TEST nr.

1
Subiectul 1. tiintele sociale, in general, tiintele juridice, in special:
concept, trasaturi, exigente, interactiuni.
1.1 Caracterizati tiinta i trasaturile distinctive ale tiintelor juridice.
in forma cea mai generala, tiinta poate fi definita ca o activitate
care are drept scop cunoaterea naturii i a societatii. tiinta reprezinta un sistem
de cunotinte despre natura, societate i gindire, cunotinte obtinute prin metode
corespunzatoare i exprimate in concepte, categorii, principii i notiuni".
1
Ea trebuie inteleasa, in acelai timp, ca institutie, ca metoda, ca factor
necesar pentru dezvoltarea productiei, ca izvor de idei.
Una dintre particularitatile tiintei consta in aceea ca ea aduna, siste-
matizeaza i analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii, in
procesul dezvoltarii istorice fiecare tiinta elaboreaza un sistem intreg de metode
speciale de cercetare: observarea, colectarea de informatii, organizarea de
experimente etc.
rincipalul scop al tiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura i
societate.
tiinta dreptului este cea care se ocupa de cercetarea aspectelor fundamentale ale
realitatii !uridice. "stfel, ea studiaza legile existentei i dezvoltarii statului i
dreptului, institutiile politice i !uridice, formele lor concret-istorice, corelatia cu
celelalte componente ale sistemului social, modul in care institutiile politico-
!uridice influenteaza societatea i suporta, la rindul lor, influenta sociala".
1
#pecificul
dreptului ca tiinta consta in urmatoarele:
tiinta dreptului este o tiinta critica. Ea adopta o atitudine criticafata de propriul
obiect de studiu, depisteaza elementele contradictorii ale ordinii !uridice.
tiintele juridice nu au un caracter universal. #istemele !uridice sint
foarte variate. $iecare apartine unei anumite tari, fiind cir-cumuscris intr-un
anumit cadru teritorial
Dreptul este indisolubil legat de istorie. %ealitatea !uridica esteuna
istorica. &u exista drept absolut, neafectat de circumstante, rupt de nivelul
de dezvoltarea istorica a societatii, de etapa istoricala care aceasta societate se
atribuie. "stfel, dreptul se afla intr-unflux continuu, se dezvolta permanent, fapt
ce impune ca i tiintadreptului sa fie legata de istorie. tiinta dreptului este o
tiinta umanista. "dresindu-se conduiteiumane, dreptul considera omul ca
fiind zona centrala de interes asferei sale de actiune. "ceasta determina faptul ca
tiinta !uridicasa fie o tiinta despre comportamentul omului in societate.
Dreptul este otiintapractica. sepreocupedeaplicareapracticaarezultatelor
cunoaterii.'eductiile tiintei auvaloare, dacasint orientatespreaplicarea lor practica.
1.2 eter!inati criteriile de clasi"icare a tiintelor, in general, i a celor
juridice in special, stabilind legatura dintre ele.
rofesorul &icolae opa considera ca sistemul tiintei dreptului este
alcatuit din urmatoarele parti:
( )eoria generala a dreptului*
( +tiintele a!utatoare ,participative-.
.
in viziunea profesoarei #ofia opescu, tiintele !uridice se impart in
urmatoarele:
a) odisciplinade sinteza, care studiazadreptul in ansamblu (teoria
generalaadreptului);
b) disciplinele juridice istorice;disci pl inel e juridice de ramura sau
speciale;
c) disciplinele juridice auxiliare.
1
%eferindu-se la clasificarea tiintelor !uridice, profesorul /0eorg0e
"vornic scoateinevidenta asemenea tiintecumar fi:
a) tiinte juridice istorico-teoreiice;
b) tiinte juridice de ramura;
c) tiinte juridice auxiliare.

1nceea ceneprivete, consideramoportuna clasificarea tiintelor !uridice in

urmatoarele categorii:
1. Teoria generala a dreptului i statului ca o tiinta !uridica de sinteza*
.. tiintele juridiceistorice, carestudiaza dreptul, statul, conceptiile!uridiceinevolutia
lor istorica concreta,istoria doctrinelor politicei !uridice, istoria universalaastatului i dreptului,
istoria dreptuluirom2nescetc.-*
3. tiintejuridicederamura ,dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar,
dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,dreptul familial, dreptul funciar etc.-*
4. tiintejuridiceinterramurale ,dreptul economic, dreptul ecologicetc.-*
5. tiinte juridice auxiliare ,criminalistica, criminologia, statistica!udiciara,
medicina legala etc.-.
6. Unloc deosebit insistemul tiintelor !uridice revine tiintei dreptului
international.
+tiintele !uridice, ca i teoria generala a dreptului i statului, studiaza
statul, dreptul ca fenomene sociale luate in ansamblul lor. 1n acelai timp, insa,
aceste tiinte difera.
in timp ce istoria studiaza statul, dreptul, realitatea !uridica dintr-o
anumita tara ,de exemplu, istoria statului i dreptului rom2nesc-, teoria generala
poate face abstractie de aceasta, neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.
7aracteristic, de asemenea, e i faptul ca istoria studiaza statul, dreptul
in stricta ordine cronologica ,ceea ce nu e o trasatura caracteristica obligatorie a teoriei.
#tudiul istoriei statului, dreptului scoate la iveala existenta unor legi ale
aparitiei, deveni rii sau disparitiei unor forme de drept in strins contact cu legile
generale ale dezvoltarii sociale. )eoria generala a dreptului i statului, precum i
celelalte tiinte !uridice, prin natura lor, se limiteaza sa explice fenomenele !uridice
existente, expun ceea ce este", in timp ce filosofia dreptului are sarcina sa cerceteze
tocmai ceea ce trebuie" sauceea ce ar trebui safie" indrept, inopozitie cu ceea ce este".
1.# $rgu!entati necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un
viitor jurist, esti!ind rolul acesteia in studiul celorlalte tiinte juridice.
'upa cu ammentionat anterior teoria generala a dreptului i statului
ocupa un loc deosebit atit in sistemul tiintelor sociale, cit i in sistemul tiintelor
!uridice. )otodata mentionam faptul ca teoria generala a dreptului i statului se afla
intr-o stinsa legatura cu practica sociala. 'upa cum mentiona 7onstantin #tere,
tiinta dreptului este o tiinta eminamente practica, in sensul 8antian al
cuvintului: ea trebuie sa puna norme pentru viitor, trebuie sa corespunda scopurilor
pe care i le propune societatea* ea, intr-un cuvint se adreseaza legislatorului" i, dupa
cumspunea ". 9enger: :c0iul unui adevarat legislator e neclintit indreptat spre
viitor".
.
1deea scopului urmarit de societate e atit de predominata in drept, incit
/0ering s-a crezut indreptatit sa puna pe frontispiciul lucrarii sale principale, ca
moto, cuvintele: #copul este creatorul intregului drept".
)eoria, in general, i teoria dreptului i statului, in particular, este re-
zultatul productiei spirituale obteti. Ea este cea care definitiveaza scopurile
activitatii umane i determina mi!loacele de realizare a lor. 7u alte cuvinte, ea este
conceperea practicii existente.
;a rindul sau, practica nu e o simpla experienta subiectiva a unui
cercetator. Ea apare ca o activitate a oamenilor care asigura existenta i
dezvoltarea societatii, ea e temelia vietii oamenilor. ractica constituie criteriul
adevarului, examinatorul principal al teoriei.
$iecare tiinta ii determina legaturile sale cu practica. "stfel, tiinta
dreptului recomanda adoptarea normelor !uridice de care societatea are nevoie.
"ceste norme !uridice nu au inteles decit numai pentru ca se aplica la anumite
cazuri concrete, la relatiile juridice dintre oameni. Ele au o insemnatate
practica din acest punct de vedere, altfel nu ar avea nici un interes".
;egatura dintre tiintele !uridice i practica a crescut indeosebi in ultimul timp cind un
ir de societati i-au propus drept scop edificarea statelor de drept. 'ar in asemenea
conditii teoria generala a dreptului face o permanenta generalizare a experientei
practice, constata lacunele dreptului, determina relatiile sociale care necesita o
reglementare normativa !uridica i. dimpotriva, scoate in evidenta acele relatii,
reglementarea carora ar fi oportuna prin intermediul altor norme sociale.
#ubliniind legatura indisolubila a teorie generale a dreptului i statului cu practica
mentionam insemnatatea incontestabila a tiintei teoretice in pregatirea viitorilor
practicieni in domeniul !urisprudentei. $ara o pregatire teoretica a viitorilor
specialiti nu poate fi vorba de o societate in care sa guverneze legea
Subiectul 2. Evidentiati i caracterizati drepturile politice.
%denti"icati drepturile politice consacrate de Constitutia
&epublicii 'oldova.
#ecretul corespondentei*;ibertatea contiintei*;ibertatea opiniei i a
exprimarii*;ibertatea partidelor i a altor organizatii social-politice.
2.2 Expuneti continutul drepturilor politice consacrate de Constitutia
&epublicii 'oldova.
$rticolul #(
#ecretul corespondentei
,1- #tatul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mi!loace legale de comunicare.
,.- 'e la prevederile alineatului ,1- se poate deroga prin lege in cazurile
cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii
economice a tarii, ordinii publice i in scopul prevenirii infractiunilor.
"rticolul 31
;ibertatea contiintei
,1- ;ibertatea contiintei este garantata. Ea trebuie sa se manifeste in
spirit de toleranta i de respect reciproc.
,.- 7ultele religioase sint libere i se organizeaza potrivit statutelor
proprii, in conditiile legii.
,3- 1n relatiile dintre cultele religioase sint interzise orice manifestari de
invra!bire.
,4- 7ultele religioase sint autonome, separate de stat i se bucura de spri!inul
acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in
penitenciare, in aziluri i in orfelinate.
"rticolul 3.
;ibertatea opiniei i a exprimarii
,1- :ricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii, a opiniei, precum
i libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mi!loc posibil.
,.- ;ibertatea exprimarii nu poate pre!udicia onoarea, demnitatea sau
dreptul altei persoane la viziune proprie.
,3- #int interzise i pedepsite prin lege contestarea i defaimarea statului i a
poporului, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau
religioasa, incitarea la discriminare,la separatism teritorial,la violenta publica,
precum i alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional.
"rticolul 41
;ibertatea partidelor i a altor organizatii social-politice
,1- 7etatenii se pot asocia liber in partide i in alte organizatii social-politice.
Ele contribuie la definirea i la exprimarea vointei politice a cetatenilor i, in
conditiile legii, participa la alegeri.
,.- artidele i alte organizatii social-politice sint egale in fata legii.
,3- #tatul asigura respectarea drepturilor i intereselor legitime ale partidelor
i ale altor organizatii social-politice.
,4- artidele i alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori
prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor
statului de drept, a suveranitatii i
independentei, a integritatii teritoriale a %epublicii 9oldova sint
neconstitutionale.
,5- "sociatiile secrete sint interzise.
,6- "ctivitatea partidelor constituite din cetateni straini este interzisa.
,<- $unctiile publice ai caror titulari nu pot face parte din partide se
stabilesc prin lege organica.
2.# $rgu!entati continutul cadrului nor!ativ juridic
national i international a drepturilor civile i politice.
:rice persoana are dreptul sa dispuna de sine insai aa cum
considera ea de cuviinta, cu conditia sa nu incalce drepturile i
libertatile altora, ordinea publica, bunele moravuri. in
constitutiile unor state, de exemplu, 7onstitutia %om2niei, art.
.6 alin. ,.-, se stipuleaza ca persoana fizica are dreptul sa
dispuna de ea insai, daca nu incalca drepturile i libertatile
altora, ordinea publica
sau bunele moravuri. 'in continutul unor asemenea dispozitii
constitutionale decurge urmatoarele: numai persoana poate
dispune de fiinta sa, de integritatea sa fizicai de libertatea sa*
orice persoana are dreptul-de a dispune de corpul sau.
'%.olit. : ;ibertatea exprimarii este limitata de interdictia de a
pre!udicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la
viziune proprie,7onstitutia %epublicii 9oldova, art.v3. alin.
,.-* actul internationalcu privire la drepturile civile i politice
,art. 1=--, lucru care nu poate fi spus despre o parte din presa
nationala, urmarind scopuri comerciale,sporirea tira!ului-, nu
respecta aceasta interdictie.
'%. 71>1;: "bolirea pedepsei cu moartea este definitiva. in
presanationala discutiile pe marginea acestei probleme continua,
caut2nd-se argumente pro i contra acestei masuri de
constr2ngere.'reptul la viata asigura, totodata, inviolabilitatea
fizica i psi0ica a persoanei. 7onventia europeana a drepturilor
omului ,art. 3--? evoca urmatoarele: nimeni nu poate fi supus
torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante. /arantiile esentiale ale acestor drepturi ale
cetatenilor %epublicii 9oldova le constituie interdictiile
absolute insei iin art. .4 alin. ,.- din 7onstitutie, in care se
spune: nimeni nu va fi supusla torturi, nici la pedepse sau
tratamente crude,inumane ori degradante@@
TEST nr. 2
Subiectul 1.Teoria generala a dreptului )n siste!ul stiintelor sociale si )n
siste!ul stiintelor juridice.
1.1 istingeti speci"icul si trasaturile teoriei generale a dreptului ca
stiinta.An cadrul primei grupe destiinte !uridice se Anscrie teoria generala a dreptului si
statului ca disciplina desinteza.
)eoria generala adreptului si statului secaracterizeaza ca ostiinta:1 !ilozo"ica . #olitica
3. #olitico-juridica $. %uridica
'esi teoria generala a dreptului si statului e o stiinta generala si abs-
tracta, ea nu se ridica la nivelul de teoretizare a filosofici, limitAndu-se doar
la cercetarea si formularea legilor care genereaza doar fenomenele !uridice. teoria
generala a dreptului si statului pare a fi o stiinta politico-!uridica.
.
#pre deosebire de
celelalte stiinte politice, teoria generala a dreptului si statului studiaza nu numai
fenomenele politice ,stat, puterea de stat, democratia etc.-, ci si !uridice ,norma
!uridica, raport !uridic, raspundere !uridica etc.-. oliticul si !uridicul sAnt strAns
legate Antre ele si nu pot fi concepute ca niste categorii izolate. "sa, de exemplu,
realizarea puterii de stat ,politicul- impune anumite forme organizatorice.
%ealizarea puterii de stat se face prin intermediul institutiilor politico-!uridice.
)eoria generala a dreptului, fiind o disciplina de orientare, care are
drept scop sa determine ce este dreptul, ce este statul, este totodata un studiu de
ansamblu, %ezulta, deci, ca teoria generala a dreptului si statului nu se limite
aza doar la cercetarea unor elemente ale dreptului si statului. Ea
stabileste ceea ce leaga aceste elemente, interactiunea lor An cadrul realitatii !uridice,
legitatile aparitiei si dezvoltarii lor.;egitatile dezvoltarii si functionarii dreptului
si statului se studiaza prin prisma legaturii acestora cu societatea An ansamblu.
#tatul, dreptul sAnt studiate ca elemente ale Antregului mecanism social. rin
urmare, teoria generala a dreptului si statului atrage atentia la problemele noi
aparate ce reclama reglementarea !uridica si dimpotriva, subliniaza situatiile An care
o asemenea reglementare Anceteaza de a mai fi oportuna.
1.2 eter!inati locul si rolul teoriei generale a dreptului )n siste!ul
stiintelor sociale si juridice.
#istemul de stiinte !uridice se refera la categoria stiintelor sociale, deoarece se ocupa de
studierea unor procese, fenomene si laturi ale vietii sociale, si anume cerceteaza statul si
dreptul. )eoria generala a dreptului, ca stiinta generala despre stat si drept, se Bnscrie si
ea, Bmpreuna cu celelalte stiinte !uridice si alaturi de acestea, 1n sistemul stiintelor !uri-
dice.
#pecificul stiintelor !uridice, in comparatie cu alte stiinte sociale, consta 1n faptul ca
acestea studiaza at2t legile obiective ale existentei statului si dreptului, c2t si normele
!uridice cuprinse 1n actele normative An vigoare. #tiintele !uridice se dezvolta 1n str2nsa
legatura cu practica privind constructia de stat si !uridica, prin aceasta Anteleg2nd, aici,
activitatea organelor de stat in cadrul procesului de elaborare a normelor !uridice,
precum si de aplicare a lor.
7u toate ca in literatura !uridica nu exista o parere unica referitoare la clasificarea
Bntregului sistemde stiinte !uridice, ne vom opri la una din cele mai frecvente si mai
reusite, dupa parerea noastra, clasificari, si anume:
a- stiintele !uridice istorico-teoretice ,la ele se refera: istoria universala a
statului si dreptului, istoria dreptului rom2nesc, teoria generala a dreptului, istoria
filosofiei dreptului, etc-*
b- stiintele !uridice de ramura ,dreptul constitutional, dreptul ad-
ministrativ, dreptul muncii, dreptul penal, dreptul civil, dreptul de procedura penala,
dreptul de procedura civila, etc-*
c- stiintele !uridice auxiliare ,criminalistica, criminologia, medicina
legala, psi0ologia !udiciara, statistica !udiciara, etc-.
"ceasta diviziune a stiintelor !uridice, corespunz2nd unor criterii reale, nu afecteaza cu
nimic unitatea lor, corelatia lor str2nsa, interpa-trunderea lor. Ele formeaza un sistem,
sistemul stiintelor !uridice, in care un loc aparte ocupa )eoria generala a dreptului care
!oaca rolul teoriei lor generale.
'upa cummentioneaza autorii rom2ni 9omcilo ;uburici si loan 7eterc0i, numai o
disciplina stiintifica, care prin obiectul ei de studiu nu se limiteaza la examinarea unui
sau altui compartiment al !uridicului si politicului, ci le cerceteaza in Antregul lor, poate
fixa obiectul de studiu al Antregii stiinte !uridice, metodologia ei generala, interferentele
ei cu celelalte stiinte sociale Anrudite, toate acestea constituind puncte de plecare pentru
orice stiinta !uridica speciala ,istorica sau de ramura-.
Bn cadrul primei grupe de stiinte se Anscrie si )eoria generala a dreptului, av2nd ca obiect
de studiu abordarea teoretica, generala a dreptului An intregul sau, studiul global al
statului si dreptului ca fenomene sociale, cu functiile si formele lui de manifestare.
#tiintele !uridice istorice studiaza statul si dreptul, precum si conceptiile !uridico-statale
An evolutia lor istorica. "ceasta grupa de stiinte are in acelasi timp caracter politic, !uridic
si istoric.
1n cercetarile si concluziile lor, stiintele istorice pornesc de la legile generale ale
existentei, genezei si dezvoltarii statului si dreptului, precum si de la categoriile si
notiunile formulate de )eoria generala a dreptului. )otodata, ele ofera )eoriei generale a
dreptului materialul istoric faptic, in vederea Antemeierii si valorificarii concluziilor
teoretice pe plan general.
;a r2ndul lor stiintele !uridice de ramura cerceteaza anumite ramuri, grupe, categorii de
norme !uridice si de raporturi !uridice corespunzatoare acestor norme. "ceasta grupa de
stiinte s-a constituit pe masura dezvoltarii si extinderii reglementarilor !uridice in cele
mai diverse domenii ale vietii sociale si constituirii ramurilor de drept. %egula generala
este ca fiecare ramura de drept formeaza obiectul unei stiinte !uridice de ramura. 'e
exemplu, dreptului administrativ li corespunde stiinta dreptului administrativ, dreptului
muncii ii corespunde stiinta dreptului muncii, etc.
1.#. Esti!ati "unctiile teoriei generale a dreptului ca stiinta juridica.
Functiateoretica consta Anelaborarea ipotezelor, teoriilor, conceptelor, principiilor, prin care
sAnt interpretate domeniile pe care le cerceteaza.
Functia practica consta An cunoasterea modalitatilor An care fenomenele !uridice
se manifesta An viata sociala, prin propuneri de reformare a realitatii !uridice.
%ezultAnd din viziunile mai frecvent AntAlnite asupra problemei An cauza, mentionam
asemenea functii ale teoriei generale a dreptului si statului: cognitiva, explicativa,
critica, pracica, didactica.
Functia cognitiva. 7unoasterea stiintifica a realitatii sociale a dreptului ne ofera
posibilitatea de a patrunde dincolo de cortina" normelor !uridice, pe care o ridica
stiinta pozitiva a dreptului, de a depasi fenomenul patologic" al vietii reale a
dreptului".
1
Functia explicativa. 'upa cunoasterea, descrierea unor fenomene !uridice,
urmatorul pas al cercetatorului va fi explicarea acestora. El va dori sa stie de
ce si cum au aparut fenomenele respective, sa cunoasca cauzalitatea lor.
7unoasterea va fi definitiva doar atunci cAnd explicatia va lua forma unei legi
stiintifice, a unei legi cauzale, care ne ofera explicatia cauzelor si mecanismelor
dupa care s-au produs fenomenele respective.
Functia critica. 'escoperirea si interpretarea fenomenelor !uridice sAnt,
indiscutabil, absolut necesare, dar nu si suficiente An procesul cognitiv. :
importanta ma!ora o are constatarea defectelor, erorilor, lacunelor fenomenelor
!uridice, evidentierea cailor de a iesi din situatiile respective. 'in aceste considerente
se impune si functia critica a teoriei generale a dreptului si statului.
Functia practica deriva din faptul ca orice stiinta ,si aici teoria generala a
dreptului si statului nu face exceptie - nu se limiteaza numai cu statutul de stiinta
teoretica. Ea tinde si la acela de stiinta aplicativa, la asumarea unei functii practice, An
aceasta ordine de idei, teoria urmeaza sa-si aduca propria contributie An vederea
fundamentului decizional si functional !uridic.
Functia didactica. 7oncomitent cu procesul de afirmare a teoriei generale a
dreptului si statului An sistemul general al stiintelor, asistam si la
impunerea valentelor ei stiintifice An procesul de pregatire a viitorilor !uristi.
*unctia de cercetare si "or!ulare a legilor, care guverneaza fenomenele !uridice
An parte si Antreaga realitate !uridica a societatii,
An aceasta ordine de ideii, pentru a nu ramAne An urma de viata, teoria
trebuie sa se dezvolte neAntrerupt, AnaintAnd generalizari noi si aprofundAnd
adevarurile de acum stabilite*
*unctia euristica, ce consta An elaborarea principiilor, metodelor si mi!loacelor
de cercetare a fenomenelor si proceselor politico-!uridice. : buna cunoastere,
explicare si interpretare a realitatii !uridice necesita o metodologie
corespunzatoare*
*unctia antologica, ce se manifesta prin evidentierea celor mai generale
legi ale existentei fenomenelor si institutiilor politico-!uridice si explicarea
destinatiilor lor sociale*
*unctia previziunii stiinti"ice, care consta An prezicerea bazata pe
generalizarea datelor teoretice si experimentale si pe cunoas terea legitatilor
obiective ale dezvoltarii fenomenelor si proceselor !uridice, An acest sens e
semnificativa pozitia marelui cugetator francez din prima !umatate a secolului al
ClC-lea "uguste 7omte.%ostul stiintei pentru 7omte nu este a afla ceea ce este, a
descoperifelul de a fi al realitatii. "cesta este un fel van de a specula. %ostulstiintei
este numai a prevedea*
1
*unctia de generalizare si sintetizare a cunostintelor furnizatede stiintele
!uridice de ramura, An acest scop teoria scoate din toateelementele dreptului ceea ce
constituie articulatia Ansasi a gAndirii !uridice*
*unctia !etodologica fata de stiintele !uridice de ramura. )eoria generala a
dreptului si statului furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor !uridice de
ramura premisele si categoriile conceptuale simetodologice*
*unctia educativa, ce se manifesta prin introducere tuturor celor interesati An
lumea dreptului, An lumea dreptatii si ec0itatii sociale, An lumea respectului fata de
ordinea legala*
*unctia ideologica, care consta An elaborarea unor conceptii, teorii despre
drept, stat, realitatea !uridica a societatii. "stfel, teoria generala a dreptului
si statului studiaza diferite conceptii care.
Subiectul 2. +otiune de ,uvern si locul lui )n siste!ul autoritatilor publice
din &epublica 'oldova 2.1ati de"initia de ,uvern, relatati despre
"unctiilesi durata !andatului ,uvernului &epublicii 'oldova./uvernul
%epublicii 9oldova este autoritatea publica executiva suprema responsabila An fata
arlamentului. /uvernul este Amputernicit sa rezolve toateproblemele
administrarii publice, ce tin de competenta lui, An conformitate cu 7onstitutia
%epublicii 9oldova si ;egea cu privire la /uvern./uvernul asigura realizarea
politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a
administratiei publice. 1n exercitareaatributiilor, /uvernul se conduce de
programul sau de activitate, acceptat dearlament/uvernul Asi exercita mandatul
p2na la data validarii alegerilor pentru unnou arlament./uvernul, An cazul
exprimarii votului de neAncredere de catre arlament,al demisiei rim-
ministrului Andeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice,
p2na la depunerea !uram2ntului de catre membrii noului /uvern.2.2Stabiliti
raporturile ,uvernului cu alte autoritati publice si locul
,uvernului )n siste!ul autoritatilor publice.%":%)U%1;E
/U>E%&U;U1 7U "%;"9E&)U;
1nformarea arlamentului: /uvernul este responsabil An fata
arlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute
de acesta, de comisiile lui si de deputati.9embrii /uvernului
au acces la lucrarile arlamentului. 'aca li se solicita prezenta,
participarea lor este obligatorie.
Bntrebari si interpelari: /uvernul si fiecare dintre membrii sai
sAnt obligati sa raspunda la Antrebarile sau la interpelarile
formulate de deputati. arlamentul poate adopta o motiune
prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii
Exprimarea neAncrederii: arlamentul, la propunerea a cel putin
o patrime din deputati, Asi poate exprima neAncrederea An
/uvern, cu votul ma!oritatii deputatilor. 1nitiativa de
exprimare a neAncrederii se examineaza dupa 3 zile de la data
prezentarii An arlament.
"nga!area raspunderii /uvernului: /uvernul Asi poate anga!a
raspunderea An fata arlamentului asupra unui program, unei
declaratii de politica generala sau unui proiect de
lege./uvernul este demis daca motiunea de cenzura, depusa An
termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaratiei
de politica generala sau proiectului de lege, a fost
votata .'aca /uvernul nu a fost demis ,proiectul de lege
prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratia de
politica generala devine obligatorie pentru /uvern.
2.#Evaluati legislatia re"eritor la asigurarea independentei si
stabilitatii ,uvernului &epublicii 'oldova, si dupa caz,
"or!ulati propuneri
artidele si alte organizatii social-politice care, prin
scopurile ori prin activitatea lor, militeaza Ampotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a
suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale a
%epublicii 9oldova sAnt neconstitutionale.
TEST nr. #
Subiectul 1.'etodologia juridica: concept, trasaturi, caracteristica
generala.
1
1.1. %denti"icati !etodologia stiintei si rolul acesteia in procesul
investigational.
7a si orice alt domeniu, cercetarea stiintifica !uridica se bazeaza pe folosirea
unei metodologii, a unui ansamblu de metode si procedee cu a!utorul carora are
loc studierea dreptului 1n toata complexitatea sa. 9etodele de cercetare in
domeniul stiintelor sociale s-au dezvoltat si perfectionat si ele 1n contextul
general al impulsului dat cunoasterii stiintifice de noua revolutie stiintifica
contemporana, evidentiata mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii
si te0nicii de calcul si 1n domeniul stiintelor sociol-umane".
)eoria generala a dreptului ocupa un loc deosebit in sistemul stiintelor !uridice
prin premisele metodologice pe care le ofera celorlalte discipline !uridice,
asigura unitatea metodologica a cercetarii stiintifice in cadrul acestor discipline.
7ercetarea, explicarea si interpretarea fenomenului !uridic se pot concepe numai
folosindu-se o metodologie adecvata, corespunzatoare.
;a etapa actuala de dezvoltare a stiintelor !uridice, problema 1n cauza este
tratata de pe pozitii noi. 'aca p2na nu demult metoda de baza, fundamentul
stiintific al )eoriei generale a dreptului 11 constituia filosofia marxista si
metoda dialectica marxista D materialismul dialectic si istoric, astazi se
studiaza baza metodologica a )eoriei generale a dreptului, ca un ansamblu de
metode de cercetare 1n domeniul stiintelor !uridice.
1ntelegerea stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor,
esentei, continutului si formei sale, a legaturilor dintre drept si societate se poate
asigura numai utiliz2nd cea mai potrivita metodologie.
roblemele metodologiei 1n domeniul stiintelor !uridice au constituit o
preocupare permanenta pentru cercetatorii din domeniul dreptului. &e vom opri
la unele definitii ale notiunilor de EmetodaF si EmetodologieF.
1.2. eter!inati !etodologia juridica si categoriile ei.
9etoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si
gnoseologice care mi!locesc posibilitatea cunoasterii structurii dinamicii
raporturilor necesare intre diferitele componente ,subsisteme- e sistemului !uridic
din societate"
"naliza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in
elementele lui componente si pe studierea in parte a fiecaruia dintre acestea.
'upamodul cumseefectueaza, analiza poatefi inductiva si deductiva, 1nductia ,de la
latinescul inductia - aducere, introducere- e un tip de rationament si metoda de cercetare
ce asigura trecerea de la particular la general,
Deductia ,de la latinescul deductia - deducere- este modul invers de rationare, adica de la
general la particular.
