Sunteți pe pagina 1din 29

03/10/2011-30/10/2011

CAIET DE PRACTICA


I.M.S.P.
SPITALUL MINISTERULUI SANATATII


A efectuat: Morozan Simion Gr.407K.
Coordonator:MARGARITA NICU,sefa sectiei
de fizioterapie.





CHISINAU 2011.
Scurt istoric

Institutia Medico-Sanitara Publica, Spitalul clinic al Ministerului Sanatatii ne
ofera servicii medicale de calitate, puse la dispozitie de personal foarte bine
pregatit care are ca prim scop grija pentru pacient.
Medicul de specialitate controleaza toate procedurile pentru ca pacientii sa se
simta in deplina siguranta.
Clinica include staionare 200 paturi,secia consultativ-diagnostica i centrul
medicilor de familie. Staionarul include urmatoarele secii:
-hepatologie,
-terapie,
-gereatrie,
-neurologie,
-chirurgie endoscopica
Sectia fizioterapie si recuperare cu metode fizice, deservesc pacientii din
staionar si din ambulatoriu.
Sunt cabinete de:
- electroterapie,
- fototerapie,
- lazeroterapie,
- termoterapie,
- mecanoterapie,
- 4 cabinete de masaj, nu mai putin de 18m patrati,
-sala pentru kinetoterapie.
In sectie activeaza medicul de acupunctura, 2 kinetoterapeuti cu studii medii,
un kinetoterapeut cu studii superioare:Lidia Borisov, medic de terapie manuala.
Cabinetele de Fizioterapie si Kinetoterapie se adreseaza persoanelor de toate
varstele, oferind o gama foarte larga de servicii medicale de fizioterapie,
recuperare, kinetoterapie, gimnastica medicala, toate sub control medical!













Agenda studentului practicant


Data,
ziua
Numele
pacientilor,
diagnosticul
Desfasurarea activitatilor
Luni
31.01.
2011.

-prima zi de practica adunarea cu sefa catedrei
doamna Elena Caun si domnul decan Sergiu Racu,
-prezentarea conducatorului practicii doamna
Margarita Nicu,
-am facut cunoscuti cu personalul medical,cu
sectiile spitalului,cu sala de gimnastica si cabinetele
de masaj,
-primim repartizarea pe grupe,
-lucru individual.

Marti
04.10.
2011.








Cretu Ion,cu
diagnosticul:se
chele post
AVC,hemiparez
dreapt.




Tarita
Anatole,cu
diagnosticul: cu
sechele post
AVC ischemica
pe partea
-adunarea cu conducatorul practicii
doamna Margarita Nicu,am scris date din istoricul
spitalului,
-examinarea fiselor medicale ale pacientilor si
repartizarea lor studentilor.
-am discutat despre particularittile geriartriei.

-executarea masajului in regiunea membrului
superior i inferior drept i am folosit urmatoarele
elemente:frectionat,
neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat
masajul intr-un tempou lent.
-n Kinetoterapie am inclus exerciii
respiratorice,active,de coordonare,exerciii de
reeducarea mersului si de recuperare a miscarilor
degetelor minii.

-executarea masajului regiunii gulerului si bratului
sting,folosind elemente
din:frectionat,netezit,apucat,ciupit,pilit,etc,tinind
cont de faptul ca pacienta este hipertonica am
executat miscarile descendent intr-un tempou lent,
-ne-am ocupat si cu kinetoterapia,am inclus in
dreapta,hiperte
nsiune
arteriala.






programa kinetica exercitii
respiratorii,active,pasive,de coordonare si reeducare
a miscarilor degetelor si a minii.


Miercu
ri
05.10.
2011.











Tarita
Anatole,cu
diagnosticul:se
chele post
AVC,hemiparez
dreapt.














-adunarea cu conducatorul practicii doamna
Margarita Nicu,am discutat intrebarile parvenite in
urma activitatii de o zi cu pacientii.
-am discutat despre boala hipertonic.
-repartizarea altor fise medicale,



-executarea masajului in regiunea membrului
superior i inferior drept i am folosit urmatoarele
elemente:frectionat,
neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat
masajul intr-un tempou lent.
-n Kinetoterapie am inclus exerciii
respiratorice,active,de coordonare,exerciii de
reeducarea mersului si de recuperare a miscarilor
degetelor minii.






Joi
06.10.
2011.








-intrevedere cu conducatorul practicii doamna
Margarita Nicu




Cretu
Ion,sechele post
AVC ischemica
pe dreapta








Tarita
Anatolie,cu
diagnosticul:se
chele post
AVC,hemiparez
dreapt.








Coranciuc
Maria,cu
diagnoza
cervicalgie
vertebrogena
Cu sindrom
algic moderat






-am discutat despre boala hipotonic.



-executarea masajului in regiunea membrului
superior i inferior drept i am folosit urmatoarele
elemente:frectionat,
neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat
masajul intr-un tempou lent.
-n Kinetoterapie am inclus exerciii
respiratorice,active,de coordonare,varieti de mers
pentru recuperarea paternului mersului.


-executarea masajului relaxant in regiunea gulerului
i a regiunii toracale,am utilizat urmatoarele
elemente:netezirea,frictionatul,pilirea, tempoul
executarii este lent.
Gimnastica medicala,exercitii respiratorice,varietati
de mers(de coordonare si orientare in spatiu).






Masajul regiunii cervicale,exercitii post izometrice.






Vineri
07.10.
2011.




Tarita
Anatolie,cu
diagnosticul:se
chele post
AVC,hemiparez
dreapt.












.


