NURSING IN ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

Noiuni introductive
Definite: Ortopedia este ramura chirurgiei care se ocupa cu studiul i tratamentul fracturilor, deformrilor,
leziunilor traumatice i bolilor sistemului osteo-articular (infecii, TBC, tumori)
Notiuni de anatomia si fizioo!ia a"aratuui ocomotor
!paratul locomotor asigura posibititatea de sustinere si miscare a organismului "l este format din oase
si articulatii care alcatuiesc sistemul osteoarticular s# din muschi care sunt elementele acti$e ale miscarii %cheletul
corpului uman cuprinde apro&imati$ '(( de oase legate intre ele prin articulatii
Rou oaseor in or!anism#
- asigura forma corpului i suportul partilor moi prin duritatea si rezistenta lor)
- participa la formarea ca$itatilor de protectie in care sunt adapostite organele)
- iau parte la formarea articulatiilor ser$ind ca puncte de insertie a muchilor, deci participa la miscare)
- epifizele oaselor lungi si oasele late si scurte contin madu$a rosie care este organ hematopoietic)
- contin substante minerale care la ne$oie (de e&emplu in sarcina) constituie un depozit de substane
fosfocalcice
$asificarea oaseor#
- scurte ($ertebre, tarsiene, carpiene))
- late (omoplat, oasele cutiei craniene))
- lungi (femur, tibie, radius))
- mi&te cu forma neregulata ( osul ma&ilar, mandibular, temporal)
Structura oaseor#
- tesut osos compact ( la oasele lungi acesta se gaseste in regiunea diafizei))
- tesut osos spongios (se gaseste in regiunea epifizelor))
- in a&ul diafizei se afla canalul medular in care se gaseste madu$a osoasa)
- la periferia diafizei se gaseste o membrana con#uncti$a numita periost Articulatiile sunt elementele care unesc
oasele au rol in miscarea, se impart in *
- articulatii fi&e (sinartroze))
- articulatii mobile (diartroze)
"lementele unei articulatii sunt*
- "&tremitatile osoase, cu fete articulare netede, plane sau bombate(esca$ate)si sferice, care $in in contact s#
ane&ele ce inter$in in unele articulatii e&emplu meniscul in articulafia genunghiului)
- Cartila#ele articulare)
- Capsula articulara si ligamentele)
- %ino$iala care secreta lichidul sino$ial, bursele seroase, tentoanele si muschii articulari fa$orizeaza alunecarea
s,i micarea +n articulatia respecti$a
,iscarile articulare sunt de alunecare, rostogolire, rasucire, rotatie, fle&ie-e&tensie
Sistemu muscuar este alcatuit din muschi scheletici (striati) si muschi $iscerali (netezi)
,uschii contin ./0 apa, iar restul substante organice - proteine, glucide, lipide si saruri minerale
,uschii sunt organe acti$e ale micarii si au urmatoarele proprietati*
- extensibilitatea este proprietatea muschilor de a se along sub actiunea unei forte
- elasticitatea este proprietatea muschilor de a re$eni la forma initiala)
- excitabilitatea este proprietatea muschilor de a raspunde la actiunea un e&citant mecanic,fizic, chimic) in
organism e&citantul natural este influ& ner$os)
- contractilitatea este proprietatea muschilor de a dez$olta o tensiune asupra punctelor de fi&are pe oase 1rin
contractie muschiul se scurteaza si pune in miscare parghiile osoase realizand miscarea
%tarea de contractie a muschilor se numeste tonus muscular.

