Page 1 of 11

universitatea de medicina si farmacie gr. t. popa iasi

Facultatea Medicina Dentara
-Clinica si terapia edentatiei partiale intinse




Elemente de mentinere, sprijin si stabilizare
Crosete pentru proteza partiala acrilica





Student dr.prof.
Alexuc irina Antohe Magda Ecaterina
Dr. asistent laborator
Dr. ovidiu stamatin





Page 2 of 11

Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare, sunt parti componente ale aparatelor
gnatoprotetice adjunct partiale ce asigura contactul permanent al piesei protetice cu campul
protetic, atat in pozitie statica, cat si in timplul functionarii sistemului stomatognat.
Sistemele speciale de mentinere, sprijin si satbilizare sunt dispozitive mecanice de mare
precizie care fac legatura intre dintii stalpi prin elemente de agregare si proteza. Ele au rolul de
a asigura o stabilitate cat mai mare pe campul protetic si in acelasi timp de a satisface
dezideratul fizionomic.
Crosetele constituie legatura directa a protezei partiale cu dintii naturali de pe arcada.
Crosetul este elementul de mentinere si stabilizare, cel mai vechi cunoscut si trebuie considerat
ca si mijloc de profilaxie si terapie, a carui valoare mecano-estetica si ale carui calitati
profilactice si de confort realizeaza odata cu functia, conservarea dintilor restanti.
Crosetele pot fi :
a- crosete simple acrilice :
Crosete simple acrilice alveolare
Crosete simple acrilice dentare
Crosete simple acrilice dento-alveolare
b- crosete simple metalice :
Crosete simple metalicer plane
Crosete simple metalice din sarma (cervico-ocluzale, cervico-alveolare, muco-alveolare)
c crosete metalo acrilice

Crosetele simple asigura ancorarea si mentinerea aparatelor gnatoprotetice adjuncte partiale
acrilice. Pe langa latura tehnologica, o mare importanta prezinta si latura clinica, de proiectie,
care va fi efectuata de doctor in colaborare cu tehnicianul dentar.
Croseste acrilice fac corp comun cu restul constructiei protetice, putand porni fie din conectorul
principal, fie din sa. La randul lor ele pot fi :
-crosete simple acrilice alveolare ce reprezinta prelungiri ale seilor ce utilizeaza zonele
retentive vestibulare sau orale ale crestei alveolare, fiind deci in functie de gradul de retentie al
acestuia. Ele pot fi sub forma de pelote sau digitatii, cu o grosime de 2-3 mm. Fiind foarte
rigide, produc leziuni de decubit si se fractureaza foarte usor, iar acesta il constituie un
dezavantaj.
-crosetele simple acrilice dentare: portiunea dentara este realizata din acrilat de
culoarea dintelui, iar portiunea gingivala din acrilat roz. Extremitatea sa se situeaza sub linia
ghid. Se fractureaza usor si se refac cu dificultate iar asta o constituie un dezavantaj.
Crosetele dentare cu aspect de epiteze folosite in proteze parodontale, dupa gingivo-alveolo-
plastii, favorizeaza retractia parodontala si retentia de placa dentara.

Caracteristici generale ale protezei pratiala acrilica :
Esta indicata ca solutie protetica tranzitorie ;
Precede tratamentul protetic de durata (proteze fixe, implanturi purtate, proteze fixe+ proteze
scheletate)





Page 3 of 11

Indicatii :
-Restaurarea edentatiei:
-Clasa I Kennedy ;
-Clasa II Kennedy;
-Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
-Edentatie subtotala.

Avantajele protezei partial acrilica :
-Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
-Conditii de dotare medii, numar mai mic de etape ;
-Timp de lucru, pret de cost relativ redus ;
-Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) -Materialele
utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.
Dezavantaje :
-Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;
-Reduce spatiul functional Donders;
-Anularea gustului ;
-Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta dura
(osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.
-Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in
timp;
-Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect
disortodondic;
-Se fractureaza cu usurinta in zona linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii
palatinale (maxilar)


Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:
-Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si
proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale
prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare
-Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular
-Ancorarea PPA prin crosete din sarma
-Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect
(examen RX+model de studiu)
-Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A.

