UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR BUCURETI
Facultatea de mbuntiri Funciare i Ingineria Mediului
Specializare: Ingineria i Protecia Mediului n spaiul rural








Tehnologia reciclarii si valorificarii deseurilor rurale








Masteranzi :
Dragulescu Maria Mihaela
Raducanu Catalina Gabriela





Bucureti,
2014

PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR
JUDETUL SUCEAVA





















DECEMBRIE 2007 IANUARIE 2008


Cuprins

Capitolul 1. Date Generale

Capitolul 2. Gestionarea Deseurilor

Capitolul 3. Valorificarea si Compostarea Deseurilor

Capitolul 4. Atingerea tintelor privind reciclarea

Capitolul 5. Reciclarea si valorificarea deseurilor provenite din constructii
si demolari

Bibliografie





























Capitolul 1. Date Generale

PJGD Suceava

PJGD Suceava reprezinta principalul instrument de planificare strategica a gestiunii deseurilor
la nivel judetean.
Scopul acestuia este de a crea o baza solida de dezbatere si selectare a acelor optiuni care
permit realizarea unui sistem integrat de management durabil al deseurilor municipale. Planul
identifica punctele sensibile ale actualului sistem de gestiune a deseurilor si propune caile
eficiente de mbunatatire a acestuia prin masuri care sa permita atingerea obiectivelor si
tintelor asumate si conformarea practicilor cu cerintele legislatiei de protectia mediului.

Planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la
implementarea politicilor si atingerea tintelor stabilite n domeniul gestionarii deseurilor, la
stabilirea capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor, la controlul masurilor
tehnologice si la stabilirea cerintelor economice si de investitie.

BRealizarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor reprezinta o obligatie legislativa
nationala, exprimata de OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completata prin Legea nr.
426/2001, modificata si completata prin OUG nr. 61/2006 aprobata cu modificari si
compleata prin Legea nr. 27/2007, privind regimul deseurilor. Se prevede ca Planul Judetean
de Gestionare a Deseurilor sa fie elaborat de catre consiliul judetean n colaborarea cu agentia
judeteana pentru protectia mediului, sub coordonarea Agentiei Regionale pentru Protectia
Mediului, n baza principiilor si obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor.a

zaPlanul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Suceava (PJGD Suceava) a fost
realizat pe baza Metodologia pentru elaborarea planurilor judetene de gestionare a deseurilor
aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007.

Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD

teDeseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din
deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la
care se adauga alte cteva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din
constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri
de echipamente electrice si electronice. Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii au
fost stabilite de catre MMDD si ANPM.g
orin tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri mpreuna cu codurile conform
Listei europene a deseurilor si HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase.










Tabel nr. 1 Categorii de deseuri ce fac obiectul PJGD



Structura PJGD
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor trebuie structurat n conformitate cu un flux clar si
logic al informatiilor pornind de la situatia existenta n judet, relevanta din punct de vedere
geografic, si ajungnd la masurile de implementare si monitorizare.
Procesul de planificare este structurat n zece etape principale , dintre care
unele au o desfasurare suprapusa n timp.
Planul judetean de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele parti principale:
- Descrierea situatiei existente;
-
- . Planificare: Prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor;
Alternative tehnice potentiale;
Calculul capacitatilor necesare;
Masuri de implementare;
Evaluarea costurilor;
Masuri de implementare;
Monitorizarea planului.
Fluxurile speciale (deseuri municipale periculoase, deseuri din constructii si demolari,
namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si
electronice si vehicule scoase din uz) sunt prezentate n capitole separate.ssncj
n ceea ce priveste pre-colectarea diferentiata, punctele de colectare si activitatile de
reciclare a deseurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:
- sortarea la generator n containere speciale si transportul separat pentru hrtie/
sticla/metale/plastic/deseuri de ambalaj vor conduce la schimbarea obiceiurilor de
colectare a deseurilor n fiecare gospodarie, aceasta ducnd la implicarea populatiei;
- vor apare containere speciale pentru colectarea hrtiei/cartonului, a recipientilor din
PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile si sticlei pentru deseurilor provenite
din comert, institutii publice si parcuri;
centrele pentru sortarea deseurilor de ambalaje si a altor deseuri reciclabile din
deseurile municipale vor conduce la crearea de noi locuri de munca si vor schimba
destinatia unor fluxuri de deseuri;
ncurajarea compostarii deseurilor vegetale n propria gospodarie n zonele rurale,
precum si n centrele de compostare va conduce la cresterea cantitatilor de compost
folosite n agricultura;
colectarea diferentiata a deseurilor vegetale din zonele urbane determina schimbarea
procedurilor de lucru ale serviciilor orasenesti de ntretinere a spatiilor verzi;
amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separata a deseurilor voluminoase
faciliteaza eliminarea acestora fara sa fie depozitate necontrolat;
utilizarea unor instrumente economice pentru ncurajarea reutilizarii/reciclarii
materialelor provenite din deseuri poate determina cresterea cantitatilor colectate.
n ceea ce priveste fluxurile speciale de deseuri (puncte de colectare, centre de tratare sau
sisteme de preluare de catre distribuitori):
deseurile din constructii si demolari (caramizi, beton, tencuieli, tigle, lemn s.a.m.d.):
- vor fi sortate si prelucrate n vederea valorificarii, ramnnd ca fractiile
nevalorificabile sa fie eliminate controlat;
- se va ntari controlul si naspri din punct de vedere legal autorizarea societatilor de
constructii;
- se vor aplica tarife speciale la eliminarea deseurilor din constructii si demolari;
- populatia va trebui sa fie informata si sa se conformeze noilor practici, chiar daca
acestea vor presupune cheltuieli suplimentare;
deseurile menajere periculoase, deseurile de echipamente electrice si electronice si
vehicule scoase din uz:
-vor fi colectate n puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor,
facilitnd populatiei eliminarea acestor tipuri de deseuri;
- pentru a se putea atinge tintele de recuperare si reciclare agentii economici vor fi
ncurajati sa investeasca n instalatii nepoluante de tratare/reciclare a deseurilor
periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin
dezmembrare sau al celor provenite de la deseurile de echipamente electrice si
electronice crendu-se n acest fel noi locuri de munca, noi surse de materii prime
secundare;
- se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice (de
exemplu utilizarea sistemului preluarii acestor deseuri de catre distribuitori la
vnzarea unui produs nou din aceeasi categorie).
n ceea ce priveste informarea/consultarea publicului:
cetatenii vor fi informati asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea
deseurilor;
publicul va fi consultat naintea amenajarii oricarei instalatii de gestionare a deseurilor,
fiind de asteptat ca n timp gradul de implicare si constientizare sa creasca;
n perioada imediat urmatoare este foarte importanta constientizarea cetatenilor n ceea
ce priveste sistemul de colectare selectiva.
Pentru aceasta este necesar:
-sa se desfasoare campanii sistematice de informare;
- sa fie facute publice, n mod regulat, rapoarte privind cantitatile, investitiile,
costurile de colectare, tratare sau depozitare a deseurilor;
-sa aiba loc consultari publice sistematice n cadrul procedurilor de evaluare
strategica de mediu, de evaluare a impactului asupra mediului ori cele prevazute n
cadrul emiterii autorizatiilor de mediu.
Capitolul 2 Gestionarea Deseurilor
sCc
Date specifice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor
Situatia existenta reprezinta punctul de referinta si ajuta la identificarea necesitatilor pentru
dezvoltarile ulterioare n cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.
Autoritatile pentru protectia mediului din Romnia colecteaza date privind gestionarea
deseurilor nca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datnd din anul
1995. Pna n anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deseurilor s-a realizat de catre
agentiile judetene de protectia mediului pe baza de chestionare statistice, datele fiind
prelucrate de catre Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului
ICIM Bucuresti n colaborare cu Institutul National de Statistica (INS).
n anul 2004, n cadrul proiectului de asistenta tehnica PHARE RO 0107.04.03, a fost
realizata ancheta statistica pilot pentru deseuri, fiind mbunatatite si metodologia si
chestionarele de ancheta.
ncepnd cu anul 2005 Agentia Nationala pentru Protectia Mediului mpreuna cu Institutul
National de Statistica realizeaza cercetare statistica anuala.
Datele prezentate n acest capitol se refera la deseuri menajere, deseuri comerciale similare
cu cele menajere, deseuri voluminoase, deseuri din gradini, parcuri si piete si deseuri stradale.
Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul Suceava
Generarea deseurilor
Datele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate n principal de catre
operatorii de salubritate si se bazeaza n mare masura pe estimari si nu pe date precise,
obtinute prin cntariri.
n cadrul grupurilor de lucru, n etapa de elaborare a PJGD, au fost analizate datele privind
generarea deseurilor municipale detinute de catre APM, date rezultate din raportarile
statistice.