2
Rou musc%ior sc%eetici#
- mentin pozitia $erticala a corpului si inlesnesc deplasarea)
- $iscerali prin contractia lor asigura indeplinirea functiilor organel
respecti$e
3unctionalitatea aparatului locomotor a muschilor si oaselor se efectueaza ca niste parghii de ordinul 4, 44 sau 444 !stfel
de parghii se intalnesc*
- parghia de ordinul 4 in articulatia capului cu trunchiul) punctul de spri#in il constituie articulatia dintre
craniu s# coloana $ertebrala, forta este data de muschii gatului, iar rezistenta de greutatea oaselor fetei
- 1arghia de ordinul 44 se intalneste la functionalitatea piciorului, prin ridicarea corpului pe $arful degetelor
- 1arghia de ordin 444 este cea mai raspandita in aparatul locomotor si ser$este pentru miscarea de flexie,
extensie si rotire a diferit segmente 4n aceste miscari, muschii antagonisti actioneaza astlfel ca un os sa
indeplineasca rolul de parghie
Termeni medicai
a) Care definesc modificari ale densitatii osului *
- osteofite 5 escrescente osoase
- osteoporoza 5 rarefierea substantei osoase
- osteoliza 5 pierdere de substanta osoasa
- osteomielita 5 infectia osului cauzata de bacterii
- calus 5 tesut de reparat#e care creste si se dez$olta in #urul fragmentelor unei fracturi
- pseudoartroza 5 articulatie falsa formata din doua parti a unui os fracturat care nu a reusit sa se consolideze prin
formarea calusului osos
- calus $icios 5 fractura consolidata $icios
- osteocondrita 5 inflamatia osului si a cartilagiului
- osteomalacie 5tumefiere dureroasa a osului datorata deficitului de $itamina !
- ostalgie 5 durere la ni$elul osului
- osteita 5 infecta osului
b) modificari ale articulatiior
- artroza 5 uzura tesutului articular
- hidrartroza 5 prezenta lichidului in ca$itatea articulara
- hemartroza 5 prezenta sangelui in ca$itatea articulara
c) interventii chirurgicale folosite in ortopedie:
- meniscectomie = inter$entie chirurgicala la ni$elul meniscului
- artrotomie = inter$entie chirurgicala clasica a articulatiei
- artroscopie = endoscopie a articulatiei
- amputaite = inter$entia chirurgicala prin care se indeparteaza un segment
periferic dintr-un membru
Osteoplastie 5 operatie plastica a osului
Osteotomie 5 sectionarea osului
Osteoclazie 5 fractura chirurgicala a oaselor cu scopul de a corecta o deformatie
d) Tumori ale osului:
- steom = tumora benigna a osului
- steosarcom = tumora maligna a osului
- steocondrom = tumora a osului si articulatiei
e)Tuberculo!a osoasa se localizeaza de obicei la articulatiile mari
T"#-ul locali!at la coloana vertebrala se numeste morbul lui $ott.
'
TRAUMATISMELE MEMBRELOR
6intre traumatisme +n general ./0 intereseaz e&tremitile!genii $ulnerani pot determina*
7 leziuni osteoarticulare (entorse, lu&aii, fracturi)
7 leziuni ale prilor moi (plgi, rupturi musculare, tendinoase, ligamentare)
7 leziuni neuro-$asculare (leziuni ale ner$ilor i $aselor)
8areori aceste leziuni apar izolate* de obicei sunt multiple, interes9nd mai multe esuturi (os, muchi etc)
:n funcie de mecanismul de producere a traumatismului asupra sistemului osteoarticular deosebim*
7 traumatismee directe (leziunea, fractura sur$ine la locul sau foarte aproape de locul unde a acionat
agentul traumatic),
7 traumatisme indirecte : leziunea, fractura sur$ine la distan de locul de aciune a forei traumatice
,ecanismul indirect de ruptur a unui esut (os, muchi, ligament, capsul articular etc) se poate e&ercita
prin* micri $iolente de +ndoire, de traciune, de presiune, de rsucire
;eziuni posttraumatice pot s intereseze osul, care se poate rupe (fractura) i pot s intereseze articulaiile,
d9nd entorse, sublu&aii sau lu&aii !laturi de entors sau lu&aie poate s coe&iste i o fractur "ste aa
numita fractura-lu&aie articular