&inteza ,de la latinescul synthesis - unire- consta in cunoasterea obiectelor si a
proceselor pe baza reuniunii mintale sau materiale a elementelor obtinute pin
analiza si prin stabilirea legaturilor dintre aceste elemente.rocesul de analiza si
sinteza este continuu si interdependent.
otrivit metodei istorice, teoria generala a dreptului si statului, celelalte stiinte
!uridice cerceteaza statul, dreptul, realitatea !uridica a societatii in perspectiva si
dezvoltarea sa istorica, in miscare.
"ceasta inseamna a studia statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de
ce ele au aparut, pin ce etape de dezvoltare istorica au trecut, ce au devenit azi
si ce pot deveni miine.
1storia ne permite sa scoatem in evidenta radacinile prezentului si sa le prognozam pe
ce le ale viitorului pentru a cunoaste o realitate !uridica dintr-o e important
de a cunoaste situatia din alte tari.
1ata de ce in procesul de cercetare stiintifica !uridica un loc important l
revine metodei comparative de cercetare, sau comparativismului. Esenta vestei metode
consta in a scoate la iveala trasaturi de asemanare sau de Gosebire ,sau unele si
altele impreuna- la doua sau mai multe fenomene, imparatia este o premiza
importanta a generalizarii teoretice. Ei ii revine i rol semnificativ in deductiile facute
prin analogie.
7ompararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ale ramurilor, institutiilor si
normelor acestora are o importanta metodologica ma!ora. "cest fapt a determinat
aparitia unei stiinte !uridice distincte, cumar fi bunaoara, stiinta dreptului comparat.
#ociologia studiaza relatiile reciproce dintre diferite fenomene sociale si legitatile generale
alecompararii sociale aoamenilor.
7ametodadecercetare, metodasociologicaseconstituieintr-odirectieafecercetare,contribuindla
cunoastereanormelor!uridice-adreptului -nu!mmaiincontinutullorintern,dininterior"-, cisiin
legaturilesale, ininter-eonditionareasacuviatasociala,adicacumediulincareaparesiseaplica
9etoda experimentului are o sfera de aplicare larga in domeniul
stiintelor !uridice auxiliare ,criminalistica, medicina legala, psi0iatrie !uridica etc.-.
)otodata, metoda experimentului poate fi aplicata si pe teren ,de exemplu, in
domeniul reglementarii !uridice a relatiilor sociale cu caracter economic-.
metoda statistica.7a stiinta, statistica e aceea subdiviziune care,
folosind calculul pro-Hbilitatilor se ocupa de studiul cantitativ al fenomenelor de
masa, prezen-pte de elementele care au anumite caracteristici comune.
"ctualmente s-a bnnat o disciplina distincta - statistica !udiciara, ce-si propune
drept scop
enta numerica si caracteristica cifrica a unor fenomene !uridice
1.#. Esti!ati principalele !etode de cercetare a "eno!enelor juridice la
etapa conte!porana.
'etoda logica
1n cercetarea dreptului ,a fenomenului !uridic- at2t de complex, )eoria generala
a dreptului, toate stiintele !uridice folosesc categoriile, legile si rationamentele
logice. $ac2nd abstractie de ceea ce este neesential, 1nt2mplator in esenta
dreptului, teoria cauta sa dezvaluie, folosind metoda logica, ceea ce este
esential, caracteristic pentru drept.
9etoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un mod autonom de
aflare a acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui
rezultat. 'upa parerea profesorului universitar 1on 'ogaru, metoda logica consta
1n ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologice specifice
care mi!locesc posibilitatea cunoasterii structurii si dinamicii raporturilor
necesare 1ntre diferitele componente ,subsisteme- ale sistemului !uridic din
societateG
4
.
'espre importanta aplicarii logicii in cercetarea fenomenului !uridic vorbeste
insusi faptul ca in ultimii ani s-a conturat ca o disciplina aparte logica !uridica.
'omeniul logicii !uridice cuprinde in mod obligatoriu:
D edictarea normelor !uridice. 1n acest sens se poate vorbi de o logica a
legiuitorului, cunoscuta si sub denumirea de te0nica logico-!uridica*
D practica !udiciara ,!urisprudenta-. entru aceasta s-a dat denumirea de logica
!udiciara*
D interpretarea logica !uridica a normelor de drept. 1n acest caz se vorbeste de
o adevarata logica a interpretarii normelor !uridice sau de o logica a
argumentatieiG
5
.
- #. 'etoda istorica
Unul din principalele aspecte ale vietii contemporane este intoarcerea cu fata
spre stiinta si tratarea oricaror probleme de pe pozitii stiintifice tin2nd cont de
realitatile obiective ale dezvoltarii istorice. 1n studierea diferitelor fenomene
sociale, inclusiv fenomenelor stat si drept, un rol deosebit ii ocupa metoda
istorica de cercetare.
Esenta metodei istorice consta in cercetarea stiintifica a fenomenului !uridic care
rezida in analiza conditiilor economice, sociale, politice si de alta natura, a
relatiilor corespunzatoare, la momentul considerarii in trecut a unui sistem de
drept, completata cu analiza evolutiei relatiilor reglementate !uridiceste, spre a
se intelege continutul si forma fenomenului !uridic privit, de asemeni, 1n
evolutia lui, spre dezvaluirea sensului evenimentelor trecute si a regularitatilor
privite in succesiunea lor neintrerupta
1<
.
1n conformitate cu aceasta metoda stiintele !uridice, inclusiv teoria generala a
dreptului ,aceasta rezulta c0iar din definitia stiintei teoriei !enerale a dreptului-
cerceteaza dreptul 1n perspectiva si evolutia sa is-oric2, de-a lungul diferitelor
or2nduiri sociale, studiind 1n acelasi timp i modul in care s-au format o serie de
categorii !uridice, cu care ele ucreaza si la momentul de fata, asa cum sunt: tipul
de drept, esenta 1reptului, izvoarele dreptului, sistemul dreptului, functiile
dreptului, s. a.
)oate acestea, raportate la etapa istorica pe care o strabat, fiind 1n legatura
directa cu diferitele institutii !uridice poarta pecetea transformarilor istorice ale
poporului si tarii respective. 'upa cum mentioneaza &icolac opa, dreptul isi
are propria lui istorie si exprima, in diferitele etape si la diferite popoare, gradul
de dezvoltare al culturii.
- .. 'etoda co!parativa
1n sistemul metodelor de cercetare stiintifica un loc aparte ii revine metodei
comparative, foarte des fiind numita si comparatistii. Esenta acestei metode
consta 1n confruntarea diverselor sisteme !uridice, a diferitelor institutii !uridico-
statale, pentru ca dreptul unui anumit popor prezinta totdeauna caractere
unilaterale. 7u a!utorul acestei metode se pot stabili elementele identice si cele
divergente dintre doua fenomene, institutii, lucruri, etc, in scopul unei mai bune
cunoasteri a institutiilor similare din diferite tari si folosirii experientei reciproce
in masura in care ea este aplicabila specificului tarii respective.
7ombat2nd, in principiu, preluarea mecanica a unor institutii si reglementari
!uridice dintr-o tara in alta, ca si considerarea unora drept modele de urmat in
alte tari, metoda comparativa arata calea realista de folosire a experientei
legislative si !udiciare si de imbogatire reciproca a sistemelor !uridice din
diferite tari stiut fiind ca orice reglementare !uridica trebuie sa izvorasca si sa
raspunda in primul r2nd nevoilor nationale, specificului si particularitatilor tarii
respective iar pentru gasirea solutiilor optime va studia, evident, si experienta
altor sisteme de dreptGI.
1n literatura !uridica
14
s-au conturat regulile dupa care se foloseste metoda
comparativa:
a- este supus compararii numai ceea ce se poate compara. #ub aspectul utilizarii
acestei reguli
Subiectul 2. $paritia si dezvoltarea constitutiei.
2.1&elatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea
constitutiei in lu!e.
Este dificil de apreciat momentul aparitiei constitutiei in lume.
7ei ce iau in considerare numai constitutiile scrise, pornesc de
la 7onstitutia #U" din 1<J< si cea franceza din 1<=1 sau de la
declaratiile de drepturi din cele doua state, consider2ndu-le ca
acte constitutionale. 7ei ce au in vedere si constitutiile
cutumiare sau semi-cutumiare, pornesc in general de la
7onstitutia 9arii Kritanii.
2.2.eter!inati trasaturile generale ale pri!elor constitutii
in lu!e.
rimele constitutii scrise au fost precedate de "'eclaratii de
drepturi", asal cum au fost "'eclaratia de independenta a
statelor nord-americane" din 4 iuliei 1<<6 si "'eclaratia
franceza a drepturilor omului si ale cetatenilor de 1a 1<J=.
"ceste acte care in conceptia unor autori s2nt adevarate
constitutii-au constituit baza viitoarelor legi fundamentale. in
'eclaratia drepturilor omului si alei cetateanului, adoptata de
revolutionarii francezi, se prevede: )oate societatileL
in care garantia drepturilor nu este asigurata, nici separatia
puterilor stabilita,-nu au o 7onstituti"
rimele constitutii scrise apar in unele state din "merica de
&ord ,>irginial 1<<6, &e?-MerseN 1<<< etc.- in cursul
razboiului pentru independenta, acte care consacrau ca forma de
guvernam2nt republica. ;a 1< septembrie 1<J< este adoptata, la
0iladelp0ia 7onstitutia #tatelor Unite ale "mericii, care este in
vigoare si azi. in Europa, prima constitutie scrisa este cea din 3
septembrie 1<=1 ,$ranta-,G care pastreaza forma monar0ica. #e
afirma principiul suveranitatii nationale si cel al caracterului
reprezentativ al institutiilor, stabilindu-se doi reprezentanti, in
sensul !uridic al termenului: corpul legislativ si regele. #eparatia
puterilor, legislativa si executiva, este absoluta. 9onar0ul fiind
seful puterii executive. %egalitatea este nationalizata: regele
poarta titlul de rege al francezilor si nu rege al $rantei si
&avarei. El este rege nu datorita dreptului la succesiune, ci prin
vointa natiunii devenita suverana. %egalitatea este
depersonalizata, regeleL domneste nu cu titlu personal, ci ca
reprezentant al natiunii. in timp ce in monar0ia absoluta regele
detinea toate puterile, sub regimul acestei constitutii in virtutea
separarii puterilor, regele nu mai detine dec2t puterea de
executare a legilor.
2.#.Esti!ati dezvoltarea Constitutiei &epublicii 'oldova.
Etapa actuala. 7onstitutia %epublicii 9oldova din 1==4.;a .=
iulie 1==4 arlamentul %epublicii 9oldova a adoptat o noua
7onstitutie a %epublicii 9oldova, care in termen de trei zile a
fost promulgata de presedintele republicii 9oldova si a intrat in
vigoare la .< august 1==4. 'in aceasta zi 7onstitutia %epublicii
9oldova din 15 aprilie 1=<J cu toate completarile si
modificarile ei a fost considerata ca fiind abrogata 7ontinutul
normativ al constitutiei adoptate este structurat, din punct de
vedere !uridic, in 151 de articole grupate in sapte titluri, unele
av2nd capitole sisectiuni.
TEST nr. .
Subiectul 1. 'etoda logica in procesul de cercetare a realitatii juridice.
1.1. e"initi conceptul !etodei logice si rolul acesteia in siste!ul
!etodologic.
9etoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si
gnoseologice care mi!locesc posibilitatea cunoasterii structurii dinamicii
raporturilor necesare intre diferitele componente ,subsisteme- e sistemului
!uridic din societate".
1
'espre insemnatatea logicii in procesul de studiere a
fenomenelor !u-li'ice vorbeste insusi "aptui ca s-a conturat ca o disciplina
aparte logica juridica. "paruta din necesitatea studierii profunde a realitatii
!uridice, logica este aplicabila unei largi problematici. 'in aceste considerente,
logica !uridica poate fi privita sub doua aspecte:
( intr-un sens ingust (stricto sensu), logica !uridica se refera
la logica
normelor*
( intr-un sens mai larg (lato sensu( logica !uridica se refera
la ele
mentele constructive de argumentare !uridica.
1.2. eter!inati categoriile "unda!entale ale !etodei logice si
interactiunea acestora.
)eoria generala a dreptului si statului mai mult ca oricare alta stiinta uridica
foloseste in cercetare abstractizarea logica. $olosirea acesteia se fi.ce pentru ca:
a-fenomenele si procesele !uridice sint ireversibile si extrem de dina
mice*
b-acestea nu pot fi desprinse din contextul lor obiectiv spre a fi supu
se de nenumarate ori cercetarii experimentale.
;uind in considerare desfasurarea in timp a fenomenelor si proceselor !uridice
supuse cercetarii, analiza poate fi statica si dinamica. "naliza statica face o
trecere in revista a realitatii existente la un moment dat fara sa tina cont de
factorii ce determina modificarea ei. "naliza dinamica isi propune, dimpotriva,
sa scoata in evidenta sc0imbarile survenite in timp intre fenomenele !uridice.
#a trecem la analiza acestor categorii.
a)Singularul si generalul
$enomenele !uridice sint specifice, unice si in felul lor individuale. E .reu sa
gasesti, de exemplu, doua state sau doua sisteme de drept absolut fel.
insa, caracterizind fenomenele !uridice din diferite tari, noi intrebuin-anumite
notiuni ,de exemplu, stat", drept", norma !uridica", rapor-!uridic", ordine
legala", legalitate" etc.-, fiecare exprimind ceva gene-ia; adica se refera la un
oarecare grup, la o anumita clasa de fenomene.
"stfel, generalul se manifesta intotdeauna in unele trasaturi si parti-daritati
singulare ale fenomenelor !uridice, iar singularul este intotdeau-1 sa
manifestarea, forma de existenta a generalului.
b)Caua si e!ectul
:bservind, de exemplu, ca ridicarea constiintei si culturii !uridice duce la
intarirea legalitatii si ordinii legale, ca anumite fapte ale oamenilor iac la
anumite consecinte etc., ne convingem de existenta unui fel anumit O fie legatura,
proprie proceselor si fenomenelor si anume a legaturii dintre : *uza si efect. 7eea
ce trezeste la viata sau modifica un oarecare fenomen .iimim caua, iar ceea ce
apare sub actiunea unei cauze anumite, numim e!ect,
in realitatea !uridica totul este legat reciproc. ;antul de fenomene este ( infinit.
'e aceea, la rindul sau orice cauza este generata de un oarecare alt fenomen si
apare ca efect, iar orice efect genereaza si el alte fenomene, adica este cauza.
c)Contintul si !orma
:rice fenomene !uridice am lua, ele toate au continut si forma.
rin continut se intelege totalitatea elementelor ,laturilor, trasaturilor,
particularitatilor, proceselor-, ce constituie obiectul dat, !orma fiind legaturile ce
exista intre elementele continutului, acea organizare a fenomenului, datorita
careia el apare ca un tot unitar si poate sa-si exercite ianctiile. 7ontinutul si
forma oricarui fenomen sint indisolubil legate intre ele si constituie o unitate
dialectica. $orma nu poate exista fara un anumit continut si invers.
'e exemplu, norma !uridica si articolul actului normativ, sistemul dreptului si
sistemul legislativ constituie legatura continutului si formei, legatura in care
normele !uridice, sistemul dreptului apar in calitate de continut, iar articolul
actului normativ, sistemul legislativ - in calitate de forma.
d)"senta si !enomenul
;a cercetarea realitatii !uridice a societatii deseori folosim categoriile esenta" si
fenomenul".
)senta exprima totalitatea legaturilor, relatiilor de adincime si a legilor interne,
care determina principalele trasaturi si tendinte ale dezvoltarii obiectului !uridic.
Fenomenul reprezinta evenimentele concrete, proprietatile sau procesele care
exprima trasaturile exterioare ale realitatii si care constituie forma de
manifestare si de scoatere la iveala a unei oarecare esente.
Esenta poate fi considerata cunoscuta numai daca se cunosc cauzele
aparitiei si sursele dezvoltarii obiectului examinat.
!)#osibiitatea si realitatea
1n societate apar permanent diverse fenomene, insa mai inainte ca un fenomen
oarecare sa apara trebuie sa existe anumite conditii, permise pentru aparitia lui
sau, cel putin, sa nu existe anumite impre!urari care sa impiedice aceasta
aparitie. rin urmare, posibilitatea fixeaza tendinta obiectiva de dezvoltare a
fenomenelor. $ealitatea reprezinta orice fenomen care exista de acum.'e
exemplu, in cazul comiterii unei infractiuni persoana care a co-inis-o va fi trasa
la raspundere !uridica, daca va fi identificata. 1n cazul identificarii persoanei
care a comis fapta ilicita cu vinovatie si daca nu vor exista impre!urari care
exclud raspunderea !uridica, aceasta din urma va deveni o realitate.
1.#. Esti!ati rolul si i!portanta !etodei logice in procesul investigational a
di"eritelor "eno!ene juridice.
7ele mentionate mai sus scot in evidenta insemnatatea primordiala a metodei
logice de cercetare, in aceasta ordine de idei, are perfecta dreptate profesorul
universitar &icolae opa, care considera ca !uristului D omului de stiinta si
practicianului - ii este necesar si util intregul aparat al logicii".
1
&e solidarizam
si cu parerea lui /0eorg0e ;upu si /0eorg0e "vor-fflic, care concluzioneaza ca
logica !uridica trebuie sa fie inclusa in mod obligatoriu in programele de studiu
ale tuturor institutiilor de invatamint profil !uridic.
'aca stiintele !uridice de ramura apeleaza, in mod prioritar, la primul aspect al
logicii !uridice, teoria generala apeleaza la cel de-al doilea aspect i. ei. "stfel,
prin intermediul logicii !uridice se studiaza problematica defi-mtiilor si
categoriilor !uridice, metodele de formare si clasificare a conceptelor !uridice,
sistematizarea normelor !uridice, solutionarea concursului Fe0u conflictelor de
norme, regulile rationamentului !uridic, de cunoastere a dreptului si de
interpretare a normelor !uridice, metodele de verificare a faptelor in procesul
!udiciar, probatiunea !uridica etc.
.
Subiectul 2: Contiunutul nor!ative al constitutiei
%denti"icati si descrieti obiectul de regle!entare al constitutiei.
7ontinutul normativ al constitutiei. 'in moment ce constitutia este si lege, dar
se deosebeste totusi de lege, An mod firesc se pune problema de a stabili ce
anume norme !uridice trebuie sa cuprinda.
1dentificarea continutului normativ al constitutiei prezinta un real interes mai
ales pentru activitatea de redactare a proiectelor de constitutii si de legi. 9ai
mult, asa cum s-a spus de!a An literatura !uridica, determinarea cu toata rigoarea
stiintifica a continutului constitutiei este indispensabila, at2t pentru Anlaturarea
impreciziei An delimitarea deosebirilor fata de lege, c2t si, mai ales, pentru
explicarea, pe de o parte, a celorlalte deosebiri ,de dreptul constitutional, de
exemplu-, iar pe de alta, a Ansasi suprematiei constitutiei.
2.2 Expuneti trasaturile caracteristice ale nor!elor ce alcatuiesc continutul
constitutiilor.
7ontinutul normativ al constitutiei se subordoneaza conceptului de constitutie,
el trebuie sa exprime An concret ceea ce este constitutia, ca important act politic
si !uridic. El trebuie sa exprime, firesc, pozitia constitutiei An sistemul normativ.
"cest continut este un continut complex. "ceasta si explica de ce cele mai multe
Ancercari de identificare a continutului normativ al constitutiei s-au facut prin
definirea constitutiei, An sensul enumerarii elementelor de continut al
constitutiei. 'aca sub, un anumit aspect acest mod de definire este perfectibil, el
ram2ne de mare utilitate An stabilirea continutului normativ al constitutiei. 'aca
astazi practica constitutionala a statelorP fara a a!unge desigur la o constitutie
sablon, evidentiaza puncte, de vedere comune ,Andeosebi c2t priveste
constructiile !uridice-, acest lucru este rezultatul unei evolutii An timp, evolutie
in care s-au Ambinat teorii si practici, realitati, traditii si perspective. 'e
asemenea, fenomenul constitutie nu poate ram2ne nesc0imbat, deoarece
constitutia, ca parte a dreptului unei societati, este determinata An continutul si
functiile sale de realitatile economice si sociale, fiind supusa An mod obiectiv
dinamicii pe care o cunosc c0iar factorii care o determina sau o conditioneaza.
Q Ancercare de determinare a continutului normativ al constitutiei, de Andelungata
istorie, este definirea constitutiei An sens material si An sens formal. rin
constitutie, An sens material, sunt Antelese dispozitiile cu caracter-constitutional,
indiferent An ce Rct nnrtnatiN sunt cuprinse iar prin constitutii, An sens formal,
sunt Antelese dispozitiileScuprinse An corpul constitulie! !ndiferentt daca aceste
dispoziti;.sunt fundamenta1e sau reglementeaza relatii socialeSde mica
importanta cum ar fi diipozifii)e sanitare, scolare etc. rin constitutie An sens
material -spunea "ndre Tauriou - se are An vedere obiectul sau materia
reglementarilor constitutionale si nu forma lor, iar prin coii3titutie An sens
formal se are An vedere modul de exprimare a regulilor constitutionale.
1n stabilirea continutului normativ al constitutiei este interesanta de
retinut si o alta opinie, conform careia trei ar fi c"ernentele de continut si anume*
a- reguli relative la te0nica guvernamentala ,cui apartine puterea, cum se
desemneaza guvernantii-* b- reguli straine organizarii pute!rn ,reguli carora se
vrea a li se da o anumita stabilitate, Pde asemenea cele privitoare la statutul
persoanei, al bunurilor, la exercitarea altor industrii, dispozitii de ordin
economic, social-* c- declaratiile de drepturiSS
2.# Evaluti /esti!ati0continutul nor!ativ a Constitutiei &eplublicii
'oldova.
7ontinutu) normativ al constitutiei s-a stabilit si prin definirea acesteia, definire
prin inventarierea elementelor de continut, si prin stabilirea deosebirilor dintre
constitutie si lege. recum am aratat de!a, definirea constitutiei prin enumerarea
elementelor are o anumita utilitate, dar prezinta si dezavanta!e de ordin stiintific.
72t priveste metoda deosebirilor dintre constitutie si legea ordinara, nici aceasta
nu este privita ea suficienta pentru simplul motiv ca nu reuseste sa puna An
valoare si asemanarile ce exista Antre acestea. )rebuie sa observam ca An
literatura !uridica, cu toate nuantarile semnalate, s-a reusit stabilirea continutului
normativ al constitutiei.
1deea de baza este aceea ca dintre toate relatiile sociale sunt unele a
caror reglementare apare ca esentiala An asigurarea, mentinerea si consolidarea
puterii, activitatea organelor statului - inclusiv activitatea normativa - activitatea
altor organisme, ca si a cetatenilor, deci activitatea Antregii societati trebuind sa
se desfasoare An conformitatecu normele care reglementeaza asemenea relatii
fundamentale, norme care alcatuiesc constitutia.
$ara a dezvolta acum aceasta interesanta problema, c2teva aspecte
seimpun a fi retinute. 9ai Ant2i ca stabilirea continutului normativ alconstitutiei
se face An functie de continutul si valoarea relatiilorP socialereglementate. ;a
definitia constitutiei am precizat ca aceastareglementeaza vel UtiP
e
sociale
fundamentale care sunt esentiale pentruinstaurarea, mentinerea si exercitarea
puterii. "poi, stabilirea continutului normativ al constitutiei se face prin
considerarea practicii si traditiilor statelor An acest domeniu, si a elementelor
novatoare ce au aparut si pot aparea,
"stfel, un pas calitativ An dezvoltarea constitutiei s-a realizat odata cu
elaborarea constitutiilor dupa cei de-al doilea razboi mondial, a constitutiilor
care au valorificat marile documente internationale privitoare la drepturile
omului, a constitutiilor statelor noi ce au aparut pe 0arta lumii ca urinare a
marilor mutatii produse An viata internationala etc. #-au adus unele elemente noi,
de continut, si s-au impus trasaturi noi tendintelor de dezvoltare a constitutiei
contemporane. utem observa ca astazi constitutiile cuprind nu numai
reglementari privitoare la sistemul organelor statului sau la dxPepturile si
libertatile cetatenesti, ci si reglementari privitoare la fundamentele ideologice
ale societatii, la ideologia ce sta la baza societatii, la locul si rolul partidelor
politice An sistemul organizarii politice. VVAn anumite tari constitutiile
oficializeaza o anumita )eligie. 'e asemenea, constitutiile actuale stabilesc rolul
si locul familiei, locul individului An societate, stabilesc regulile 5e desfasurare a
vietii economice, functiile si rolul proprietatii etc.
'in aceasta sumara prezentare se poate desprinde ca An stabilirea
continutului normativ al constitutiei trebuie sa se tina seama de faptul ca An
aceasta sunt sistematizate cele mai Analte cerinte politice, statale,economice,
sociale si !uridice, An statutul lor actual si An perspectivele lor viitoare. 'e
asemenea, c2 elementele traditionale de continut al constitutiei au cunoscut o
substantiala evolutie, lor adaug2ndu-li-se elemente noi.
$ac2nd Anca o data precizarea ca enumerarea unor elemente de
continut al constitutiei nu este limitativa, ca lipsa unui asemenea elemente dintr-
o constitutie a unui stat nu poate duce la negarea caracterului de constitutie al
acesteia vom observa ca An continutul constitutiei intra normele privitoare la:
esenta, tipul si forma statului, detinatorul pulberii* fundamentele economice si
sociale ale puterii* fundamentele politice, ideologice si religioase ale Antregii
organizari a societatii dateI locul si rolul partidelor politice* sistemul organelor
statuluiW statutul !uridic al persoanei ,drepturile, libertatile si Andatoririle
fundamentale ale cetatenilor-* te0nica constitutionala.
TEST nr. 1
.
Subiectul 1. %deologia aparitiei statului si dreptului.
1.1 %denti"icati teoriile principale ale originii statului si dreptului.
rintre cele mai raspindite si importante conceptii si teorii care si-au adus
contributii, mai mari sau mai mici, la cercetarea unor sau altor aspecte ale originii,
esentei si functiilor statului au fost: teoria teologica, teoria patriar0ala, teoria
patrimoniala, teoria organica, teoria violentei, teoria rasiala, teoria psi0ologica, teoria
contractuala, teoria materialista, teoria !uridica a "statului-natiune" etc.
1.2 eter!inati tangentele si deosebirile principalelor teorii de aparitie a
statului si dreptului.
Teoriaviolentei
%&
"ceasta teorie capata o raspindire mai larga mai ales in
epoca moderna. 7ei mai de seama reprezentanti ai ei E.'ii0ring,
;./umplo?iez, H.Hauts8N
11
atribuie violentei rolul decisiv in aparitia claselor
sociale si a statului. #tatul a aparut in lupta dintre diferite triburi primitive.
Teoria rasiala)eoria rasiala porneste de la ideea inegalitatii raselor, a
dominatiei raselor "superioare". 7ele mai reactionare variante ale teoriei rasiale
au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilor fasciste si totalitare, instaurate
intre cele doua razboaie mondiale.
"propiata de aceasta teorie este si teoria globalizarii, ce pune la baza ideea
impartirii sferelor de influenta intre statele principale pentru "a a!uta" celelalte
state. : asemenea conceptie, in forma camuflata, a fost luata drept baza a
politicii externe a ex-U%##
Teoria oganista"ceasta conceptie a aparut in secolul al ClC-lea. %eprezentantii
ei: !uristul elvetian Kluntsc0li, sociologul englez #pencer
13
, sociologul francez
Korms transpun legile naturii asupra studierii statului. 'upa parerea lor, statul
este un organismsocial compus din oameni, tot astfel cumorganismul animal se
compune din celule. #tatul are o vointa si constiinta separata de vointa
oamenilor din care este compus. Exact asa cum intr-un organism organele
desfasoara anumite activitati, trebuie sa decurga lucrurile si in societate,
unde fiecare om, fiecare patura sociala isi are locul si rolul sau. #tatul trebuie
sa domine asupra tuturor, dupa cum organismului viu ii sint supuse toate partile
sale.
Teoria contractuala 'a contractului social)
"ceasta teorie isi trage radacinile in /recia antica, insa apogeul interpre-
tarii este aparitia unor personalitati de seama ale gindirii umane, cum ar fi:
M.-M.%ousseau, M.;oc8e, )0.Tobbes, ".%adiscev.
15
otrivit acestei teorii, aparitia
statului este rezultatul unei intelegeri intre oameni, al unui contract social
inc0eiat din vointa oamenilor, al unui "pact de supunere". 7a urmare,
supusii promit sa asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.Teoria
juridica a (statului)natiune(
in principal, aceasta teorie este elaborata de 7arre de 9alberg, afirmind ca
"statul este personificarea !uridica a unei natiuni". "ceasta teorie este
dezvaluita si in operele lui Esmein, ale !uristilor germani /ier8e, Melline8,
;oband. %amine a sti ce este o natiune. )raditia germana considera ca
esentiali pentru definirea natiunii sint factorii materiali si spirituali, cum ar
fi: cultura, limba, solul, rasa. )raditia franceza pune accent mai ales pe factorii
subiectivi, cum ar fi, bunaoara, tendinta de a coexista, sentimentele de legatura
spirituala intre membrii unei comunitati.
utem evidentia urmatoarele scoli ale dreptului:Scoala dreptului natural
"ceasta scoala isi are radacinile in antic0itatea greaca. "sa, de exemplu,
"ristotel, in lucrarea sa *ogica, concepe lumea ca un tot unitar cuprinzind
ansamblul naturii. 'upa parerea lui, omul face parte din natura intr-un dublu
sens: pe de o parte, el este o parte a materiei participind la experienta acesteia,
iar, pe de alta parte, este dotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte
parti ale naturii, fiind capabil sa-si diri!eze vointa in acord cu ratiunea.Scoala
istorica a dreptului
otrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut
loc in conditiile unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. rocesul
de aparitie a dreptului este lent si la baza lui sta, in primul rind, "spiritul
national". 7a urmare, formarea dreptului poate fi asemanata cu formarea unei
limbi, pe parcursul evolutiei istorice, tinindu-se cont de "spiritul national".