Paladi Vasile
cu
diagnosticul:lo
mbalgie
cronic.
Cu sindrom
algic moderat




-executarea masajului in regiunea membrului
superior i inferior drept i am folosit urmatoarele
elemente:frectionat,
neteziri,framintat,intindere,ciupitul,am executat
masajul intr-un tempou lent.
-n Kinetoterapie am inclus exerciii
respiratorice,active,de coordonare,varieti de mers
pentru recuperarea paternului mersului,pedalare la
biciclet .










-am indeplinit gimnastica curativa:complex de
exercitii:
1-stind cu picioarele puin deprtate capul sus
inspiraie,capul jos expiraie,apoi invers Se executa
lent de 10 ori.
2-aceeasi pozitie:ducerea capului n stinga inspiraie
revenire in pozitia initiala cu expiraie,apoi ducem
capul n dreapta insiraie,revenire la poziia iniial
cu expiraie.Se executa de 10 ori.
3-aceeai poziie:rotiri circulare cu capul ntr-o
direcie si n alta.5 ori n fiecare parte
4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri
cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in
pozitia initiala.Se executa lent de 10 ori.
5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte
revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul
napoi,revenire la poziia iniial.Se executa de 10
ori.

6-aceeai poziie fexie din articulaia genunchiului,5
ori pentru fiecare

7-Stind cu faa la spalier ridicarea fiecrui membru
inferior pe a 2 trapt.10 ori pentru fiecare membru.
8-stind cu fata la spalier adducerea membrului
inferior stng,revenire la poziia iniial,apoi cu
dreptul revenire la poziia iniial.10 ori pentru
fiecare membru.
9-mers lateral.2minute
10-mers ncruciat .2minute
11-pedalare la biciclet.
12-mers pe band


Luni
10.10.
2011.








Moraru Ina cu
diagnosticul:en
cefalopatie








Paladi Vasile
cu
diagnosticul:lo
mbalgie
cronic.

-adunare cu conducatorul practicii doamna
Margarita Nicu,
-repartizarea noilor fise cu pacienti,
-lucru individual cu caietele de practica,
-am discutat despre encefalopatie.


-executarea masajului n regiunea gulerului,am
folosit urmatoarele
manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul,
ciupitul,frmntatul,vibraia.
-am executat gimnastic curativ:exerciii
respiratorice,e.d.f.g,de relaxare,pedalare la
bicicleta,mers pe band.





-am indeplinit gimnastica curativa:complex de
exercitii:
1-stind cu picioarele puin deprtate capul sus
inspiraie,capul jos expiraie,apoi invers Se executa
cu sindrom
algic moderat



































Coranciuc
Maria,cu
diagnoza
cervicalgie
vertebrogena cu
lent de 12 ori.
2-aceeasi pozitie:ducerea capului n stinga inspiraie
revenire in pozitia initiala cu expiraie,apoi ducem
capul n dreapta insiraie,revenire la poziia iniial
cu expiraie.Se executa de 12 ori.
3-aceeai poziie:rotiri circulare cu capul ntr-o
direcie si n alta.6 ori n fiecare parte
4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri
cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in
pozitia initiala.Se executa lent de 12 ori.
5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte
revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul
napoi,revenire la poziia iniial.Se executa de 12
ori.

6-aceeai poziie fexie din articulaia genunchiului,6
ori pentru fiecare

7-Stind cu faa la spalier ridicarea fiecrui membru
inferior pe a 2 trapt.12 ori pentru fiecare membru.
8-stind cu fata la spalier adducerea membrului
inferior stng,revenire la poziia iniial,apoi cu
dreptul revenire la poziia iniial.12 ori pentru
fiecare membru.
9-decubit dorsal rularea membrului inferior pe clci
si pe vrf.7 ori pentru fiecare picior.
10-d.d cu picioarele ndoite se apropie si se
deprtez genunchii.10 ori.
11-d.d ridicari de bazin,7 ori.
12-mers mers pe band 2 min.
13-pedalare la biciclet,2 min.







Masajul regiunii cervicale,exercitii post izometrice.


sindrom algic
moderat

Marti
11.10.
2011.







Moraru Ina
cu
diagnosticul:en
cefalopatie






.



Paladi Vasile
cu
diagnosticul:lo
mbalgie
cronic.
cu sindrom
algic
moderat

-dezbateri pe marginea intrebarilor parvenite de la
studenti,
-am discutat despre diabetul zaharat,
-repartizarea noilor pacienti,
-lucru individual,

-executarea masajului n regiunea spatelui,am folosit
urmatoarele
manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul,
ciupitul,frmntatul,vibraia.
-am executat gimnastic curativ:exerciii
respiratorice,e.d.f.g,de relaxare,pedalare la
bicicleta,mers pe band.







-am indeplinit gimnastica curativa:complex de
exercitii:
1-stind cu picioarele puin deprtate capul sus
inspiraie,capul jos expiraie,apoi invers Se executa
lent de 15 ori.
2-aceeasi pozitie:ducerea capului n stinga inspiraie
revenire in pozitia initiala cu expiraie,apoi ducem
capul n dreapta insiraie,revenire la poziia iniial
cu expiraie.Se executa de 15ori.
3-aceeai poziie:rotiri circulare cu capul ntr-o
direcie si n alta.7 ori n fiecare parte
4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri
cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in
pozitia initiala.Se executa lent de 15 ori.
5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte
revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul
napoi,revenire la poziia iniial.Se executa de 15
ori.