!ceste trei tipuri de leziuni (fractur, entors, lu&aie) sunt uneori froarte greu diagnosticate la locul
accidentului sau +ntr-un cabinet medical
"&ist totui semne care de multe ori pot s informeze destul de e&act asupta leziunii pe care o are
accidentatul
Entorsee
"ntorsa este o leziune capsulo-ligamentar dat de o micare forat, anormal
4n funcie, de $iolena micrii, entorsele pot fi u%oare (de gradul 4 - o +ntindere brusc a esuturilor) sau
grave (de gradul 44 i 444 5 rupturi ale unora sau mai multor structuri con#uncti$e i ligamente periarticulare
Caracteristic entorselor este faptul c, indiferent, de gra$itatea leziunilor e&istente +n prile moi, oasele care
formeaz articulaia rm9n +n poziia lor normal i nu au suferit rupturi (fracturi)
Semne cinice
-durere, de obicei foarte intens i nesistematizat +n momentul traumatismului, se concentreaz +n punct fi&,
dup c9te$a ore de la traumatism, la locul inseriilor capsulo-ligamentare interesate,
-impoten funcional relati$ datorit durerilor pe care le pro$oac micrile +n articulaia interesat,
-edem,
-echimoze,
-poziie antalgic caracteristic articulaiei
,rirea $olumului comple&ului articular este dat de re$rsatele interstiiale (edemul) i de cele
intraarticulare (hidartro!a 5 prezena de lichid seros +n ca$itatea articular) hemartro!a 5 prezena de s9nge +n
ca$itatea articular)
bservaie. 6iagnosticul de certitudine de entors sau fractur se poate pune numai prin e&amenul
radiografic
M&suri de ur!en&
7 Combaterea durerii (cu antalgice* algocalmin, mialgin) anestezie local prin infiltrarea unei soluii 20
no$ocain sau &ilin
7 4mobilizarea articulaiei cu atele i cu aparate gipsate (dup ce a fost transportat la spital)
7 <nele entorse uoare pot beneficia de simplul repaus regional i aplicarea unei fei elastice
Atenie& 'asa(ul, c)ldura %i mobili!area forat) sunt contraindicate.
M&suri uterioare
- :n entorsele uoare se aplic comprese cu ap rece i ghea
- 3aa elastic sau ciorap elastic 2-' sptm9ni) atenie s nu fie prea str9ns Ciorapul elastic se +nltur
noaptea i se repune dimineaa, +nainte ca bolna$ul s se ridice din pat
- :n entorsele de gra$itate medie i mare, imobilizarea se prelungete =-> sptm9ni pentru asigurarea unei
cicatrizri ligamentare bune
-+n hidartrozele mari sau +n hemartrozele masi$e se procedeaz la puncie articular dega#atoare, +n condiii de
riguroas asepsie (o face numai medicul specialist)
-"ntorsele comple&e, necesit uneori tratament chirurgical, +n $ederea refacerii operatorii a esuturilor
articulare distruse
-6up terminarea perioadei de imobilizare +ncepe recuperarea funcional (gimnastica medicul ocup primul
plan)
=
Lu'aiie
6ac e&tremitile osoase care alctuiesc o articulaie sunt +ndeprtate (prin traumatism) de la raporturile lor
normale i sunt meninute permanent +n aceast situaie, +nseamn c au suferit o lu&aie (c9nd cele dou
suprafee articulare nu mai au nici un contact +ntre ele 5 lu&aie complet)* dac mai e&ist un oarecare
contact, leziunea se numete lu&aie incomplet) sau sub luxaie).
+imtomatologie:
- 6urere, care se mrete odat cu tentati$a de micare
- 4mpoten funcional
- Tumefierea regiunii (edem)
- 6eformarea regiunii
- ?emartroze, echimoze subcutanate
- %curtarea e$entual a segmentului unde s-a produs leziunea
- <neori parestezii, paralizii, uoar cianoz (datorit unor compresiuni ner$oase i $asculare)
- 1entru precizarea diagnosticului lu&aiei i a e$entualelor asocieri lezionale este indispensabil e&menul radi-
ografic
Atenie& "ste posibil asocierea cu fracturi, leziuni ner$oase sau $asculare 6e aceea $om proceda ca i cum
am fi +n faa leziunilor articulare cele mai gra$e
Primul ajutor:
1ot fi administrate calmante numai pe cale in#ectabil "ste prudent s se e$ite administrarea peroral,