7onceptul enuntat a fost exprimat de unul din partasii acestei scoli
9ontesRuieu. El considera ca "legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile
fizice ale tarii: cu clima - rece, calda sau temperatura - cu calitatea solului,
cu asezarea, cu intinderea sa..."Scoala sociologica a dreptului
7ei mai de seama reprezentanti ai acestei scoli ,10ering, 'uguit, E0rlic0 s.a.-
considera ca dreptul se naste din lupta intre interesele sociale diferite si ca el
constituie instrumentul fundamental al vietii sociale. 'upa parerea lui 10ering,
exista un interes social general, scopul dreptului constind in ocrotirea interesului
general si a interesei -r individuale ce se gasesc in concordanta cu interesele
societatii.
1.#. *or!ulati propriile viziuni asupra procesului de aparitie a statului si
dreptului.
$acind o generalizare a celor mentionate mai sus, dar in primul rind a diverselor
conceptii, viziuni, teorii ce vizeaza originea statului si dreptului de-a lungul
istoriei, putem conc0ide ca fiecare din ele isi are un graunte rational, ceva util
pentru studiul acestor doua fenomene sociale importante, indiferent de pozitia
unui sau altui autor.
Bn mod special au fost divizate conceptiile ce tin de aparitia statului de cele care
se refera la aparitia dreptului, cu toate ca au multe puncte de tangenta.
)rebuie de elucidat succint principalele teorii cu privire la aparitia, esenta si
functiile dreptului, in ceea ce priveste originea dreptului, la
caracterizarea aparitiei lui ca baza se pu, de regula, aceleasi premise esentiale.
Subiectul 2. reptul constitutional 2 ca stiinta.
2.1. &elatati /descrieti0 in linii generale despre dreptul constitutional ca
stiinta /notiune si locul in siste!ul de stiinte sociale ti juridice0.
&otiunea de "drept constitutional" a aparut la sfarsitul secolului C>111-lea, dupa
ce curentul revolutionar dezlantuit in 1<J= a dus la elaborarea primelor
constitutii scrise pe continentul european.&evoi de a se studia sistematic
aceste constitutii a facut sa se nasca disciplina !uridica noua: dreptul
constitutional.
'esi, notiunea de "drept constitutional" s-a nascut sub influen revolutiei
franceze, ea nu s-a incetatenit in $ranta decat mult m tarziu, Bnvatamantul
dreptului constitutional francez a continuat sa se fa sub aceasta titulatura
aproape doua decenii, pana cand, in 1J5., in urma loviturii de stat a lui
;udovic-&apoleon.
)ermenul de drept constitutional s-aG raspandit, odata cu elaborareL
diferitelor constitutii scrise, si in restul Europei, afara de /ermania sil "ustria,
unde el a fost frecvent inlocuit cu cel de "drept de stat %usia, termenul de "drept
de stat" a triumfat.
1n tarile romane, studiul constitutiei s-a facut la inceput, ca si ii
$ranta, reunit cu dreptul administrativ, sub denumirea de "drept
public".
'aca in programele facultatilor de drept din %omania dreptul
constitutional a figurat ca o disciplina de invatamant aproape constanta pe
parcursul unei perioade de timp destul de lungi, situatia s-a sc0imbat dupa ..
decembrie 1=J5, cand in aceste programe a aparut denumirea de "'rept
constitutional si instruiXii politice".
2.2eter!inati obiectul, !etoda si izvoarele stiintei dreptului
constitutional.
+biectul si metoda de cercetare a disciplinei dreptului constitutional.
1. :biectul de cercetare a" disciplinei dreptului constitutional.
entru a putea fi vorba de o disciplina stiintifica este necesar in
primul rand ca ea sa aiba un obiect propriu de cercetare,
deRsebit prin specificul sai de obiectul altor discipline
stiintifice.
";ibertatile publice", este reglementat prin insusi textul
7onstitutiei, el a fost inclus in mod constant in obiectul
dreptului constitutional.
9etodele utilizate mult timp de doctrina dreptului constitutional
sunt: metoda vexegetica si cea analitica-sintetica. in doctrina
recenta a dreptului constitutional, aceste doua metode, se
exclud una pe alta, au fost intregite prin aplicarea metodelor si
te0nicilor sociologice de cercetare.
1n primul rand, aplicand metoda exegetica, cercetarea
intreprinsa in domeniul dreptului constitutional devine un
simplu comentariu, al carui spri!in il constituie exclusiv textul
legii. 7a atare, el nu analizeaza nici cauzele fenomenelor
!uridice, nici raporturile lor cu alte fenomene sau legile
sociologice care le guverneaza.
b- 9etoda analitica-sintetica
unctul de plecare al metodei la, care ne referim este analiza
diferitelor norme !uridice in vigoare, in scopul de a gasi
principiul !uridic ce le sta la baza. : data descoperite, aceste
principii sunt cercetate comparativ, stabilindu-se caracterele lor
specifice, pentru ca apoi, pe cale de sinteza, sa se desprinda din
ele un numar de principii superioare, care guverneaza o materie
determinata a dreptului. rincipiile- superioare astfel stabilite
sunt utilizate in cele din urma pentru a interpreta celelalte
dispozitii ale constitutiei.
7a urmare a dezvoltarii, in vremurile noastre, a cercetarilor
sociologice, a perfectionarii te0nicilor de investigare a
fenomenelor de masa, precum si a importantei crescande
dobandite de stiintele politice, doctrina moderna a dreptului
constitutional are la baza preomiparea de a intregi analiza pur
!uridica a institutiilor dreptului constitutional efectuata prin
aplicarea metodelor exegetica si analitica-sintetica, cu una de
natura sociologica si politica.
2.#Esti!ati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dreptului
constitutional.
Este cert ca adevaratul profil al institutiilor 7onstitutionale nu
poate fi definit plecand exclusiv de la examinarea normelor
!uridice care le stau la baza. in conturarea modului de aplicare a
acestor norme pot interveni forte sociale si politice, care le
modifica substanta si le imprima o directie diferita de cea avuta
in vedere la adoptarea lor. "celeasi norme !uridice sau acelasi
sistem de asemenea norme pot duce la formarea si dezvoltarea
unor realitati politice profund deosebite de la tara la tara, in
functie rGs continutul pe care-1 toarna in tiparul lor interesele si
conceptiile specifice, ce se infrunta in cadrul social. >iata unei
comunitati nu este un aluat docil. Ea refuza adeseori sa se
supuna incercarilor de a o cuprinde in calapoade !uridice
preconcepute si forta ei este atat de convarsitoare, incat,
adeseori, cautand sa se adapteze calapodului ce i-a fost impus, ii
imprima acestuia o alta forma. 7onstitutia romana din 1J66 a
fost, bunaoara, o copie usor adaptata a 7onstitutiei belgiene din
1J31. 7u toate acestea, modul in care a functionat regimul
parlamentar in cele doua tari a fost foarte diferit.
in.sfarsit, realitatea sociala poate nu numai sa imprime
dezvoltarii unor institutii constitutionale un sens diferit de cel
urmarit de reglementarile 1 vigoare, ci adeseori da nastere unor
institutii politice noi, neconsacrate prin texte constitutionale.
"cesta a fost, bunaoara, situatia in trecut in multe tari si mai
este si astazi in unele, cat priveste partidele politice. $ara sa fie
reglementate prin texte constitutionale, ele au exercitat si
exercita o influenta incontestabila asupra mersului vietii
publice. )ocmai pentru ca este asa, o serie de constitutii recente
le-au dat o consacrare formala.
TEST nr. 3
Subiectul 1. Caracteristica generala a statului ca "eno!en social, politic si
juridic.
1.1. %nterpretati conceptul si trasaturile statului.
7uvintul stat, provinedinlatinescul status, semnificindideea deceva stabil, permanent.
1nitial acest cuvint se folosea pentru a desemna cetatile, republicile de tipul celei romane,
despotiile orientale si alte forme de organizatie politica a societatii.
$iind o categorie sociala extrem de complexa, notiunea de stat este ! folosita in
mai multe sensuri.
Bn sensul cel mai larg al cuvintului, statul e organizatorul principal al activitatii
unei comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita,
organizeaza aplicarea sau executarea acestor reguli si, in caz de necesitate, rezolva
litigiile care apar in societate.
Bn sens restrins si concret, statul este ansamblul autoritatilor publice care asigura
guvernarea.
'eseori in viata de toate zilele, cuvintul stat" e folosit si intr-un sens O mult mai
restrins, avindu-se in vedere nu intregul ansamblu de organe de guvernare, ci
un organ concret, cumar fi, de exemplu, arlamentul, /uvernul, 7urtea #uprema de
Mustitie s.a.
'e aici notiunea de stat are doua semnificatii:
E societate, forma d convietuire a comunitatilor umane*
( putere, organizare ce dispune de un aparat coercitiv.
-stat, desemneaza -populatia,, care locuieste pe un( teritoriu distinct,
organizata in asa mod in care o anumita parte a ei are ! posibilitatea sa
exercite in mod direct sau indirect un control, operind cm valorile sociale
(reale sau iluzorii), iar in caz de necesitate - apelind lai "orta; acest
control se ras"ringe la un domeniu, mai mult sau mai putin limitat, de
activitate a oamenilor
1.2$nalizati di!ensiunile statului si interactiunea acestora.1n viziunea
noastra, statului contemporan ii sint caracteristice sase atribute, sau elemente, si
anume:
S #uterea publica
S #opul at i a
S Teri t ori ul
S "laborarea si aplicarea dreptului
S Suveranitatea.
%. #uterea publica, element indispensabil, definitoriu al
statului, adesea infatisata ca unitate "politica si !uridica",
"coeziune politica" "legatura !uridica si suveranitate" este
acea putere care ii da statului forma si caracterul propriu.
)eritoriul ofera cadrul, populatia furnizeaza substanta careia
statul ii da forma sa.
*. #opulatia 'poporul, cetatenia). $ara populatie, puterea statala
asupra unei colectivitati umane ,de regula, o natiune- nu poate fi
exercitata. intre stat si fiecare individ al colectivitatii statale se
stabilesc anumite relatii specifice, drepturi si obligatii
reciproce cuprinse in statutul cetateanului fiecarui stat. uterea
statului nu se limiteaza numai la cetatenii respectivi, ea se
exercita, intr-un mod specific, si asupra cetatenilor straini sau
fara cetatenie aflati intr-o anumita perioada de timp pe
teritoriul respectivei tari.
+.Teritoriul. "l treilea element structural al statului este teritoriul,
in sensulde spatiu delimitat intr-un mod net, in limitele
acestui teritoriu se organizeaza societatea statala, unitatile sale
componente si se exercita puterea publica, suveranitatea si alte
atribute fara de care nu poate fi definit un stat.
,."laborarea si aplicarea dreptului. Un alt atribut, rar intilnit
in literatura !uridica, este elaborarea si aplicarea dreptului.
'reptul este instrumentul necesaral existentei si al dezvoltarii
statului, el este inerent oricarei puteri de stat. insocietatea
prestatala dreptul nu a existat, aparitia lui este indisolubil
legata deaparitia statului.
-.Suveranitatea. )ermenul "suveranitate" este folosit pentru
prima data cuprile!ul analizei pe care a facut-o 7onstitutiei
franceze din 1<=1 !uristul francez7lermant )ennerre, definind-
o "libertatea colectiva a societatii". "utoritatea suprema
(suprema potestas) cu care este inzestrat statul se numeste
suveranitate. 7a putere suprema recunoscuta statului, ea
"implica exclusivitatea competentei sale asupra teritoriului
national si independenta in ordinea !uridica internationala" unde
el nu este limitat decit prin propriile sale anga!amente.
1.#. Evaluati organizarea politico4etatica a &epublicii
'oldova.
"sadar, suveranitatea poate fi privita sub un dublu aspect:
extern si intern. 1ndependenta in raport cu alte state,
neatirnarea de orice alta putere exterioara este aspectulG extern.
'in punct de vedere intern, este imperiul sau asupra teri-
toriului si asupra unei populatii. 7etatenia, adica apartenenta -
prin legatura !uridica - la stat, naste datoria !uridica generala
de subordonare fata de stat. #i nu numai pentru cetateni
exista aceasta obligatie !uridica, ci si pentru toti cei care se
afla, temporar sau definitiv, in subordonare fata de ordinea
!uridica a statului respectiv.
"sa cum viata organismului individual se afirma printr-o
actiune continua de adaptare, de reintegrare, de aparare contra
elementelor nocive, tot astfel viata statului este o perpetua
reafirmare a propriei sale unitati, care tinde sa domine si sa
armonizeze fortele convergente si care actioneaza impotriva
fortelor dez-agregatoare. 'aca statul nu ar avea o
suprematie reala asupra indivizilor care il compun, el ar inceta
sa fie stat. #uveranitatea este inclusa in propria sa natura.
in democratie insa suveranitatea, exercitata asupra cetatenilor,
nu provine din afara, ci din interior, ea fiind, de regula, un
produs al vointei celor care se supun statului. #tatul trebuie sa
fie sinteza vointelor si a drepturilor individuale, sau, cum spune
magistral /iorgio del >ecc0io, el este "punctul ideal de con-
vergenta al acestor drepturi, intr-o suprema expresie
protestativa".
Subiectul 2. 5ocul si rolul ra!urii dreptului constitutional
ca ra!ura de drept in siste!ul dreptului.
2.1.escrieti locul si rolul ra!urii dreptului constitutional in
siste!ul dreptului. reptul constitutional apare in cadrul
sistemului de drept intr-o dubla ipostaza: ca ramura de drept si
ca factor structurant al intregului sistem.7a ramura de drept,
dreptul constitutional reprezinta totalitateanormelor si
institutiilor !uridice care au ca obiect reglementarea raporturilor
sociale care iau nastere in procesul exercitarii puterii de stat.7a
factor structurant in sistemul de drept, dreptul constitutional
guverneaza si orienteaza reglementarea !uridica din celelalte
ramuri ale dreptului, ii imprima un anumit continut si o anumita
directie. 'reptul constitutional apare ca factor structurant al
intregului sistem de drept prin aceea ca normele ce alcatuiesc
celelalte ramuri ale dreptului trebuie sa fie conforme celor
cuprinse in dreptul constitutional si, mai presus de toate, sa fie
conforme normelor cuprinse in 7onstitutie. )oate normele
cuprinse in 7onstitutie abroga ori modifica implicit normele
cuprinse in alte acte normative, daca si in masura in care acestea
contravin dispozitiilor 7onstitutiei
72t priveste cel dint2i aspect obiectul dreptului constitutional,
normele de drept constitutionI reglementeaza cele mai
importante relaXii sociale, adica acele relaXii fundamentale ce
apar in procesul instaurarii,.-menXinerii si exercitari puterii. Este
incontestabil ca relatiile sociale privind instaurarea ( mentinerea
puterii prezinta cea mai mare importanta pentru popor.
2.2.Stabiliti legatura ra!urii dreptului constitutional cu alte
ra!uri de drept.
%elaXiile sociale sunt reglementate in, primul r2nd prin
constitutie, legea pfundamentala a statului, care se situeaza
in fruntea sistemului de drept, din normele sale desprinz2ndu-
se principiile dupa care celelalte auri de drept reglementeaza in
domeniilor lor de activitate. 'reptul constitutional este ramura
principala in sistemul de drept. "ceasta structurY a dreptului
constitutional duce la doua consecinte An ce priveste dreptul.
Q prima consecinta este urmarea faptului ca dreptul
constitutional contine norme elaborate in cadrul acelei activitati
de realizare a puterii de stat care este o activitate de conducere,
de nivel superior tuturor ivitatilor de conducere. 7onstitutia, ca
izvorul principal al dreptului constitutional este in acelasi timp
si izvor principal pentru intregul drept, cuprinz2nd reglementari
de cea mai mare generalitate, care An activitatea de instaurare,
mentinere si exercitare statalY a puterii, in toata complexitatea
ei. 7onstitutia conXine printre alte reglementari privind
proprietatea, organele executive si reglementYrile !udecatoresti.
%elatiile sociale din aceste domenii sunt apoi reglementate prin
normele dreptului civil, dreptului comercial. ;a o analiza
profunda a corelatiei dintre 7onstitutie si ramurile dreptului
vom constata ca orice ramura de drept gaseste fundamentul
!uridic in normele din 7onstitutie. 'e aici regula conformitatii
normelor din celelalte ramuri ale dreptului
2.#.$rgu!entati locul deosebit al dreptului constitutional in
siste!ul de drept.
:rice sistem presupune o ierar0izare a elementelor sale
componente.#istemul de drept la fel cunoaste o asemenea
ierar0izare a ramurilor sale.entru a determina locul ramurii
dreptului constitutional in sistemul dreptului,trebuie sa tinem
cont de doua aspecte: importanta relatiilor sociale reglementate
prin dreptul constitutional si valoarea formelor !uridice, prin
care vointa detinatorilor puterii devine drept ,izvoarele de
drept-. &ormele de drept constitutional reglementeaza cele mai
importante relatii sociale, relatiile ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitarii puterii de stat. "stfel de relatii prezinta
cea mai mare importanta pentru popor. 'e aceea aceste relatii
sociale s2nt reglementate de constitutie, legea fundamentala
a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de drept. 'in
normele constitutiei se desprind principiile dupa care celelalte
ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor de activitate.
'reptul constitutional contine norme elaborate in cadrul
activitatii de realizare a puterii de stat care este o activitate de
conducere la nivel superior celorlalte activitati de conducere.
7onstitutia, ca izvor principal al dreptului constitutional, este in
acelasi timp izvorul principal pentru intregul drept. :rice
ramura de drept isi gaseste fundamentul !uridic in normele din
constitutie. : modificare intervenita in dreptul constitutional
impune modificari corespunzatoare ale normelor din celelalte
ramuri de drept care contin reglementari ale acelorasi relatii
sociale.'reptul constitutional este ramura principala in sistemul
de drept.
3
TEST nr. 6
Subiectul 1. Scopul, sarcinile, "unctiile statului. Caracteristica "unctionala a
statelor conte!porane.
1.1. %denti"icati scopul statului la di"erite etape de dezvoltare istorica.
;a fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna
acelasi.
El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. ;a toate etapele de
dezvoltare istorica statul este c0emat sa apere orinduirea respectiva. rin insasi
scopul statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierar0iza si structura
principalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita dr-lor si lib-lor
cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule denumite stat. #copul statului
la diferite etape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a
diri!a politica economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea
statului.
1.2.Stabiliti legaturile scopului cu sarcinile si "unctiile statului.
#copul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.#copul statului poate fi
proclamat oficial in 7onstitutie sau poate sa rezulte din continutul
acesteia.7onstitutia nu prevede expres care este scopul statului insa acesta poate
fi dedus din dispozitiile acesteia. 1n functie de scopul urmarit de stat acesta isi
propune realizarea unor sarcini in diverse domenii precum economic ,politic
,social ,ideologic.:data cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge
si scopul urmarit. rin urmare sarcinile propuse de stat pot fi realizate doar prin
intermediul oraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca
careva functii. 'e obicei functiile statului sint definite ca directiile fundamentale
ale activitatii statului prin care acesta isi manifesta esenta. "ctivitatea complexa
a statului determina diversitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si
anume functiile interne si externe. $unctiile interne exprima politica interna a
statului pentru realizarea principalelor sarcini privind viata societatii si a
statului. $unctiile externe constau in politica statala in diferite domenii cu alte
state intru consolidarea si sc0imb de experienta,cultura etc.
1n activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit
respectiv el va atribui careva sarcini organelor competente pZu atingerea
scopului.
7eea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor
de catre autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite
domenii. $unctiile statului sunt legislativa , executiva si !udecatoreasca respectiv
doar cele trei puteri sunt competente de a indeplini functiile date consfintite in
legea suprema a statului [ 7onstitutie.
1.#.Evaluati scopul, sarcinile si "unctiile statului &epublica 'oldova la
etapa conte!porana.
"rt.1 alin.3 7onstitutie statueaza ca [ %9 este un stat de drept, democratic. #tat
de drept si democratic nu reflecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate de
interpretat ca obiective strategice spre care tinde statul nostru. rin urmare
aceste dispozitii constituie scopul suprem al statului moldovenesc.%ealitatea
obiectiva ne determina sa evidentiem si alte scopuri printre care [ consolidarea
statalitatii %9 [ fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului. entru
atingerea obiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii
societati intr-o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice ,
politice, sociale , ideologice.
#arcina economica principala in %9 este conform art.1.67onstituite alin.,1--
Economia %9 este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe
proprietatea privata si publica, antrenate in concurenta libera. #arcina politica
principala este determinata de realitatea cu care se confrunta statul nostru.
#arcina sociala principala este stipulata in art.4< alin17onstitutie- stat treb sa ia
masuri pZu ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa-i asigure
sanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind 0rana, locuinta, ingri!irea
medical precum si serviciile necesare. #arcina ideologica consta in
recunoasterea reala si nu formala a demnitatii umane , a respectarii dr-lor
omului etc.
entru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate eficienta
in diverse domenii. "ceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile
statului.
$unctiile interne ale statului sunt- f-tia economico-organizatorica, f-tia educativ-
culturala, f-tia de mentinere a ordinii legale in societate, -f-tia de respectare a dr-
lor si lib-lor fundamentale ale om. $unctiile externe ale statului sunt- f-tia de
aparare a stat, f-tia de mentinere a pacii mondiale, f-tia de colaborare si
consolidare cu statele lumii, f-tia de integrare europeana si mondiala.
Subiectul 2. ezvoltarea stiintei dreptului constitutional.
2.1.%denti"icati /distingeti0 etapele principale si directiile de dezvoltarea
stiintei dreptului constitutional in lu!e si in &epublica 'oldova.
&otiunea de drept constitutional" a aparut la sf2rsitul sec al C>111-lea, dupa ce
curentul revolutionar dezlantuit in 1<J= a dus la elaborarea primelor constitutii
scrise pe continentul european. &evoia de a studia sistematic aceste constitutii a
facut sa se nasca o disciplina !uridica noua:dreptul constitutional.&otiunea de
dreptconstitutional s-a nascut in 1talia-prima catedra de drept constitutionalapare
la $errara in 1<=6. 1n tarile rom2ne 1J3<, studiul constitutiei s-a facut la inceput,
ca si in $ranta,reunit cu dreptul administrativ, sub denumirea de drept public"
si mai apoi in 1J64 apare &otiunea de drept constitutional" 'upa instaurarea
dictaturii comuniste in %om2nia, notiunea de drept constitutional" a fost
inlocuita cu denumirea drept de stat". #ituatia s-a sc0imbat dupa .. decembrie
1=J=, c2nd in programele facultatilor de drept din %om2nia a aparut denumirea
de 'rept constitutional si institutii politice"
2.2.Co!parati etapa sovietica si post 4 sovietica de dezvoltare a stiintei
dreptului constitutional in &epublica 'oldova.
1n %epublica 9oldova, p2na la declararea suveranitatii si independentei statale,
stiinta dreptului constitutional practic nu recunostea orientarile doctrinelor
occidentale de drept constitutional. in aceasta perioada stiinta dreptului
constitutional s-a limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat
existente si la analiza lor prin prisma reglementarilor !uridice. 'reptul de stat
sovietic ,foarte rar drept constitutional- era recunoscuta ca ramura de drept
fundamentala, ramura ce contine dispozitii si prevederi pentru alte ramuri de
drept. Un eveniment important il constituie editarea in anul 1=<5 a manualului
'rept constitutional sovietic" elaborat de catre !uristii din #anct-etersburg.7u
toate acestea, comisia superioara de atestare din U%## pastreaza
specialitatea 'rept de stat si administrarea". incep2nd cu anul 1=J5 ia amploare
procesul de renovare si perfectionare a relatiilor sociale, economice si politice.
#2nt intemeiate teorii constitutionale noi influentate de curentele social-
democratice contemporane. in %epublica 9oldova este utilizata pe larg notiunea
de drept constitutional".
2.#.$rgu!entati directiile principale de dezvoltare a stiintei
dreptului constitutional in &epublica 'oldova la etapa actuala.
;a etapa actuala dreptul constitutional este ramura fundamentala in
sistemul de drept al %epublicii 9oldova.
TEST nr. 7
Subiectul 1. 5egitatile dezvoltarii istorice a statului si dreptului. Tipul
istoric de stat si drept. Caracteristica dreptului si statului la di"erite etape
de dezvoltare istorica.
1.1.e"initi legitatea si rolul legitatilor in procesul de dezvoltare a
"eno!enului social.
5E,%T8TE$ [ reprezinta o insusire a fenomenelor de a se desfasura in
conformitate cu anumite legi ,obiective-* ansamblul legilor din natura, din
societate si din g2ndire.
%olul legitatilor in procesul de dezvoltare a fenomenului social este
determinat de faptul ca datorita acestora e posibila insusirea fenomenului social
de a se desfasura in conformitate cu anumite legi, obiective.
1.2.eter!inati legitatile concrete de dezvoltare istorica a
statului si dreptului. :data aparut, dreptul ca si statul nu
ramine imobil, ci se dezvolta, se modifica. 'reptul si statul e supus unui
flux continuu. &ormele !uridice ramin in vigoare un timp oarecare, apoi
sint inlocuite cu altele. "ceasta reinnoire continua a dreptului depinde,
in mare masura, de faptul ca dreptul e un produs al spiritului uman.
'upa cumspiritul uman se dezvolta, ridicindu-se de la stari inferioare la
stari superioare de constiinta si activitate, tot asa se dezvolta si dreptul.
"flindu-se in strinsa legatura cualte fenomene sociale, dreptul
reactioneaza, intr-omasura mai mare sau mai mica, la toate sc0imbarile
ce au loc in cadrul acestor fenomene.
*acaracteristica evolutiei dreptului putemevidentia urmatoarele
trasaturi principale ale acestui proces:
1. Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la elaborarea
spontana,
inconstienta, la elaborarea deliberata, constienta a lui.
.. )otmaipronuntatareloctrecereadelaparticularitatelauniversalitate
adreptului, adica in dreptul fiecarui popor tot mai frecvent intilnim
norme cetindeinteres general uman. "ceasta serefera mai mult la
normele !uridicecereglementeazadrepturile silibertatile omului.
3. Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la motive
psi0olologice
inferioare la motive superioare. 'aca la inceput dreptul se naste
din impulsuri imediate, instinctive cumar fi, de exemplu, frica de
pericol si de necunoscut, la etapele mai avansate tot mai mult se
evidentiaza motivele argumentate din punct de vedere stiintific.
4. 1deologiei primitive si, deseori, inutila a dreptului i s-a
substituit
ideologia unui drept pozitiv aflat intr-un neincetat progres social.
7a si in cazul statului, pentru descrierea procesului istoric si al starii
de dezvoltare a dreptului se evidentiaza diverse modalitati de abordare a
problemei. 7ert este una: &ici onorma nu ramine nesc0imbata in timp si
in spatiu* toate sint variabile si contingente ... 1storismul nu este decit
unul dintre aspectele marii miscari nationaliste ..., iar in urma lui va
ramine aceasta idee ca nu va mai putea exista un drept care sa fie
comun tuturor natiunilor.
1.#.*or!ulati tipurile istorice de stat si drept vis4a4vis de
statul si siste!ul dreptului &epublicii 'oldova.
Conceptul liberal)juridic de tipiare a statului si dreptului
;a baza oricarei tipologii a statului si dreptului intotdeauna
sint puse anumite concepte despre stat si drept, o anumita
modalitate de interpretare a esentei statului si dreptului, a
rolului lor in societate. 7um sint interpretate statul si dreptul,
asa va fi si tipologia lor. &u are sens nici tipologie, daca ne
vom abstractiza, distanta de destinatia sociala a statului si
dreptului.
7onform conceptului liberal-!uridic, tipurile istorice de
stat si drept sint formele istorice principale de recunoastere si de
organizare a libertatii oamenilor exprimate prin etapele de
progresare a libertatii.
.
'escompunerea sclaviei, ca urmare a revoltelor sclavilor,
importante sc0imbari, in privinta raporturilor economice si sociale,
prefigureaza statul si dreptul de tip de casta sau pe stari. rogresul
libertatii oamenilor consta in faptul ca criteriul etnic al libertatii
cedeaza criteriului de casta sau pe stari. ;a aceasta etapa sclavia
dispare si, ca urmare, sub aspectul formal, toti sint liberi, insa
masura libertatii poarta un caracter de limitari si privilegii de
casta.1n conditiile statului si dreptului de tip de casta, fiecare e
subiect al statului si dreptului in calitate de membru al unei caste,
stari. Egalitatea oamenilor din cadrul unei stari se imbina cu
inegalitatea statutului !uridic al diferitelor caste, stari, cu
inegalitatea membrilor acestora. 1n deceniul al cincilea al
secolului al C>11-lea, in "nglia s-a desfasurat revolutia
burg0eza."ceasta pune inceputul trecerii de la statul si dreptul de
tip casta, pe stari, la statul si dreptul de tip individualist. 1n
conditiile unui asemenea tip istoric de stat si drept, omul apare
in calitate de subiect al statului si dreptului ca persoana politica
autonoma ,ca cetatean- si nu ca membru al unui etnos sau casta. :
asemenea individualizare a oamenilor in calitate de subiecti ai
statului si dreptului are loc ca urmare a procesului de depasire a
impartirii pe caste, formarii societatii civile, nepolitice si
evidentierii accentuate a vietii private si vietii politice. #tatul
contemporan este un stat de drept. "cesta e un stat si drept de tip
umanitar si de drept. 1n conditiile unui asemenea tip istoric de stat
si de drept, fiecare om ,si lucrul acesta e recunoscut oficial de stat
si drept- este subiect al unor drepturi si libertati inalienabile.