Cantitati de deseuri municipale generate
Deseurile municipale generate cuprind att deseurile generate si colectate (n amestec sau
selectiv), ct si deseurile generate si necolectate. Deseurile colectate reprezinta deseurile
generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deseurile necolectate sunt
reprezentate de deseurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populatie
urbana si rurala care nu beneficiaza de servicii de salubritate).
Indicatorii de generare deseuri menajere n mediul urban si rural recomandati de Metodologie
sunt 0,9 kg/loc/zi n mediul urban si 0,4 kg/loc/zi n mediul rural (n judet nu au fost realizate
pna n prezent masuratori).
Datele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate n principal de catre
operatorii de salubritate pe baza chestionarelor de ancheta statistica (date bazate n mare
masura pe estimari si nu pe date precise, obtinute prin cntariri).
n ceea ce priveste cantitatile de deseuri municipale colectate selectiv, la cantitatile declarate
de agentii de salubritate au fost adaugate si cantitatile de deseuri colectate de la populatie de
catre agentii economici autorizati pentru colectarea deseurilor reciclabile.
Cantitatea de deseuri generate si necolectate a fost calculata pe baza populatiei nedeservite de
servicii de salubritate si utiliznd un indice de generare de 0,9 kg/locuitori x zi n mediu urban
si 0,2 kg/locuitor x zi n mediu rural. S-a considerat ca valoarea adoptata descrie mai bine
realitatea din zona rurala a judetului, fiind luata n considerare situatia economica a judetului.



Tabel nr. 2 Cantitati de deseuri municipale generate n perioada 2001 2005 n judetul
Suceava






Analiza datelor prezentate anterior (date furnizate de APM Suceava conform raportarilor
statistice) nu a condus la identificarea unei tendinte privind cantitatile de deseuri municipale
generate anual. Lipsa unei corelari ntre dinamica cantitatilor de deseuri municipale pe de-o
parte si evolutia populatiei, respectiv a gradului de acoperire cu servicii pe de alta parte, poate
fi justificata doar prin calitatea precara a datelor raportate catre APM Suceava.a
r Indice de generare a deseurilor municipale
Indicatorii de generare a deseurilor municipale, exprimati n kg/locuitor x an, reprezinta un
parametru important att de verificare a plauzabilitatii datelor, ct si pentru calculul prognozei
de generare.
Indicatorii de generare se calculeaza att pentru deseurile municipale, ct si pentru deseurile
menajere pe baza cantitatii generate si a populatiei.
Indicatorii de generare prezinta o variatie neuniforma corelata cu datele raportate privind
cantitatile de deseuri municipale generate si deseuri menajere colectate n amestec de la
populatie. O posibila explicatie privind calitatea datelor raportate si gradul de incertitudine al
acestora este faptul ca raportarile s-au bazat pe estimari si nu pe cntariri. Se poate observa ca
valoarea indicelui de generare a deseurilor la nivelul anului 2005 (218 kg/locuitor x an) este
mult mai mica dect media la nivel national (364 kg/locuitor x an conform raport
EUROSTAT).
Fa Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate la nivelul anului 2005
Pe baza analizei datelor prezentate anterior, a indicatorilor statistici de generare a deseurilor si
a datelor detinute de Agentia pentru Protectia Mediului Suceava, au fost estimate cantitatile
de deseuri municipale generate la nivelul anului 2005 n judetul Suceava.
Cantitatile de deseuri menajere colectate si necolectate de la populatie au fost calculate pe
baza datelor disponibile privind aria de acoperire cu servicii de salubrizare (sectiunea 2.2.2.1)
si a indicilor de generare de 0,9 kg/locuitor x zi n mediul urban si 0,4 kg/locuitor x zi n
mediul rural.
Compozitia deseurilor menajere
Datele privind compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita, definind potentialul
pentru valorificarea deseurilor si ajutnd la stabilirea sistemelor de colectare.
Compozitia deseurilor menajere si asimilabile la nivelul judetului Suceava, existenta n baza
de date GD-MUN pentru anul 2005, este prezentata la nivelul ntregului judet, fara a fi
defalcate pe mediul urban si mediul rural. Compozitia deseurilor menajere este estimata pe
baza datelor din chestionarele de ancheta statistica completate de operatorii de salubritate,
nefiind determinata prin masuratori. De asemenea nu au fost disponibile date privind
ponderea materialelor de deseuri de ambalaje n deseurile menajere la nivelul judetului
Suceava.
i
n Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord-Est este prezentata
compozitia medie a deseurilor menajere n anul 2003, att pentru mediul urban ct si pentru
mediul rural, estimata pe baza datelor din chestionarele de ancheta statistica completate de
operatorii de salubritate.