pentru a permite medicilor la ne$oie, s e&ecute tehnici de anestezie general, necesare pentru reducerea unor
lu&aii, la sosirea traumatizailor +n spital
%e face imobilizarea
;u&aiile deschise (5 plgile articulare) $or fi pansate ca i plgile fracturilor deschise, cu respectarea
riguroas a msurilor de asepsie 4mobilizarea se face ca i +n fracturile deschise, fr s se +ncerce reducerea
lu&aiei, menin9nd membrul +n poziia +n care a fost adus dup traumatism, iar la spital se $a face profila&ia
antitetanic
Transportul accidentatului trebuie fcut la spitalul care dispune de un ser$iciu chirurgical ortopedic, unde,
dup e&aminarea radiografic medicul specialist $a face reducerea, fr sau sub anestezie local, rahidian
sau general
6ac nu se reuete reducerea pe cale ortopedic (nes9nger9nd), lu&aia $a fi redus pe cale chirurgical
(s9nger9nd)
SINDROAME $LINI$E (N ARTROPATII )ALTE A*E$+IUNI ARTI$ULARE ,
%e disting dou tipuri de sindroame articulare* artropatii inflamatorii (reumatism inflamator) i
artropatii degenerative (reumatism degenerati$)
I. ARTROPATIILE I!LAMATORII
!rtropatiile inflamatorii (artritele) se caracterizeaz simptomatologic prin prezena semnelor
sindromului inflamator*
@ eritem (rubor))
@ temperatur local crescut (calor))
@ edem periarticular i e&sudat intraarticular cu deformarea articulaiei (tumor))
@ durere (dolor) cu impoten funcional a articulaiei)
%emnele de artrit sunt mai e$idente dac articulaia este la suprafa :n cazul artritelor profunde
(old, articulaii inter$ertebrale, sacro-iliace) fenomenele inflamatorii sunt mai terse sau absente, rm9n9nd
numai durerea (artralgia i impotena funcional)
!rtrita poate interesa numai o singur articulaie (monoartrit) sau mai multe articulaii (poliartrit)
Monoartritele au +n general o etiologie infecioas, bacterian iar poliartritele sunt mai frec$ente i
caracterizeaz o serie de afeciuni autoimune
". Reumati#mul arti$ular a$ut (8!!, febra reumatic, reumatismul %oAolsAi-Bouillaud) 1oliartrita din
8!! apare la 2-= sptm9ni dup o infecie streptococic (de obicei dup o angin netratat corespunztor)
4ntereseaz articulaiile mari, asimetric, cu caracter migrator %e asociaz caracteristic cu febr i pe l9ng
localizarea articular, boala afecteaz i cordul - cardita reumatic (cardiomegalie, tahicardie, tulburri de
ritm, apariia de sufluri cardiace) sau pancardit reumatic (miocardit, endocardit, pericardit)
>

1oliartrita este de obicei recidi$ant, cu apariia repetat de pusee articulare 6up cardit rm9n +ns
sechele i anume $al$ulopatiile mitrale i aortice reumatismale Cu alte cu$inte, reumatismul articular acut
Blinge articulaiile dar muc inimaC
%indromul biologic inflamator de tip acut din reumatismul articular acut este caracterizat prin D%?
accelerat, proteina C reacti$ prezent, fibrinogen crescut, titrul !%;O este crescut
%. Poliartrita reumatoid& (18, poliartrita cronic e$oluti$)
6ebuteaz cu artralgii, redoare matinal a articulaiilor, cu pusee inflamatori interes9nd articulaiile
mici ale e&tremitilor (metacarpofalangiene, interfalangiene i metatarso-falangiene) de obicei simetric i
bilateral +nsoite de febr
3enomenele articulare au o e$oluie prelungit de luni i ani +nsoindu-se de procese distructi$e ale
sino$ialei i cartila#ului articular, osteoporoz, semne care se pot obser$a mai ales radiologic +ntr-o prim
faz
!par atrofii musculare mai ales ale muchilor interosoi ai m9inii ;eziunile distructi$e articulare duc
+n timp la devia'ia ulnar& a degetelor, anchiloze !par grade di$erse de impoten funcional, afeciunea
a#ung9nd +n final s in$alideze gra$ bolna$ul
Boala este mai frec$ent la femei, +ntre >(-/( ani 3enomenele articulare se pot +nsoi de afeciuni
$iscerale pulmonare, pleurale, cardiace, hepatice