1ntru-un asemenea tip istoric de stat si drept mai continua sa se
pastreze deosebirile dintre drepturile omului si drepturile
cetateanului, deosebirea omului-cetatean de omul-necetatean
,cetatean strain, apatrid-.
)ipurile istorice de stat si drept evidentiate mai sus - statul si
dreptul - etnic, statul si dreptul de tip de casta ,stari-, statul si
dreptul de tip individualis, statul si dreptul de tip umanitar si de
drept - constituie etape istorice de dezvoltare a libertatii umane.
'ezvoltarea continua a libertatii in viitor va genera noi tipuri
istorice de stat si drept.
Subiectul 2. Corelatia stiintei dreptului constitutional cu alte stiinte.
2.1 %denti"icati stiintele cucare interactioneaza dreptul
constitutional.
+tiinXele cu care interacXioneazY dreptul constituXional sunt:
'reptul constitutional si politologia.
'reptul constitutional si dreptul public.
2.2 Caracterizati legatura stiintei dreptului constitutional cualte
stiinte juridice.
'reptul constitutional si poiitologia. 'upa cum spuneam,
dreptul constitutional studiaza fenomene, raporturi politico-
!uridice, care, cel putin partial, formeaza obiectul de studiu si al
altor "stiinte, al politologiei indeosebi. "cest fapt face necesara
clarificarea problemelor pe care le ridicY determinarea
obiectului lor, reliefarea elementelor lor comune, dar, mai ales,
al specificului fiecaruia din ele.
+tiintele politice formeaza sistemul de guvernam2nt, institutiile
politice prin prisma modului de organizare reala si exercitare
efectiva a puterii politice, pe c2nd obiectul dreptului
constitutional il formeaza doar normele !uridice care urmaresc
sa dea forma, sa fixeze si reglementeze organizarea si
functionarea procesului politic.
Bn ce priveste cea de a doua orientare, trebuie aratat faptul ca
at2t in doctrina statelor din rasaritul si centrul Europei c2t si in
cea \ :ccident se constata o tendinta de apropiere a celor doua
stiinte, prin transformarea, in primul r2nd, a conceptiei privind
obiectul dreptului constitutional, acesta nemaifiind considerat
doar o sireta a Efirmelor, ci o stiinta ce isi extinde preocuparea
si asupra funcXionarii reale mecanismelor politice si
guvernamentale. #cot2ndu-se in evident elementele comune
celor doua stiinte, uneori se a!unge la contopirea lor. "stfel, s-a
considerat ca obiectul stiintei politice nu se limiteaza la stat,
a!ungG2ndu-se la concluzia ca dreptul constitutional sau dreptul
public in genere are un caracter particular in raport cu prima.
#au, din contra, dreptul public este disciplina suverana, stiinta
politica fiind" apreciata ca auxiliara. .
'ar exista si o a treia pozitie referitoare la raportul dintre stiinta
politica si dreptul constitutional care se plaseaza mult mai
aproape de adevar. Este pozitia acelora care considera ca fiecare
dintre cele doua stiinte isi are obiectul sau de studiu si mai ales
metoda sa, dar ca intre ele exista nenumarate puncte de
interferenta. #-a aratat, astfel, ca deosebirea dintre ele este
marcanta, put2ndu-se trasa o linie, o granita, in acest sens, in
literatura franceza de specialitate s-a precizat ca "stiinta
normativa, dreptul constitutional se bazeaza pe im sistem de
reguli obligatorii si sanctionate. El poate fi legat cum se stie de
regula !uridica, adica de supunerea guvernantilor si guvernatilor
fata de drept, in sc0imb, stiinta politica, stiinta descriptiva, are
ca ambitie faptul de a da socoteala de viata reala a societatii. -Ea
se apropie de autenticitatea fenomenelor politice". entru a
ilustra raporturile dintre cele doua stiinte, se recurge la o
comparatie, spun2ndu-se cfi dreptul constitutional este un
regizor, iar stiinta politica o companie de actori intre care se
instaureaza o colaborare.
2.# Evaluati si argu!entati corelatia stiintei dreptului constitutional
cu alte stiinte sociale. Bn literatura de specialitate din tara noastra,
in urma unor cautari de decenii, s-au facut progrese
considerabile in stabilirea c2t mai exacta a obiectului
politologiei si a determinarii granitei care o desparte de dreptul
constitutional. 'ificultatea a constat indeosebi in aceea ca
institutiile politice au fost considerate concomitent obiect de
studiu pentru ambele stiinte. olitologia are o
sfera de cuprindere. mai larga dec2t dreptul constitutional.
"ceasta analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor, toate
laturile - ideologice si psi0ologice, relationale, institutionale si
normative ale suprastructurii politice - pe c2nd dreptul
constitutional analizeaza indeosebi normele si institutiile
politice, cele prin car.W se exercita puterea de stat a poporului.
"v2nd ca obiect relatiile prin care se exercita puterea in stat si
normele care le reglementeaza, dreptul constitutional nu-si
extinde sfera si asupra laturilor psi0ologice ale fenomenelor
politice, dupa cum nu-si extinde sfera nici asupra tuturor
institutiilor politice, las2nd, de asemenea in. afara preocuparilor
sale multe aspecte ale acestora. e de alta parte, si metoda de
cercetare difera. "stfel, institutiile politice sunt analizate de
dreptul constitutionale indeosebi din punct de vedere al modului
in care sunt reglementate !uridiceste, iar politologia mai ales din
perspectiva modului de organizare reala si de exercitare efectiva
a sarcinilor, a atributiilor ce le sunt specifice.&efiind
confundabile cele doua discipline stiintifice au multe puncte
comune determinate mai ales de sarcinile ce le au in domeniul
"indrumarii" procesului organizarii si realizarii conducerii
societatii.
TEST95 :
Subiectul 1. *or!ele si tipurile istorice ale statului.
1.1.%denti"icati "or! a statului si ele!entele de structura ale acestuia.
1n doctrina !uridica s-a inradacinat conceptul conform caruia forma de stat reprezinta o
categorie complexa, care desemneaza modul de organizare al continutului puterii,
structura interna si externa a acestui continut.
;aturi componente, elemente constitutive ale formei de stat sint:
"orma de guveramint;
"orma de organizare statala (structura de stat);
regimul politic.
Forma de guvernamint desemneaza modul de formare si organizare a organelor
statului, atributiile care revin lor, caracteristicile si principiile care stau la baza
raporturilor dintre acestea, in special dintre organul legiuitor si organele executive,
inclusiv seful statului."
1
Structura de stat desemneaza organizarea puterii de stat in anumite limite
spatiale, adica pe un anumit teritoriu, raporturile specifice ce se constituie intre
elementele, alcatuitoare ale ansamblului statal, precum si legaturile specifice dintre
intreg" si partile" lui componente.
$egimul politic reprezinta ansamblul metodelor, mi!loacelor, procedeelor de
infaptuire a puterii, a relatiilor existente intre elementele ce alcatuiesc sistemul
social-politic, relevind mai ales masura consacrarii si garantarii drepturilor si
libertatilor fundamentale cetatenesti.
.
$orma statului, indiferent de modalitatea sa de manifestare ,forma de guvernamint,
forma de organizare statala, regimul politic-, sau de exprimare intotdeauna este
indisolubil legata de puterea de stat, de manifestarea acesteia la un anumit tip istoric
de stat. 'in aceste considerente, mentionamfaptul ca fiecare element constitutiv,
latura componenta a formei de stat are insemnatate teoretica si practica doar in cazul,
cind e cercetata prin prisma spatio-temporala a existentei sale.
1.2.eter!inati legitatile concrete de dezvoltare istorica a statului si
dreptului. :dataaparut, dreptul ca si statul nuramineimobil, ci sedezvolta, semodifica.
'reptul si statul esupus unui fluxcontinuu. &ormele !uridice raminin vigoare untimp
oarecare, apoi sint inlocuite cu altele. "ceasta reinnoire continua a dreptului depinde, in
mare masura, defaptul ca dreptul e un produs al spiritului uman. 'upacumspiritul umanse
dezvolta, ridicindu-sedelastari inferioarelastari superioare deconstiinta si activitate, tot asase
dezvolta si dreptul. "flindu-seinstrinsalegatura cualtefenomenesociale, dreptul
reactioneaza, intr-omasuramai maresaumai mica, latoate sc0imbarile ce auloc incadrul
acestor fenomene.
*acaracteristicaevolutieidreptului putemevidentia urmatoarele trasaturi principale ale acestui
proces:
Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la elaborarea spontana,
inconstienta, la elaborarea deliberata, constienta a lui.
1. )otmaipronuntatareloctrecereadelaparticularitatelauniversalitate
adreptului, adicaindreptul fiecarui popor tot maifrecvent intilnim
normecetindeinteresgeneral uman."ceastasereferamaimult la
normele!uridicecereglementeazadrepturilesilibertatileomului.
.. Evolutia dreptului reprezinta otrecere dela motive psi0olologice
inferioare la motive superioare. 'aca la inceput dreptul se naste
dinimpulsuri imediate, instinctive cumar fi, deexemplu, frica de
pericol si de necunoscut, la etapele mai avansate tot mai mult se
evidentiaza motivele argumentatedinpunct devederestiintific.
3. 1deologiei primitive si, deseori, inutila a dreptului i s-a substituit
ideologia unui drept pozitiv aflat intr-un neincetat progres social.
7a si incazul statului, pentru descrierea procesului istoric si al starii de
dezvoltareadreptului seevidentiaza diverse modalitati deabordare aproblemei. 7ert esteuna:
&ici onormanuraminenesc0imbataintimpsi inspatiu* toate sint variabile si contingente.
'in cele spuse, rezulta ca fiecare pas in progresul social genereaza noi forme de
organizare sociala, noi forme dereglementare normativa a relatiilor sociale. "stfel, dupa
lungi vicisitudini si grele incercari cindmecanismul societatii antice numai poate face fata
noilor probleme alevietii el cedeaza locul societatii medievale care dezlantuie noi izvoarede
energie sociala. >orbinddespreevolutiacontinuaadreptului nutrebuiedeinteles ca evolutia
reprezinta o sc0imbare absoluta. 7a si oricaror altor fenomene, dreptului ii sint specifice si
anumiteelementeconstante. rintreacesteelemente constante putemnumi:
un anumit respect al personalitatii umane;
o anumita limitare a libertatii individuale.
1.#.Esti!ati interactiunea "or!ei si a tipului istoric de stat la di"erite etape
de dezvoltare istorica. .onceptii antice
rimele incercari de tipizare a statului apartin ginditorilor antici. #ocrate, "ristotel,
laton, 7iceron au divizat diferitele forme ale statului in . categorii/ juste si
injuste. ;a categoria statelor !uste ei atribuiau acele state unde puterea se exercita
in baza legilor si a intereselor generale. ;a categoria cea dea doua categorie -
statele in care puterea nu se spri!ina pe legi si serveste intereselor guvernantilor.
'upa laton, din state juste fac parte: monar0ia legala* aristocratia ,in baza
legii guverneaza o grupa de persoane-* democratia legala ,in baza legii
guverneaza poporul demos-.
in state injuste fac parte: tirania ,puterea ilicita a unuia-* oligar0ia ,guvernarea
in afara legii a unei minoritati-* democratia ilicita ,puterea poporului ce nu se
spri!ina pe legi-.
Conceptul !ormatiunii spirituale
$orme de incarnare a spiritului universal", in viziunea
Tegeliana, sint patru imparatii istorice universale: orientala,
romana, germana.
7u sc0imbarea acestor imparatii universale ,formatiuni ale
spiritului universal- are loc sc0imbarea respectiva a formelor
statului: imparatiei orientale ii corespunde teocratia ,libertatea
unuia - guvernantului suprem-* imparatiilor grecesti si romane -
democratia sau aristocratia ,libertatea unora, adica a unei parti a
populatiei-* imparatiei germane - monar0ia erei noi cu un sistem
reprezentativ ,libertatea tuturor-.
"stfel, tipologia 0egeliana a statului si dreptului e constituita in
baza conceptului sau privind dezvoltarea si sc0imbarea in istoria
universala a diferitelor formatiuni ,imparatii, lumi- social -
spirituale, ce reprezinta in sine trepte de exercitare a ratiunii si
libertatii, carora le corespund anumite tipuri ,forme- de stat:
teocratia, democratia sau aristocratia, monar0ia constitutionala.
Conceptul marxist. conceptul !ormatiunii social)economice
7onform acestui concept, intreaga istorie de dezvoltare a
societatii poate fi impartita in cinci formatiuni social-
economice: formatiunea prestatala ,primitiva-, formatiunea
sclavagista, formatiunea feudala< formatiunea capitalista si
formatiunea comunista.
$ormatiunilor social- economice antagoniste ,sclavagiste,
feudale,capitaliste- bazate pe proprietatea privata si clase
antagoniste, le corespund trei tipuri istorice de stat si drept:
sclavagist, feudal, capitalist, in ceea ce priveste formatiunea
comunista H. 9arx sustinea ca statul si dreptul vor exista
4
temporar, doar la prima faza a acesteia, adica in socialism, in
viziunea lui H. 9arx statul acestei perioade era un #tat al
dictaturii proletariatului iar dreptul era considerat un drept
burg0ez", care ar avea ca scop reglentarea muncii si consumului.
'in cele spuse rezulta ca statul si dreptul socialist au fost
interpretate doar ca fenomene provizorii, de tranzitie. rintr-o
asemenea formula marxista s-a ignorat un fapt real al istoriei
universale, ca libertatea omului apare si se dezvolta anume in
formele respective ale statului si dreptului. 'ezvoltarea reala si
sc0imbul tipurilor istorice de stat si drept ,de la cele timpurii pina
in prezent- denota ,in ciuda conceptului si aprecierilor marxiste-
progresul libertatii omului si nu progresul violentei.Tipiarea
statelor in dependenta de ideea libertatii politice
+asemenea clasi"icare a statel1r pr1pi2e juristul austriac smencani-
34)* autorul cu o contributie titanica in dezvoltarea gindirii
!uridice Tansen ,1JJ1-1=<3-. Tans Helsen considera ca statele ar
putea fi atribuite 5 S: ua tipuri istorice: democratice si
autocratice.
Subiectul 2. &aporturile de drept constitutional si subiectele
raportului juridic constitutional.
2.1.e"initi notiunea raportului de drept constitutional si
notiunea subiectelor raportului juridic constitutional.
%aport de drept constitutional [ reprezinta o grupa de raporturi
sociale stabilite in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii
puterii de stat, ele sint reglementate de normele dreptului
constitutional.#ubiecte ale raporturilor de drept constitutional
sunt [ oamenii luati individual sau grupati in forme organizate.
Unul dintre subiecte este totdeauna fie detinatorul puterii, fie
statul, fie un orga reprezentativ si aceste subiecte actioneaza in
mod necesar intr-un raport !uridic aparut in activitatea de
instaurare , mentinere si exercitare a puterii de stat.
2.2.Enu!erati subiectele raporturilor de drept
constitutional si clasi"icati raporturile de drept
constitutional.
%aporturile !uridice de drept se clasifica in . tipuri [ individuale
si colective. #ubiectii individuali sunt cetatenii, strainii, si
apatrizii. 7olective sunt [ poporul , statul, organele statului,
formatiunile social-politice.
#ubiectii individuali [ cetatenii pot aparea in asemenea posturi
[ ca p.f. in cazul raporturilo pZu realizarea dr-lor fundamentale*
- ca persoane investite cu anumite demnitati sau functii intr-un
organ de stat,deputat, senator- in raporturi de reprezentare* -
organizati pe circumscriptii electorale in cazul alegerilor de
deputati, senatori, sefului de stat. #trainii si apatrizii sint
subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce
se nasc cu privire la acordarea cetateniei sau azilului politic.
oporul [ art.. 7onstituie alin1: suveranitatea nationala apartine
poporului %9, care o exercita in mod direct si prin organele
sale reprezentative,in formele stabilite prin 7onstitutie@@.
oporul concentreaza in mainele sale intreaga putere si are
dreptul sa decida asupra sortii sale.
#tatul - participa in calitate de subiect al raporturilor !uridice
constitutionale atit in calitate de raport !uridic intern cit si
extern. #tatul poate fi ca subiect direct sau reprezentat de
organele sale.
:rganele statului ,autoritatile publice- [ organele legiuitoare
sint subiecte ale dr constitutional cu conditia ca raporturile
!uridice la care participa sa fie de drept constitutional. 7elelalte
autoritati ale statului,executiva,!udecatoreasca- pot fi subiecte
ale raporturilor de drept constitutional numai daca participa la
un raport !uridic in care celalalt subiect este poporul, statul sau
organele legiuitoare si daca raportul se naste in timpul
instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. :rganele
interne ale arlamentului,Kiroul permanent,comisiile
parlamentare,grupurile parlamentare- pot fi subiecte ale
raporturilor de drept constitutional atunci cind indeplinesc unele
atributii de propunere, avizare si control.
artidele , formatiunile politice , alte organizatii [ sunt subiecte
ale raporturilor de drept constitutional ca forme organizatorice
prin care cetatenii participa la guvernare. Ele au dreptul de a
propune candidati la alegeri.
2.#.*or!ulati /identi"icati0 particularitatile raporturilor de
drept constitutional.
%aporturile de drept constitutional sunt acele raporturi sociale
stabilite in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii
de stat fiind reglementate de normele dr.constitutional.
7a o prima particularitate a raportului de drept constitutional o
constituie faptul prezentii subiectilor speciali participanti la
astfel de raporturi.
: alta particularitate ar fi ca raportul respectiv sa fie
reglementat de normele dreptului constitutional precum si in
cadrul procesului de instaurarea, mentinere si exercitare a
puterii de stat. 'e asemenea se mentioneaza ca 7onstitutia
cuprinde doar norme de drept constitutional. rin urmare a!ungem
la concluzia precum ca in obiectul dreptului constitutional sint cuprinse .
categorii de relatii: - relatii cu o dubla natura !uridica, raporturile care fiind
reglementate si de alte ramuri de drept sint reglementate in acelas timp si de
catre 7onstitutie, devenind astfel si raport de drept constituttional* - relatii
specifice dreptului constitutional formeaza obiectul de reglementare doar pentru
normele de drept constitutional
Testul 1(
Subiectul 1. Caracteristica generala a dreptului.
1.1.e"initi dreptul ca "eno!en social si trasaturile acestuia.
reptul ca "eno!en social reprezinta ansamblul normelor si
regulilor cu caracter obligatoriu, legiferate de puterea de stat, in
virtutea carora este impusa ordinea sociala si asigurata
legitimitatea relatiilor si actiunilor umane. 1mportanta d. ca
"eno!en socialrezida atit in rolul sau ca institutie
fundamentala a societatii care faciliteaza predictibilitatea si
controlul normativ al comportamentelor, prin impunerea unui
sistem de drepturi si obligatii permanente, cit si in caracterul
legilor de a reprezenta modele ideale de conduita, constituite in
reguli obligatorii, cu caracter etatic. 7aracterul etatic
evidentiaza principala diferenta care exista intre legea !uridica si
cutuma: in timp ce prima este emisa in virtutea autoritatii
statale, cea de a doua este consacrata de constanta raditiei.
1.2.$rgu!entati utilitatea principiilor dreptului.
6tilitatea teoretica. /tilitatea teoretica a principiilor dreptului rezida din
aportul lor la opera de creare a dreptului. "cest rol este exercitat sub
influenta traditiei si inovatiei.
Traditia, din insasi sensul ei, presupune omostenire de obiceiuri, datini,
credinte care se transmit din generatie in generatie si constituie otrasatura
specifica aunui popor. "stfel, eaaparecao constanta aunui popor, cenu
poatefi negli!ata in nici undomeniu deactivitatesociala, inclusiv, in cea de
creare a dreptului. 7unoscind principiile dreptului, stim ce vrem si
putema!unge unde ne-ampropus". rincipiile directioneaza activitatea
legiuitorului si asigura o continuitate in evolutia dreptului, o stabilitate
relativa a acestuia.
0novatia ,noutate, sc0imbare, prefacere- asigura transformarea per-
manenta a dreptului conform noilor cerinte sociale. rincipiile
dreptului devin puncte de plecare, de referinta, de spri!in in modificarea
sistemului dreptului.
Utilitatea teoretica a principiilor generale ale dreptului rezulta si din faptul
ca ele stau la baza principiilor de ramura si a celor interramurale.
/tilitatea practica. Utilitatea practica a principiilor dreptului rezulta din
urmatoarele idei:
principiile generale ale dreptului sint ivoare creatoare ale drep
tului. 7ontinutul normelor !uridice este determinat de principiile
generale ale dreptului*
principiile generale ale dreptului impun sa sefaca dreptate", sa
biruiasca !ustitia", nimeni sa nu fie favorizat, pentruca nimeni nu
este mai presus de lege", toti sint egali dupa lege si in fata legii"
principiile dreptului privesc omul, libertatea si demnitatea lui, in
clusiv apararea acestor drepturi organizata prin stat*
in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re
glementare. "tunci cind, intr-o cauza legea tace, !udecatorul solu
tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.
1.#.Esti!ati "unctiile dreptului in &epublica 'oldova.
$unctiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului
in ansamblu si a elementelor sale constitutive in vederea realizarii
scopului propus pentru asigurarea unui ec0ilibru dintre interesele
personale si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful
ordinii si !ustitiei.
7onsideram ca la functiile principale ale dreptului se atribuie
urmatoarele:
Functia de institutionaliare juridica a organiarii social)
politice
#e manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale,
reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale statului,
atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de
exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa,
executiva si !udecatoreasca.
1nsemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin
intermediul dreptului sint consfintite principiile care guverneaza
organizarea politico-etatica a %epublicii 9oldova, cum ar fi:
#uveranitatea poporului* exercitarea suveranitatii poporului prin
reprezentantii sai si prin referendum* pluralismul politic*
principiul separatiei puterilor in stat* principiul autonomiei
locale si al descentralizarii* orientarea intregului proces de organi-
zare politico-etatica in directia atingerii scopurilor ce reies din
interpretarea 7onstitutiei %epublicii 9oldova si a documentelor
politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei* principiul
statului de drept.
Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor
!undamentale ale societatii
"bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in eviden-
ta acele valori pe care societatea data le promoveaza, le ia sub controlul
sau strict pentru a fi promovate.
&uputemtrece cu vederea nici faptul ca 7onstitutia %epublicii 9ol-
dova, de asemenea, evidentiaza o serie de valori, ridicindu-le la rang de
valori supreme. "stfel, alin. ,3- al art. l al 7onstitutiei proclama: %epu-
blica 9oldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile lui, libera devoltare apersonalitatii
umane, dreptatea si pluralismul politic repreinta valori supremesi sint
garantate( ,subl. ne apartine - aut.-.Functia normativa
"ceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor
individuale fata de conduita tip prescrisa prin normele !uridice.
#ubliniind prin normele !uridice modalitatea de comportare a organelor
statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp,
verifica in ce masura acest comportament prescris se realizeaza in practica.
Eimportant ca normativi tatea !uridica sa fie completata cu
normativitatea sociala.Functia in!ormativa
%eflectind realitatea in normele !uridice se acumuleaza
cunostinte despre viata multilaterala a societatii, despre problemele
stringente ale societatii.
'reptul concentreaza in sine sc0imbarile ce au loc in societate.
)inind cont de normele !uridice in vigoare, putem trage concluzii
pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a
societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare a
societatii etc. 7aurmare, dinnormele !uridice putemculege oinformatie
ampla despre societatea data la acea sau alta etapa de dezvoltare.
Functiaeducativa
"doptind normele !uridice statul, asigura cadrul organizatoric
necesar activitatii spirituale si pune la dispozitia oamenilor oserie de
mi!loace culturale si spirituale prin intermediul carora se realizeaza
educatia. 'reptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale si
culturale care sint legate nemi!locit de functionarea normala a
mecanismelor sociale.
Subiectul 2. +otiunea si esenta constitutiei.
2.1.e"initi notiunea constitutiei si deter!inati trasaturile
principale ale ei.
7onstitutia [ act !uridic fundamental ce este alcatuit
dintr-un sistem de norme cu forta !uridica suprema , norme care
reglementeaza relatiile sociale din domeniul instituirii si
exercitarii puterii de stat, stabilind in acelas timp limitele acestei
puteri, dr-le si lib-le fundamentale ale cetatenilor. Ea reprezinta
acel act !uridic prin care se reglementeaza organizarea societatii
in stat. )rasaturile principale constau in superioritatea
7onstitutiei fata de alte legi interne, modul de adoptare
elaborare si modificare.
2.2.$rgu!entati trasaturile principale ale constitutiei.
'in punct de vedere al obiectului ei [ constitutiile
cuprind modul de organizare a puterii, reglementarea dr-lor si
lib-lor si indatoririlor fundamentale precum si raporturile
principalelor organe de stat intre ele sau dintre ele si cetateni.
'in punct de vedere formal [ constitutia este ansamblul
regulilor de drept , indiferent de obiectul lor , elaborate in scris
si sistematic,intr-o forma distincta-, de catre un organ de stat ,
anume constituit in acest sens ,adunarea constituanta- si urmind
o procedura specifica de elaborare si modificare. 7onstitutia
este o legea suprema din punct de vedere !uridic in raport cu
toate celelalte legi.7onstitutia are forta !uridica suprema ceea ce
plaseaza constitutia in virful tuturor izvoarelor de drept.
7onstitutia are caracter politic si caracter normativ. 7aracterul
normativ decurge din faptul necesitatii conferirii caracterului
obligatoriu normelor constitutionale, precum si de a asigura
respectarea acestora sub sanctiunea legii.
2.#.Evaluati viziunile stiinti"ice privind esenta constitutiei.
1.'eleanu considera ca notiunea de constitutie ]constitutie@
trebuie sa fie examinata din 3 puncte de vedere esentiale : -
constitutia ca act al guvernantilor * - constitutia ca act dinamic* -
constitutia ca act al societatii*
7onstitutia ca act al guvernantilor [ este actul prin care cetatenii
definesc conditiile de exercitare a puterii. "ceasta opinie este
sustinuta si de aici reiese, ca 7onstitutia are 3 semnificatii
fundamentale: a- constitutia este actul fundamental al poporului*
b- dreptul de a avea constitutie este un drept alienabil al
poporului* c- in constitutie poporul isi legifereaza starea sa
social-economica,politica si !uridica- fie ca oameni liberi fie ca
sclavi. 7u alte cuvinte , atunci cind in societate se adopta
7onstitutia, poporul trebuie sa fie acela care o elaboreaza cu
respectarea cerintelor indicate si atunci constitutia i-si va realiza
semnificatia sa.
'aca poporul va avea fata de constitutia lui sentimentul
dreptului sau si al starii reale de fapt, atunci el va avea o
constitutie proprie care i se potriveste si i se cuvine.
'aca poporul nu va avea nici un sentiment fata de constitutie ea
totusi exista, concluzia fiind aceeasi: fiecare popor isi are
constitutia care i se potriveste si care i se cuvine
TEST95 11
Subiectul 1. ;roble!e de"initorii ale dreptului.
e"initi dreptul si trasaturile principale ale acestuia.
"nalizind diferite conceptii si definitii datepe parcursul a mai multor ani
putemconstata ca intr-odefinitie, ca regula, se regasesc urmatoarele
elemente:
a- oconstatare a trasaturilor specifice ale dreptului, trasaturi care
permit de a diferentia dreptul de alte fenomene sociale strins legate cu
dreptul*
b- enumerarea elementelor dreptului:
( dreptul consta dintr-unansamblu de reguli de conduita*
( regulile de conduita din care este format dreptul sint garantate
de catre stat*
( regulile de conduita care formeaza dreptul sint reguli generale,
impersonale, obligatorii*
( scopul regulilor de conduita din care este format dreptul e de a
disciplina comportarea membrilor societatii, conformunor exigente si
standarde recunoscute.
%ezultind din cele spuse putem constata faptul ca dreptul
reprezinta sistemul normelor juridice, adoptate sau acceptate de
catre stat, care reglementeaza cele mai importante relatii
sociale, in scopul organizarii si disciplinarii comportamentului
uman, con"orm unor valori si unor standarde sociale
recunoscute, stabilind drepturi, libertati si obligatiuni juridice a
caror realizare practica este asigurata, in caz de necesitate
prin "orta de constringere a statului.
1.2Stabiliti evoluarea dreptului pe parcursul istoriei si "aceti o
caracteristica co!parativa a conceptului dreptului.
;a romani, cea mai celebra dintre definitiile, care pleaca de la continutul
dreptului, este aceea a !urisconsultului Ulpianus:
receptele dreptului sint acestea: sa traiesti cinstit sa nu daunezi altuia sa dai
fiecaruia ce i se cuvine.