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
-Numarul dintilor restanti
-Topografia dintilor
-Pozitia de implantare
-Morfologia coronara
-Valoarea parodontala
-Ocluzia


Page 4 of 11

Numarul si topografia dintilor restanti:
Dintii restanti situati in planuri diferite sunt cei mai indicati pentru ancorarea PPA
Dintii frontali grupati sunt favorabili ancorarii unor crosete eficiente, deoarece putem aplica
coroane de acoperire prevazute cu convexitati, praguri, lacasuri
Dintii grupati (PM, M) situati distal, ca valoare parodontala mare pun probleme de ancorarea a
PPA

Factorii care favorizeaza migrarea :
- varsta edentatiei
- contactele dento-dentare traumatice
- statusul parodontal local
- starea de sanatate a organismului
- absenta dintilor antagonisti
- migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:
inclinare (basculare) -cu tendinta de a inchide spatiul edentat
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.
- translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani
- migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti
extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar
egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar

Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii
respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj
mai bun al crosetelor.
Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.

Morfologia coronara :
-Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala edentatia in
concordanta cu morfologia dintilor naturali.
-Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a segmentului
dentar a crosetului de sarma.
-In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste criterii (pe
mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).

Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :
-Zona subecuatoriala=zona de retentie favorabila pentru crosetele din sarma;
-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .
functie de ecuatorul de implantare , malpozitie








Page 5 of 11

Caracteristicile crosetelor din sarma :
-Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial
-Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe
model)
-Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician)
-Ca reguli de confectioare: sarma nu se indoieste de mai multe ori, nu se realizeaza crestaturi
pe sarma, nu se trece sarma prin flacara.

Elementele structurale ale crosetelor :
3 parti componente:
1) Segmentul dentar (subecuatorial) -brat flexibil
are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara
2) Segmentul intermediar (elastic)
asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de
parodontiu 0,5mm
3) Segmentul retentiv (terminal)
are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate de
la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:
-Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma
-Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate
-Contact liniar cu dintele
-Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical
(pe fond de rezorbtie)
-Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate, au efect traumatic asupra dintilor
limitanti
-Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset cu actiune
permanenta)
-Crosetele din sarma sunt confectionate, pozitionate +activate empiric.


Tipuri de crosete din sarma :
1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)

-cel mai utilizat, indicat in edentatii terminale mandibulare.
Actiune :
-se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita
segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara
-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.)
-efect semifizionomic.




Page 6 of 11

2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors
-segmentul dentar este plasat subecuatorial
-segmentul intermediar este o ansa sub colet
-indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati)

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental croset cu umar
-indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C , PM max.)
Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar
-se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic (CODE)

4.Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
-se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura sprijin
-necesita realizarea unei nise ocluzale (pentru segmentul intermediar) cand nu avem spatiu
pentru a nu interfera relatia de ocluzie
-in edentatiile subtotale se indica crosetul bidentar= 2 crosete cervico-ocluzale, cu actiune
reciproca pe PM sau M1/M2.= Crosetul cervico-ocluzal dublu
este crosetul cu actiunea dizortodontica cea mai rapida.


Crosete speciale cu utilizare restransa:
Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
Crosetul inelar Jackson;
Crosetul inelar Adams .
-Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy), aplicate pe dintii restanti de pe
hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental), ofera sprijin PPA.
-Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.

Crosetul STHAL:
Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
Segmentul retentiv merge in placa protetica;
Eficient in ancorare, confera sprijin, cu utilizare larga.
Crosetul inelar Jackson:
Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
2 segmente proximale ce trec prin nisele masticatorii;
2 segmente retentive ce merg in placa protetica.
Crosetul Adams :
Are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit
activarea crosetului , facandu-l mai elastic.
Crosetul muco-alveolar :
-indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
-procesele alveolare frontale usor retentive;


Page 7 of 11

-modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane, sarma este elastica cu diametrul
0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.
Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care
proteza este reaplicata pe campul protetic.
O forma imbunatatita = pelotele= sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine
incontact cu mucoasa sau ansa si este inglobata in acrilat roz pentru a reda fizionomia. Pelota
este mai putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :
Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform (1/3 anterioara), bolta
palatina
Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)
Tonicitatea musculara: aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale PPA,
ce sunt modelate plan-convex


ELEMENTE DE LEGATURA
Conectorii principali :
Conectorii principali maxilari
Conectorii principali mandibulari - de rigidizare prin solidarizare cu seile: bara linguala, placuta
dento-mucozala (cei mai utilizati), crosetul continuu , conectorii principali dentari, bara
vestibulara (cei mai rari)

Crosetul continuu -rol :
-Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice; Este considerat a-2 -bara;
-Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
-Efect de solidarizare a dintilor;
-Efect antibasculant;
-Stabilizarea protezei in sens M-D;
-In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
-In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).