%indromul biologic inflamator este caracterizat prin D%? accelerat, proteina C reacti$ prezent, teste
ce pun +n e$iden prezena factorului reumatoid
1oliartrita
cronic e$oluti$ 6e$iaie ulnar
II. ARTROPATII (E)EERATI*E
!rtrozele sunt afeciuni degenerati$e ale articulaiilor, mai frec$ente la $9rstnici
%imptomatologia artrozelor este $ariabil, mai rar asimptomatice, +n general apr9nd artralgiile i
redoarea articular mai ales matinal
!rtrozele apar o dat cu +naintarea +n $9rst prin uzura cartila#ului articular i apariia de e&crescene
osoase la marginea cartila#ului
;eziunile degenerati$e pot interesa orice articulaie, fie ea mare, mi#locie sau mic
;ocalizri mai frec$ente*
@ artroza genunchiului 5 gonartroza)
@ artroza oldului 5 co&artroza)
@ artroza coloanei $ertebrale 5 spondiloza)
%unt mai frec$eni la femei, apar dup >( de ani, coinciz9nd cu menopauza
1ot prezenta fenomene inflamatorii tranzitorii
%e manifest prin durere, redoare matinal, cracmente la micarea articulaiilor
:n artroze, sindromul biologic inflamator lipsete (D%? normal)
@ discopatiile (coloanei $ertebrale cer$ico-dorso-lombare) - care se manifest prin lumbago sau lombosciatic
(la ni$el lombar)
Lum+ago* se caracterizeaz prin lombalgii, impoten funcional a coloanei $ertebrale lombare, e$entual
scolioz asociat %e +nsoete de contractur muscular para$ertebral lombar
!pare frec$ent dup ridicarea unor greuti mari, mai ales +n poziii $icioase
Lom+o#$iati$a* se caracterizeaz prin asocierea la semnele de mai sus a durerii iradiate +n membrul inferior,
de obicei unilateral, pe traiectul ner$ului sciatic, cu impoten funcional
1entru clarificarea etiologiei unui sindrom de lombosciatic, o $aloare deosebit o au tehnicile
radiologice (radiografia standard a coloanei $ertebrale lombare, tomografia computerizat, 8,E,
mielografia)
/
*racturie
1rin fractur se +nelege o +ntrerupere total sau parial a continuitatii unui os, aprut +n urma unui
traumatism
3racturile se +mpart +n*
fracturi ,nchise- (segmentele osoase sunt acoperite integral de piele))
fracturi deschise (tegumentul i straturile de sub el au fost lezate fie de agentul $ulnerant, fie
de fracturile osoase - dinuntru +n afar - i osul a#unge +n contact cu e&teriorul)
fracturi incomplete (+n care linia de fractur nu intereseaz toat circumferina osului),
fracturi complete (cu dou segmente sau cu mai multe fragmente mari i mici), situaie +n care
fractura se numete cominuti$,
fracturi f)r) deplasare (c9nd nu a a$ut loc deplasarea fragmentelor osoase),
fracturi cu deplasare (c9nd fragmentele osoase sunt deplasate +ntre ele longitudinal, lateral,
prin rsucire etc)
Sim"tomatoo!ie#
!ra$turile ,n$-i#e
- %emne clinice generale * stare generala alterata, hipertermie, puls filiform transpiratii reci
- %emne locale, care se +mpart la r9ndul lor +n semne de probabilitate i de certitudine
Semne locale de probabilitate:
-durerea ,aprut din primul moment poate a$ea sediul +n focarul de fractur sau pot aprea dureri reflectate,
ca de e&emplu* durerile reflectate la genunchi, pe care le acuz bolna$ii cu leziuni primare ale oldului
1entru precizarea diagnosticului de fractur uneori este ne$oie s pro$ocm durerea* astfel, durerea +n punct
fi& se depisteaz pipind regiunea cu un deget din aproape +n aproape- Dom pro$oca o oarecare durere, care
arat suferina prilor moi traumatizate) +n clipa +n care degetul a#unge la locul unde este fracturat osul,
bolna$ul $a acuza o durere mai $ie
-e$-imo.ele pot fi comune si +n entorse, contuzii sau lu&aii %pre deosebire de cele din entorse, +n fracturi
echimozele apar tardi$, la '>->Fh
-deformarea regiunii
-#$urtarea #egmentului anatomi$ (comun i unor lu&aii)
-impoten'& fun$'ional& (lipseste in fractura incompleta)
bservaii. C9nd osul se