1
'efinitia nominalizata are o conceptie speciala a notiunii de
drept. Ea, in principiu, nu deosebeste dreptul de morala, fiind in afara domeniului
strict al dreptului. Q alta definitie pe care o gasimla romani este aceea a lui 7elsul:
'reptul este arta binelui si a ec0itatii. 7a si in cazul precedent, este o definitie, mult
prea larga, cuprizind principii care ies din sfera dreptului.
1n secolul al C111-lea, #t. )omas dG"Ruino, defineste dreptul ca: roportia intre doua
lucruri. "ceasta proportie are drept scop de a stabili egalitatea, care este obiectul
!ustitiei"
.
. "ceasta definitie are, ca fundament, ideea de egalitate si nu poate fi
aplicata decit sistemelor sociale bazate pe egalitate. rin urmare, nu e
acceptabila sistemelor care consacra inegalitatea, cum ar fi sistemul
castel or, starilor sociale etc. &i ccol o 9ac0i evel l i expl i ca apari t i a
drept ul ui prin disparit ia vi rst ei de aur a umanit at ii : unde binel e
domnest e natural si fara lege, oamenii se pot lipsi de lege* dar,
indata ce expira epoca virstei de aur, legea devine necesara. 'e
aceea, pentru a preveni comporta ment el e rel e, oamenii s-au 0ot arit
sa faca l egi si sa di ct eze pedepse cont ra celor care le-ar incalca.
"ceasta a fost, in opinia lui, originea !ustitiei.
1
;a <ugo ,roti us ,15J3-1645- dreptul natural est e totali tatea
pri nci pi il or pe care rat iunea l e di ct eaza pentru sat isfacerea
i ncli nari i naturale a omului pent ru viata sociala. 1n vi zi unea l ui
'ontes=ui eu ,dar 'umneal ui ec0i val eaza l egea cu dreptul-,
"l egea, in general, este ratiunea omeneasca, in masura in care ea
guverneaza t oat e popoarel e de pe pami nt , i ar l egi l e pol i t i ce si
cel e ci vi l e ale fiecarui popor nu trebuie sa fie decit cazurile
particulare la care se aplica aceast a rat i une omeneasca".
3
1.#Esti!ati "actorii de con"igurare a dreptului la etapa
conte!porana.
$actorii de configurare a dreptului reprezinta importante surse din care
dreptul isi trage obiectul, subiectele, continutul, "orma, finalitatile etc.
lecind de la examinarea rolului lor, factorii de configurare a
dreptului pot fi grupati in urmatoarele categorii:
Factorul natural de configurare a dreptului are la baza
urmatoarele componente: a) mediul geogra"ic; b) "actorii
biologici; c) "actorii "iziologici; d) "actorii demogra"ici.
&atura a fost si va fi intotdeauna o conditie fireasca pentru
existenta oamenilor. amintul, stratul atmosferic ce-1
incon!oara, riurile, marile si oceanele, clima si solul, lumea
vegetala si animala, zacamintele etc. - toate acestea constituie o
conditie permanenta si indispensabila a existentei societatii.
&atura exercita influenta asupra activitatii umane, asupra pro-
ductivitatii muncii, a ritmului de dezvoltare istorica a popoarelor.
7lima ca element geografic are importanta directa asupra
reglementarilor !uridice.
Factorul istoric eunalt factor careisi lasa amprentaasupradreptului.
'ezvoltarea dreptului e un proces istoric continuu: ceea ce e trecut a fost
prezent, ceea ce e prezent va fi trecut. ;a baza oricarui sistem de drept sta
un izvor istoric. Un sistem de drept auto0ton nu va progresa, daca nu
va tine cont de trecutul sau, de traditiile si obiceiurile spirituale ale
neamului.
Factorul social)politic. 'reptul se realizeaza in baza statului,
intregului sistem politic al societatii, structurii sociale etc. &u
intimplator ,ce-i drept, poate, prea exagerat- 10ering credea ca
definitia cea mai perfecta a dreptului e urmatoarea: 'reptul este
totalitatea conditiilor vitale ale societatii, asigurate prin
constringere exterioara de catre puterea statului. 1n lupta continua
a diferitelor grupari sociale, in interesele pe care ultimele le
urmaresc se spri!ina dreptul."
"supra dreptului dintr-o societate influenteaza atit autoritatile
publice ,arlamentul, #eful statului, /uvernul, autoritatile
publice locale etc.- cit si partidele politice, grupurile de presiune
etc.
Factorul social)economic. in relatia sa cu factorii economici,
dreptul pastreaza o autonomie in masura in care el nu face
abstractie de la realitatea economica a societatii. rogresul !uridic
se constituie numai printr-un progres economic. 7it timp factorii
5
economici nu permit transpunerea in viata a dreptului, acesta
apare doar in calitate de intentie, fie si buna.
Factorul cultural)ideologic. 7onstiinta sociala si !uridica, cultura
politica si !uridica a societatii, destinatia morala a omului !oaca un
rol considerabil in viata dreptului.
7u a!utorul masurilor legislative, statul asigura libertatea
constiintei, asigura o constiinta si cultura !uridica inalta. 1n acelasi
timp constiinta si cultura !uridica resping faptele ilicite, asigura
ordinea legala din societate.
Factorul uman. :mul este si subiect de drept si destinatar al
reglementarilor !uridice. 'in aceste considerente factorul uman
reprezinta zona centrala de interes pentru legiuitor.
1
'aca n-ar fi
omul, n-ar fi nevoie de drept. 'e aceea, dreptul intotdeauna are
la baza factorul uman..
Factorul international. #-ar parea ca fiecare stat exista fara a fi
influentat de alte state, in realitate, insa, fiecare stat, fiecare natiune
este produsul in mare parte al influentei mediului ambiant
international. "cest lucru se rasfringe si asupra dreptului. :
legatura mare exista intre sistemele de drept ale statelor ce se
atribuie la aceeasi familie de drept, cit si intre statele ce se atribuie la
familii de drept diferite.
Subiectul 2.+or!ele juridice constitutionale si
institutiile juridice constitutionale.
2.1.e"initi notiunea nor!ei de drept constitutional si
notiunea institutiei juridice de drept constitutional.
&ormele !uridice constitutionale [ sunt normele de drept
care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale
fundamentale, ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si
exercitarii puterii de stat. "ceste norme sunt cuprinse in
7onstitutie si in alte acte normative care sunt izvoare ale
dreptului constitutional. &ormele !uridice constitutionale au si
prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc
bazele puterii,definesc unele institutii. 1nstitutia !uridica [
reprezinta un cadru distinct de norme de drept constitutional
care reglementeaza relatii fundamentale cu acelasi specific. 1n
cadrul institutiilor de drept constitutional pot fi incluse : - #tatut
!uridic al persoanei si cetateanului, forma de guvernamint,
structura de stat, regimul politic, sistemul electoral,
suveranitatea nationala,controlul constitutionalitatiilegilor.
2.2.Clasi"icati nor!ele juridice constitutionale si
indicati siste!a institutiilor juridice constitutionale.
&ormele dreptului constitutional se clasifica in : - &orme
cu aplicatie mi!locita [ sunt acele norme care dau reglementari
de principiu si care pentru a fi puse in aplicare in cazuri
concrete, sunt urmate de reglementari suplimentare prin alte
ramuri de drept ,ex.norma cuprinsa in constitutie precum ca
statul ocroteste casatori si familia, este reglementata si de 7odul
$amiliei-* - norme cu aplicatie nemi!locita [ sunt normele care
reglementeaza direct , nemi!locit relatiile sociale si nu mai au
nevoie de a fi precizate printr-o lege ordinara,ex.norma din
constitutie cu privire la egalitatea in dr-ri a cetatenilor-.
7onform sferei functionale: - norme constitutionale de
reglementare, - de protectie , asigurare, conservare,ele interzic
ceva-. 'upa modul de influenta asupra subiectului de drept : -
norme constitutionale obligatorii, - norme imperative, norme
pro0ibitorii. 'upa caracterul raporturilor sociale reglementate in
: - norme constitutionale materiale si norme procesuale. 'upa
durata de actiuni: - permanente, -provizorii , - exceptionale.
#istema institutiilor !uridice constitutionale [ o formeaza
institutiile !uridice mai mici ,ex institutia sistemului electoral,
care cuprinde institutia dr-lor electorale si procedura electorala.
rocedura electorala la rindul sau include urmat institutii: -
fixarea alegerilor, propunerea candidatilor, campania electorala,
efectuarea alegerilor, constatarea rezultatelor.
2.#.*or!ulati trasaturile caracteristice ale nor!elor
constitutionale si ale institutiilor juridice constitutionale.
)rasaturile normei !uridice constitutionale sunt
urmatoarele: - norma !uridica are un caracter general si
impersonal [ normele sunt reguli generale pZu toti cetatenii dar
nu se elaboreaza pZu cineva aparte* - norma are caracter !uridic [
este o norma de conduita obligatorie pZu toti* - norma !uridica
implica un raport intersubiectiv [ ea indica la sc0imbul !ust intre
persoane care se afla permanent in relatie* - norma !uridica este
obligatorie [ ea este obligatorie pZu toti , pZu a asigura ordinea
in societate. &ormele dreptului constitutional se deosebesc de
toate celelalte norme de drept: - prin obiectul lor deoarece prin
intermediul acestora se reglementeaza relatii in domeniul
instituirii si exercitarii puterii de stat* - ele constituie
fundamentul !uridic al puterii politice. 1nstitutiile !uridice
constitutionale- au un caracter general, au un caracter !uridic,
are un caracter obligatoriu etc.

TEST nr. 12
Subiectul 1.$cceptiunile dreptului. reptul obiectiv si
dreptul subiectiv. reptul public si dreptul privat. reptul
national, dreptul international, dreptul co!unitar.
1.1.istingeti acceptiunile principale ale dreptului.
7uvintul drept cunoaste multe acceptiuni, cumar fi de
exemplu:
( dreptul obiectiv, dreptul subiectiv, dreptul
pozitiv*
( dreptul national, dreptul strain, dreptul
international*
( dreptul public, dreptul privat s.a.
1.2.eter!inati coraportul categoriilor ,,drept obiectiv> ,
,,drept pozitiv> si ,,drept subiectiv>.
>orbind de drept obiectiv si subiectiv mentionam faptul ca cuvintele
obiectiv(si? subiectiv , incazuldefatanusint aplicateinsensul lorstrict
filosofic.
$iind o categorie sociala, dreptul este un produs social complex in
care se intruc0ipeaza vointa umana. "ceasta permite dea spune ca dreptul
este o reflectare subiectiva a intereselor sociale. 'in aceste considerente,
rezulta ca categoria drept obiectiv" ec0emata sa sublinieze orealitate so-
ciala, onecesitatefara decaresocietateanu poatefi conceputala oanumita
etapa de dezvoltare istorica. "stfel, indiferent de vointa umana dreptul se
impune societatii in scopul organizarii vietii in comun aacesteia. 'reptul
este acela ce contribuie la disciplinarea societatii, la ocrotirea ei de anu-
mite excese.
'reptulobiectiv seprezintacaototalitatedenormeadoptatesausanctionate de
stat. 'upa cummentioneaza &icolae opa el imbina necesitatea si
libertatea. &ecesitatea, ca undomeniu specific dreptului, rezulta din c0iar
scopurile generale ale vietii sociale, scopuri prefigurate in ansamblul
normelor legale. "cest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El
priveste aceea coordonare imperativa prin norme ..., fiind premisa
necesara acoexistentei libertatilor. %egulile stabilite prin norme trebuie sa-
si gaseasca un cadru minim de legitimitate pentru a putea fi conditia
existentei posibile a comunitatii".
intre cele doua sensuri exista o legatura indisolubila, legatura care
consta in aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai in
masura in caresint recunoscutededreptul obiectiv. 7ualtecuvinte, dreptul
obiectiv ,pozitiv- se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor !uridice ceac-
tiveaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui.
in timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept, care, cit de multe ar
fi ele la numar sint totusi limitate la numar, drepturile subiective sint
infinite canumar.
%elatia dintre dreptul obiectiv si dreptul subiectiv a dat nastere la diverse
discutii, in viziunea unor autori in prima !umatate a secolului C1C in
relatia drept obiectiv" - drept subiectiv" primordial este dreptul su-
biectiv. #e lamureste acest lucru prin faptul ca fara un drept al cuiva
fata dealtcineva nu poate fi inteleasa existenta normei. &orma nu face
decit sa constatedrepturile partilor si, prin urmare, norme, dreptul obiectiv
rezulta din dreptul subiectv.
'in aceasta discutie credem ca se poate trage o concluzie. 'reptul
obiectiv si dreptul subiectiv sint doua fete logice ale unei si aceleisi reali-
tati si nu se poate vorbi de o prioritate a uneia fata de cealalta.
1
1.#.Esti!ati interactiunea dreptului national al
&epublicii 'oldova cu dreptul strain si cu dreptul
international.
$iecarui stat este caracteristic unanumit sistem de reguli de conduita care
alcatuiesc dreptul obiectiv ,pozitiv-. "cest drept se incadreaza si in
formula sistemul national de drept" sau dreptul national. $ata de dreptul
national, ce actioneaza intr-un stat, sistemele dreptului national din alte
state se prezinta ca drept strain.
aralel cu dreptul national, dreptul strain, termenul drept" cunoaste si
o asa acceptiune cumar fi drept international. 'reptul international
cuprinde normele !uridice ce se contin in diverse izvoare internationale
,tratate, declaratii, pacte, conventii, acorduri, memorandumuri, protocoale
etc.-. #pre deosebire de dreptul international care este unrod al activitatii
unui stat luat in parte, dreptul international aparecaunrezultat al activitatii
intregii comunitati umane.
"parent dreptul national" ,intern-, dreptul strain" si dreptul international",
ar putea fi considerate ca categorii separate fara legatura intre ele.
"ceste trei acceptiuni, in realitate, se afla intr-o strinsa legatura:
-9ai intii, pentrucalegea nationala aunui stat esteceacareingaduie ca in
tara respectiva in conditiile, limitele si materiile prestabilite c0iar de
normele sale, sa se aplice legea nationala a altui stat.-
1n al doilea rind, pentru ca legea nationala care permite aplicarea unei
legi straine, la rindul ei, pe baza de reciprocitate si in conditiile limitele si
materiile prestabilite de normele unei legi straine, sa se aplice in tara al
carei organlegislativ a emis acea lege ,straina-.
^ in al treilea rind, normele !uridice cuprinse in legile uniforme la
care unstat este partenu sint c0iar straine delegea nationala a acelui stat de
vreme cesi vointaacelui stat esteincorporatadenormele acesteia. Evident,
sint si alte aspecte ce subliniaza legatura strinsa dintre ceea ce poate fi
denumit drept intern" ,legea nationala" si drept international"-, drept
strain" si drept international".
Subiectul 2. %zvoarele ra!urii dreptului constitutional.
*.% 1e!initi notiunea de ivor al ramurii dreptului
constitutional, enumerati ivoarele ramurii dreptului
constitutional.
rin izvor de drept intelegem formele de exprimare a
normelor !uridice care sunt determinate de modul de editare sau
sanctionarea lor de catre stat. 1zvoarele dreptului constitutional
ca ramura de drept are . sensuri:
-izvoare materiale: sint un sistem de factori social [ politci,
ideologici, materiale etc. 7are determina actiunile legiuitorului
sau dau nastere unor regului izvorite din necesitatile practice de
reglementare prin norme !uridice a unor relatii sociale*
-izvoare formale: presupune forma de adoptare sau sanctionare
a normelor !uridice, modul de exprimare a normelor ,forma
acesteia-*
1zvoarele ramurii dreptului constitutional:
1. ;egea:
a. 7onstitutia
b. ;egile constitutionale
c. ;egile organice
d. ;egile ordinare
.. "cte normative subordonate legii:
a. acte normative ale sefului de stat*
b. acte normative ale organelor de control
constitutional*
c. regulamentele ,statutele parlamentlui-*
3. recedentul !udiciar ,!urisprudenta-*
4. 7utuma
5. 7odul regulilor religioase
6. 7ontractele ,tratatelele internationale-
2.2. Stabiliti trasaturile speci!ice ale ivoarelor ramurii
dreptului constitutional si corelatia dintre ele.
)rasaturile specifice ale izvoarelor ramurii dreptului
constitutional sunt:
1. 5egea:
a. 7onstitutia: consfinteste si reglementeaza
bazele regimului social si de stat, stabileste principiile formarii
activitatilor organelor de stat, proclama drepturile, libertatile si
obligatiile omului si cetateanului*
b. ;egile constitutionale: sint legi care introduc
texte noi in constitutie, abroga anumite texte constitutionale sau
le modifica pe cele existente*
c. ;egile organice: reprezinta o prelungire a
materiilor constitutionale, pot interveni numai in domeniile
prevazute expres de constitutie sau domeniile pentru care
parlamentul considera necesara adoptarea acestei legi organice*
d. ;egile ordinare: intervin in orice domenii ale
relatiilor sociale, cu exceptia celor rezervate legilor
constitutionale si organice*
2. $cte nor!ative
subordonate legii:
a. acte normative ale sefului de stat ,monar0ului,
presedintelui etc.-: cu caracter de drept constitutional
,ordonante, decrete, 0otariri-*
b. acte normative ale organelor de control
constitutional: deciziile autoritatilor competente cu privire la
constitutionalitatea legilor si a altor acte normative cu privire la
competenta organelor de stat*
c. regulamentele ,statutele parlamentlui-: este un
izvor de drept constitutional deoarece determina organizarea
interna a acestora*
3. ;recedentul judiciar /jurisprudenta0:
decizia curtii pe o cauza concreta, devenita obligatorie la
examinarea unor cauze analoage ulterioare.
4. Cutu!a: reprezinta normele formate in
practica exercitarii puterii de stat avind rol de precedent, dar
care nu au fost consfintite legislativ sau !udiciar*
5. Codul regulilor religioase: sursa specifica a
dreptului inclusiv constitutional. 1n tarile din sistem islamic de
drept normele dreptului constitutional sint cuprinse in 7oran,
H11"# etc.
6. Contractele /tratatelele internationale0: ca
sa fie izvor de drept constitutional trebuie sa fie de o aplicatie
directa, sa fie ratificat conform dispozitiilor constitutionale si sa
cuprinda reglementari ale relatiilor specifice dreptului
constitutional.
2.#. $rgu!entati i!portanta deosebita a Constitutiei ca
izvor al dreptului constitutional
"doptarea 7onstitutiei in 1==4 a creat un teren
al dezvoltarii relatiilor democratice in noua republica
independenta formata. ;egea $undamentala a %epublicii
9oldova a preluat principii internationale precum principiul
egalitatii, democratismului, legalitatii etc., consacrind %epublica
9oldova ca stat de drept_. 1n reambulul acesteia se glorifica
puterea /uvernarii. Ea consfinteste si reglementeaza bazele
regimului social si de stat, stabileste principiile formarii
activitatilor organelor de stat, proclama drepturile, libertatile si
obligatiile omului si cetateanului. ,ciosic
TEST nr. 1#
Subiectul 1. Esenta, continutul si "or!a dreptului.
1.1.%denti"icati esenta dreptului si particularitatile ei.
Eesenta dreptului poate "i privita ca unitatea laturilor, trasaturilor, raporturilor
necesare care asigura identitatea si stabilitatea dreptului, deosebindu-l de alte
"enomene sociale.
>ointa are o dubla semnificatie:
)vointa generala a grupurilor sociale sau a intregii societati*
)vointa individuala, caracteristica unui individ.
7ind cercetam esenta dreptului avem in vedere vointa generala. "nume aceasta
vointa tinde sa se oficializeze prin intermediul activitatii de creare a dreptului
si ea, in ultima instanta, se si materializeaza in actele normativ-!uridice ale
statului. >ointa generala este singura care poate coordona fortele statului in
vederea realizarii scopului sau, care este binele comun".
>ointa generala nu reprezinta o simpla suma aritmetica a vointelor individuale. Ea e
superioara acestora si e mai puternica decit ele. entru ca aceasta unire sa fie eficienta
ea trebuie sa fie benevola si sa mentina concomitent libertatea fiecarui individ. >ointa
generala materializata in lege trebuie sa fie o vointa de compromis, care ar pastra cite ceva
esential, din vointa fiecaruia sau, cel putin, din vointa ma!oritatii asociatilor.
%ousseau arata ca aparitia corpului social si a vointei generale induce o
transmutatie in natura omului, in sensul ca se transforma dintr-un tot intreg intr-o
parte a unui tot mai mare, adica se inlocuieste existenta fizica si independenta
,izolata-, cu o existenta partiala, dar morala. "re loc, in esenta, transformarea omului in
cetatean, in membru liber si egal al unei cetati, al unei societati.
4
Este adeseori - scrie
el - o mare diferenta intre vointa tuturor si vointa generala, aceasta nu priveste decit
interesul comun,cealalta areinvedere interesul privat si nu este decit suma vointelor
particulare* scadeti din acestea nazuintele opuse care se compenseaza si va ramine, ca
rezultat, vointa generala".G E semnificativa inacest sens si definitia statului data de Helsen
in renumita sa lucrare )eoria generala a statului". 1n viziunea sa, statul apare ca vointa
suprain)dividuala. #tatul nu secaracterizeaza numai ca oputere" ci si ca ovointa", fie
ca este esentialmente vointa, fie ca prin esenta are o vointa. "ceasta vointa - cum se
sustine - este distincta de vointa indivizilor, intr-adevar, statul ca vointa are ca
instrumente indivizi si vointele lor. >ointa #tatului insusi sedeosebeste insa devointele
indivizilor care sint supuse #tatului* ea este mai mult decit suma acestor vointe, ea sta
deasupra lor".
1.2.eter!inati continutul dreptului si principalele concepte ale acestuia.
Continutul, in general, are sens de: ceea ce incape intr-un spatiu limitat* totalitatea
elementelor care constituie esenta lucrurilor si a fenomenelor, formind o unitate
dialectica cu forma.
1
1n ceea ce priveste continutul dreptului, acesta consta din
ansamblul elementelor, al laturilor si al conexiunilor care dau expresie concreta
,contur- vointei si intereselor sociale ce reclama oficializarea si garantarea pe cale
etatica".
.
'upa volum, continutul dreptului este mai bogat decit esenta lui. "stfel, daca esenta
caracterizeaza dreptul in profunzimea sa, continutul caracterizeaza dreptul in
aspectul sau dimensional, in intindere. 7ontinutul dreptului este mai aproape de
realitatile sociale, este mai mobil, avindu-si o dinamica proprie. 7ontinutul este mult mai
receptiv la sc0imbarile produse in societate. #-a spus, pe buna dreptate ca, in continutul
lor legislatiile sint mereu altele, dar exista ceva care planeaza deasupra lor si le
serveste de cadru permanent, element care din cauza aceasta, poate fi numit formal si
exista in mod necesar in orice relatie !uridica. rin elementele sale formale si
permanente, fenomenul dreptului se distinge de celelalte fenomene".
3
%ezultaca, inprivintacontinutului sau, dreptul secaracterizeaza printr-o dinamicapronuntata. "sa,
deexemplu, continutul dreptului%epublicii 9oldova deastazi, sedeosebestedecontinutul pecare
i-aavut acum1Qani. Esenta dreptului ramineaceeasi pentrucaesteexpresiavointei !uridice, dar
continutul sauestemodificat gratienevoilor sc0imbatoarealesocietatii noastre.
7omponenta dominanta a continutului dreptului este ansamblul normelor !uridice,
fapt ce-i determina pe unii autori sa vorbeasca despre continutul normativ al
dreptului ,normativitatea dreptului-.
1.#.*or!ulati interactiunea "or!ei cu esenta si continutul dreptului.
Formadreptului areinvederemodul deexprimareanormelor !uridice. Eadesemneaza modulde
structuraresiorganzareaelementelorluide continut, precumsi modul acestuiadeexteriorizare.
$orma dreptului aredoua dimensiuni ,laturi-: forma interna si forma externa.
Formainterna adreptului reprezinta c0iar sistemul dreptului incomplexitatea sa, partile
constitutive aleacestuia, gruparea normelor !uridice ceformeaza acest tot intreg,sistemul- pe
ramuri, subramuri, institutii !uridice, coraportul si interactiunea acestora.
Formaexterioara ,externa- a dreptului poate fi analizata din mai multepunctedevedere:
a-dinpunct devedere al modalitatilor deexprimare avointei legiui
torului - izvoarele dreptului2
-dinpunct devedere al modalitatilor de sistematizare alegislatiei
4 codi!icarii incorporarii etc.@
-din punct de vedere al modalitatilor de exprimare a normelor de
drept in diferite acte normativ !uridice ale autoritatilor publice -
legi, ordonante, hotariri, decrete etc.
.
Subiectul 2. *or!a si structura constitutiilor.
2.1e"initi notiunea de "or!a a constitutiei.
&otiunea de forma a constitutiei include in sine forma de exprimare, de redare
a ei, actul fiind expus in forma unui act normativ ,forma scrisa-, sau in forma
nescrisa, ori mixta ,combinata-.#tructura constitutiei inseamna formarea
constitutiei intr-o multime de articole, bine sistematizaze.
2.2eter!inati "or!ele constitutiilor si co!parati4le.
7onsitutiile au mai multe forme:
in dependenta de forma de exprimare:
-constitutii nescrise: nu au forma unui izvir normative scris dar exista in realitate
si se aplica temporar in rezultatul unor lovituri de stat, revolutii*
-consitutii scrise: compuse dintr-un singur act normative unitarN codificat sau
din mai multe acte normative necodificate*
-constitutii mixte se compun atit din texte scrise cit si din cutume constitutionale
si precedente !udiciare*
in dependent de procedura de revizuire constitutiile se impart in:
-constitutiile rigide sint acele care stabilesc prin normele sale constitutionale o
procedura complicata de modificare sau prevad o perioada in care o parte sau
intrega constitutie nu poate fi modificata*
-consitutii flexibile se mai numesc si constitutii suple, ele pot fi modificate de
catre legiuitor printr-o procedura similara cu cea de modificare a legilor
ordinare*
in dependenta de regimul politic:
-constitutiile democratice: care prevad drepturile si libertatile cetatenilor,
principiul pluripartidismului, separatia puterilor in stat si dreptul cetatenilor de a
participa si a allege organelle statale*
-constitutiile autoritare: care limiteaza drepturile cetatenilor, promoveaza
politice si ideologia unui singur partid*
in dependenta de durata in timp avem constitutii:
-permanente: sint ma!oritatea constitutiilor*
-temporare: se adopta pe o anumita perioada de timp prealabil stabilit.
2.#. Esti!ati "or!a si structura Constitutiei &epublicii 'oldova.
'upa forma de exprimare constitutia %9 este o constitutie
scrisa, dupa procedura de revizuire este rigida, este o constitutie democratica,
permanenta. Ea are urmatoarea structura: este compusa din 6 titluri de baza, al <
[ lea fiind dispozitii finale si tranzitorii ,J art.-, = capitole si 143 de articole.
)itlul 1: rincipii generale*
)itul 11: 'repturile, libertatile si indatoririle fundamentale.
7apitolul 1: 'ispozitii generale,
6
7apitolul 11
'%E)U%1;E #1 ;1KE%)")1;E $U&'"9E&)";E
7apitolul 111
1&'"):%1%1;E $U&'"9E&)";E
)itlul 111
"U):%1)")1;E UK;17E
7apitolul 1>
"%;"9E&)U;
#ectiunea 1
:rganizare si functionare
#ectiunea a .-a
#tatutul deputatilor
#ectiunea a 3-a
;egiferarea
7apitolul >
%E#E'1&)E;E %EUK;1711 9:;':>"
7apitolul >1
/ U > E % & U ;
7apitolul >11
%":%)U%1;E "%;"9E&)U;U1 7U
/U>E%&U;
7apitolul >111
"'91&1#)%")1" UK;17"
7apitolul 1C
"U):%1)")E" MU'E7"):%E"#7"
#ectiunea 1
1nstantele !udecatoresti
#ectiunea a .-a
7onsiliul #uperior al 9agistraturii
#ectiunea a 3-a
rocuratura
) i t l u l 1>
E7:&:91" &")1:&";" #1
$1&"&)E;E UK;17E
) i t l u l >
7U%)E" 7:&#)1)U)1:&";"
) i t l u l >1
%E>1`U1%E" 7:&#)1)U)1E1
) i t l u l >11
'1#:`1)11 $1&";E #1 )%"&`1):%11 care este alcatuit
din J articole.
TEST nr. 1.
Subiectul 1.Scopul si "unctiile dreptului.
Caracterizati conceptul si esenta "unctiilor in drept.
)ermenul -"unctie, vine de la latinescul 3!unctio( care se traduce prin munca",
deprindere", indeplinire"
$unctiiledreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a
elementelor sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui
ec0ilibru dintre interesele personale si cele generale din care sarezulte armonia sociala si
triumful ordinii si !ustitiei.
$unctia reprezinta con-tributiapecareunelement oaducelasatisfacereaunei cerinteasistemului
dincarefaceparte, contributialamentinereasidezvoltareaacestuia.
rofesorul 7ostica >oicudefinestefunctiiledreptului ca acele activitati concretepecare le
desfasoara ,leexecuta-dreptui pentrua-si realiza scopul saufundamental, acela deareglementa
conduita oamenilor si deaasiguraordinea insocietate potrivit vointei generale.
rin functie adreptului intelegemvalorificarea atributelor lui invederea mentinerii ordinii
sociale, a ec0ilibrului si pacii sociale".