Tabel nr.4 Compozitia medie estimata a deseurilor menajere n anul 2003 la nivelul
Regiunii 1 Nord-Est sursa de date PRGDe

ctul P

Ponderea deseurilor biodegradabile n deseurile municipal

n vederea determinarii cantitatii de deseuri biodegradabile municipale generate este necesara
cunoasterea ponderii acestor deseuri att n deseurile menajere (pe medii si cu evidentierea
ponderii deseurilor alimentare, de gradina, deseurilor de hrtie, carton, lemn), ct si n
deseurile asimilabile din comert, industie, institutii, n deseurile voluminoase, din gradini si
parcuri, din piete si n deseurile stradale.
Astfel de date nu sunt disponibile n prezent la nivelul judetului, pentru calculul prognozei
privind generarea deseurilor biodegradabile fiind utilizate datele din Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord Est (capitolul 4.3).
ncepnd cu anul 2008 este necesar a se determina ponderea deseurilor biodegradabile prin
masuratori, separat pentru mediul urban si rural.J
Colectarea si transportul deseurilor
Serviciul de salubrizare al localitatilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare si eliminare
deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor
publice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:
gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente
specializate organizate n cadrul consiliului local sau gestiune delegata - cnd autoritatile
administratiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi
operatori de servicii publice, carora le ncredinteaza (n baza unui contract de delegare a
gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea
sistemelor publice tehnico-edilitare necesare n vederea realizarii acestora.

Activitatile de colectare si transport al deseurilor municipale din judetul Suceava sunt
organizate diferit, n functie de marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare,
forma de proprietate.




n ceea ce priveste sistemele de colectare selectiva existente la nivelul judetului, n anul 2007
erau implementate astfel de sisteme n localitatile urbane.


Tabel nr. 5 Sisteme de colectare selectiva a deseurilor existente n judetul Suceava la
nivelul anului 2007


D









Capitolul 3. Valorificarea si Compostarea Deseurilor

Valorificarea si tratarea deseurilor
Sortarea deseurilor municipale
Scopul unei instalatii de sortare este separarea din deseurile municipale a fractiilor
valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hrtia, plasticul, sticla, metalele si
lemnul. n prezent n judetul Suceava nu exista instalatii de sortare n functiune.

Valorificarea deseurilor municipale
ntruct n prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiva la scara larga,
cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate si valorificate sunt scazute.
Agentii economici tip REMAT existenti n judet achizitioneaza, de la persoane fizice si
juridice autorizate, deseuri reciclabile (ex. hrtie si carton, metale, mase plastice) pe care le
trateaza n vederea reciclarii si apoi le trimit la unitatile valorificatoare, dupa o prelucrare
prealabila (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare).
n Anexa 2 sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unitati ce desfasoara
activitati de colectare si tratare deseuri reciclabile, dotarile si capacitatile de prelucrare de care
dispun, iar n tabelul urmator sunt prezentate date ale unitatilor ce desfasoara activitati de
valorificare (reciclare) a acestor deseuri.

Tabel nr.6 Unitati de valorificare a deseurilor, existente n judetul Suceava



Compostarea deseurilor
n instalatiile de compostare pot fi prelucrate deseurile biodegradabile municipale colectate
selectiv, precum si namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti. n urma procesului
de compostare rezulta compostul, care poate avea diferite utilizari, functie de calitatea
acestuia (agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.).
n judetul Suceava nu exista unitati de compostare a deseurilor.
Tratarea mecano - biologica
n instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale printr-o
combinatie de procese mecanice si biologice. n procesul de tratare mecano-biologica sunt
separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar deseurile reziduale sunt
inertizate biologic.
n judetul Suceava nu exista statii de tratare mecano - biologica a deseurilor.

Tratarea termica
La nivelul judetului Suceava, precum si la nivelul Regiunii 1 Nord Est, nu exista instalatii
de tratare termica a deseurilor municipale nepericuloase.
n judetul Suceava exista doua incineratoare pentru deseuri periculoase (SC Mondeco SRL
Suceava si SC Super Star Com SRL Radauti).
La nivelul Regiunii 1 Nord-Est exista si o instalatie de co-incinerare, n judetul Neamt
(fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA Sucursala Bicaz).
n tabelul urmator sunt prezentate date despre instalatiile de tratare termica existente n judetul
Suceava.
Eliminarea deseurilor
n prezent, cea mai mare parte a deseurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.
Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la
nivelul judetului Suceava exista sapte depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase
(clasa b) aferente localitatilor urbane.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii,
depozitele care vor sista depozitarea se vor nchide conform cu cerintele Directivei
1999/31/CE, ntr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.
Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 24,85 ha. Aproape toate depozitele
sunt operate de companii apartinnd municipalitatilor, care sunt n general principalii
colectori de deseuri. Doar o parte din depozite au autorizatii de functionare si programe de
monitorizare a mediului.
Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este nregistrata prin
numararea containerelor care intra n unitate si prin cantitatea medie de deseuri din
containere. O parte din depozite nu sunt ngradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare
a levigatului si a gazului de depozit.
n prezent n judetul Suceava nu exista depozite conforme pentru eliminarea deseurilor.
n tabelele urmatoare sunt prezentate date generale privind depozitele neconfome din zona
urbana a judetului Suceava, precum si evolutia cantitatilor de deseuri depozitate .