6-aceeai poziie fexie din articulaia genunchiului,7
ori pentru fiecare

7-Stind cu faa la spalier ridicarea fiecrui membru
inferior pe a 2 trapt.15 ori pentru fiecare membru.
8-stind cu fata la spalier adducerea membrului
inferior stng,revenire la poziia iniial,apoi cu
dreptul revenire la poziia iniial.15 ori pentru
fiecare membru.
9-decubit dorsal rularea membrului inferior pe clci
si pe vrf,7 ori pentru fiecare membru.
10-d.d cu picioarele ndoite se apropie si se
deprtez genunchii,7ori.
11-d.d ridicari de bazin,7ori.
12-mers mers pe band 2 min.
13-pedalare la biciclet,2 min.



Miercu
ri
12.10.
2011.






Moraru Ina
diagnosticul:en
cefalopatie











Paladi Vasile
cu
diagnosticul:lo
mbalgie
cronic.


.



-executarea masajului n regiunea spatelui,am folosit
urmatoarele
manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul,
ciupitul,frmntatul,vibraia.
-am executat gimnastic curativ:exerciii
respiratorice,e.d.f.g,cu
obiecte(minge,fus,boston,colacel de cauciuc),de
relaxare,pedalare la bicicleta,mers pe band.





-am ndeplinit gimnastica curativ ca n ziua
precedent,adugind exerciii din decubit dorsal si
patrupedie.



Cu sindrom
algic moderat



.








Joi
13.10.
2011.








Moraru Ina cu
diagnosticul:en
cefalopatie











Coranciuc M
aria cu
diagnosticul
cervicalgie cu
sindrom algic
moderata





Paladi Vasile


-dezbateri cu conducatorul practicii doamna
Margarita Nicu pe marginea afectiunilor cilor
respiratorice i n special exerciile respiratorice.
-lucru individual cu caietul de practica.

-executarea masajului n regiunea spatelui,am folosit
urmatoarele
manevre:netezirea,rulatul,transversatul,frictionatul,
ciupitul,frmntatul,vibraia.
-am executat gimnastic curativ:exerciii
respiratorice,e.d.f.g,cu
obiecte(minge,fus,boston,colacel de cauciuc),de
relaxare,pedalare la bicicleta,mers pe band.


.




-am indeplinit masajul portiunii gulerului, membrele
superioare
elemente:pilit,transversarea,rulatul,frictionat,netezit,
-am facut kinetoterapie,programul kinetic
contine:edfg,variatii de mers,active,pasive.
si exercitii post izometrice




-am ndeplinit gimnastica curativ ca n ziua
precedent,adugind exerciii din decubit dorsal si
cu
diagnosticul:lo
mbalgie
cronic.
cu sindrom
algic moderat

patrupedie cu dozare.
-pedalare la bicicleta i mers pe band.



Vineri
14.10.
2011.




Coranciuc
Maria cu
diagnosticul
cervicalgie cu
sindrom algic
moderat




Paladi Vasile
cu
diagnosticul:lo
mbalgie
cronic.
cu sindrom
algic moderat

-continuarea lucrului cu pacientii,am dus unele
observatii asupra starii lor functionale,


-masajul regiunii gulerului,utilizind urmatoarele
manevre:netezire,frictionat,transversat,pilit,netezit.
si gimnastica medicala,exercitii post izometrice

inspiraie,capul jos expiraie,apoi invers Se executa
lent de 15 ori.
2-aceeasi pozitie:ducerea capului n stinga inspiraie
revenire in pozitia initiala cu expiraie,apoi ducem
capul n dreapta insiraie,revenire la poziia iniial
cu expiraie.Se executa de 15ori.
3-aceeai poziie:rotiri circulare cu capul ntr-o
direcie si n alta.7 ori n fiecare parte
4- stind cu bastonul linga coapse :ridicarea pe virfuri
cu ducerea bastonului prin inainte sus,revenire in
pozitia initiala.Se executa lent de 15 ori.
5- aceeasi pozitie:ducerea bastonului inainte
revenire in pozitia initiala,apoi ducem bastonul
napoi,revenire la poziia iniial.Se executa de 15
ori.

6-aceeai poziie fexie din articulaia genunchiului,7
ori pentru fiecare

7-Stind cu faa la spalier ridicarea fiecrui membru
inferior pe a 2 trapt.15 ori pentru fiecare membru.
8-stind cu fata la spalier adducerea membrului
inferior stng,revenire la poziia iniial,apoi cu
dreptul revenire la poziia iniial.15 ori pentru
fiecare membru.
9-decubit dorsal rularea membrului inferior pe clci
si pe vrf,7 ori pentru fiecare membru.
10-d.d cu picioarele ndoite se apropie si se
deprtez genunchii,7ori.
11-d.d ridicari de bazin,7ori.
12-d.d tragem cte un genunchi la piept,5 ori pentru
fiecare membru.
13-d.lateral flectarea membrului inferior 10 ori apoi
schimbam membrele.
14-patrupedie se trage cite un genunchi la piept.5
ori.
15-aceeai poziie se duce fundul la clce.
16-pedalare la biciclet.


Luni
17.10.
2011.





Copaceanu
Elenacu
diagnoza cu
cervicalgie
vertebrogena
sindrom algic
moderat


Moraru Ina cu
diagnosticul
encefalopatie

Bourosu Ion,cu
diagnosticul
sechele post
AVC pe parte
dreapta
ischemica





-adunare cu conducatorul
practicii doamna Margarita Nicu,am discutat despre
artritele reumatoide,
-repartizarea noilor pacienti,

-masajul gulerului,membrilor superioare
-exercitii post izometrice
-gimnastica medicala





-masajul gulerului,membrilor superioare
-exercitii post izometrice
-gimnastica medicala



-masajul membrilor
-mobilizari pasive
-varietati de mers
Marti
18.10.


-comtinuarea lucrului cu pacientii,
-lucru individual in caietul de practica,am discutat
2011.