3
1.2.,eneralizati "unctiile principale ale dreptului.
Considera!ca la "unctiile principale ale dreptului se atribuie ur!atoarele:
1."unctia de institutionalizare juridica a organizarii social4politice 2 #e
manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizarea
autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice,
modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa, executiva
si !udecatoreasca.
2."unctia de conservare, aparare si garantare a valorilor "unda!enta
le ale societatii 2 "bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in evidenta
acele valori pecare societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a fi
promovate.
#. "unctia de conducere a societatii 2 'reptul estecel mai important instrument de
realizare aconducerii sociale, ascopurilor social-politicepecaresocietatea si lepropune
.."unctia nor!ativa 2 dreptul accentuiaza prin normele !uridice modalitatea de
comportare a organelor statului, organizatiilor obstesti, acetatenilor, statul, inacelasi timp,
verifica incemasura acest comportament prescris serealizeazainpractica. rin intermediul
normelor!uridicesecreeazadrepturisiobligatiicare
materializeazadiferiterelatii, interese, scopuri siidealurisociale
1."unctia in"or!ativa 2 dinnormele!uridiceputemculegeoinformatieampladespre
societatea data la acea sau alta etapa dedezvoltare.
3."unctia educativa 4 asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spiritualesi punela
dispozitia oamenilor oserie demi!loace culturale si spirituale prin intermediul carora se
realizeaza educatia.
1.#.Esti!ati scopul si "unctiile dreptului in &epublica 'oldova la etapa
conte!porana.
4celias ca si la punctul %.*
Subiectul 2. $doptarea si abrogarea constitutiilor.
escrieti /deter!inati0 regulile generale privind adoptarea si
abrogarea constitutiilor.
#uprematia constitutiei determina o procedura speciala de adoptare, fiind
un process complex in cadrul careia dint diferentiate 3 elemente:
initiativa adoptarii constitutiei: unele constitutii prevad in mod expres
organul care poate initia procesul de elaborare si adoptare a constitutiei, alte
constitutii nu contin asemenea reglementari, aceasta prerogativa rezultind din
sistemul normative care reglementeaza te0nica de elaborare a leguilor*
organul competent sa adopte constitutia: este desemnat prin notiunea de
putere constitutionala sau putere constituanta, ea fiind de . tipuri: putere
constituanta originara si putere constituanta derivata*
modurile de adoptare a constitutiei: din acest punt de vedere avem:
- constitutie acordata*
- statutul ,constitutie plebiscitara-*
- pactul*
- constitutie conventie*
- constitutie parlamentara*
$brogarea constitutiei se poate face atunci, cind se adopta una noua,
care poate face posibil ca in urma unei miscari populare, a unei revolutii,
constitutia xistenta sa fie abrogata. "lteori apare o noua constitutie fara sa se
prevada nimic cu privire la cea anterioara ,practica cunoscuta in sistemul
socialist-.
2.2lasi"icati constitutiile dupa !odul de adoptare.
'upa modul de adoptare avem:
constitutie acordata: reprezinta constitutia care este adoptata de catre monar0 ca
stapin absolut ce-si exercita puterea sa, ea fiind o opera a lui si este adoptata
datorita constringerilor ce se fac fata de monar0, ca rezultat el fiind nevoit sa
recunoasca unele drepturi cetatenilor*
statutul ,constitutie plebiscitara-: reprezinta o c0arta concedata care se voteaza
pe cale plebiscitara. 'atorita acestui fapt ea se considera mai progresiva fata de
constitutia acordata, insp nea!unsul acesteia este faptul ca procesul organizarii
plebiscitului se bazeaza pe teroare, presiuni*
pactul: este adoptata prin intermediul inc0eierii unui pact intre popor si rege.
oporul este reprezentat de parlament. rin acest act guvernantii impuneau
anumite conditii monar0ului, de care el trebuia sa tina cont*
constitutie conventie: era adoptata de catre o adunare denumita conventie. Ea se
deosebeste de celelalte constitutii prin faptul ca era adoptata de o adunare
reprezentattiva a poporului*
constitutie parlamentara: era adoptata de parlament. ;a adoptarea ei se
parcurgea mai multe etape, si anume:
initiativa constitutionala*
- elaborarea proiectului constitutiei*
- discutarea publica a proiectului* adoptarea proiectului de catre parlament cu o
ma!oritate calificata ,cel putin .Z3 din numaril total al membrilor parlamentului-*
- aprobarea constitutiei de catre popor prin referendum*
2.#argu!entati procedura speciala privind adoptarea Constitutiei
&epublicii 'oldova.
%eesind din faptul ca constitutia %9 este actul supreme al %9 se si
determina procedura speciala de adoptare a acesteia. 7onstitutia %9 a fost
adoptata la .=.Q<.1==4, de catre organul reprezentativ si unica autoritate
legislativa a statului [ arlamentul %9. 7onstitutia in cauza trebuia sa fie
supusa referendumului popular insa acest lucru n-a fost facut. %eesind din
aceasta 1. /uceac a concluzionat ca constitutia %9 dupa modul de adoptare are
forma parlamentara. "brogarea constitutiei dat fiind faptul, ca ea este legea
suprema, poate avea loc numai daca este primita o noua constitutie de catre
legislative. %eesind din literature de specialitate s-a format opinia ca
constitutiile pot fi revizuite, dar nu abrogate. 7onstitutiile se abroga numai in
rezultatul unor revolutii sau lovituri de stat.
TEST nr. 11
Subiectul 1. ;rincipiile dreptului. %!portanta teoretica si
practica a principiilor dreptului.
1.1.e"initi conceptul principiilor dreptului si i!portanta
teoretica si practica a acestora.
)ermenul de principiu isi are originea in grecescul ar0e care desemneaza
actiunea de a conduce, dar si miscarea de a incepe.
rincipiile dreptului sint acele idei ,prescriptii- fundamentale,
diriguitoare ale sistemului de drept si ale compartimentelor
acestuia, precum si modalitatea de coordonare a normelor
!uridice in !urul unei idei calauzitoare.
rofesorul 7ostica >oicu considera ca principiile fundamentale ale
dreptului sint acele idei generale, diriguitoare care stau la baza
elaborarii si aplicarii dreptului".
.
rincipiile generale ale dreptului" ca un ansamblu de idei
directoare care fara a avea caracterul precis si concret al normelor de
drept pozitiv orienteaza aplicarea dreptului si evolutialui".
rincipiile sunt norme calauzitoare care stau la baza
intregului sistem de drept dintr-un stat, orientind reglementarile
!uridice si aplicarea dreptului.
7mportanta teoretica. 1mportanta teoretica a principiilor dreptului rezida
din aportul lor la opera de creare a dreptului. "cest rol este exercitat sub
influenta traditiei si inovatiei.
1mportantateoretica aprincipiilor generale ale dreptului
rezulta si din faptul ca ele stau la baza principiilor de ramura si a celor
interramurale.
0mportantapractica. 1mportanta practica a principiilor
dreptului rezulta din urmatoarele idei:
principiile generale ale dreptului sint ivoare creatoare ale
drep
tului. 7ontinutul normelor !uridice este determinat de principiile
generale ale dreptului*
in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re
glementare. "tunci cind, intr-ocauza legea tace, !udecatorul solu
tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.
1.2.,eneralizati criteriile de clasi"icare si categoriile
principiilor dreptului.
1. 'upa gradul lor de generalizare si s"era lor de
actiune, principiile
dreptului se impart in: principii generale, principii ra!urale ,de
ramura- si
principii interra!ur ale.
.. 'in punct de vedere al continutului
principiilor dreptului pot fi de
inspiratie filosofica, politica, sociala ,de exemplu, principiul
libertatii- sau
sa aiba un caracter preponderent sau c0iar exclusiv juridic ,de
exemplu,
principiul legalitatii-.
3. 'upa genul de functie te0nica pe care o
indeplinesc, principiile generale ale dreptului se impart in principii
directoare si principii corective.
'irectoare sint acele principii de care depinde ordinea
sociala, ,de exemplu, prezumtia de cunoastere a legii, principiul
egalitatii in fata legii-.
7orective sint principiile in absenta carora solutiile
legale ar putea fi ne!uste sau neadecvate.
4. 'upa sfera de aplicare, principiile dreptului
pot fi divizate in:
a- principii de drept national ,intern- ce se aplica in cadrul unui
stat*
b- principii de drept comunitar ,supranational- ce se aplica in
cadrul
7omunitatii Europene, cu referinta la #tatele Uniunii Europene*
principii de drept international ce se aplica in cadrul
societatii
internationale, cu referire la statele lumii.
5. 'upa diviziunea dreptului, deosebim:
a- principii de drept public*
b- principii de drept privat.
"m prezentat doar unele criterii de clasificare a
principiilor dreptului. Evident, ele sint, si e firesc sa fie, cu mult mai
multe. %emarcam doar faptul, ca, in ma!oritatea absoluta a cazurilor,
autorii, ca regula, isi expun parerile asupra principiilor generale
,fundamentale-, ramurale ,de ramura-, interra-murale. "nume asupra
acestor categorii de principii ne vom pronunta.
rincipiile fundamentale ,generale- caracterizeaza
intregul sistem de drept. Ele, in acelasi timp, scot in evidenta
trasaturile esentiale ale unui tip istoric de drept, ale unor familii
,mari sisteme- de drept contemporane.
rincipiile ramurale ale dreptului caracterizeaza o
ramura de drept. Ele reprezinta o prelungire, o dezvoltare, o
particularizare, o concretizare detaliata a principiilor
fundamentale ale dreptului.
rincipiile interramurale depasesc cadrul unei ramuri de
drept. Ele scot in evidenta trasaturile distincte comune a doua sau
citeva ramuri de drept.
1.#.$rgu!entati i!portanta teoretica si practica a
principiilor dreptului in &epublica 'oldova.
7mportanta teoretica. 1mportanta teoretica a principiilor dreptului rezida
din aportul lor la opera de creare a dreptului. "cest rol este exercitat sub
influenta traditiei si inovatiei.
1mportantateoretica aprincipiilor generale ale dreptului rezulta si din
faptul ca ele stau la baza principiilor de ramura si a celor interramurale.
0mportanta practica. 1mportanta practica a principiilor dreptului rezulta
din urmatoarele idei:
principiile generale ale dreptului sint ivoare creatoare ale
drep
tului. 7ontinutul normelor !uridice este determinat de principiile
generale ale dreptului*
principiile generale ale dreptului impun sa se faca dreptate",
sa
biruiasca !ustitia", nimeni sa nu fie favorizat, pentruca nimeni nu
este mai presus de lege", toti sint egali dupa lege si in fata legii"
etc.*
principiile dreptului privesc omul, libertatea si demnitatea lui,
in
clusiv apararea acestor drepturi organizata prin stat*
in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re
glementare. "tunci cind, intr-o cauza legea tace, !udecatorul solu
tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.
Subiectul 2. &evizuirea constitutiilor.
*.% 0denti!icati regulile generale privind
reviuirea constitutiilor.
%evizuirea constitutiei presupune sc0imbarea continutului
constitutiei prin modificare, abrogarea unor articole din
constitutie sau prin completarea constitutiei cu un articol nou.
rocedura de revizuire a constitutiei cuprinde 3 etape, si anume:
1. 1nitiativa de revizuire a constitutieie*
11. 'ezbaterea initiativei de revizuire de
catre autoritatea publica competenta*
111. "doptarea legii de revizuire a
constitutiei*
&ici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat
suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor sau a garnatiilor acestora. 7onstitutia nu poate fi
revizuita nici pe durata starii de urgenta, de asediu sau de
razboi.
*.* Clasi!icati constitutiile dupa modul de
reviuire.
'upa modul de revizuire a constitutiilor ele se clasifica in:
a. constitutii rigide: subliniaza valoarea si
autoritatea suprematiei constitutiei, promovind un sistem de
valori in cadrul caruia o sc0imbare constitutionala trebuie
efectuata intotdeauna in anumite forme si proceduri, diferite de
cele ale legilor ordinare. :rice modificare cuprinde o ma!oritate
constitutionala de .Z3 la nuvelul intregului parlament, dar si un
referendum popular, in care ma!oritatea cetatenilor trebuie sa se
pronunte in favoarea modificarilor constitutionale*
b. constitutii flexibile ,suple-: o simpla lege
votata de parlament este suficienta pentru a produce modificarea
constitutionala dorita, cu conditia ca parlamentul sa dispuna de
o anumita ma!oritate.
*.+ 4rgumentati procedura speciala privind
reviuirea Constitutiei $epublicii 5oldova.
7onstitutia %9 se atribuie la
categoria constitutiilor rigide. 7onform prevederilor acestuia,
initiativa revizuirii poate apartine:
- unui nr de cel putin .QQ QQQ cetateni ai %9 cu
drept de vot*
- unui nr de cel putin 1Z3 de deputati in
arlament*
- guvernului*
proiectele de legi constitutionale vor fi prezentate arlamentului
numai impreuna cu avizul 7urtii 7onstitutionale, adoptat cu
votul a cel putin 4 !udecatori.
'ispozitiile privind caracterul
suveran, independent si unitar al statului, precum si cele
referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi
revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul
ma!oritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale.
&ici o revizuire nu poate fi
facuta, daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor
acestora.
7onstitutia nu poate fi revizuita
pe durata starii de urgenta, de asediu si de razboi.
"ctuala constitutie a %9 a fost adoptata de parlament nefiind
supusa ulterior unui referendum popular.
<
TEST nr. 13
Subiectul 1. Scopul si "inalitatile dreptului.
1.1.Caracterizati conceptul "inalitatilor dreptului.
$inalitatile dreptului- desemneaza un model dezirabil de evolutie a realitatilor !uridice
care sa satisfaca nevoile si aspiratiile individului uman, cerintele progresului #:7ial in
acord 7Uvalorile unui timp istoric, model care sa contribuie la promovarea
specificitatii dreptului dar si la evitarea denaturarii sale ca mi!loc al reglementarii
sociale, la maximizarea prestatiei salein raport cu individul si societatea, la concentrarea sa
cu alte sisteme de norme sociale
1.2.eter!inati interactiunea scopului in drept si "inalitatilor dreptului.
'reptul poatesa-siatingascopul doar cuconditiacaesteunfactor real alprogresului social sial
ec0ilibrului inrelatiileinterumane.
#copul si rolul dreptului isi gasescexpresia, inmodul cel mai elocvent ingarantarea!uridicaa
afirmarii personalitatii umane, inimplinireadezideratelor si intereselor legitimealetuturor fiintelor
umane. edepsindtotceeacecontravineacestorexigentefiresti, dreptulpromoveazaidealurilede
dreptatesi!ustitieatitdeapropiatesufletului omenesc.
7uvintul finalitateesteinterpretat cascop, invedereacaruiasedesfasoaraoactivitate. 'inaceasta
perspectiva, inliteraturadespecialitateseconsideraca, conceptul definalitatedefinit inmodtraditional
caorientarespreunanumitscop, arevirtuti unificatoare, conexindscopul cuoanumitaprocesualitate
carepoatecontineprincipii directoareaptesag0idezesuccesiuneaunorscopuri spreideal-deaici
rezultasiinteractiuneascopului indrept sifinalitatilor dreptului.
1.#.Esti!ati "inalitatii siste!ului dreptului si ra!urilor de drept din
&epublica 'oldova.
$inalitatea constituie un concept integrator, complex ce intruneste in
sine scopul, idealul si functiile dreptului. "aborda problema finalitatilor dreptului si
ramurilor de drept din %9, inseamna practic a evidentia, sub aspect prospectiv, rolul
dreptului ca fenomen social. 'reptul este cel care !oaca rol, daca nu determinant,
important in:
asigurarea coerentei, functionarii si autoreglarii sistemului social*
( configurarea, desfasurarea, ordonarea, orientarea relatiilor sociale
fundamentale*
( solutionarea conflictelor relatiilor interumane, a realizarii !ustitiei
unui anumit timp istoric*
represiunea si prevenirea faptelor antisociale*
( apararea demnitatii umane, a drepturilor si libertatilor fundamenta
le ale omului*
( apararea si promovarea valorilor sociale*
( realizarea unui proiect social dezirabil*
( realizarea progresului contemporan.
Subiectul 2. Clasi"icarea constitutiilor.
1.1%denti"icati criteriile de clasi"icare a constitutiilor.
1n dependenta de forma de exprimare: scrise, nescrise, mixte
1n dependent de forma de revizuire: rigide, flexibile
1n dependent de regimul politic: democratice, totalitare
1n dependent de durata de timp: permanente, temporare.
1.2Clasi"icati constitutiile in dependenta de di"erite criterii de clasi"icare.
a. 1n dependenta de forma de exprimare:
#crise- ele sunt compuse dintrun singur act normative codificat ,
sau mai multe acte normative necodificate.
&escrise [ ele nu au norma unui izvor normative scris,dar exista
in realitate si se aplica temporar in rezultatul unor lovituri de stat, revolutii.
9ixte se compun atit din texte scrise cit si din cutume
constitutionale si precedente !udiciare ex anglia.
b. 1n dependent de forma de revizuire:
%igide [ sunt acelea, care stabilesc prin normele sale
constitutionale o procedura complicate de modificare , sau prevad o perioada in
care o parte sau intreaga constitutie nu poate fi modificata, ele se modifica
printro procedura complex ace difera de modificarea legilor organice sau
ordinare.
$lexibile [ se mai numesc si supple, ele pot fi modificate de
catre legiuitor printro procedura similara cu cea de modificare a legilor ordinare,
in statele cu o astfel de constitutie nu exista deosebire intre legea constitutional
si celelate legi.
c. 1n dependent de regimul politic:
'emocratice- cele care prevad drepturile si libertatile cetatenilor,
principiul pluripartidismului separatia puterilor in stat si dreptul de a participa si
alege organele statale.
)otalitare [ cele care li8miteaza drepturile cetatenilor,
promoveaza politica si ideologia unui singur partid.
d. 1n dependent de durata de timp:
ermanente sunt ma!oritatea constitutiilor.
)emporare care se adopta pe o anumita perioada.
1.#Esti!ati /evaluati0 Constitutia &epublicii 'oldova dupa diverse criterii
de clasi"icare.
Este scrisa, rigida, democratica si permanenta.
TEST nr. 16
Subiectul 1. Aalorile in drept.
e"initi valoarea si trasaturile ei ca
coordonata esentiala a actiunii u!ane.
1n stiinta contemporana cucereste tot mai mult
teren conceptia conform careia creatia de valori este considerata
ca o coordonata esentiala a actiunii umane, o dimensiune a
umanului. $iecare comunitate umana, fiecare epoca istorica isi au
sistemul lor propriu de valori, in aceasta ordine de idei, se pune
intrebarea, ce prezinta valoarea propriu-zisa si prin ce ea se
caracterizeaza.
entruaprocedaladefinireavalorii, seimpuncitevaprecizaripreliminare:
valorile nusint concepte. :ricite rationamente ar face cineva, nu
poa
teexplica dece ii place muzica lui >erdi sau sculptura lui Krincusi*
valorile nu sint lucruri. Ele constituie o lume aparte de
cea a lu
crurilor, o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a obiectelor fizi
ce. >alorile nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali. 9armura
unei statui nu este o valoare, nici macar figura sculptata
in ea, ci doar semnul ei*
valorile nu sint !enomene psihice, c0iar daca sint strins
legate de
dorintele subiectului uman*
valorile nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica
teore
tica.
1
>alorile sint calitati pe care le capata pentru om
anumite elemente ale realitatii. >aloarea exprima pretuirea
acordata de om, de o colectivitate umana unor obiecte,
fenomene, procese, actiuni etc. 'in aceste considerente, valoare
poate fi definita ca acea relatie sociala in care se exprima
pretuirea acordata unor lucruri, insusiri, procese, actiuni de catre
o comunitate umana in virtutea unor corespondente cu
necesitatile sociale si idealurile generate de acestea".
.
'omeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluralitate de
valori si de raporturi reciproce. 'upa natura domeniului, deosebim asa
valori, cum ar fi:
( valori economice ,avutie, proprietate, bunastare,
prosperitate-*
( valori politice ,democratie, libertate, pluralism-*
( valon juridice ,dreptate, legalitate, responsabilitate-*
( valori morale ,bine, cinste, datorie, omenie-*
( valori artistice ,frumos, comic, tragic, sublim-*
( valori stiinti!ice ,adevar, certitudine, obiectivitate-*
( valori "iloso"ice ,intelepciune, fericire, umanism, ideal-*
( valori religioase ,sacru, divin-.
3
$nalizati trasaturile esentiale ale valorilor
juridice.
#pecificul valorilor !uridice consta in urmatoarele:
valorile !uridice se prezinta cu un grad mai ridicat de
obiectivitate
si sint bilaterale, accentul cazind pe relatiile dintre indivizi*
valorile !uridice au un caracter coercitiv. ) vorba de o
coercitie
prin sanctiune, deci de norme care prevad in mod obligatoriu sanc
tiunea in cazul in care ele sint incalcate*
c- o alta caracteristica a valorilor !uridice este
imperativitatea2
in sfirsit, poate fi evidentiata si trasatura de generalitate a
valorilor
!uridice.
4
Esti!ati interactiunea valorilor juridice cu
alte categorii de valori sociale.
;umea valorilor este organizata piramidal, in virful piramidei
se afla valorile intrinsec, valorile - scop, cele care confera
unitate, iar la baza piramidei gasim diversitatea
valorica, multiplicit atea domeniilor in care se
incarneaza unitatea. "ceasta structura este proprie si
domeniului dreptului. 7onform acestei structuri, putem
spune ca in sfera dreptului avem citeva valori
fundamentale, pe care le aflam, de regula, incar nat e in
7onst it ut ie , cind e vorba de st at ele modeme- sau in
cutuma ,cind e vorba de societatile ar0aice- si o
multiplicit ate de valori inst rument ale, care au menirea
de a regla viata de zi cu i a membr ilor comunit at ii
in funct ie de comandament ele pr incipale ale
valor ilor int r inseci.
#fera dreptului este alcatuita din citeva valori fundamentale
si dintr-o pluralitate de valori instrumentale, puse in slu!ba
celor dintii. >aloarea cardinala este dreptatea, iar valorile
!uridice satelite sint: legalit at ea, legit imit at ea, ec0it at ea,
impart ialit atea, clement a etc.
Expresia concent rat a a unui sistem valoric care
orienteza dreptul ar putea fi demnitatea umana, in sen-
sul cel mai larg, ca respect al condit iei umane in toata
varietatea sa.
ronuntindu-ne pentru conceptele reflectate
mai sus, credem ca valoarea !uridica cardinala,
esent iala isi gasest e expresia in garant area !uridica a
afirmarii personalitat ii umane. 'ar o asemenea afirmare
e de neconceput fara dreptate, fara un respect
necondit ionat al personalit at ii umane.
Subiectul 2. Supre!atia constitutiei.
e"initi notiunea supre!atiei constitutiei si
te!eiurile care ii con"era supre!atie constitutiei.
#uprematia constitutiei stabileste locul constitutiei in
sistemul normativ, tin2nd seama de ierar0ia actelor normative, a
sistemului de drept si de locul dreptului constitutional in
sistemul de drept. #uprematia constitutiei este o calitate a legii
fundamentale care o situeaza in v2rful institutiilor politico-
!uridice. 1ntr-o societate organizata in stat constitutia este sursa
tuturor reglementarilor in domeniile economice, politice, sociale
si !uridice. 'eci, suprematia constitutiei este o categorie
politico-!uridica care exprima faptul ca legea fundamentala este
rezultatul transformarilor societatii si marc0eaza o etapa istorica
din viata unei tari si da expresie si stabilitate politico- !uridica
realitatilor si perspectivelor etapei istorice in care a fost
adoptata.
#uprematia constitutiei este o notiune complexa in
continutul careia se cuprind trasaturi si elemente politice si
!uridice care exprima pozitia supraordonata a constitutiei nu
numai in sistemul de drept ci si in intregul sistem social- politic
al unei tari.
Te!eiuri:
7onstitutia legitimeaza puterea, convertind vointele individuale
sau collective in vointa statului.
Ea confera autoritat?e guvernantilor
Ea determina functiile si atributiile ce ii revin autoritatilor
publice
Ea consacra drepturile si fundamentele, conduce cu raporturile
dintre cetateni, dintre ei si autoritatile publice
%eprezinta temeiul fundamental si garantia esentiala a ordinii de
drept
Este reperul decisive pu aprecierea validitatii tuturor actelor si
faptelor !uridice.
eter!inati garantiile juridice ale
supre!atiei constitutiei.
,arantiile juridice ale supre!atiei
constitutiei:
#uprematia constitutiei beneficiaza at2t de
garantiile specifice intregului drept, care fac ca sistemul
normativ sa se aplice si sa fie respectat, c2t si de unele garantii
!uridice specifice. "ceste garantii sunt: controlul general al
aplicarii constitutiei, controlul constitutionalitatii legilor,
indatorirea fundamentala de a respecta constitutia
7ontrolul general al aplicarii constitutiei este
rezultatul faptului ca intreaga activitatea statala este organizata
prin constitutie. 7onstitutia stabileste formele fundamentale de
realizare a puterii de stat, categoriile de organe ale statului si
competenta acestora. Exercitarea puterii de catre popor implica
o diviziune a competentelor si o autonomie a organelor de stat.
)oate organele statului trebuie sa-si desfasoare activitatea in
conformitate si in limitele stabilite prin constitutie. entru ca
acest lucru sa fie realizabil constitutia organizeaza un sistem
complex si eficient de control al aplicarii ei.
7ontrolul constitutionalitatii legilor este
activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu
constitutia si cuprinde regulile privitoare la organele competente
sa faca aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot
fi luate dupa realizarea acestei proceduri.
1ndatorirea fundamentala de a respecta
constitutia asigura ca prevederile constitutionale sa fie aplicate
si respectate de catre cetateni. 1zvorul acestei obligatii
fundamentale se gaseste in c0iar continutul si pozitia
constitutiei, in faptul ca aducerea la indeplinire a prevederilor
constitutionale inseamna de fapt tocmai realizarea masurilor pe
care statul le ia in vederea dezvoltarii materiale si culturale a
societatii.
$rgu!entati supre!atia Constitutiei
&epublicii 'oldova.
"rticolul <
7onstitutia, ;ege #uprema
7onstitutia %epublicii 9oldova este ;egea ei #uprema. &ici o
lege si nici un alt act !uridic care contravine prevederilor
7onstitutiei nu are putere !uridica.
TEST nr. 17
Subiectul 1. reptul )n siste!ul nor!ativ social.
1.1. Caracterizati regle!entarea sociala ai "or!ele ei.
"reglementa, An sens social, Anseamna a determina
comportamentul oamenilor, al colectivelor de oameni, a impune o
activitate umana An anumite limite acceptabile societatii. %eglementarea
sociala se caracterizeaza prin urmatoarele:
An primul rAnd, fiecarui tip istoric de societate Ai este
caracteristica o anumita masura de reglementare sociala ,mai mare"
sau mai mica"-.
1nal doilea rAnd, pemasura dezvoltarii societatii umane create
nivelul socializarii" vietii, adica tot mai multe relatii dintre oameni
necesita o reglementare sociala.
An al treilea rAnd, otendinta dedezvoltareareglementarii sociale
oconstituie formarea unor mecanisme dereglementare normativa a
relatiilor sociale*
An sfArait, pe masura dezvoltarii vietii sociale, au loc
sc0imbari calitative ale mecanismului de reglementare normativa.
1
%eglementareasociala poatefidedouafeluri: individuala ai normativa.
%eglementarea individuala se face prin adresari personale
concrete pentrucazuri concrete. "ceste adresari ,comenzi- sAnt valabile
doar pentruosingura data.
%eglementarea normativa e oreglementare mult mai
complexa. Ea presupune odiri!are acomportarii umane prin intermediul
anumitor modele, etaloane, adica prin intermediul unor reguli generale de
conduita, care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv, reguli,
carora trebuie sa se supuna toate persoanele ce nimeresc An situatiile
programate.
"mbele modalitati de reglementare se practica An viata de
toatezilele. "tAt An primul, cAt ai An al doilea caz, se atinge rezultatul
scontat: activitatea, comportamentul uman e diri!at conforminteresului
urmarit.
&ormarea activitatii oamenilor se realizeaza prin elaborarea unui
ansamblu de reguli, principii, constrAngeri, obligatii, drepturi ai
Andatoriri de natura morala, religioasa, !uridica, economica,
politica, estetica etc., care reglementeaza conduita ai
comportamentele individuale ai de grup. %eglementarea normativa
porneatedela fapte, dela cazuri particulare, de la observarea relatiei sociale
ai de la aprecierea rolului acesteia An societate. &uexista orelatie sociala
careia sanu-i corespunda oapreciere sociala. $iecare fapta,actiune sau
inactiune- umana estesaupermisa sauinterzisa.

1.2. Explicati cauzele !ultiplicitatii nor!elor sociale
stabilind legatura nor!elor juridice cu alte categorii de
nor!e sociale.
&ormele sociale constituie totalitatea normelor ce
reglementeaza relatiile sociale, comportamentul oamenilor, actiunile
colectivelor, categoriilor sociale. rezentasistemului integral al normelor
sociale esteuna dintre conditiile necesare ale vietii societatii, un mi!loc
de administrare sociala, de asigurare a interactiunii zilnice, coordonate
ale oamenilor.