Bara vestibulara

Conectorul principal dentar :
-Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali
-Este ~ crosetului continuu, fiind ca o banda continua, mai lata , de 5-7mm, mai subtire
-Uneste direct seile; fara conector secundar
-Rar utilizat
-Indicat in cazuri clinice speciale
-Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala



Page 8 of 11

Conectorii secundari :
-elem .de unire intre sei, pinteni, corset continuu, conectori principali
-pot fi:-rigizi-cresc rez. mec. a protezei
-elastici-valoare istorica

Crosetele turnate /crosetele din sarma -avantaje:
-Rigiditate mai mare
-Contact in suprafata
-Retentia (ancorare) mai mare
-Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima
convexitate a fetelor laterale (V/L)
-Concepere -paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele din sarma
(flexibile)
-Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete turnate :
-Retentie alimentara (contact in suprafata)
-Contactul in suprafata
-Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti)
-Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele mixte)
-Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti
cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-
ceramice)

Crosete turnate-functii :
1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce
se determina cu ajutorul paralelografului.
Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp; se opun bratele elastice desprinderii
P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura
periprotetica) -cu efect de dislocare
2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV =sprijin dento-
parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele proximale ale
dintilor limitanti (mezial /distal).
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect antibasculant
(pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect
dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale -foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si datorita
mijloacelor moderne suplimentare.




Page 9 of 11

Functii ale crosetelor :
-Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi
proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.
-Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic
asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
-Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la
acelasi nivel cu bratul vestibular)- procedeu putin utilizat;
-Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul convexitatii
maxime a fetei vestibulare ;

Pasivitatea, se obtine prin elementele sale; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba
efecte presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai
mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de pasivitate
mai mare.

Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment
supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .

Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale; grad de incercuire diferit (la
crosetele circulare mai mare de 180, la crosetele divizate =180).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) Efectul
dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin
acoperirea cu coroane/punti.

Stabilizarea: Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata
de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai
mare, aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie).
Exista o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.
Clasificare crosete turnate :
Circulare
Divizate
Ney
Mixte
Speciale.







Page 10 of 11

Crosete circulare :
Utilizare larga in tehnologia P.P.S.
Contact in suprafata
Elasticitate mica, rigiditate mare
Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate
Grad de fizionomie mai mic
Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici
Grad de mentinere crescut
Fracturare frecventa.
Clasificare :
functie de dintii pe care se aplica : monodentare/bidentare/tridentare ;
a)functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;
b) functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori secundari/ 3 conectori
secundari ;
c)functie de orientarea bratului activ : orientate edental, dental, plasat vestibular ,oral

Crosete circulare-descriere :
a)Crosetul Ackers: (cu 3 brate) -elemente componente:
5 elemente: -4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;
-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata
subecuatoriala .
Functii:
Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.
Observatie :
Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea, pasivitatea.

b)Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a bratului
retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul Ackers
prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala si 1 conector secundar de intarire
situat intotdeauna pe partea bratului opozant.
Observatie :
Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se poate
folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).

c)Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.

d)Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)
Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica
ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu lacasuri pentru
pinteni.


Page 11 of 11

Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau
de aceeasi parte.
Observatie:
Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.

e)Crosetele divizate-caracteristici :
Suprafata de contact mai mica;
Grad de incercuire mai mic ;

Proteza partiala acrilica este formata din arcada artificiala
seile
elementele de legatura dintre sei
elemente de mentiere, sprijin si
stabilizare
Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare.
Cauzele mobilizarii PPA pe cmpul protetic:
mobilitatea partilor moi (muschi, planseu, frenuri, bride);
alimentele lipicioase;
gravitatia (la maxilar).

Caracteristicile clinico-terapeutice ale crosetelor din sarma
varful crosetului se plaseaza sub zona cu retentivitate favorabila a dintelui stalp;
segmentul dentar si elastic nu prezinta contact cu dintele;
traiectul segmentului dentar si elastic este cat mai putin vizibil;
segmentul dentar cuprinde fata vestibulara pe cel putin 2/3 din dimensiunea M-D.
segmentul elastic va oferii elasticitate optima n corelatie cu gradul de retentivitate al dintelui
si cu valoarea sa parodontala;
segmentul dentar are contact liniar cu dintele;
flexibilitatea sarmei confera o elasticitate mai mare conparativ cu crosetele turnate
suprasolicita dintii stalpi;
se pot repara prin inlocuire.


Bibliografie:
http://www.scritube.com/medicina/protezele-unidentare-fixe-15845.php
Clinia si terapia edentatiei partiale intinse Vasile Burlui si Norina Forna