Moraru
Ina:encefalopat
ie




Bourosu Ion,cu
diagnosticul
sechele post
AVC pe parte
dreapta
ischemica


Copaceanu
Elenacu
diagnoza
cervicalgie
vertebrogena.c
u sindrom algic
moderat

despre guta.

-masajul regiunii
gulerului,manevrele:frictionat,pilitul,netezitul,transv
ersatul,netezitul.





-masajul membrilor
-mobilizari pasive
-varietati de mers




-masajul gulerului,membrilor superioare
-exercitii post izometrice
-gimnastica medicala







Miercu
ri
19.10.
2011.





Grajd Eduard
cu diagnoza
radiculopatie si
cervicalgie cu
sindrom algic
moderat





-dezbateri impreuna cu conducatorul practicii
doamna Margarita Nicu,am discutat despre
splanhoptoza.
-am primit noi pacienti,
-lucru individual in caietele de practica,

-masaj general la spate,am indeplinit urmatoarele
manevre:frictionat,framintat,transversat,rulat,adunat
ul,ciupitul,mingietul,tapotamentu,
tocatul.
-gimnastica medicala



.


Popovici Ion,cu
diagnosticul:ra
diculopatie
cervicala
vertebrogena.


Copaceanu
Elenacu
diagnoza
cervicalgie
vertebrogena
cu sindrom
algic moderat



-masajul gulerului,membrilor superioare
-exercitii post izometrice
-gimnastica medicala




-masajul gulerului,membrilor superioare
-exercitii post izometrice
-gimnastica medicala

Joi
20.10.
2011.



.




Rosca Ion cu
diagnoza
pneumonie
polisegmentara
dreapta






Moraru Ina cu
diagnosticul:en
cefalopatie





-am discutat impreuna cu doamna Margarita
Nicu,tema:infartul miocardic,
.




-masaj general la spate,am indeplinit urmatoarele
manevre:frictionat,framintat,transversat,
rulat,adunatul,ciupitul,netezire,
tapotamentul, tocatul.
-gimnastica respiratorie






-masajul regiunii
gulerului,manevrele:frictionat,pilitul,netezitul,transv
ersatul.





Vineri
21.10.
2011







Popovici Ion cu
diagnosticul:sec
hele
traumatice,radi
culopatie
vertebrogena
cu sindrom
algic moderat


Cocieri
Valentina
cu
diagnosticul:hip
ertensiune
arteriala,

Copacianu
Elena cu
diagnoza
cevicalgie
Vertebrogena
sindrom algic
moderat






-am primit un pacient nou paralel am continuat lucru
cu pacientii din zilele precedente,





-masaj general la spate,am indeplinit urmatoarele
manevre:frictionat,framintat,transversat,rulat,adunat
ul,ciupitul,netezire,tapotamentul, tocatul.







-masajul regiunii gulerului,am executat urmatoarele
manevre:netezit,frictionat,pilit,netezirea.






-masajul regiunii gulerului,am executat urmatoarele
manevre:netezit,frictionat,pilit.
-gimnastica medicala



Luni
24.10.
2011.






-adunare cu conducatorul practicii
doamna,Margarita Nicu am discutat problemele cu
care se confrunta pacientii,
-repartizarea noilor fise cu pacienti,
-lucru individual in caietul de practica,

Popovici Ion cu
diagnosticul:sec
hele
traumatice,
radiculopatie
cervico-toraco-
lombara
vertebrogena.


Copacianu
Elena cu
diagnoza
cevicalgie
Vertebrogena
sindrom algic
moderat

Bourosu Ion cu
diagnosticul
sechele post
AVC





















-masajul regiunii gulerului si general al spatelui am
utilizat urmatoarele
manevre:frictionat,transversat,rulat,
stoarcerea,tocatul,tapotamentul.





-masajul generalal regiunii spatelui,am executat
toate manevrele
frictionat,transversat,rulat,deplasat,tocatul,
tapotamentul,etc.
-masajul membrilor superioare
-gimnastica medicala

-masajul regiunii gulerului si regiunii lombo-
sacrale,am folosit urmatoarele manevre:
frictionat,transversat,ciupitul,framintat,
netezit.
-gimnastica medicala
























.


Marti
01.03.
2011.






Copaceanu
Elena cu
diagnoza
cervicalgie
vertebrogena
cu sindrom
algic moderat.

Bourosu Ion cu
diagnoza
-adunare cu conducatorul practicii
doamna,Margarita Nicu am discutat despre scolioza.



-masajul regiunii gulerului si a minii stingi utilizind
urmatoarele manevre:frictionat
usor,transversat,pilit,netezit.

-gimnastica medicala



-masajul membrilor am utilizat urmatoarele
manevre:frictionat,transversat,rulat,
stoarcerea,tocatul,tapotamentul,netezirea.
sechele post
AVC


Rosca Ion cu
diagnoza
pneumonie
polisegmentara
pe parte
dreapta.






.-masasul generalal regiunii spatelui,am executat
toate manevrele
frictionat,transversat,rulat,deplasat,tocatul,tapotame
ntul,etc.
-gimnastica medicala respiratorie




Miercu
ri
26.10.
2011.






Rosca Ion cu
diagnoza
pneumonie
polisegmentara
pe partea
dreapta



.
Popa Isac cu
diagnoza
sechele post
AVC





-adunare cu conducatorul practicii
doamna,Margarita Nicu am discutat despre
cervicalgie.



-masajul regiunii gulerului si general al spatelui am
utilizat urmatoarele
manevre:frictionat,transversat,rulat,
stoarcerea,tocatul,tapotamentul,netezirea.
-gimnastica medicala respiratorie





-masajul membrilor
-gimnastica medicala



Joi
27.10.
2011.