&ormele sociale reglementeaza conduita oamenilor An diferite domenii
de activitate sociala. $ara actiunea normelor ar fi imposibila desfaau-
rarea normala a vietii sociale. e masura dezvoltarii societatii se
dezvolta ai sistemul normelor sociale. 1ndiferent de domeniul pe care Al
reglementeaza, -normele sociale contin reguli adresate indivizilor,
descriind ai detaliind modalitatile An care valorile trebuie concretizate An
comportamente legitime ai acceptatede societate. 'at fiind
diversitatea relatiilor sociale, care necesita reglementare so-
ciala, variate ai numeroase sAnt ai normele sociale. 1nsa
numarul extrem de mare al normelor sociale nu trebuie sa
ne creeze impresia unui 0aos normativ. "ceste norme nu
actioneaza izolat unele de altele, ci, dimpotriva, Antre acestea
se manifesta multiple interdependente ai interactiuni care
asigura o anumita ierar0izare ai organizare a lor An cadrul
unui ansamblu, unei totalitati, unui sistem a normelor
sociale. 'at fiind faptul ca relatiile sociale sAnt extrem de
variate, extrem de variate sAnt ai normele sociale care
reglementeaza aceste relatii.
Bn cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate
urmatoarele sisteme de norme:
a) norme etice (norme de morala);
b) norme obianuielnice (sau pur ai simplu/ obiceiuri);
norme ale partidelor ai ale altor organizatii social-politice
(norme
politice), normele diverselor organizatii nonguvernamentale
(nor
me corporative);
d) norme religioase;
e) norme juridice;
un loc aparte 8n sistemul normelor ce activeaza 8n societate revine
normelor te0nice.
J
1.#.Esti!ati conceptele re"eritoare la interactiunea
dreptului cu !orala ai religia.
'reptul nu apare pe loc gol. 1storiceate, dreptul s-a
desprins treptat din normele de morala ai din obiceiuri. 1n acest sens,
morala precede dreptului.
B 'orala reprezinta un ansamblu de conceptii ai
reguli cu privire la bine sau ia rau, drept sau nedrept, permis sau
nepermis. >alorile morale reprezinta scopuri sociale ai atitudini
preferentiale, cum sAnt: responsabilitatea, ec0itatea, demnitatea,
dreptatea, libertatea.
'reptul nu numai ca s-a desprins treptat din morala, dar
s-a dezvoltat, a evoluat o data cu aceasta.
An ce priveate raportul dintre drept ai morala, An timp, s-au
conturat mai multe puncte de vedere, printre care un loc dominant
ocupa urmatoarele:
% 1reptul este conceput ca un minim de morala, An
diviziunea acestei conceptii, dreptul ai morala nu sAnt altceva decAt
cele doua fatete ale unui fenomen, ai anume:
- morala este etica subiectiva*
- dreptul este etica obiectiva.
.. &tatul este singurul temei al dreptului.
#ustinAnd ca statul este sin
gurul temei al dreptului, aceasta conceptie concepe o ordine de
drept fara
morala. artaaii acestei conceptii privesc dreptul ca un
fenomen An sine,
desprins de orice alta realitate. 'e aici rezulta ca nu se
poate afirma ca
dreptul trebuie sa fie moral, deoarece nu exista morala absoluta.
: regle
mentare !uridica poate fi concomitent conforma cu un sistem de
morala ai
An contrazicere cu alt sistem.
Curente sociologice, Antre primele doua conceptii ,dreptul un
mi
nimum de morala" ai statul este unicul temei al dreptului"- se
plaseaza cu
rentele sociologice care admit prezenta spontana a dreptului An viata
sociala,
ca urmare a presiunii unor factori social-politici.
7u toata afinitatea lor, dreptul nu se confunda totuai
cu morala, Antre cele doua categorii de reguli exista ai unele
diferente, ai anume:
a) morala, spre deosebire de drept, are o v8rsta mult mai
avansata.
7n timp ce normele juridice apar doar o data cu aparitia
statului,
normele de morala s8nt cunoscute ai societatii prea tataie;
b) domeniul moralei este mult mai vast dec8t cel al
dreptului. Drep
tul nu reglementeaza dec8t conduita oamenilor 8n masura 8n
care
traiesc 8n societate, neatribuindu-se la g8ndurile umane.
c) morala este mult mai exigenta dec8t dreptul. 9lt"el
spus, morala
este mult mai pretentioasa "ata de drept, cere mai mult. :orala ac
tiveaza cu unele categorii, despre care dreptul nu vorbeate/
mila,
recunoatinta, bunavointa etc.;
d) modalitatea de garantare a moralei ai dreptului este
di"erita. Di"e
rite s8nt ai sanctiunile prevazute pentru abaterile de la
prevederile
dreptului ai cele ale moralei.
;ormele religioase. %eligia reprezinta un sistem de credinte,
convingeri, practici Ampartaaite de un grup, oferind fiecarui membru un obiect de
adoratie fata de 'umnezeu, zei etc. Ea, de asemenea, constituie un sistem de
norme sau porunci Antemeiate pe Anvatatura cartilor sfinte sau pe autoritatea
Antemeietorilor, profetilor, Anvatatorilor etc., un mod de viata recunoscut ca
obligatoriu de adevaratii credincioai.
1nitial normele !uridice sAnt amestecate cu cele religioase. 9ai
apoi ele se desfac de la acestea. : asemenea desfacere a normelor !uridice de
cele religioase nu trebuie Ansa absolutizata. "i pAna An zilele noastre sfera de
reglementare a normelor !uridice coincide cu cea de reglementare a normelor
religioase.
Subiectul 2. Controlul constitutionalitatii legilor.
2.1 e"initi notiunea controlului constitutionalitatii
legilor.
#intetiz2nd , retinem din literatura de specialitate urmatoarea definitie a
controlului constitutionalitatii legilor:activitatea organizata de verificare a
conformitatii legii cu 7onstitutia , si , ca institutie a dreptului constitutional ,
cuprinde regulile privind autoritatile competente sa efectueze aceasta verificare ,
procedura de urmat si masurile ce pot fi luate cu ocazia realizarii acestei
proceduri.
2.2 eter!inati tipurile de control al constitutionalitatii
legilor.
"bord2nd clasificarea sistematica a controlului constitutionalitatii legilor pe
baza criteriului organului competent care-l realizeaza se pot stabili urmatoarele
forme de control:
1. controlul prin opinia publica;
2. controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic;
#. controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr<un organ
jurisdictional.
"lte forme de control al constitutionalitatii legilor sunt stabilite pe baza
urmatoarelor doua criterii :
a-potrivit criteriului inscrierii in 7onstitutie a formelor de control al
constitutionalitatii legilor , acesta poate "i explicit sau implicit;
b-potrivit criteriului timpului in care se efectueaza controlul
constitutionalitatii legilor , acesta se divide in control anterior si control
posterior
al constitutionalitatii legilor.
$rgu!entati necesitatea si "or!a de exercitare a
controlului constitutionalitatii legilor in &epublica 'oldova.
TEST nr. 1:
Subiectul 1. Conceptul si trasaturile esentiale ale nor!ei
juridice.
1.1.e"initi nor!a juridica ii trasaturile ei.
: modalitate a normelor sociale sint normele !uridice. "precierea ii
cunoaiterea mai corecta a normei !uridice implica atit
caracterizarea trasaturilor comune tuturor normelor sociale, cit ii
caracterizarea trasaturilor lor specifice. unctul de pornire la
caracterizarea ei eurmatorul: orice norma !uridica e norma sociala, insa nu
fiecare norma sociala e ii !uridica. &orma !uridica poatefi numita doar acea
norma sociala cecontine oregula de conduita, stabilita sau autorizata
,sanctionata- de stat, menita sa reglementeze cele mai importante
domenii de activitate umana ii ocrotita, in caz de necesitate, de forta
coercitiva a statului.
in literaturadespecialitate pot fi intilnite ii altedefinitii. >omevidentia doar
unele din ele.
&orma !uridica poatefi definita cao regula generala ii obligatorie de
conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce
poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz denevoie, prin
constringere".
1
&orma !uridica este oregula de conduita generala, impersonala ii
obligatorie, care exprima vointa electoratului infatiiat de organul
legislativ, regula al carei scop este de a asigura ordinea sociala ii care
poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoie, prin constringere"
1.2. Stabiliti legatura ele!entele constitutive ale nor!ei
juridice.
%poteza este acea parte a normei !uridice care determina cercul de
subiecti, carora le este adresata norma ii stabileite conditiile,
impre!urarile sau faptele la care se refera prescriptia acesteia.
9st"el, oricare norma juridica concretizeaza subiectii de drept,
carora ea este destinata. 7ategoria subiectilor poate fi determinata
in mod diferit. "ia, de exemplu, poate fi definita o calitate sociala a
subiectilor ,cetatean, apatrid, parinte, copil etc.- sau poate fi
caracterizat subiectul in mod generic ,persoana !uridica, persoana
fizica, oricine, toti, fiecare, acela care..."
ispozitia este acea parte a normei !uridice care stabileite conduita
care trebuie respectata, in conditiile ii impre!urarile date de ipoteza.
"ltfel spus, dispozitia formuleaza drepturile subiective ii
obligatiile corespunzatoare ce revin subiectilor vizati de ipoteza
normei !uridice. 'e aceea se afirma ca dispozitia normei !uridice
formeaza continutul, miezul normei !uridice.
Sanctiunea este al treilea element structural al normei
!uridice, care precizeaza urmarile, consecintele ce apar in cazul
realizarii sau nere-alizarii dispozitiei normei !uridice.
#anctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul !uridic al
societatii fata de conduita neconforma cu dispozitia normei
!uridice, masurile concrete luate impotriva persoanelor care au
incalcat legea.
#anctiunea se poate referi insa ii la masuri de stimulare, de
cointeresare a subsiectilor conduitelor.
1.#. *or!ulati !odalitatile de expunere a ele!entelor
nor!elor juridice in articolele actului nor!ativ.
.eea ce de lasine e clar, e evident nu e cazul sa expui, sa "ormulezi.
9odalitatea de expunere a elementelor poate fi adaptata ramurii de
drept, careia ii apartine norma, intr-un mod se vor expune, de
exemplu, prescriptiile normative in dreptul penal ii in alt mod vor fi
expuse acestea in dreptul constitutional.
.eea ce e expus odata, legiuitorul nu repeta a doua oara. 'in aces
te considerente prescriptiile normativ-!uridice, de care
urmeaza sa tinem
cont la fiece pas, prevederile care orienteaza intreaga
reglementare, de
termina obiectul, ii principiile acesteia sint reflectate, ca regula, in
partea
generala a legii ,codul de legi-.
6na ii aceeaii prescriptie normativ-juridica, una ii aceeaii
"or
mulare poate indeplini concomitent mai multe "unctii.
$ormularea, care
indeplineite intr-o norma !uridica rolul de dispozitie, poate
indeplini pen
tru alta norma !uridica rolul de ipoteza. $ormularea ce
indeplineite intr-o norma !uridica rolul de sanctiune, poate
indeplini in alta norma !uridica rolul de dispozitie.
'in cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia
te0nico-legislativa a normei coincide cu structura ei logica. 'in
aceste considerente, cei care aplica normele !uridice sint obligati
sa interpreteze exact continutul logic al normelor. 1nterpretarea ii
aplicarea corecta a normelor !uridice trebuie sa aiba in vedere atit
structura logico-!uridica, cit ii formularea te0nico-legislativa a
textelor respective.
Subiectul 2. Constitutiile &o!Cniei care au actionat pe
teritoriul &epublicii 'oldova.
escrieti constitutiile &o!Cniei care au actionat pe
teritoriul &epublicii 'oldova.
Constitutia din anul 1733 c0iar in primul articol declara
ca ], rincipatele Unite %om2ne constituie un singur stat
indivizibil, sub denumirea de %omania_. Ea reglementa
drepturile drepturile fundamentale ale cetatenilor, proprietatea,
care era sacra si inviolabila. Ea reglementa puterile statului,
proclamind, ca toate puterile emana da la natiune. uterea
legiuitoare se exercita colectiv de catre rege si reprezentanta
nationala, formata din doua camere [ senatul si adunarea
deputatilor. uterea executiva apartinea domnitorului, stabilind
regula monar0iei ereditare. 'e asemenea era prevazuta
interzicerea suspendarii constitutiei si revizuirii ei.
"ceasta constitutie ulterior a suferit un sir de modificari: in
1J<= [ privind dispozitiile privitoare la drepturi politice* 1JJ4 [
cele privitoare la domn, presa, sistemul electoral si paminturile
rurale* in 1=1< [ dispozitiile privitore la garantarea dreptului de
proprietate si cele privitoare la dreptul de vot* in 1=1J [ ca
urmare a destramarii statului national unitar romin.
Constitutia din anul 1:2# a inscris principiul
suprematiei legii si al statului de drept, organizind controlul
constitutionalitatii legilor si contenciosului administrativ.
9odalitatea de revizuire a 7onstitutiei demonstreaza, ca
7onstitutia din 1=.3 a fost conceputa ca o constitutie
%igida, revizuirea putea fi facuta printr-o procedura speciala.
"supra initiativei de revizuire a constitutiei trebuiau sa se
pronunte toate 3 ramuri ale puterii legislative.
%n anul 1:#7, regele 7arol 11 a emis o noua 7onstitutie,
netinind seama de procedura de modificare, care a fost intarita
pe cale plebescitara. Ea a marcat trecerea de la sistemul
parlamentar la sistemul autoritar cu suprematia executivului,
concentrind puterea politica in miinile regelui. %egele era si
puterea legiuitoare in stat. 7amera deputatilor sin senatul era un
simplu instrument, cu a!utorul caruia regele isi exercitaputerea.
"ceasta constitutie a stabilit virsta virsta electorala de 3Q ani
impliniti, restringind in asa mod cadrele corpului electoral.
)otodata a fost exclus dreptul de vot al nestiutorilor de carte, iar
ei pe atunci erau foarte multi printre tarani. "ceasta constitutie a
fost suspendata in anul in anul 1=4Q sub presiunea nemtilor si sa
instaurat dictatura lui "ntonescu.
Stabiliti pre!isele /conditiile0 adoptarii constitutiilor
&o!Cniei care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova.
"paritia in viata publica a %ominiei a ideii regimului
parlamentar incepe inca in perioda de aplicare a regulamentelor
organice, incepind cu anii 1J31 [ 1J3. , insa aceste inceputuri
erau plapinde , deoarece asa numitele ,,obisnuite adunari
obstesti_, care erau formate de regulamentele organice, aveau
intr-o masura mica caracterreprezentativ, fiindca numai boerii
puteaufi alegatori si alesi. )otodata separatia puterilor in stat era
abia sc0itata, pentru ca doar domnitorul era in drep sa ia o
0otarire cu valoare obligatorie. 7u toate acestea se faceau pasi
concreti spre impamintienirea in %ominia a regimului
parlamentar, insa roclamatia de la 1slaz din 1J4J apare ca o
intrerupere in mersul tarilor romine spre adoptare regimului
regimului parlamentar, deoarece aceasta proclamatie prevede ,
ca domnul urma nu numai sa fie ales de "dunarea generala
reprezentativa a tuturor starilor, dar si da fie responsabil in fata
acesteia.
'upa razboiul din 7rimeea, in rincipatele %omine s-au
convocat unele divane ad-0oc, in scopulde a afla dorintele
populatiei in legatura cu organizarea definitiva a celor doua tari
si in asa mod ideea regimului parlamentar s-a afirmat din nou,
deoarece divanurile ad-0oc aveau caracterul unor organe
consultative ale unei conferinte internationale si in asa mod la
ordinea de zi a aparut iaras preocuparea pentru adoptarea
regimului parlamentar ca baza a organizarii in perspectiva a
tarilor romine
%n anul 1733, dupa modelul constitutiei belgiene, este
adoptata 7onstitutia %ominiei. 7onstitutia avea 133 de articole,
care reglementau cele mai importante relatii sociale,
sistematizate in J titluri: ,,'espre teritoriul %ominiei_, ,,'espre
finante_, ,,'espre puterea armata_, ,,'ispozitii generale_, ,,
'espre revizuirea constitutiei_, ,,'ispozitii tranzitorii si
suplimentare_.
5a s"irstitul lunii !artie 1:2#, dupa infaptuirea 9arii
Uniri ,Kasarabia cu %ominia- din anul 1=1J, in %ominia a fost
adoptata o noua constitutie. 6Qa din textul acestei constitutii a
fost preluat din 7onstitutia anului 1J66. 7onstitutia avea 13J
articole si J titluri. 7onstitutia se referea la declaratia de
drepturi si libertati, garantarea lar catre stat, organizarea
puterilor in stat, modalitatea de revizuire a constitutiei, etc.
1n anul 1=3J, a fost adoptata o noua 7onstitutie,
instaurindu-se cictatura regala. 7arol 11 a recurs la o lovitura de
stat, promulgind pe cale de decret constitutia. "cesta constitutie
a fost adoptata in urma rasturnarii /uvernului in alegeri, la
sfirsitul alului 1=3<, cind uzurile parlamentare erau incalcate
fatis, dat fiind faptul ca formarea guvernului i-a fost
incredintatalui :ctavian /oga, care a luat numai =a.
2.#.*or!ulati trasaturile distincte /speci"ice0 ale constitutiilor &o!Cniei
care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova si corelatia dintre ele.
Speci"ic pentru constitutia din 1733 este faptul, ca ea a consfintit lipsa a
deosebirii de clasa, indicind ca toti cetatenii sunt egali in fata legii. Ea a declarat
inviolabilitatea domiciliului si libertatea constiintei. 7onstitutia stabilea ca nici o
lege nu poate infiinta pedepsa confiscarii averii. 'e asemenea in aceasta
7onstitutie era stabilit ptincipiul suprematiei constitutiei, toate legile trebuiau sa
corespunda constitutiei si ea nu putea fi suspendata nici partial si nici total.
"celeasi principii erau inscrise si in constitutia din 1=.3.
TEST nr. 2(
Subiectul 1. Sanctiunile juridice si i!portanta lor.
%denti"icati structura si ele!entele constitutive ale
nor!elor juridice.
#tructura normei!uridice poate fi abordata din doua puncte de vedere:unul
intern [alcatuirea logica a normei, si inul exterior [modul de exprimare a
elementelor logice ale normei !uridice.
Elementele sint: ipoteza,dispozitia si sanctiunea.1:)E`"- este acea parte a
normei !uridice care determina cercul de subiecti, carora li este adresata norma
si stabileste conditiile, impre!urarile sau faptele la care se refera prescriptia
acasteia.'1#:`1)1"-este acea parte a normei !uridice care stabileste conduita
care tb respectata in conditiile si impre!urarile date de ipoteza.'ispozitia
cuprinde un ordin , o porunca, un comandament care se refera fie la savirsirea
unei actiuni,fie la abtinerea subiectului de la o actiune.#"&7)1U&E"- este un
element structural al normei !uidice care precizeaza urmarile, consecintele ce
apar in cazul realizarii sau nerealizarii dispozitei normei !uridice.#anctiunea
reprezinta modul de reactie,raspunsul !uridic al societatii fata de conduita
neconforma cu dispozitia normei !uridice,masurile concrete luate impotriva
persoanelor care au incalcat legea.
,eneralizati locul si rolul sanctiunilor juridice.
#anctiunea este al treilea element structural al normei !uridice, care precizeaza
urmarile in cazul realizarii sau nerealizarii dispozitiei normei !uridice.'upa
ramura de drept in care intervin deosebim:sanctiuni cu caracter reprimator si
sanctiuni cu caracter reperator.
Esti!ati categoriile sanctiunilor juridice si i!portanta
lor practica.
"stfel dupa natura lor pot fi sanctiuni pot fi:patrimoniale si nepatrimoniale. 7ele
patrimoniale vizeaza patrimoniul subiectului.7ele nepatrimoniale sint cele
privitoare la drepturile persoanei,deccaderea din drepturi-, cele privitoare la
actele persoanei,nulitatile-, cele privitoare la pesoana ,privarea de
libertate,recluziunea-.'upa ramura de drept in care intervin,
deoasebim:sanctiuni civile,disciplinare,penale, administrative, financiare.'upa
roluil lor deosebim: sanctiuni cu caracter reprimator si sanctiuni cu caracter
reparator.'upa mo
dul de reglementare, deosebim:sanctiuni generale,cuprinse in legi-cadru, coduri
si sanctiuni speciale, reglementate prin norme speciale.
Subiectul 2. Constitutiile sovietice, care au actionat pe teritoriul &epublicii
'oldova.
escrieti constitutiile socialiste, care au actionat pe teritoriul &epublicii
'oldova.
Constitutia din 1:21 a confintit prin lege in rebublica dictatura
proletariatului, bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimii. Ea a determinat
rolul conducator al artidului 7omunist al 9oldovei.
Constitutia din 1:#7 stabilea, ca baza economica a statului o formeaza
proprietatea socialista asupra uneltelor si mi!loacelor de productie, instituita in
rezultatul lic0idarii sistemului capitalist al economiei, anularii proprietatii
private asupra uneltelor si mi!loacelor de proprietate si nimicirea exploatarii
omului de catre om. 7onstitutia proclama drepturi largi cetatenilor, dar si
indatoriri.
Constitutia din 1:.1 a proclamat %epublica 9oldoveneasca ca stat
socialist al muncitorilor si taranilor, baza politica o constituiau #ovietele de
deputati ai oamenilor
9uncii , iar baza economica [ sistemul socialist al economiei si proprietatea
socialista asupra uneltelor si mi!loacelor de productie. #ovietul suprem al %##9
si rezidiul #ovietului suprem al U%## [ au fost proclamate ca organe supreme
a puterii de stat.
:rganul suprem executiv era [ #ovietul 7omisarilor &orodnici, iar organele
locale le constituiau sovietele de deputati ale oamenilor muncii
,udetene,raionale, orasenesti si satesti-. Mustitia se efectua de catre !udecatorii,
iar supraveg0erea suprema pentru respectarea legalitatii [ de catre organele
procuraturii.
1n constitutia din an. 1:67 a fost reflectata esenta de clasa a statului,
consfintea mecanismul de stat, sistemul de organe centrale si locale ale puterii,
administrarea in baza centralismului democratic, subordonarea stricta,
coordonarea necesara la adoptarea unei 0otariri in teritoriu.
Stabiliti pre!isele /conditiile0 adoptarii constitutiilor
socialiste, care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova.
rima constitutie socialista, care a actionat pe teritoriul %9 este cea din
anul 1=.5. "cesta constitutie a legalizat formarea formarea %epublicii
"utonome #ovietice #oocialiste 9oldovenesti. "cesta constitutie a fost adoptata
in corespundere deplina cu constitutia U%## si a %##U ,Ucrainei-.
'upa ce a fost renovata 7onstitutia Uniunii #ovietice in anul 1=36, in
anul 1=3J este adoptata o noua constitutie a %"##9, care a consolidat bazele
socialiste ale orinduirii sociale si de stat.
7ostitutia din an. 1=41 a fost legata de formarea %##9, fiind
evedentiata prin adoptarea constitutiei %epublicii #ovietice #oocialiste
9oldovenesti.
1n anul 1=<J a fost adoptata o noua constitutie [ cea a ,,socializmului
dezvoltat_. "cesta constitutie reflecta ideea crearii in tara pentru prima oara a
societatii socialiste dezvoltate.
*or!ulati trasaturile distincte /speci"ice0 ale
constitutiilor socialiste, care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova si
corelatia dintre ele.
Constitutia din 1:21 a instaurat in baza de organizare a puterii
muncitorilor si taranimii intr-un sistem unic de organe reprezentative [ sovietele
de muncitori, de deputati ai taranilor si ai armatei rosii.
Constitutia din 1:#7 avea o trasatura caracteristica [ continuitatea
principiilor de baza ale constitutiilor care anterior au fost in vigoare. Ea
cuprindea o serie de legi a 7onstitutiei din 1=.5 si dispozitiile principale ale
7onstitutiei U%%# din an.1=36.
)rasaturile esentiale ale constitutiei din an. 1:.1 sau caracterizat prin
aceea, ca cuprins legile 7onstitutiei din U%%# din 1=36 si ale %"##9 din
1=.5 si 1=3J.
Constitutia an. 1:67 a confirmat continuitatea ideilor si principiilor
constitutiilor precedente. Ea a fost adoptata in deplina corespundere cu
constitutia U%## din 1=<< si continutul ei se intemeia pe ideile fundamentale
ale comunismului stiintific si a consfintit rolul conducator al partidului
comunist.
=
"ceasta constitutie proclama si consfintea drepturilor social-economice si
personale ale cetatenilor, insa lipsea mecanismul lor de realizare.
'esi aceasta constitutie proclama suveranitatea %##9, republica era lipsita
de posibilitatea de a adopta de sinestatator cele mai elementare 0otariri in
domeniul agriculturii, industriei, etc. :rdinea de drept si disciplina erau
incalcate serios.
%eiesind din analiza constitutiilor socialiste, se vede ca aceste constitutii
aveau un caracter proclamatoriu, drepturile si libertatile practic erau scrise dar
nu se realizau la practica.
TEST nr. 21
Subiectul 1. +or!a juridica si articolul actului nor!ativ.
1.1.e"initi nor!a juridica si ele!entele de structura ale
acesteia.
+or!ajuridica constituieelementul primar al sistemului dedrept, celuladincare
seconstruiesteintregul edificiual dreptului. entruaputeafi receptata, inteleasa de catre toti
subiectii de drept, norma !uridica trebuie saaibaoanumitastructura logica dincaresarezulte
cit mai exact raspunsurile laciteva intrebari:
a) cui ii este adresata norma juridica si in ce
conditii, imprejurari
norma data activeaza=
b) ce comportament prescrie statul subiectului de
drept, adica ce tre
buie sa "aca, ce nu trebuie sa "aca subiectul sau ce comportament
accepta statul subiectului=
c) care vor "i urmarile, consecintele realizarii
sau nerealizarii pre
scriptiilor normativ juridice=
'in punct de vedere logico-!uridic, norma !uridica are o
structura tri-0otomica, ale carei elemente sint: ipotea, dispoitia
si sanctiunea.
%. %poteza este acea parte a normei !uridice care
determina cercul de subiecti, carora le este adresata norma si
stabileste conditiile, impre!urarile sau faptele la care se refera
prescriptia acesteia.
in dependenta de numarul impre!urarilor in care se
aplica dispozitia normei, ipotezele pot fi simple sau complexe,
1poteza complexa poate fi cumulativa sau alternativa.
2. ispozitia este acea parte a normei !uridice care
stabileste conduita care trebuie respectata, in conditiile si
impre!urarile date de ipoteza. "ltfel spus, dispozitia formuleaza
drepturile subiective si obligatiile corespunzatoare ce revin
subiectilor vizati de ipoteza normei !uridice. 'e aceea se afirma
ca dispozitia normei !uridice formeaza continutul, miezul normei
!uridice.
'ispozitia cuprinde un ordin, o porunca, un comandament
care se refera fie la savirsirea unei actiuni, fie la abtinerea subiectului
de la o actiune. "sadar, ea poate sa impuna o anumita conduita,
sa interzica o conduita, sau sa nu interzica dar nici sa nu oblige o
conduita.
'upa gradul de determinare a conduitei prescrise D
actiune sau inactiune - dispozitia normei !uridice poate fi
determinata sau relativ determinata.
'upa caracterul conduitei prescrise si dupa latitudinea lasata
destinatarilor lor, dispozitiile normelor !uridice pot fi imperative sau
categorice sipermisive.
#. Sanctiunea este al treilea element structural al
normei !uridice, care precizeaza urmarile, consecintele ce apar in
cazul realizarii sau nere-alizarii dispozitiei normei !uridice.
#anctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul !uridic
al societatii fata de conduita neconforma cu dispozitia normei
!uridice, masurile concrete luate impotriva persoanelor care au
incalcat legea.
#anctiunea se poate referi insa si la masuri de stimulare,
de cointeresare a subsiectilor conduitelor dorite de legiuitor.
1.2.eter!inati !odalitatile de expunere a
ele!entelor nor!elor juridice in articolele actelor
nor!ative.
din punct de vedere a structurii sale logice, norma !uridica
este alcatuita din ipoteza, dispozitie si sanctiune.
7ele trei elemente structurale reprezinta structura logica
interna., stabila a fiecarei norme. #i cu toate ca in unele cazuri nu le
regasim expres formulate, ele se deduc printr-o analiza logica a
textului respectiv.
: asemenea modalitate de expunere, insa, nu
intotdeauna e posibila, dar nici nu-i necesara. 'in aceste
considerente, legiuitorul aplica alte modalitati de expunere a
elementelor normei !uridice in articolele actului normativ. "stfel,
destul de frecvent se apeleaza la metoda trimiterii, in acest caz,
pentru a reproduce norma !uridica la !usta sa valoare, cunoscind
toate elementele ei, e necesar sa tinem cont de alte articole din
acelasi act normativ. : asemenea modalitate de expunere
intilnim, de exemplu, in .odul penal, unde e necesar sa se tina
cont nu numai de prevederile ce se contin in partea speciala, ci
si de cele ce se contin in partea generala a .odului penal.
"lteori, insa, urmeaza sa tinem cont si de
prevederile ce se contin in alte acte normative. 7u ocazia
aplicarii, organul de aplicare trebuie sa coreleze texte din mai
multe acte normative. : asemenea modalitate de expunere a
elementelor normei !uridice poarta denumirea de expunere in alb
(norme in alb).
'estul de frecvent intilnim si cazuri cind intr-un articol
al unui act !uridic sint cuprinse mai multe norme !uridice sau, cel
putin, unele ,dar nu toate- elemente ale mai multor norme !uridice.