Tabel nr.7 Depozite de deseuri date generale (anul 2005)






Figura nr. 2-13 Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate

n judetul Suceava exista o situatie deosebita, datorata faptului ca n anul 2004 un numar de
8 comune au fost transformate n orase. Depozitele existente n aceste localitati nu au fost
luate n considerare la relizarea Planului de implementare, pentru solicitarea perioadei de
tranzitie. Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale trebuie sa
sisteze activitatea si sa fie ecologizate pna la data de 16 iulie 2009.
Conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor elaborat n anul 2002, n mediul rural
au fost identificate un numar de 178 spatii de depozitare care, n general, sunt terenuri
neamenajate, dispuse prin Hotarrea Consiliului Local, administrate de catre primarii.
Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, toate
spatiile de depozitare din zona rurala trebuie sa se reabiliteze pna la data de 16 iulie 2009
prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia n circuitul natural sau prin nchidere
conform ndrumarului de nchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri
nepericuloase.
Suprafata totala a depozitelor neamenajate din mediul rural nu este nsa cunoscuta cu
exactitate, n cursul anului 2008 fiind necesara o reinventariere a acestora.
n anul 2007 au ncetat activitatea 8 spatii de depozitare din mediul rural (comuna Bunesti
sat Bunesti - Putul Sec; comuna Ilisesti - sat Brasca; comuna Prtestii de Jos - Sat Prtestii de
Joscentru, sat Prtestii de Jos- La stadion, Sat Vrfu Dealului; comuna Udesti - sat Chiliseni;
comuna Vama - sat Molid, sat Prisaca Dornei), reabilitarea si ecologizarea terenurilor urmnd
a se realiza conform termenului prevazut de HG 349/2005.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a
prioritatilor:

prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate n activitatile care genereaza
deseuri;
reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de
activitate generator de deseuri;
valorificarea prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;
eliminarea prin incinerare si depozitare.n alegerea alternativelor pentru colectarea,
tratarea si eliminarea deseurilor municipale trebuie sa se tina cont de specificul judetului.

Tabel nr.9 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Suceava























Capitolul 4. Atingerea tintelor privind reciclarea

n tabelul urmator este prezentat numarul si procentul corespunzator din populatia totala a
judetului care trebuie sa colecteze separat diferitele fractii pentru a se putea atinge tintele
asumate. Populatia minima reprezinta populatia cu care n conditii ideale s-ar putea atinge
tintele. n realitate, o suma de factori ce tin de disciplina colectarii selective afecteaza
eficienta cu care aceste materiale sunt recuperate si valorificate. Astfel, populatia minima a
fost majorata cu 50% pentru a se asigura un prag optim pentru care se considera ca se pot
atinge tintele asumate.

Tabel nr.10 Populatie implicata n schemele de colectare selectiva a materialelor
reciclabile (nr. locuitori si % din populatia totala a judetului)


Concluzia acestui calcul este aceea ca, de exemplu, la nivelul anului 2008, pentru atingerea
tintelor 50% din populatia judetului trebuie sa colecteze separat .

Atingerea tintelor privind deseurile biodegradabile
Fractia pretabila pentru reciclare (culoarea maro) este alcatuita din:
Hrtie/carton si lemn din atingerea tintelor pentru deseurile de ambalaje;
Hrtie si carton din deseurile menajere colectare n mediul urban (altele dect
cele din ambalaje).
Fractia pretabila pentru compostare n mediul rural este alcatuita exclusiv din deseuri
alimentare si de gradina. Au fost luate n calcul att cantitatile
generate si colectate, ct si cele generate si necolectate, n proportie de 70 %.
Fractia pretabila pentru statia de compostare este alcatuita din:
- Deseuri din parcuri si gradini;
- Deseuri din piete 60%;
- Deseuri stradale 50% ;
- Deseuri alimentare si de gradina din deseurile menajere colectate n mediul
urban.
Observatie: Datele raportate pentru anul 2005 privind cantitatile de deseuri din gradini si
parcuri, deseurile din piete si deseurile stradale, date pe baza carora s-a realizat prognoza de
generare a acestor fluxuri de deseuri pentru perioada de planificare, pot fi subestimate, la
nivelul judetului existnd potetial pentru colectarea unor cantitati mai mari. Un grad de
colectare mai ridicat si o mai buna gestionare a acestor tipuri de deseuri pot conduce la
cresterea cantitatilor de deseuri compostabile.
Analiza valorilor prezentate n tabelul de mai sus pune n evidenta urmatoarele:
Atingerea tintei stabilite pentru anul 2010 poate fi realizata astfel:
Fie numai prin compostare individuala n mediul rural (100% !);
Fie prin realizarea unei statii de compostare (pentru mediul urban);
Fie printr-un mix al celor trei solutii disponibile (reciclare + compostare
individuala + sta_ie de compostare);
Atingerea tintei stabilite pentru anul 2013 poate fi realizata numai prin asigurarea realizarii
integrale a celor trei componente: reciclare + compostare individuala rural + statie de
compostare urban !!!
Concluzionnd toate cele afirmate anterior, propunem urmatoarea schema privind
alternativele optime de gestiune a deseurilor la nivelul judetului Suceava.


Colectare si transport
Principalele constrngeri pentru calculul echipamentelor de colectare si transport sunt legate
de tintele stabilite de HG nr. 621/2005 privind deseurile de ambalaje, precum si de necesitatea
extinderii sistemului de colectare a deseurilor n zona rurala pna la jumatatea anului 2009 la
un procent de 90 %, datorat necesitatii nchiderii si ecologizarii spatiilor de depozitare din
zona rurala .
Colectarea selectiva a materialelor reciclabile
Pentru colectarea cantitatii de deseuri de ambalaje dintr-o anumita categorie de material
provenind din deseurile menajere si asimilabile este necesara identificarea pentru nceput a
surselor de generare .
Stabilirea modului n care trebuie implementate sistemele de colectare selectiva, astfel nct sa
se realizeze tintele prevazute n plan, se face n functie de situatia specifica judetului.
Cuantificarea tintelor privind ambalajele, calculate pe baza prognozei de generare a deseurilor
de ambalaje si a tintelor de reciclare/valorificare.
n ceea ce priveste colectarea deseurilor de ambalaje generate de industrie, comert si institutii
s-a utilizat ipoteza ca un procent de 95 % din cantitatile generate pot fi colectate. Pentru
colectarea deseurilor de ambalaje de la servicii, comert, industrie etc. se va stabili metoda
optima de colectare mpreuna cu toti factorii implicati.

Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje
Pentru atingerea tintelor privind deseurile de ambalaje este necesara parcurgerea urmatorilor
pasi:
Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate sa se faca prin introducerea
colectarii selective;
Aferent fiecarei statii de transfer, dar si viitoarelor doua depozite conforme, sa se realizeze
instalatii de sortare care sa proceseze fractiile reciclabile.
Tratarea deseurilor biodegradabile municipale
Conform acestei analize, tinta stabilita pentru anul 2010 poate fi atinsa prin promovarea
compostarii individuale n rural si reciclarea hrtiei si cartonului. O statie de compostare nu
este neaparat necesara la nivelul acestui an.
Pentru asigurarea atingerii tintei, n conditiile unor retineri majore privind performantele
compostarii att n mediul rural ct si n cel urban, se impune considerarea realizarii unei
instalatii de tratare mecano-biologica.