Druta
-repartizarea noilor fise cu pacienti,
-lucru individual in caietul de practica,



Sergiu,
virsta cu
diagnosticul:sec
hele trauma
cranio-
cerebrale.

Copaceanu
Elena cu
diagnoza
cervicalgie
vertebrogena
cu sindrom
algic moderat.
.



-masajul regiunii gulerului si a minii stingi utilizind
urmatoarele manevre:frictionat
usor,transversat,pilit,netezit.




-masajul regiunii gulerului si general al spatelui am
utilizat urmatoarele
manevre:frictionat,transversat,rulat,
stoarcerea,tocatul,tapotamentul,netezirea.
-gimnastica medicala


















Notiuni generale :
Kinetoterapia este o terapie care are la baza miscarea. Sunt 2 tipuri de
kinetoterapie:
kinetoterapia activa (precum exercitiile terapeutice, tratament pe baza de
activitati, etc)
kinetoterapia pasiva (precum masaje medical, mobilizare sirei spinarii a
nu se confunda cu adjustarea sirei spinarii, tehnici de relaxare post-
isometrice si exercitii pasive ale diferitelor regiuni ale corpului).
Toate aceste tehnicii urmaresc facilitarea miscarilor prin utilizarea muschilor.
Contrar tehnicilor analitice, unde se considera ca doar un muschi sau o
articulatie fac legatura cu intreaga unitate musculara.
Deasemenea kinetoterapia se defineste ca un complex de metode care folosesc
miscarea n scop terapeutic, urmarind cresterea mobilitatii articulare, cresterea
fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, mbunatatirea coordonarii
miscarilor si inalturarea unor deficite motorii. Se aplica in toate compartimentele
majore ale recuperarii, fiind indinspensabila in cea medicala, psihica,
profesionala si sociala.
Kinetoterapia poate fi directionata spre recapatarea afectiunilor nechirurgicale,
preoperatorii si postoperatorii.Scopul principal pentru care kinetoterapia este
utilizata in procesul de recuperare a deficientelor motrice:
-imbunatatirea capacitatii generale de miscare si a marelor functii ale
organismului;
-corectarea functiilor segmentului sau partilor corpului implicate in afectiune;
-prevenirea formarii unor deprinderi compensatorii defectuase;
-stimularea capacitatii de mentinere a unui pontential psihic ridicat pe tot
parcursul procesului de recuperari.

Recuperarea reprezint o activitate complex (medical, educaional i
socio-profesionala), prin care se urmrete restabilirea ct mai deplin a
capacitilor funcionale, reduse sau pierdute de ctre o persoan (adult sau
copil), n urma unor boli congenitale sau dobndite, ori a unor traumatisme,
precum i dezvoltarea mecanismelor compensatorii i de adaptare, care s-i
asigure n viitor posibilitatea de munc sau auto-servire, respectiv o via activ,
independent economic i/sau social.


Masajul reprezint o prelucrare metodic a prilor moi ale
corpului,efectuat prin aciuni mecanice (manuale sau cu ajutorul unor aparate)
asupra tegumentului, n scop igienico-cosmetic i profilactico-terapeutic.
Se presupune c termenul de masaj i are originea fie n cuvntul arabmass,
care nseamn a apsa, fie n cuvntul ebraic mae cu aceeai semnificaie,
fie n massein care n limba greac veche nseamn a frmnta.
Massoterapia definete o metod specific de tratament n medicina
reabilitativ, care se refer la utilizarea masajului in scop terapeutic.
Reprezint o metod (procedur) terapeutic adjuvant pentru recuperarea
funcional n diverse patologii.
Masajul este o metod pasiv de tratament, constnd dintr-o serie de manipulri
cu efect mecanic, efectuate la suprafaa corpului i care se succed ntr-o anumita
ordine, n funcie de :
-regiunea asupra creia se acioneaz
-scopul urmrit
-starea organismului.
Aciunile manuale de masaj sunt denumite manevre, manipulri, sau procedee i
constau dintr-un ansamblu de micri specifice executate prin aplicarea minilor
pe suprafaa corpului.
n practica masajului manual se disting :
-procedee introductive : au rolul de a pregti corpul pentru desfurarea
masajului
-procedee fundamentale (de baz) : prin care se obin, de fapt,
efectele urmrite prin masaj
-procedee finale (de ncheiere) : n general, au un efect calmant cu
rol de relaxare a organismului.

Clasificarea masajului
Principalele forme de masaj sunt : masajul manual i masajul mecanic.
1. Masajul manual
Constituie forma de masaj cea mai veche, cea mai rspndit i cea mai eficace.
Const n manipularea suprafeei corporale de ctre minile terapeutului
(maseur).
Mna omului reprezint cel mai eficient aparat de masaj, deoarece :
-dispune de multiple posibiliti de adaptare i perfecionare a micrilor
-dispune de o deosebit sensibilitate i suplee
-realizeaz un contact personalizat ntre terapeut i pacient, cu
efect psihologic favorabil
2. Masajul mecanic
Aceast form de masaj se execut prin intermediul unor aparate sau
instrumente, acionate cu ajutorul minii, sau cu ajutorul a diverse surse de
energie (n special electric).
Masajul mecanic a aprut la nceputul secolului XX, fiind n prezent ntr-o
continu dezvoltare odat cu perfecionarea diverselor aparate utilizate.
Cu toate acestea, nici un instrument de masaj nu a putut (deocamdat) s
nlocuiasc masajul manual, n ceea ce privete complexitatea efectelor benefice
obinute prin aplicarea minii terapeutului.
Aciunea fiziologic a masajului
n funcie de tehnica folosit, prin masaj se pot obine doua tipuri de efecte :
-stimulante, excitante.
-calmante, relaxante.
Aceste efecte se manifest imediat sau tardiv i pot fi percepute subiectiv
(de ctre pacient)i obiectiv (nregistrate prin metode clinice i paraclinice).
Efectele masajului sunt multiple i se pot clasifica n locale i generale.
a)Efectele locale (se obin prin masajul parial, la nivelul zonei masate):
-Efect antialgic asupra durerilor de tip nevralgic, musculare i articulare;
-Efect hiperemiant, cu ameliorarea circulaiei locale (se manifesta prin
nclzirea i nroirea tegumentului);
-Efect antiedematos asupra lichidelor interstiiale de staz i accelerarea
proceselor de resorbie;
b)Efectele generale (asupra organismului):
-Stimularea funciilor aparatului circulator i respirator;
-Creterea metabolismului bazal.
-Efecte favorabile asupra strii generale :
-mbuntirea somnului
-Reducerea oboselii musculare
-Reducerea stresului i oboselii psihice.

