ei * duet+ i ,i povestete p2AngAnd c> a
?ost r>pit> i vio2at>9
Gi2da si Rigo2etto se pregatesc s> p>r>seasc> pa2atu29 Pedepsit pentru ,ndra6nea2a de a@2 ?i acu6at
pe duce, conte2e Monterone este dus spre 2ocu2 de eCecutie9 Rigo2etto =tie ca pentru ?2u=turaticu2
duce, Gi2da nu este decat o aventura trecatoare9 "ste ;ot>r>t sa@2 2oveasca pe ce2 care i@a r>pit
unica 0ucurie a vie8ii 9
(e a?ar> se aude din nou 02estemu2 conte2ui ce2 0>trAn care e ,n drum spre ,nc;isoare9 (ragostea
Gi2dei pentru duce e atAt de mare, ,ncAt ea are putere s>@2 ierte i ,ncearc> s> tempere6e setea de
r>60unare a tat>2ui ei9
Actul ///
Rigo2etto ,ncearc> s@o conving> pe Gi2da de caracteru2 Nosnic a2 (uce2ui de Mantova, sperAnd c>
o va QvindecaQ de dragoste9 On acest scop, o aduce 2a taverna ucigau2ui Jpara?uci2e, unde duce2e
va veni ademenit de sora ucigau2ui9 Rigo2etto i Gi2da se ascund i urm>resc prin ?ereastra
tavernei cum vine duce2e deg;i6at ,n o?ier de cava2erie9 "2 cAnt> o arie despre ?rivo2itatea ?emeiiH
QFemeia e sc;im0>toare999Q9 Gi2da vede cu durere cum duce2e ,i ?ace curte surorii ucigau2ui9
Rigo2etto o trimite acas> pe Gi2da, spunAndu@i s> se ,m0race cu ;aine 0>r0>teti pentru c>
intenionea6> s> ?ug> cu ea din Mantova9 (up> p2ecarea Gi2dei, Rigo2etto con?irma contractu2 pe
care 2@a ?>cut cu Jpara?uci2eH (uce2e de Mantova urmea6> s> ?ie ucis pAn> 2a mie6u2 nopii, iar
apoi 0u?onu2 tre0uie s> vin> ca s> arunce cadavru2 ,n rAu9 (up> p2ecarea 2ui Rigo2etto, se
pornete o ?urtun> n>pra6nic>9 #meit de 0>utur>, (uce2e de Mantova se duce ,ntr@o camer> s> se
cu2ce9 R>mai singuri, Jpara?uci2e i sora 2ui discut> despre crima p2>nuit>9 Jora ucigau2ui se
simte atras> de duce i ar vrea s>@2 sa2ve6e, dar tentaia 0ani2or e prea mare9 PAn> 2a urm>, cei doi
aNung 2a o ,ne2egereH dac> pAn> 2a mie6u2 nopii va veni 2a tavern> un str>in s> se ad>posteasc>
de ?urtun>, ,2 vor ucide i ,i vor preda 2ui Rigo2etto a2t cadavru9 <onversaia 2or este interceptat>
de Gi2da, pe care doru2 pentru duce a ?>cut@o s> se ,ntoarc> 2a tavern> ,m0r>cat> ,n ;aine
0>r0>teti, ca s>@2 vad> pentru u2tima oar>9 (in dragoste i disperare, ea se decide s> se sacri?ice
pentru duce9 (esc;ide ua i e ,nNung;iat>, ,n timp ce tunete2e ?urtunii cutremura tavern>9 On 6ori,
Rigo2etto vine cu 0anii i primete un sac, ,n care i se spune c> e cadavru2 duce2ui9 #NungAnd cu
sacu2 2a ma2u2 rAu2ui, Rigo2etto aude vocea (uce2ui de Mantova care se ,ntoarcea acas> dup>
poto2irea ?urtunii9 (uce2e cAnt>H QFemeia e sc;im0>toare999Q9 Bu?onu2 desc;ide sacu2 i e ,ngro6it
cAnd o g>seste pe Gi2da care ,nc> mai tr>iete9 !at>2 i ?iica ,i iau r>mas 0un i ,i cer unu2
a2tuia iertare9 Gi2da moare ,n 0rae2e 2ui Rigo2etto9 <utremurat de durere, 0u?onu2 ,i amintete
02estemu2 conte2ui 0>trAn9