Depozitare Deseuri
n conformitate cu Planul de implementare al Directivei privind depozitarea deseurilor, n
judetul Suceava urmeaza sa se construiasca:
Un depozit de deseuri municipale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 100.000
t/an. Locatia stabilita pentru acest depozit este n Comuna Moara, n vecinatatea
municipiului Suceava.
Un depozit de deseuri municipale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 50.000
t/an. Locatia stabilita pentru acest depozit este n comuna Pojorta, n vecinatatea
Municipiului Cmpulung Moldovenesc (HCL nr 14/15.03.2007).
Singurele solutii disponibile n present sunt reprezentate de depozitele orasenesti din judet ce
au perioade de tranzitie pna n anul 2011. La nivelul anului 2011 este esential ca la nivelul
judetului sa fie pusa n functiune o prima celula a depozitului conform Moara.









Capitolul 5.
Reciclarea si valorificarea deseurilor provenite din constructii si demolari
Informatii generale

Deeurile sunt acele substane sau obiecte de care deintorul se debaraseaz, are intenia
sau obligaia de a se debarasa. n general, deeurile reprezint ultima etap din ciclul de via al
unui produs (intervalul de timp ntre data de fabricaie a produsului i data cnd acesta devine
deeu).
n prezent problema gestionrii deeurilor se manifest tot mai acut din cauza creterii
cantitii i diversitii acestora, precum i a impactului lor negativ, tot mai pronunat, asupra
mediului nconjurtor. Depozitarea deeurilor pe sol fr respectarea unor cerine minime,
evacuarea n cursurile de ap i arderea necontrolat a acestora reprezint o serie de riscuri majore
att pentru mediul ambiant ct i pentru sntatea populaiei.
De aceea, legislaia european transpus prin actele normative naionale a impus o nou
abordare a problematicii deeurilor, plecnd de la necesitatea de a economisi resursele naturale,
de a reduce costurile de gestionare i de a gsi soluii eficiente n procesul de diminuare a
impactului asupra mediului produs de deeuri.
Gestionarea deeurilor cuprinde toate activitile de colectare, transport, tratare,
valorificare i eliminare a deeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaii i monitorizarea
depozitelor de deeuri dup nchiderea lor.
Obiectivele prioritare ale gestionrii deeurilor sunt prevenirea i reducerea producerii de
deeuri i a gradului de periculozitate al acestora prin:
dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
dezvoltarea tehnologiei i comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare
sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creterii volumului sau
periculozitii deeurilor, ori asupra riscului de poluare;
dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea final a substanelor periculoase din
deeurile destinate valorificrii;
valorificarea material i energetic a deeurilor, cu transformarea acestora n materii prime
secundare, ori utilizarea deeurilor ca surs de energie.
Astfel se asigur protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din
deeuri i se reduce poluarea mediului cauzat de eliminarea lor.
Documentele strategice naionale care reglementeaz gestionarea deeurilor cuprind dou
componente principale: Strategia Naional i Planul Naional de Gestionare a Deeurilor care
constituie instrumentele de baz prin care se asigur implementarea n Romnia a politicii Uniunii
Europene n domeniul deeurilor.
La sfritul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deeurilor
(PRGD), de Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului n colaborare cu reprezentanii
autoritilor de mediu de la nivel local i ai autoritilor administraiei publice locale i judeene,
utiliznd date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deeurilor au fost
aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 i al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006.
Elaborarea i aprobarea PRGD asigur beneficii majore n toate regiunile, astfel: asigur
cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deeurilor municipale cu finanare
din fonduri europene; optimizeaz investiiile i costurile operaionale n domeniul gestionrii
deeurilor municipale la nivel judeean i regional; asigur, pe termen mediu i lung, dezvoltarea
unor sisteme integrate de gestionare a deeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului i
sntii populaiei.
PRGD se conformeaz cu legislaia european i romneasc de mediu, iar obiectivele i
intele propuse sunt cele cuprinse n Strategia Naional i Planul Naional de Gestionare a
Deeurilor.

Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:
extinderea colectrii deeurilor n zonele rurale nearondate pn n prezent unor servicii de
salubritate;
dezvoltarea sistemelor de colectare separat a deeurilor, n vederea atingerii intelor de
reciclare pentru deeurile de ambalaje, deeurile de echipamente electrice i electronice,
vehicule scoase din uz;
construirea unor instalaii de tratare a deeurilor n scopul atingerii intelor de reducere a
cantitii de deeuri biodegradabile ajunse la depozite;
nchiderea depozitelor de deeuri neconforme i reabilitarea ecologic a amplasamentelor;
construirea i operarea unor depozite noi conforme.
Detalierea la nivel de jude a msurilor i aciunilor cuprinse n PRGD se face prin
planurile judeene de gestionare a deeurilor, care sunt n curs de elaborare de ctre consiliile
judeene, mpreun cu toi factorii interesai din fiecare jude.
Reciclarea deseurilor si a rezidurilor
Explozia cantitatii de deseuri a impus gasirea de solutii pentru reintroducerea lor in
circuitul productiv. In acest sens pentru reziduuri de natura industriala sau pentru produsele de
natura industriala ajunse intr-un stadiu de nefolosinta a fost mai usor sa se gaseasca solutii
tehnologice de reciclare. Amintim: solutiile pentru reciclarea hartiei, a sticlei, fierului vechi,
bateriilor,anvelopeloruzate,autoturismelor.
Valorificarea maxima a deseurilor se produce atunci cand fiecare component dintr-un
anumit deseu industrial se recilcleaza in circuitul pentru care a fost realizat. Astfel este mult
mai economic de reintrodus deseurile de bumbac, cartoanele in circuitul fabricilor de hartie,
decat sa fie arse.
Folosirea reziduurilor menajere ca sursa de energie calorica poate fi o solutie pentru
reciclarea acestora, dar aspectul economic arata ca, consumul de energie in acest caz este
destul de ridicat.

In Romania se valorifica mai putin de 10% dintre deseurile provenite din constructii si
demolari

Introducere
n societile industrializate impactul produs de exploatarea agregatelor din balastiere i
cariere este foarte important. Volumul mare de construcii civile, industriale, hidrotehnice,
poduri, ci de comunicaii etc. a condus la exploatarea intensiv i extensiv a depozitelor
aluvionare din albiile rurilor, ajungndu-se chiar la schimbarea reliefului, prin exploatarea
diverselor roci care intr n alctuirea unor masive muntoase.