Se nelege astfel multitudinea i diversitatea efectelor benefice ale masajului
asupra structurilor anatomice superficiale i profunde : piele,esut conjunctiv,
componentele aparatului locomotor (muchi, tendoane i tecitendinoase, fascii,
aponevroze), circulaia sngelui i limfei, sistemul nervos,organele profunde.
n consecin, efectele masajului general sunt urmtoarele :
-stimuleaz i regleaz circulaia, secreiile endocrine, hematopoeza,
coagularea;
-intensific schimburile nutritive;
-crete temperatura corpului;
-n funcie de tehnica folosit, se produce creterea/scderea relaxrii,
sensibilitii, tonusului neuro-muscular.
APARATUL ARTICULAR

ARTROZA-Boala articulara cronica de tip deformant.
Artrita reumatoida-reprezinta o boala infectioasa cronica evolutiva care prinde
indeosebi articulatiile mici si totdeauna simetric si centriped.


Poliartrita Reumatoida-este o boala caracterizata prin inflamatia cronica
infiltrativ-proliferativa a sinoviei articulare, exprimata clinic prin artrita prezenta
la mai multa articulatii.Este o boala inflamatorie sistemica cronica mediata
imunitar cu afectarea articulatiei diartroidale si a altor organe. Cele mai afectate
articulatii sunt radiocarpiene, art. MS si MI si genunchi.

Spondilita anchilozanta- (Boala Behterev) boala inflamatorie cronica care
afecteaza predominant coloana vertebrala cu debutul la nivelul articulatiei
sacroiliace si progresiv ascendenta , cu evolutie spre fibroza , osificare ,
anchiloza.


Gonartroza - cauzele aparitiei si tratamente
Gonartroza este una din formele reumatimului degenerativ. Boala
reumatismala degenerativa, se mai numeste si artroza, si in functie de localizarea
ei poate fi gonartroza (la genunghi), coxartroza (la sold) si spondiloza(la coloana
vertebrala). Gonartroza este mai frecventa la femei si afecteaza de obicei pe
cele care au trecut de 40 de ani. Cauzele sunt multiple, de obicei fiind vorba de
dereglari la nivel metabolic si hormonal, insa poate aparea si ca urmare a unor
traumatisme. Dereglarile la nivel hormonal ce apar la menopauza (insuficienta
ovariana) fac ca femeile ajunse la aceasta etapa a vietii, sa fie predispuse la
gonartroza. Suferinzii de diabet, guta precum si obezii se confrunta cu aceeasi
problema. Trebuie amintite si problemele circulatorii: varice, flebite, dar si cele
rezultate ca urmare a inaintarii in varsta care duc la agravarea gonartrozei.
Boala se manifesta prin umflarea articulatiei si prin dureri violente. De obicei,
durerea este mult mai puternica atunci cand bolanvul merge sau depune efort.
Printr-un examen radiologic amanuntit se poate sti daca este vorba de existena
unui lichid intraarticular sau din contra de ingustarea articulatiei si prezenta unor
osteofiti, deformatii, sau a unor corpi liberi in articulatie.
Tratamentul consta in prima faza a bolii in administrarea antiinflamatoriilor si
masarea zonei cu unguente cu acelasi efect. Repausul are un efect benefic,
calmand durerea.
O serie de proceduri si tratamente balneo-climaterice sunt recomandate
suferinzilor de gonartroza. Foarte eficiente sunt impachetarile cu parafina,
hidroterapia, termoterapia, electroterapia. De asemenea apele sarate sau cele
surfuroase din statiunile balneare sunt cunoscute ca avand efecte miraculoase,
reusind sa vindece problemele reumatismale. Impachetarile cu namol si
gimnastica medicala atenueza durerile si dupa un tratament indelungat efectele
vor fi simtite.















Alte cauze mai puin frecvente de comprimare mecanic de nervi este de la o
tumoare sau infecie. Oricare dintre acestea pot reduce cantitatea de spaiu n
canalul spinal i comprima nervul ieirea.
Scolioza poate provoca nervii pe o parte a coloanei vertebrale pentru a deveni
comprimat de curba anormala a coloanei vertebrale.
Alte cauze de radiculopatie includ diabetul zaharat care pot reduce fluxul
sanguin normal la nervilor spinali. Inflamaie n caz de traumatism sau poate
duce la degenerare radiculopatie de la iritarea direct a nervilor.
Dac pacienii nu se amelioreaz cu tratamentele enumerate mai sus, acestea pot
beneficia de o injectie cu steroizi epidurala. Cu ajutorul unui aparat cu raze X,
un medic injecteaza steroizilor ntre oasele coloanei vertebrale adiacente la nervi
implicate. Acest lucru poate ajuta la reduce rapid inflamatia si iritarea nervilor i
a ajuta la reducerea simptomelor de radiculopatie.
n unele cazuri, simptomele continua, n ciuda a toate opiunile de tratament de
mai sus. n cazul n care acest lucru se ntmpl i simptomele sunt severe,
chirurgia poate fi o opiune. Scopul operatiei este de a elimina de compresie de
la nervul afectat. n funcie de cauza de radiculopatie, Acest lucru poate fi
realizat printr-o laminectomie sau o discectomia. Un laminectomie ndeprteaz
o mic parte din os care acoper nervul s i permit s dispun de un spaiu
suplimentar. Un discectomia ndeprteaz poriunea de disc care are hernie de
afar i este comprima un nerv.