fractureaz +n apropierea sau +n interiorul unei articulaii, suferina se confund uor
cu suferina dat de entors, de sublu&aii i uneori chiar de lu&aii
Semne locale de certitudine:
-mo+ilitate anormal& (e&istena unei micri unde aceasta nu e&ist +n mod normal))
-$repita'iile o#oa#e (frectur osoas) se constat odat cu pro$ocarea mobilitii anormale !ceast frectur
este aspr, se percepe at9t la m9n, c9t i la auz
Dor fi a$ute +n $edere doar dac se percep +n mod +nt9mpltor, fiind interzis pro$ocarea lor cu scop
diagnostic
-lip#a tran#miterii mi/$&rilor dincolo de fractur (o micare pe care bolna$ul o poate face +ntr- o parte a
segmentului fracturat nu se transmite celeilalte pri))
-,ntrerupere (net, constatabil) a $ontinuit&'ii unui o# (e&emplu rotul rupt +n dou) Bine+neles c numai
e&amenul radiologic poate certifica fractura, oferind i detalii asupra tipului fracturii
1rimul a#utor are ca prim obiecti$ sal$area $ieii accidentatului, atunci c9nd aceasta este ameninat Dorbind
despre traumatismele membrelor, pericol $ital +n traumatismele e&tremitilor +l constituie hemoragia masi$
i infeciile gra$e 1rimele gesturi de prim a#utor $or trebui deci s urmreasc e&ecutarea imediat a
hemostazei, a toaletei i pansrii plgilor
Imo+ili.area provi.orie a fra$turilor are scopul diminurii durerilor i e$itarea complicrii leziunilor
iniiale
,ane$rele de prim a#utor care trebuiesc a$ute +n $edere inaintea aplicarii mi#loacelor de imobilizare sunt*
- eliberarea sau dega#area membrului accidentat (+ndeprtarea de crmizi, sc9nduri, etc)
- e&ecutarea la ne$oie a mane$relor de prim a#utor de importan $ital* resuscitare cardio-respiratorie,
apliacrea garoului, +ndeprtarea imbrcminii este necesar doar c9nd suspicionm prezena unor plgi care
trebuiesc curate i pansate
G
- c9nd este accidentat membrul superior , indiferent de ni$elul traumatismului, trebuiesc scoase de pe degete
inelele( daca inelul se afl pe degetul fracturat se taie inelul cu aprobarea bolna$ului)
S$opul oricrei imobilizri este*
- de a +mpiedica micrile acti$e i pasi$e, pentru a pune +n repaus organele i esuturile traumatizate
- de a menine a&area corect a membrului, atunci c9nd fragmentele nu sunt deplasate
- de a diminua durerea
- de a e$ita complicaiile pe care le poate pro$oca micarea +n focar a unui fragment osos rupt i de$enit tios
(secionri ale unor ner$i i $ase, sf9ierea musculaturii din #urul osului, perforarea tegumentului i
transformarea fracturii +nchise +ntr-una deschis)
Prin$ipiile unei imo+ili.&ri $ore$te*
2 asigurarea funciilor $itale (are prioritate fa de alte mane$re)
' atelele impro$izate s fie cptuite cu material moale astfel +nc9t sa nu afecteze integritatea tegumentelor
= imobilizarea se $a face cu mane$re bl9nde care s nu accentueze durerea (se $a cuta obinerea unei a&ri
relati$e a segmentului de imobilizat)
> imobiliazarea trebuie s prind +n mod obligatoriu articulaiie situate deasupra i dedesubtul focarului de
fractur
/ s fie adaptat reliefului anatomic al regiunii accidentate iar e&tremitile s fie lsate libere
G aparatul gisat sau atela de imobilizare nu trebuie s fie compresi$e, pentru a nu +ngreuna circulaia
sanguin +ntr-un segment +n care e&ist de#a tulburri circulatorii secundare traumatismului
Mijloa$ele pe $are le putem folo#ii pentru imo+ili.area provi.orie a fra$turilor:
-atele Hramer (confecionate din s9rm)-sunt lungi i pot fi mulate pe membrul rnit:n $ederea aplicrii atelei
+n scopul imobilizrii, se aeaz un strat de $at pe una din feele atelei ce $ine +n contact cu tegumentul,
strat ce se fi&eaz la atel cu ture circulare de fa
- aparat gipsat circular
- atele de lemn cptuite cu $at
- atele din material plastic simplu sau gonflabil
- i alte mi#loace impro$izate ( sc9ndurele de lemn, scoar de copac, bee, umbrele, bastoane etc)