Pe de alt parte, se poate vorbi de o criz n ceea ce privete depozitarea deeurilor solide.
Trebuie remarcat c deeurile provenite din construcii i demolri sunt egale, ca greutate, cu
ntreaga cantitate de deeuri menajere, comerciale i industriale. n majoritatea rilor, acestea
sunt depozitate n depozitele de deeuri menajere. Din cauza restriciilor i reglementrilor
legislative privind protecia mediului impuse la nivel comunitar, aceast posibilitate devine
din ce n ce mai redus.

In aceste condiii se pune urmtoarea ntrebare: cum pot fi soluionate cele dou aspecte,
avndu-se n vedere c deeurile solide provenite din demolri i construcii reprezint mai
mult de 25% din totalitatea deeurilor solide dintr-o ar? O modalitate eficient este aceea a
reciclrii acestor materiale n vederea reutilizrii lor. n cele ce urmeaz vor fi prezentate
cteva aspecte privind colectarea, tratarea i valorificarea materialelor de construcii
provenite din demolri i /sau dezafectri.

1. Definiii
n conformitate cu OUG 195/2005 prin deeu nelegem Orice substan, preparat sau orice
obiect din categoriile stabilite de legislaia specific privind regimul deeurilor, pe care
deintorul l arunc, are intenia sau are obligaia de a-l arunca.
Conform Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor (SNGD), tipurile de deeuri generate
pe teritoriul rii sunt clasificate dup cum urmeaz:
- deeuri municipale i asimilabile: totalitatea deeurilor generate, n mediul urban i n
mediul rural, din gospodrii, instituii, uniti comerciale i prestatoare de servicii (deeuri
menajere), deeuri stradale colectate din spaii publice, strzi, parcuri, spaii verzi, deeuri din
construcii i demolri, nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti;
- deeuri de producie: totalitatea deeurilor generate din activitile industriale; pot fi deeuri
de producie nepericuloase i deeuri de producie periculoase;
- deeuri generate din activiti medicale: sunt deeuri generate n spitale, policlinici, cabinete
medicale i se mpart n dou categorii: deeuri medicale periculoase care sunt cele
infecioase, intepatoare,taietoare, organe anatomo-patologice, deseuri provenite de la sectiile
de boli infectioase etc. si alte deseuri exclusive cele mentionate mai sus, care intra in categoria
deseuri asimilabile.
Deseul reciclabil, in general, este un deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces
de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri. Prin urmare,
principala int pe care o urmrim cnd ne referim la un deeu reciclabil este aceea de a
conferi deeului, prin diverse tratamente, calitatea de materie prim. Conform SNGD
reutilizarea/reciclarea deeurilor este o prioritate n abordarea gestiunii deeurilor.
Termenul de deeuri din construcii i demolri face referin la deeurile rezultate din
activiti precum construcia cldirilor i infrastructurii civile, demolarea total sau parial a
cldirilor i infrastructurii civile, modernizarea i ntreinerea strzilor.

2. Statistic privind tipurile i cantitile de deeuri provenite din demolri
2.1 Tipuri de deeuri

Deeurile de materiale de construcii pot fi clasificate dup cum urmeaz:







n conformitate cu H.G. 856/2002, categoriile de deeuri inerte, provenite din construcii i
demolri sunt:
- beton (poziia 17 01 01)
- crmizi (poziia 17 01 02)
- igle i materiale ceramice (poziia 17 01 03)
- amestecuri de beton, crmizi, igle i materiale ceramice (altele dect cele specificate la
poziia 17 01 06)
- lemn (poziia 17 02 01)
- sticl (poziia 17 02 02)
- materiale plastice (poziia 17 02 03)
- asfalturi cu coninut de gudron de huil (poziia 17 03 01)
- cupru, bronz, alam (poziia 17 04 01)
- aluminiu (poziia 17 04 02)
- plumb (poziia 17 04 03)
- zinc (poziia 17 04 04)
- fier i oel (poziia 17 04 05)
- staniu (poziia 17 04 06)
- amestecuri metalice (poziia 17 04 07)
- cabluri, altele dect cele specificate la 17 04 10 (poziia 17 04 11)
- pmnt i pietre, altele dect cele specificate la 17 05 03 (poziia 17 05 04)
- deeuri de la dragare, altele dect cele specificate la 17 05 05 (poziia 17 05 06)
- resturi de balast, altele dect cele specificate la 17 05 07 (poziia 17 05 08)
- materiale izolante, altele dect cele specificate la 17 06 01 i 17 06 03 (poziia 17 06 04)
- materiale de construcie pe baz de gips, altele dect cele specificate la 17 08 01 (poziia 17
08 02)
- amestecuri de deeuri de la construcii i demolri, altele dect cele specificate la 17 09 01,
17 09 02 i 17 09 03.

n conformitate cu H.G. 856/2002, categoriile de deeuri periculoase, la care se refer
prezentul ordin
sunt:
- amestecuri sau fracii separate de beton, crmizi, igle sau materiale ceramice cu coninut
de substane periculoase (poziia 17 01 06)
- sticl, materiale plastice sau lemn cu coninut de sau contaminate cu substane periculoase
(poziia 17 02 04)
- asfalturi cu coninut de gudron de huil (poziia 17 03 01)
- gudron de huil i produse gudronate (poziia 17 03 03)
- deeuri metalice contaminate cu substane periculoase (poziia 17 04 09)
- cabluri cu coninut de ulei, gudron sau alte substane periculoase (poziia 17 04 10)
- pmnturi i pietre cu coninut de substane periculoase (poziia 17 05 03)
- deeuri de la dragare cu coninut de substane periculoase (poziia 17 05 05)
- resturi de balast cu coninut de substane periculoase (poziia 17 05 07)
- materiale izolante cu coninut de azbest (poziia 17 06 01)
- alte materiale izolante constnd din sau cu coninut de substane periculoase (poziia 17 06
03)
- materiale de construcii cu coninut de azbest (poziia 17 06 05)
- materiale de construcii pe baz de gips contaminate cu substane periculoase (poziia 17 08
01)
- deeuri de la construcii i demolri cu coninut de mercur (poziia 17 09 01)
- deeuri de la construcii i demolri cu coninut de PCB (de ex.: cleiuri cu coninut de PCB,
duumele pe baz de rini cu coninut de PCB, elemente cu cleiuri de glazur cu PCB,
condensatori cu coninut de PCB) (poziia 17 09 02)
- alte deeuri de la construcii i demolri (inclusiv amestecuri de deeuri) cu coninut de
substane periculoase (poziia 17 09 03).
2.2 Cantiti de deeuri reciclate
Reciclarea materialelor de construcie n unele ri industrializate din Europa i de pe alte
continente a devenit o prioritate n politicile de mediu nc din anii 80. Astfel n Olanda
gradul de prelucrare al materialelor provenite din demolri a cresut n timp, dup cum rezult
din tabelul 1.