Pareza faciala periferica
Introducere. Notiuni generale
Este rezultatul afectarii nervului facial, care in mod obisnuit asigura inervatia
musculaturii de la nivelul fetei (exista o pereche de nervi faciali sau numarul
VII, astfel incat fiecare nerv asigura inervatia muschilor de pe jumatate de fata).
Se deosebeste de pareza faciala de tip central (intalnita in accidentele vasculare)
prin lipsa deficitului motor la nivelul membrului/membrelor de aceeasi parte si
de lipsa tulburarii de limbaj, afectarea fiind strict la nivelul hemifetei. De
asemenea afectarea muschilor frontali si orbiculari ai pleoapelor este mai severa
in pareza faciala periferica deoarece acesti muschi primesc inervatie din ambele
emisfere cerebrale (cortexul motor), in timp ce muschii faciali inferiori primesc
inervatie numai de la o emisfera.
Componenta senzitiva/senzoriala e nervului facial este legata de transmiterea
sensibilitatii gustative de la nivelul limbii (mai exact 2/3 anterioare) si a
sensibilitatii tactile de la nivelul conductului auditiv extern (peretele anterior).





Cauze

Cea mai frecventa forma este considerata cea idiopatica sau paralizia Bell.
Alte cauze mai putin frecvente sunt:
- tumorile prin efect compresiv (neurinomul de acustic - tumora a nervului VIII)
si prin invazie (a osului temporal) pot determina pareza faciala periferica
- Sindromul Ramsay Hunt, datorat virusului herpes zoster, asociaza parezei
faciale si o afectare a nervului VIII, precum si o eruptie veziculoasa
caracteristica la nivelul tegumentului cranian si la nivelul conductului auditiv
extern.
- Poliradiculonevrita, sarcoidoza, boala Lyme sunt alte situatii in care apare
pareza faciala sau chiar diplegia faciala.

Investigatii

In mod obisnuit diagnosticul se pune pe baza anamnezei si a examenului
neurologic. In cazul in care se suspicioneaza alte cauze ale parezei faciale
periferice, se efectueaza:
- analize de sange: serologie (Boala Lyme)
- imagistica cerebrala: CT, RMN (tumori cerebrale)
- audiometrie (pentru a determina tulburarile de auz)

Tratament
Masuri generale - igiena oculara (clipitul fiind imposibil sau realizat cu
dificultate, umezirea corneei nu mai are loc. Astfel pot apare ulceratii care in
timp pot duce la pierderea vederii.
De aceea, se recomanda toaleta locala riguroasa (existand riscul infectiilor
locale) si umezirea corneei cu picaturi pe baza de metilceluloza). Protectia
ochilor de razele solare trebuie de asemenea avuta in vedere.
- igiena cavitatii bucale: datorita tulburarilor de sensibilitate gustativa, pasajul
alimentelor va fi incetinit. Periajul regulat al danturii va impiedica aparitia
cariilor si a infectiilor locale.
Encefalopatia este un termen care nseamn boli cerebrale, daune, sau
defeciuni. Encefalopatie poate prezenta un larg spectru foarte de simptome care
variaza de la usoare, cum ar fi unele pierderi de memorie sau personalitate
modificri subtile, pn la severe, cum ar fi demena , convulsii , coma , sau
deces. n general, encefalopatia se manifesta printr-o stare mental alterat, care
este uneori nsoit de manifestri fizice (de exemplu, slaba coordonare a
micrilor membrelor).
Cauzele
Cauzele de encefalopatie sunt att de numeroase i variate. Cteva exemple de
cauze ale encefalopatiei includ:
infecii ( bacterii , virusuri , paraziti, sau prioni), anoxie (lipsa de oxigen la
creier), consumul de alcool, insuficien hepatic, insuficien renal , boli
metabolice, tumori cerebrale , mai multe tipuri de produse chimice toxice,
modificri n presiunii n creier, i sraci nutriie .
Aceste exemple nu acoper toate cauzele posibile ale encefalopatiei, dar sunt
listate pentru a demonstra gam larg de cauze.
Dei numeroase cauze de encefalopatie sunt cunoscute, majoritatea cazurilor
apar din mai multe categorii majore:infecie, ficat prejudiciu, anoxie, i
insuficien renal.
n ciuda cauze variate i numeroase de encefalopatie, cel puin un simptom
prezent n toate cazurile este o stare mental alterat. Alterarea strii mentale pot
fi subtile si dezvolta incet-a lungul anilor (de exemplu, n hepatita scderea
capacitii de a desena modele simple, denumite apraxia ) sau poate fi profund
evidente i de a dezvolta rapid (de exemplu, anoxie creier duce la com sau
deces n cteva minute). Adesea, simptomele de stare mental alterat poate
prezenta ca inattentiveness, judecata slaba, sau slaba coordonare a micrilor.
Alte simptome care pot s apar includ: letargie , demen, convulsii, tremor ,
musculare spasme , i com.
Diagnosticat
Diagnosticul de encefalopatie se face de obicei prin teste clinice efectuate n
timpul examinrii fizice (t este ale statusului mental, teste de memorie, teste de
coordonare), acest document o stare modificata mental. Cu cele mai multe
cazuri, constatrile referitoare la testele clinice, fie diagnostica sau prezumptiv
encefalopatie diagnostica. De obicei, diagnosticul se produce atunci cnd starea
mental alterat nsoete alt diagnostic primare, cum ar fi boli hepatice cronice,
insuficien renal, anoxie, sau multe alte diagnostice.
Tratamentul
Tratamentul encefalopatiei variaz n funcie de cauza principala a
simptomelor, prin urmare, nu toate cazurile de encefalopatie sunt tratate la fel.
Cele mai bune tratamente sunt concepute de ctre medicul curant o dat
diagnosticul pacientului principal este facut. Tratamente sunt foarte variabile,
deoarece cauzele sunt att de diferite.
Complicaiile
Complicatiile de encefalopatie variaz de la nici unul la deficiene mentale
profunde care duc la moarte. Complicaii pot fi similare, n unele cazuri. De
asemenea, anchetatorii encefalopatie multi considera a fi o complicaie care
apare dintr-o problema de sanatate primar sau de diagnostic
primar.Complicaiile depind de cauza primare de encefalopatie i poate fi
ilustrat prin citnd cteva exemple din marea varietate de cauze:Hepatic
(ficat), encefalopatie (umflarea creierului cu hernia , com, deces) ;
Encefalopatie metabolica (iritabilitate, letargie, depresie , tremor, ocazional,
com sau deces ;
Anoxic encefalopatie (gama larga de complicatii, de la nici unul n anoxie pe
termen scurt la schimbrile de personalitate, leziuni grave la moarte n
evenimente pe termen lung anoxic);
Uremic encefalopatie (letargie, halucinaii, stupoare, spasme musculare,
convulsii, deces);
Lui Hashimoto encefalopatie ( confuzie , intoleranta la caldura, demen) ;
Encefalopatia lui Wernicke (confuzie mental, pierderi de memorie, scderea
capacitii de a muta ochi)
Encefalopatiei spongiforme bovine sau " bolii vacii nebune "( ataxie , dementa si
mioclonii sau spasme musculare, fr nici un ritm sau model)
Shigella encefalopatie ( dureri de cap , nepenirea gtului, delir , convulsii,
com)
Cauzele infecioase de encefalopatie pediatrice (iritabilitate, hranei
necorespunztoare, hipotonie sau sindromul copilului dischet , convulsii,
deces)
Cel mai bun mod de a nelege potenialele complicaii este de a discuta aceste
aspecte cu medicul diagnosticarea care pot discuta despre posibile probleme
asociate cu cauza specific (e) de tipul de encefalopatie.