3i&area segmentului care urmeaz a fi imobilizat la atel se face cu fa sau cu alte mi#loace impro$izate
(cearaf, baticuri, fulare, centuri etc)
-cea mai bun atel pentru imobilizare este atela gipsat
!ra$turile de#$-i#e
3racturile deschise sunt fracturile +n care segmentele osoase fracturate comunic direct cu e&teriorul :n aceste
cazuri, odat cu fractura, se produc i leziuni de diferite grade ale prilor moi (tegument, muchi,
apone$roze, $ase, ner$i), care de$in poart de intrare pentru microbi
Simptomatologia :
-este aceeai ca i a fracturilor +nchise, la care se adaug simptomele pro$ocate de prezenta plgii* durere,
s9ngerare etc
Primul ajutor:
O fractur deschis este o urgen care trebuie rezol$at integral +n primele G ore de la accident
-+ndeprtarea complicaiilor generale i locale, care amenin $iaa traumatizatului (stoc cardiorespirator,
embolii, hemoragii e&terne etc) dac este cazul
-+mbrcmintea sau +nclmintea din segmentul rnit $or fi tiate cu un cuit, lam, foarfec etc pentru a nu
pro$oca suferine inutile bolna$ului 1laga $a fi inspectat (aspectul plgii) pentru a constata dac e&ist
impuriti (pm9nt, lemn, esturi etc)
Atenie& E'"orarea instrumental) a pl)gii cutanate -la locul accidentului), ,n scopul preci!)rii comunic)rii
acesteia cu focarul de fractur) este interzis&.
-Toaleta fizic i chimic a tegumentului din #urul plgii (cu ap i spun, degresare cu eter sau benzin i
dezinfectare cu alcool, tinctur de iod)
-Toaleta fizic i chimic a plgii*
7 se +ndeprteaz impuritile libere cu instrumente sterile,
7 se cur plaga prin ItergereI cu soluii care nu altereaz $italitatea esuturilor sntoase
7 +n caz de impregnri cu impuriti, plaga poate fi curat cu ser fiziologic, apa o&igenat, cloramin
(,'0 (' tablete la 2-' 2 ap), permanganat de potasiu 2->((( de culoare roz-pal
Atenie& Eu trebuie pudrate pl)gile cu antibiotice.
-%e mai aseptizeaz o dat tegumentul +n #urul plgii (alcool, tinctur de iod)
.
-%e aplic comprese sterile (pansament) +n caz de hemoragii care intereseaz $asele mici, hemostaza se face
cu un pansament compresi$, faa se aplic +n mod diferit, +n funcie de regiunea anatomic +n care e&ist rana
Imo-iizarea "rovizorie
%e face profila&ia antitetanic) este o msur de urgen, dar ea poate fi fcut i la ealonul urmtor
(dispensar, spital)
-C9nd funciile $itale nu sunt afectate i c9nd nu e&ist un traumatism abdominal, $or fi administrate antalgice
(algocalmin, mialgin +n in#ecii im)
-Transportul la spital +n cele mai bune condiii +ntr- un ser$iciu de traumatologie
Imo-iizarea definitiva a fracturior
Tipuri de imobili!are definitiva *
4 ,etoda ortopedica se indica +n fracturile simple cu sau fara deplasare i se efectueaza prin*
@ reducerea fracturii sub anestezie locala sau generala medicul stabileste) reducerea se face prin e&tensie -
tract#une si contrae&tensie)
@ imobilizare in aparat gipsat, care trebuie sa +ntruneasca urmatoarele calitati*
@ sa fie bine mulat)
@ sa cuprinda articulat#a de deasupra si dedesubtul focarului de fractura)
@ sa lase e&tremitafile membrelor libere pentru a se asigura circulatia) sa nu fie prea strans) sa fie aplicat Tn
pozifie functionala
@ dupa scoaterea aparatului gipsat recuperearea functionala
44 ,etoda e&tensiei continue se foloseste +n cazul fracturilor complicate cominuti$e cu traiect oblic sau
spiroid si cu deplasare
@ ,i#loace de e&tensie* sistem compus din broa, potcoa$a, cablu, scripeti, greutati
@ Contrae&tensia se realizeaza prin +nclinarea patului i greutati
@ "&tensia continua poate dura ' - = saptamani reducerea facandu-se treptat
444lnter$enia chirurgicala este o metoda de tratament indicata +n *
@ fracturi care nu se pot reduce, fracturi asociate cu leziuni ale $aselor si ner$ilor, fracturi cu multiple focare
F