Una din politicile guvernului olandez a fost aceea de a ridica gradul de refolosire a deeurilor
provenite din construcii i demolri la 90%, pn n anul 2000.
n Germania rata de reutilizare a deeurilor din construii i demolri a crescut continuu,
atingnd n anul 1999 procentele prezentate n tabelul 2.

n Japonia deeurile provenite din demolri ocup circa 22% din totalul deeurilor industriale,
fiind n cantitate de 400 milioane tone. Dinamica evoluiei n timp a reciclrii acestor deeuri
este prezentat n tabelul 3.



n ara noastr cantitatea de deeuri provenite din demolri este mai mic n prezent dect n
rile Uniunii Europene, dar se prevd creteri importante la acest tip de deeu, ca urmare a
activitilor de construire de cldiri noi, de reconstrucie i renovare a cldirilor existente i de
demolare a cldirilor vechi. Cantitile de deeuri din construcii estimate, conform SNGD,
sunt cele prezentate n tabelul 4.



Atta timp ct deeurile provenite din demolri i/sau dezafectri nu sunt sortate i depozitate
separat, nu putem vorbi de un grad superior de reutilizare a lor. Prin urmare la punctul 4 vor fi
prezentate etapele care au fost parcurse pn n anul 2005 i care urmeaz a se derula n anul
2006, n vederea realizrii cadrului necesar valorificrii potentialului util din deeurile
provenite din construcii i demolri.

3. Tehnologii de reciclare
Exist diferite posibiliti de reciclare a materialelor provenite din construcii. Acestea depind
de mai muli factori, cum ar fi:
- existena unei cantiti suficiente de deeuri n zon pentru a permite reciclarea lor;
- existena unei piee de desfacere a materialelor reciclate n zon;
- s rezulte un venit suficient, fie din premierea dat celui care recicleaz, fie din taxele
percepute celui care produce deeurile;
- costul depozitrii la depozitul de deeuri menajere;
- stimulente pentru reciclare.

Deeurile provenite din construcii i demolri au, n general, urmtoarea componen:
- 40...50% moloz (beton, asfalt, crmizi, praf etc.);
- 20...30% deeuri din lemn (diverse resturi de lemn cioturi, scnduri, compartimentri,
grinzi, lambriuri, indrile);
- 20...30% deeuri solide amestecate (lambriuri vopsite sau contaminate, metale, produse pe
baz de smoal, sticl, tencuial, azbest i alte materiale pentru izolaie, produse petroliere,
elemente de instalaii sanitare, termice i electrice).
Multe materiale rezultate din demolri pot fi recuperate, curate, renovate i utilizate ntr-un
proiect de construcie asemntor sau n alte proiecte de construcie. Au aprut i au devenit
obinuite n rile Uniunii Europene magazine care comercializeaz materiale de construcie
folosite (second hand), care accept anumite tipuri de materiale. Exemple tipice de
materiale care se pot reutiliza sunt:
- grinzi i alte elemente structurale;
- materiale de compartimentare din lemn;
- materiale de zidrie - crmizi, plci de teracot etc.;
- ui, ferestre;
- diverse elemente de finisare, ornamente;
- elemente electrice, elemente mecanice de fixare;
naintea reciclrii unui material provenit din demolare, trebuie realizat o separare a
materialelor.
Principalele materiale care sunt astzi recuperate din deeurile rezultate din construcii i
demolri, sunt: asfaltul, betonul, lemnul, pereii de gips-carton, indrile asfaltice, metale etc.
n tabelul de mai jos se prezint, centralizat, deeurile principale care rezult din demolri i
posibilitile de utilizare ca material reciclat.



Separarea materialelor este realizat n mai multe moduri. Alegerea metodei de separare ine
seama de natura materialului utilizat, distane de transport, existena unei zone n care s se
realizeze separarea, locul unde se afl utilizatorul, facilitile locale disponibile. Cele mai des
utilizate metode de separare sunt:
a.Separarea pe antier
Demolarea structurilor pies cu pies permite separarea i curarea materialului demolat, dar
presupune o munc foarte intens. Durata este de asemenea mult mai mare dect demolarea
automat sau n mas.
Cele mai multe proiecte nu dispun de timp suficient pentru a dezmembra cldirea manual.
Deoarece majoritatea celor care recicleaz materialele sunt specializai pe anumite materiale,
cum ar fi metale sau lemn, materialul rezultat de pe antier trebuie mai nti separat pentru a fi
acceptat de acetia.
Atunci cnd se realizeaz separarea pe antier trebuie puse la dispoziie containere separate
sau trebuie realizate grmezi separate pentru fiecare material, care apoi urmeaz a fi
transportate la cel care recicleaz.
b.Separarea pe antier i procesarea
Ocazional, dintr-o anumit demolare poate rezulta o cantitate considerabil dintr-un anumit
material, care s justifice separarea i procesarea acestuia pe antier.
c. Amestecarea deeurilor, separare i procesarea lor n afara antierului
Deoarece demolarea n mas dureaz mai puin, aceasta este metoda preferat pentru
ndeprtarea unei cldiri. n acest caz materialul rezultat este amestecat. n consecin trebuie
amenajate zone permanente n care se primesc deeuri amestecate rezultate din demolri, se
realizeaz separarea acestora manual sau cu echipamente specializate i apoi acestea se
prelucreaz pentru utilizarea lor ca alte produse.
Prima etap n separarea deeurilor implic att munc manual ct i cu echipamente
specifice cum ar fi ncrctoare, excavatoare hidraulice, benzi rulante i alte echipamente
adecvate. Dup o sortare iniial, de baz, a materialului, acesta este separat dup mrime i
tip. Materialele feroase sunt ndeprtate magnetic. Materialele lemnoase sunt tiate i utilizate
fie pentru producerea de energie, fie sunt reciclate. Solul este utilizat ca umplutur. Betonul
este mrunit cu ajutorul concasoarelor, fiind folosit ca structur de umplere sau ca agregat.
n unele ri sunt aplicate metode superioare de reciclare a betonului provenit din demolri,
care urmresc separarea a agregatelor de piatra de ciment, sortarea i reutilizarea lor n
betoane noi. Aceste metode constau din tratarea deeurilor de betoane mrunite ntr-un cuptor
cu cuv timp de 40-60 minute, la o temperatur de pn la 300 oC. ntre piatra de ciment i
agregate se produc fisuri fine. Apoi, materialul este sfrmat, iar piatra de ciment este supus
abraziunii prin moara tubular sau prin dezintegrator. Compoziia betonului nclzit reciclat
este aproape aceeai cu a agregatului original, n timp ce compoziia betonului concasat,
netratat termic, produce 44% pulbere fin. Pentru reutilizarea pulberii fine rezultate n urma
concasrii betoanelor provenite din demolri sunt n derulare pe plan internaional mai multe
programe de cercetare, aceast problem fiind i n atenia laboratorului de Durabilitatea
Materialelor de Construcie din cadrul I.N.D.P.M.- ICIM Bucureti.
Betonul cu agregate din beton reciclat este, de regul, mai scump dect betonul cu agregate de
balastier, din cauza controlului calitativ suplimentar (cercetrile efectuate n Suedia i Marea
Britanie arat c costurile pentru utilizarea deeurilor n alte scopuri dect depozitarea la
depozitul de deeuri menajere sunt de zece ori mai mari).
Din acest motiv, este necesar adoptarea unor msuri de stimulare a refolosirii deeurilor din
demolri, n paralel cu limitarea produciei de materii prime naturale. Totodat, este necesar
rentabilizarea operaiilor de reciclare a materialelor provenite din demolri (concasare, sortare
etc.), astfel nct acestea s fie profitabile pentru firma care le execut, iar taxele de depozitare
s fie atractive pentru cel care produce deeurile. Manipularea artificial a taxelor de ctre
municipaliti este practicat deseori n unele ri, n scopul ncurajrii reciclrii produselor.