ISTORIA PACIENTULUI:

Popovici Ion
Virsta 64 ani;
DIAGNOSTIC:radiculopatie discogena cu sindrom algic moderat.
ACUZA:dureri in regiunea lombo-sacrala,pronuntate,cu iradiere in membrele
inferioare,slabiciune,oboseala,reducerea capacitatii de munca. Persista dereglari
de statica si mers.
Bolnav de citiva ani,s-a tratat in stationar in 2009.
PROCEDURI:
-masaj in regiunea gulerului si regiunea lombo-sacrala,5sedinte;
-gimnastica curativa,5sedinte.
SCOPUL KINETOTERAPIEI:
-stimuleaza procesul de regenerare a elementelor de tesut nervos lezate;
-sporeste excitabilitatea elementelor de tesut nervos;
-inlesneste conducerea impulsurilor nervoase;
-formarea functiilor compensatorii.
COMPLEX DE EXERCITII IN RADICULOPATIA DISCOGENA CU
SINDROM ALGIC:

1.p.i.culcat pe spate:-flexia si extensia piciorului inainte;
-flexia si extensia piciorului in sus;
-flexia piciorului cu miscarea circulara a coapsei si extensia
ulterioara.
2.p.i.culcat pe o parte:-flexia coapsei si extensia ulterioara,ducind piciorul
indreptat
in urma cu indoire;
-miscari de balans cu piciorul indreptat inainte si in urma.
3.p.i.stind in patrupedie:-miscarea maxima de bazin in urma:
-a indoi coapsa,a o lipi de abdomen;
-a intinde piciorul extins in urma in sus .
-a duce bazinul inapoi,
-trunchiul lasat in jos;
-a trece in pozitia stind pe genunchi.
4.p.i.sezind pe scaun,picioarele indreptate,intinse inainte:
-miscari de pendulare cu trunchiul inainte si in urma;
-curbind trunchiul,a se stradui de a atinge cu degetele virfurile picioarelor;
-flexia piciorului,extensia ulterioara inainte,departarea in lateral,
-miscari circulare cu piciorul extins.
5.p.i.stind,cu picioarele deparatate:
-miscari circulare de bazin;
-flexia trunchiului,marind treptat amplitudinea;
-inclinari de trunchi spre fiecare virf,alternative;
-semigenuflexiuni si genuflexiuni.
6.p.i.stind ,cu picioarele apropiate:
-balans cu piciorul drept inainte,in lateral,in urma;
-stind ghemuit,a imbratisa genunchii,extensia ulterioara;
-semigenuflexiuni si genuflexiuni.
7.p.i.stind cu fata la peretele de gimnastica:
-miscarea trunchiului si bazinului in urma la distanta bratelor intinse,stind
ghemuit,ridicare,extensie.
8.p.i.calcare pe scaun:
-miscari de trunchi in lateral,cu diverse miscari de brate;
-rotatii de trunchi cu si fara miscari de brate;
-miscari circulare de trunchi;
-mers cu flexia inalta de coapse;
-mers cu inclinari de trunchi la fiecare pas,atingind virful piciorului dinainte.