4. Etapele derulate n ara noastr privind reciclarea deeurilor de materiale de
construcie
n ara noastr abordarea problemelor legate de reciclarea materialelor de construcie s-a fcut
n mai multe etape. O prim etap (iniiat n anii 90 ai secolului trecut) a fost aceea a
elaborrii unor studii i cercetri de laborator privind reutilizarea materialelor de construcie
provenite din demolri.
n anul 2005 a fost iniiat de ctre M.M.G.A. Direcia Deeuri i Substane Periculoase un
studiu privind elaborarea unei proceduri de reglementare i control a depozitrii deeurilor
provenite din construcii i demolri, n vederea valorificrii lor, n conformitate cu
obiectivele strategice generale pentru gestionarea deeurilor, prevzute n H.G. 1470/2004.
Pentru anul 2006 se prevede elaborarea unui ghid privind stabilirea criteriilor pentru
realizarea spaiilor de colectare, tratare, valorificare a deeurilor rezultate din construcii i
demolri.

Concluzii

Primele cercetri n domeniul reciclrii materialelor de construcie n ara noastr le-a fcut
prof. A. Steopoe, n perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial. Acurateea cercetrilor
dezvoltate sub ndrumarea prof. A. Steopoe, precum i anticiparea unor linii generale n
domeniul reciclrii materialelor de construcie - direcii care aveau s se dezvolte dup cteva
decenii, sunt remarcabile.
Dac pe vremea prof. A. Steopoe problema avea actualitatea ei (din cauza bombardamentelor
din timpul rzboiului), astzi problema are actualitatea epocii pe care o trim, n sensul c se
construiete mult, se renoveaz i se repar multe construcii, dar se i demoleaz multe
structuri care fie sunt depite moral, fie nu mai prezint siguran n exploatare.

n conluzie, pentru iniierea i derularea unui program de reciclare a materialelor de
construcii n ara noastr, considerm c este necesar parcurgerea urmtoarelor etape
principale:
1. Amenajarea n cadrul depozitelor de deeuri din principalele orae, a unui sector special de
colectare i depozitare a deeurilor rezultate din demolri i/sau dezafectri;
2. Condiionarea primirii avizelor de demolare, renovare, reparare, construire, de
obligativitatea transportrii deeurilor rezultate n sectorul amenajat special, din cadrul
depozitului de deeuri;
3. Inventarierea echipamentelor de concasare i a celorlalte utilaje necesare reciclrii,
existente n prezent n ara noastr i crearea de faciliti firmelor pentru desfurarea
activitilor de reciclare a materialelor de construcie, pentru ca aceste activiti s fie
atractive.
4. Emiterea unor acte normative care s stimuleze activitile de reciclare a materialelor de
construcii, concomitent cu limitarea exploatrii materiilor prime naturale.
5. Armonizarea reglementrilor privind reciclarea materialelor de construcii cu
reglementrile privind tehnologia betonului.
6. Finanarea unor studii i cercetri privind reciclarea materialelor de construcii.


Bibliografie Selectiva

1. *** - OUG 195/2005
2. *** - H.G. 856/2002
3. *** - H.G. 1470/2004, Anexa 1
4. Peter de Vries Concrete re-cycled. Crushed concrete as aggregate, CONCRETE,
May/June 1993.
5. Kasai Y. Recent trend of the Recycling of Concrete Wastes and recycled Aggregate
Concrete in Japan, document RILEM T.C. URM 2004.
6. Mller A. Recycling of masonry rubble status and new utilization method (Part 1),
document RILEM T.C. URM 2004.
7. Committee of reuse of construction by products, Standards of use of recyled aggregate and
recycled concrete (proposal) and commentary, Building Contractors Society (BCS), may,
1977.
8. Edited by Kasay Y. Proceedings of the second international RILEM symposium
demolition and reuse of concrete and masonry, held in Tokio Vol. Two, 1985.
9. Kasai Y. Barriers to the reuse of construction by products and the use of recycled
aggregate in Japan, Editioned by Ravindra K Dhir et. al., Sustainable construction, Use of
recycled concrete aggregate, 1998, pp.434 444, Published Thomas Telford.
10. Winkler A., Mller A. Baustoffrecyclind, nr.2, pp.20, 1997.
11. Winkler A., Mller A. Baustoffrecyclind, nr.10, pp.17, 1997.
12. Mller A. Recycling of brick residues, protocol Bauhaus, Universitat Weimar, 1996,
pp. 31-49.
13. Mller A. ,Winkler A. Characteristics of processed concrete rubble, in Intern. Symp.,
Sustainable Construction: Use of recycled concrete aggregate, university of Dundee, London,
1998.
14. Winkler A., Mller A. Recycling of Fine Processed Building Rubble Material, in
Intern. Symp., Sustainable Construction: Use of recycled concrete aggregate, university of
Dundee, London, 1998.
15. Steopoe A. Betoane din drmturi, editura Ion P. Gorjanu, Bucureti, 1945.
16. Potera G. Surveys concerning the capacity of some cement-aggregate combinations to
mitigate the gamma radiation, Conference on Use of the Recycled Materials in Building and
Structures RILEM 2004, Barcelona, Spain, November 9-11, 2004.