'in cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna
constructia te0nico-legislativa a normei coincide cu structura ei
logica. 'in aceste considerente, cei care aplica normele !uridice
sint obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor.
1nterpretarea si aplicarea corecta a normelor !uridice trebuie sa
aiba in vedere atit structura logico-!uridica, cit si formularea
te0nico-legislativa a textelor respective.
1.#.*or!ulati exe!ple de nor!e juridice ele!entele
carora sunt expuse in unul sau citeva articole ale actului
nor!ativ juridic.
%n unul: "rticolul 145. D!orul intentionat,1-
:morul unei persoane se pedepseste cu inc0isoare de la J la 15
ani.
"rticolul 151. ,1- >atamarea intentionata grava a
integritatii corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru
viata ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau
a unui alt organ ori incetarea functionarii acestuia, o boala
psi0ica sau o alta vatamare a sanatatii, insotita de pierderea
stabila a cel putin o treime din capacitatea de munca, ori care a
condus la intreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabila
a fetei siZsau a regiunilor adiacente, se pedepseste cu inc0isoare
de la 3 la 1Q ani.
%n !ai !ulte:
"rticolul 3.5. 7oruperea activa
,1- romisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu functie
de raspundere, personal sau prin mi!locitor, de bunuri sau
servicii, enumerate la art.3.4, in scopurile indicate la acelasi
articol
se pedepseste cu inc0isoare de pina la 5 ani cu amenda in
marime de la 1QQQ la 3QQQ unitati conventionale.
Subiectul 2. ezvoltarea constitutionala a &epublicii
'oldova, incepind cu anul 1:7: si pina in prezent.
1escrieti principalele acte constitutionale, adoptate
dupa %676, care au servit drept baa pentru adoptarea in
$epublica 5oldova a Constitutiei din %66,.
1n perioada anilor 1=J=-1==Q, Europa a fost cuprinsa de un
val de transformari, sc0imbari politice epocale. 1ncepind cu
1=J=, perioada cind a inceput sa functioneze primul parlament
al %9, ales in mod democrat, baza pluralismului de candidati a
fost adoptate un sir de documnte importante pentru %9:
legea cu prvire la statutul limbii de stat din 31.QJ.1=J=*
legea cu privire la modificare unor articole din 7onstitutia %##9, prin care se
anuleaza forta conducatoare a partidului communist, 1Q.Q5.1==Q*
legea cu privire la drapelul de stat, .<.Q4.1==Q*
declaratia suveranitatii %##9, .3.Q6.1==Q*
decertul cu privire la puterea de stat, .<.Q<.1==Q*
legea despre stema de stat, Q3.11.1==Q*
legea cu privire la prorpietate* ...Q1.1==1*
legea cu prvire la cettenie, Q5.Q6.1==1*
declaratia despre independenta, .<.QJ.1==1*
constitutia %9, .=.Q<.1==4 ,.<.QJ.1==4-*
ulterior au mai fost adoptate un sir de documente importanet pentru statul
nostru: legea cu privire la parlament, govern, curtea constitutionala.
1eterminati principiile de baa impuse de 1eclaratia de
Suveranitate, 1ecretul cu privire la #uterea de Stat, 1eclaratia de
0ndependenta si rolul lor pentru devoltarea constitutionala a $epublicii
5oldova.
eclaratia de suveranitate [ 9oldova mai era inca in componenta U%##la
momentul adoptarii declaratieie de #uveranitate. 7u toate acestea declraratia nu
mai facea referinta la uniune, fixind faptul ca %##9 este un stat federal, iar
izvorul si purtatorul suveranitatii este numai poporul care-si exercita
suveranitatea prin organele sale reprezentative. %##9 a fost declarata ca stat
unitar, indivizibil, frontierele caruia pot fi sc0imbate numai in baza acordurilor
recipsroce dintre %##9 si alte state suverane. amintul, subsolul, apele,
pasunile si alte resurse naturale intre potentialul economic, financiar, te0ncio [
stiintific, valorile patrimoniului nationalau fost declarate prorpietate exclusiva,
neconditionata a %epublicii. 'easemenea s-a stabilit suprematia constitutiei si al
legilor %##9 pe intreg teritoriul republicii, legile U%## aveau putere !uridica
pe teritoriul republicii numai dupa ratificarea lor de catre parlament. "cele legi
care contraveneau principiului suveranitatii se suspendau. "ceasta declraratie
astabilit si instituire cetateniei %##9, prezentindu-se astfel dubla cetatenie
%##9 si U%##. entru prima data s-a stabilitt separarea puterilor in legislativa,
executiva, !udecatoreasca ca principiu de baza al functionarii %##9 ca stat
suveran si democrat.
ecretul cu privire la puterea de stat [ a fost inca un pas al poporului
9odlovenesc spre autodeterminare. 'ecretul a venit sa concretizeze principiul
separarii puterilor in stat. arlamentul ,atunci #ovietul #uprem- a fost declarat
organ suprem al puterii legislative si unic exponent al vointei intregului popor.
uterea !udecatoreasca a fost declarata subordonata numai legii, iar amestecul in
infaputirea !ustitiei inadmisibil. :rganele executive si dispozitive au fost
declarate raspunzatoare in fata organelor puterii de stat, subordonindu-se lor
executind actele legislative.
eclaratia de independenta [ a fost precedata de un sir de alte documente
importante, care au dus la ruperea de la imperiul sovietic si crearii statului
suveran si independent. 'eclaratia a fost un final logic al procesului de
autodeterminare al poporului moldovenesc. 'eclaratia continea . puncte
culminante:
%9 este un stat suveran, independent si democratic, liber
sa-si 0otarasca prezentul sii viitorul fara nici un amestec din afara...
1n calitate de stat suveran si independent %9 solicita
tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale... si isi
exprima dorinta de a stabili relatii politice, economice, culturale si in alte
domenii cu tarile europene si cu toate statele lumii...
"stimati si argumentati evolutia constitutionala a $epublicii 5oldova dupa
%676 si a modi!icarilor operate in Constitutia din %66,.
Evolutia constitutionala a pornit inca de la principalele acte
constitutionale, ca legea cu privire la statutul limbii, ,actele mentionate in ..1.-
care au adus un prinos mare si o influenta asupra dezvoltarii constitutionale a
%9. 1n primul rind a fost recunoscuta o limba oficiala de stat, drapelul statului,
un stat suveran, care isi avea putera sa de stat si o serie de alte legi care au
contribuit la evolutia constitutionala a %9 dupa 1=J=, pentru a deveni un stat
independent si suveran. ;a Q5.Q<..QQQ, parlamentul a adoptat legea cu privire
la modificarea si completarea constitutiei %9. 9odificarile constitutiei au
limitat competenta si rolul presedintelui %9 in favoarea guvernului si a
parlamentului. "stfel prin aceste modificari statul %9 s-a transformat dintr-un
stat cu model semipprezidential de guvernare intr-n stat cu model parlamenatr
de guvernare.
TEST95 nr.22
Subiectul 1. Categoriile nor!elor juridice.
1.1.istingeti nor!a juridica si trasaturile ei.
&icolaeopaconsideracanorma!uridicapoatefi definitacaoregulagenerala
si obligatorie deconduita, al carei scopeste acela deaasigura ordinea sociala, regula ce poate
fi adusa la indeplinire pe cale statala, in cazdenevoie, princonstringere".
1
inviziunealui 1on'ogarunorma !uridicaesteoreguladeconduita
generala, impersonala si obligatorie, care exprima vointa electoratului infatisat deorganul
legislativ, regula al carei scop estedeaasiguraordinea sociala si care poatefi adusala
indeplinire pecalestatala, lanevoie, prin constringere".
.
/0eorg0e ;upuvede in norma !uridica regula sociala deconduita
generalasi obligatorie, elaborata, recunoscuta sauacceptata decatrestat si impusa, daca este
cazul, prin forta coercitiva astatului".
3
'upaparerealui'umitruKaltagnorma!uridicacaelement constitutival
dreptului esteoregula deconduita, instituitadeputerea publica sau recunoscuta de aceasta, a
carei respectare este asigurata, la nevoie, prin fortacoercitiva astatului".
4
'in analiza atenta a elementelor pe care se cladesc definitiile, si a
definitiilor insesi, se dega!a urmatoarele idei:
1. &ormele !uridice sint stabilite sau autorizate de catre organele
competente de stat. Ele exprima vointa statului, indreptata spre
reglementarea unui anumit tip de relatii din societate. Exprimata prin
norma, vointa de stat este adresata vointei participantilor
la raporturile din societate, care trebuie sa-si coreleze conduita cu indatorirea sau
interdictia inclusa in norma.
&orma !uridica are un caracter general. Ea stabileste trasaturile ti pice ale situatiilor
de viata, la aparitia carora trebuie aplicat indice- le-tip al relatiilor sociale. "cest
indice e determinat de norma. 7a urmare, norma !uridica apare ca model de conduita
a participantilor la relatia sociala data.
3. &orma de drept are menirea de a reglementa nu o relatie aparte, singulara, ci
un tip de relatii. rin aceasta ea se distinge de actele aplicarii dreptului ,a
0otaririlor autoritatilor publice asupra unor cazuri concrete- si dispozitiilor
lor individuale.
1.2.eter!inati criteriile de clasi"icare a nor!elor juridice si !odalitatile
acestora.
"clasifica normele !uridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in
oceanul de norme !uridice care ne incon!oara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor
in cazul realizarii lor.
Ramura de drept %amura de drept constituie un criteriu important pentru
clasificarea normelor !uridice. #e lamureste acest lucru prin faptul ca ramura de drept
pune la baza diferentierea normelor in dependenta de obiectul reglementarii
normative si metoda reglementarii normative, adica da raspuns la doua intrebari
extrem de importante si anume:
a- ce domeniu de activitate reglementeaza normele !uridice date*
b- in ce mod, cum se face acest lucruW
otrivit acestui criteriu, normele !uridice pot fi clasificate in: F norme de drept
constitutional* E norme de drept administrativ*
( norme de drept civil*
I norme de drept penal*
F norme de drept familial*
F norme de drept al muncii etc.
*orta juridica$orta !uridica a normelor de drept depinde, in primul rind, de faptul
in ce acte normative se contin acestea si care e locul pe care il ocupa actul normativ
dat in sistemul actelor normative. %eiesind din aceasta, putem diferentia:
a) norme juridice in legi, care, la rindul lor, pot "i/
( norme !uridice cuprinse in 7onstitutie, legi constitutionale*
( norme !uridice cuprinse in legi organice*
E norme !uridice cuprinse in legi ordinare.
b) norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii,
care,
la rindul lor, pot "i/
( norme!uridicecuprinsein0otaririlenormativealearlamentului*
( norme !uridice cuprinse in ordonantele /uvernului*
( norme !uridice cuprinse in decrete ale resedintelui %epublicii*
( norme !uridice cuprinse in 0otariri ale /uvernului*
( norme !uridice cuprinse in alte acte normative ,ordine
ministeri
ale si departamentale, norme !uridice cuprinse in acte normative
ale autoritatilor publice locale etc.-.
Structura tehnico-legislativa sau modul de redactare %emarcamde la bun inceput ca unii
autori vorbesc de structura logica drept criteriu de clasificare a normelor !uridice.
7onsideram ca drept criteriu de clasificare poate servi nu structura logica ,din punct
de vedere logic o norma intotdeauna e completa-, ci structura ei te0nico-legislativa
sau modul de redactare a normei. otrivit acestui criteriu, pot fi:
a- norme juridice complete. #int norme !uridic complete acele norme
care contin in textul lor, intrunite la un loc, cele trei elemente de
structura: ipoteza, dispozitia, sanctiunea*
b- norme juridice incomplete. 7aracteristic pentru aceste norme e
faptul ca nu toate elementele de structura ale normei se intrunesc
intr-un text al normei.
;a rindul lor, normele juridice incomplete pot fi:
( norme de trimitere ,cele care necesita luarea in consuideratie a
textului complet al acrului normativ dat-*
( norme in alb ,cele care necesita luarea in consideratie a textelor
altor acte normative-,
Caracterul conduitei prescrise 7aracterul conduitei prescrise rezulta din modul de
reglementare a acestei conduite, in dependenta de aceasta, normele !uridice se clasifica
in:
a- normeimperative*
b- normedispozitive.
8radul si intensitatea incidentei 'upa acest criteriu normele !uridice se clasifica in:
( ;orme - principii sau norme cardinale. "cestea sint
normele cuprinse in 7onstitutii, declaratii ,de exemplu, Declaratia de
independenta a >epublicii :oldova), ori sint deduse pe cale de interpretare, ca
principii generale de drept.
( ;orme - mijloace normative. "cestea sint normele
care asigura traducerea cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale,
in limba!ul specific dreptului.
S!era de aplicare otrivit acestui criteriu, normele !uridice pot fi:
E norme generale - care au cea mai larga sfera de aplicare*
( normespeciale- aplicate intr-undomeniurestrins derelatii sociale*
( norme de exceptie - care stabilesc exceptii de la regula generala.
Alte criterii de clasificare a normelorjuridke Uncriteriudeclasificare anormelor !uridice
poate fi si gradul depreci-ziune si de specificitate, in raport cu acest criteriu, normele
!uridice pot fi:
E ;orme de drept strict. "cestea sint norme de stricta interpretare.
( Directive sau standarde. "cest gen de norme servesc ca criteriu de aplicare a
actiunilor subiectilor.
: categorie distincta de norme sint normele !uridice organiatorice. "cestea mai
sint numite norme de imputernicire sau de competenta. #copul primordial al acestor
norme este acela de a fundamenta cadrul legal de organizare si functionare a
diverselor autoritati publice.
'istingem, de asemenea, norme !uridice materiale si procesuale. &ormele
materiale stabilesc anumite drepturi, libertati, obligatiuni, imputerniciri etc.
&ormele procesuale stabilesc modalitatile de realizare, de transpunere in viata a
normelor materiale.
Un grup distinct de norme !uridice sint normele-de"initii.
"ceste norme nu cuprind reglementari de conduita, ci definesc, descriu sau
confera - obligatoriu - un anumit inteles unor termeni ai limba!ului !uridic. Ele
au menirea de a da precizie si inteles clar notiunilor !uridice.
&ormele !uridice pot fi clasificate si dupa multe alte criterii, in legatura cu aceasta nu
putem sa nu fimde acord cu profesorul universitar &icolae opa care considera, ca
pentru a fi functionale, clasificarile trebuie, pe cit posibil, sa contina un numar limitat
de criterii".
1
1.#.Esti!ati inse!natatea practica a clasi"icarii nor!elor juridice.
Exista o varietate foarte mare de norme !uridice, astfel daca nu ar exista o
clasificare a normelor !uridice ar fi 0aos in legislatie......
: importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul
dreptului, dar o mare aplicabilitate are si in practica.
7lasificarea permite de a deosebi normele in familii de drept, ramuri de drept,
etc.
Subiectul 2. *or!a de guverna!int.
*.% 1e!initi notiunea !ormei de guvernamint si descrieti esenta tipurilor !ormei de
guvernamint.
$orma de guvernamint este expresia exterioara a esentei statului, determinata de
structura si conditia !uridica ale organelor supreme ale puterii de stat. este un
sNstem de formare a raporturilor dintre conducatorul statului, organelle supreme
ale puterii legislative si ale celei executive. rincipalele forme de guvernamit
sunt: democratia, monocratia, oligarbia, formele mixte si formele specifice
statelor socialiste.
Esenta tipurilor formei de guvernamint:
monar0ia
monar0ia absoluta
monar0ia constitutionala ,limitata-
monar0ia dualista
monar0ie parlamentara
%epublica
republica prezidentiala
%epublica parlamentara
%epublica semiprezidentiala
*.* 1eterminati trasaturile generale ale !iecarui tip de !orma de guvernamint si
comparati)le.
)rasaturile generale ale fiecarui tip de forma de guvernamint:
monar0ia:
forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure personae
monar0ului* monar0ii detin pozitia lor in virtutea ereditatii, iar mandatul lor nu
este limitat in timp* formele monar0iei sint:
monar0ia
absoluta: se caracteruizeaza prin faptul ca puterea absolutp apartine monar0ului.
El este unicul legislator, diri!eaza cu administratia publica si este instanta
!udiciara suprema*
monar0ia
constitutionala ,limitata-: se caracterizeaza prin faptul ca imputernicirile
conducatorului statului sint limitate prin dispozitii normative din 7onstitutia
statului respective. 1n dependenta de gradul acestor delimitari deosebim:
monar0ia dualista: este forma initiala a monar0iei limitate
in cadrul careia puterea de stat se realizeaza conform principiului separarii
puterilor in stat, mai ales puterilor legislativa si executiva*
monar0ie parlamentara: este o forma mai dezvoltata decit
monar0ia dualista, aici puterea monar0ului nu se extinde in sfera legislativa,
fiind limitata cosiderabil la sfera administrarii. ;egile se adopta de catre
parlament, monar0ul nu are dreptul de veto. /uvernul se formeaza in baza
ma!oritatii parlamentare si poarta raspundere in fata parlamentului.
%epublica:
forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana prin
reprezentantii alesi ,parlament, presedinte-. Ea este considerata cea mai
democratoca forma de guvernamint. Ea se imparte in:
republica
prezidentiala: se caracterizeaza prin rolul important al presedintelui in sistemul
organelor de stat care este ales in modul corespunzator si investit cu
imputerniciri.
%epublica
parlamentara: este fundamentata pe conceptia separarii puterii de stat*
%epublica
semiprezidentiala: este forma de guvernamint care combina particularitatile
republicii prezidentiale si a celei parlamentare. ,$ranta, portugalia-
2.# Eval uati si argu!entati "or!a de guverna!int in &epublica 'oldova si
propuneti !odi"icari, daca considerati necesar.
7onstitutia prevede forma de gurnamint in %9 fiind republica. 1ncepind cu
anul .QQQ %9a devenit %epublica arlamentara. %epublica parlamentara: este
fundamentata pe conceptia separarii puterii de stat. c0aracteristic acestei forme
de guvernamint este: seful statului este ales de catre parlament, guvernul se
formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere fata de parlament*
parlamentul este investist cu dreptul de a exercita control asupra activitatii
guvernului ca primul fiind ales de popor prin vot universal, direct, secret si liber
exprimat.
1Q
TEST nr. 2#
Subiectul 1. $ctiunea nor!elor juridice: proble!e teoretice si practice.
1.1. %denti"icati coordonatele actiunii nor!elor
juridice.
&ormele !uridice sint adoptate in vederea realizarii lor practice. "d-optind un act
normativ, legiuitorul urmareste scopul ca normele ce se contin in el sa produca
e"ecte juridice, adica sa contribuie la reglementarea mai eficienta a relatiilor
sociale respective, sa ofere garantii acestor relatii, sa prote!eze anumite valori sociale
etc.
'in aceste considerente o importanta mare o are actiunea normelor
!uridice. 7oordonatele principale ale actiunii actului normativ sint: timpul, spatiul si
cercul de persoane.
e parcurs ne vom referi la actiunea legii, ca act normativ !uridic prin-
cipal al statului.
%egula generala este ca legea actioneaza pe timp nelimitat, intr-un
spatiu bine determinat de notiunea de teritoriu si asupra unor subiecti care, individual
sau colectiv, participa la viata !uridica a societatii in cadrul acestui teritoriu.
1.2.eter!inati legaturi dintre principalele !o!ente de actiune a legii in
ti!p.
7a orice fenomen social, legile !uridice se raporteaza si se circumscriu
timpului. )impul desemneaza durata de fiintare a obiectelor si fenomenelor precum
si totalitatea raporturilor de succesiune si simultanietate dintre ele"
1
. "cest concept
reprezinta o imagine generalizata a duratei evenimentelor, a intervalelor dintre ele, a
ritmurilor lor de evolutie si dezvoltare. )impul se caracterizeaza prin:
unidimensionalitate ,o singura dimensiune, lungime ca distanta" dintre diferite
momente succesive-* ireversibilitate ,in sensul ca evenimentele, procesele se
desfasoara inexorabil intr-un singur sens, de la trecut, prin prezent spre viitor* asimetrie
,in ideea ca viitorul si trecutul nu sint simetrice in raport cu prezentul. Ele nu se pot
suprapune, deoarece trecutul poate influenta, intre anumite limite, viitorul, dar viitorul
nu poate influenta trecutul, datorita ireversibilitatii timpului-.
.
'reptul medieval si cel modern functioneaza la o alta duratie. 'e
exemplu, 7onstitutia #.U.". din 1<J<, 7odul civil francez din 1JQ4, desi continua
sa functioneze eficient, vor rezista in timp nu c0iar atit de usor, comparativ cu
legile mentionate.
: alta functionalitate temporala e caracteristica dreptului
contemporan. "ceasta, ca regula, e mult mai redusa.
&ecesitatea elaborarii unor noi legi, a unor noi norme !uridice e
conditionata, in primul rind, de ritmul transformarilor social-economice. "ccelerarea
acestui ritmduce la sc0imbari importante in dinamica legiferarii. E alta si presiunea
sub care lucreaza organele legiuitoare. 7reste si numarul situatiilor care impun
adoptarea in regim de urgenta a unor noi legi.
:ricit de buna nu ar fi o lege, ea totusi, nu este vesnica. ;egea are
propria sa viata: este creata ,se naste-, produce efecte !uridice ,traieste efectiv- si
moare, adica isi epuizeaza resursele sale, numai estenecesara. 1n aceastaordine deidei,
%M0eringmentiona: Undrept concret, care pentru motivul ca s-anascut si traieste, pretindeca
urmare si oduratavesnica si neingradita, seamanacuacei copii, careridicam2naimpotriva
mamei lor* dreptul acelaisi r2dedeideeadedrept c2ndoinvoaca, caci ideeadreptului esteo
continua evaluare: ceea ce exista inaceasta clipatrebuiesacedeze prefacerii carevine, caci tot
cesenastee"oartebunsapiara?,? .
"stfel, pentru caracteristica actiunii in timp alegii avem nevoie sa
evidentiemtrei momenteprincipale:
1. 7ntrarea in vigoare a legii.
. 9ctiunea e"ectiva a legii.
@. 7esirea din vigoare a legii.

1.#.Evaluati actiunea legilor in spatiu si asupra persoanelor argu!entindu4
le prin exe!ple.
&otiunea de spatiu are in drept sensul sau, fapt ce-1 diferentiaza de
spatiul cosmic ,fizic-, biologic, psi0ologic etc. %eferindu-se la aceasta, profesorii
universitari /0eorg0e 7.9i0ai si %adu l.9otica mentioneaza: #patialitatea
normei !uridice este sociala, deci nu cade sub vreo definitie fizicalista* 6bi
societas, ibijus, precum se vede, exclude anga!area interpretarilor geometrice cu
care s-ar stabili unitatea de masura a intinderii societatii".
e de alta parte, socialmente spatiala, norma !uridica are efecte
loca-lizabile inauntrul granitelor care delimiteaza teritoriul statului.
1
$rontierele sint
linii ,reale sau imaginare- care despart, pe uscat si pe apa, teritoriul statului dat
de teritoriile statelor vecine, iar in plan vertical, delimiteaza spatiul aerian si
subsolul de spatiul aerian si subsolul statelor vecine. $rontiera de stat stabileste
limitele spatiale de actiune a suveranitatii statului.
.
1n virtutea suveranitatii sale,
fiecare stat stabileste anumite norme de conduita, general-obligatorii pe teritoriul
sau. "stfel, prin legile sale, fiecare stat e in drept sa reglementeze conduitele
subiectilor de drept pe teritoriul sau. in aparenta, delimitarea intre sferele de
suveranitate legislativa a statelor pare clara: actiunea legilor unui stat se extinde
asupra intregului sau teritoriu, excluzind, totodata, actiunea legilor altor state".
3
:
problema nu mai putin importanta e cea ce se refera la actiunea legii asupra
persoanelor. #e stie ca legea, normele !uridice pe care ea le contine au un
caracter general, impersonal, in sensul ca ele se adreseaza in mod abstract
subiectilor, fara sa-i individualizeze. "ceasta nu inseamna ca ele se adreseaza
intotdeauna tuturor subiectilor de drept. 'estinatarul legii este omul privit
individual, ca persoana fizica, sau in colectiv, ca persoana !uridica. "sadar,
omul si, numai el, privit in cele doua ipostaze - ca persoana fizica si ca
persoana !uridica - poate fi subiect al raportului !uridic".
1
"ctiunea normelor !uridice asupra persoanelor nu se infaptuieste la fel,
fata detoti subiectii dedrept. #i, totusi, sint doua principii fundamentalecareguverneaza
aplicarea dreptului asuprapersoanelor. "cestea sint*
a) principiul personalitatii legii?,
b) principiul egalitati juridice in "ata legii.
"sadar, sferapersoanelor pecarelegea levizeazapoatevaria. 'ar in interiorul
acestor categorii seaplica un alt principiu: principiul egalitatii juridicein"atalegii. "cest
principiu si-agasit reflectare inart.16al 7onstitutiei %epublicii 9oldova:
,1- %espectarea si ocrotirea persoanei constituieoindatorireprimordialaa
statului.
,.-)oti cetatenii %epublicii 9oldovasint egali infatalegii si aautoritatilor
publice, fara deosebirederasa, nationalitate, origineetnica, limba, religie, sex, opinie,
apartenenta politica, avere saude origine sociala".
"cest principiu e dezvoltat mai departe de alin. ,1- ai art. 1= al 7onstitutiei,
potrivit caruia cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi si indatoriri ca si
cetatenii %epublicii 9oldova, cu exceptiile stabilite de lege".
Egalitatea in drepturi este prin ea insasi o egalitate de sanse pecare
7onstitutiaoacorda tuturor. )otusi, acest principiu nuesteabsolut. Unele persoanesint sustrase
intr-omasuramai maresaumai micadelaaplicarea anumitor legi. "stfel, seintilnesc unele
exceptii de la aceste principii.
)otodata, sint inviolabile documentele diplomatice.
7onsulii se ocupa de interesele economice, !uridice, culturale etc.
ale statului pe care il reprezinta. Ei se preocupa - in legatura directa cu organele
locale - de rezolvarea problemelor cetatenilor statului propriu.
revederile si imunitatile provin atit din dreptul national, cit si din cel
international, in aceasta ordine de idei profesorul #ofia opescu, pe buna dreptate
mentioneaza: &u exista privilegii in dreptul national, in virtutea principiului
constitutional al egalitatii. Exceptiile de la acest principiu trebuie prevazute de
lege".
1
Este cazul imunitatii si inviolabilitatii resedintelui %epublicii 9oldova
,,.- resedintele %epublicii 9oldova se bucura de imunitate. El nu poate fi tras la
raspundere !uridica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului" - art. J1 al
7onstitutiei-* deputatilor arlamentului ,,3- 'eputatul nu poate fi retinut,
arestat, perc0ezitionat. cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta, sau trimis in
!udecata fara incuviintarea arlamentului, dupa ascultarea Ea" - art. <Q al
7onstitutiei* 'eputatul nu poate fi persecutat sau tras la raspundere !uridica
pentru voturile sau pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului" - art. <1 al
7onstitutiei %epublicii 9oldova-. Un alt exemplu il constituie regimul
!urisdictional special al !udecatorilor. "cest regim de exceptie isi regaseste
!ustificarea in principiul independentei puterii !udecatoresti.
Subiectul 2. Structura de stat.
e"initi notiunea structurii de stat.
#tructura de stat este organizarea politico [ teriotirala a statului, inclusiv statutul
!uridico [ politic al partilor lui componente si principalelel raporturi dintre
organelle de stat centrale si regionale. #unt . forme principale ale structurii de
stat:
statul unitar ,sau simplu- [ este o singura formatiune
statala pe teritoriul cuprins de frontierele acestui stat.
statul federativ ,compus sau unional- [ ceea ce inseamna
uniune de state member care ia nastere o noua formatiune statala.
eter!inati trasaturile generale ale "iecarei structuri
de stat si co!parati4le.
3rasaturile statului unitar/
este unica constitutia si sistemul de drept*
este unic sistemul organelor supreme ale puterii de stat si
administrarii*
cetatenie unica*
este unic sistemul !udiciar si exercitarea !ustittiei in baza
unor norme unice ale dreptului material si procesual*
divizarea teritoriului statului in unitati administrativ [
teritoriale ,raioane, sectoare-
suborodnarea acestor organe organelor centrale ale puterii
de stat si administrarii*
3rasaturile &tatului !ederativ/
federatia este formata din unitati statale, care sunt
subiectele ei si au un cer de imputerniciri proprii*
subiectele federatieie sunt state, care nu beneficiaza de
suveranitate completa, desi ea este proclamata formal in unele federatii*
deopotriva cu constitutia federala comuna, actioneaza si
legile aubiectelor federatiei. "ceste norme trebuie sa corespunda constitutiei
federale si altor legi federale*
exista cadru dublu de autoritati publice centracle si la
nivel de stat federat*
in parlamentul federal se asigura reprezentarea deosebita
a subiectelor federatieie*
populatia federatieie reprezinta un corp unitar ,detin .
cetatenii-*
statele federative sunt subiecte de drept international, iar
statle [ member doar de drept intern*
caracteristicele con"ederatiilor de state/
confederatia se bazeaza pe un tratat international si nu
constitutie*
confederatia este o unitate de drept international formata
de principii benevole, statele [ membre isi pastreaza suveranitatea, dar
solutioneaza unele probleme commune pentru ele*
in cadrul confederatieie se asigura si se respecta dreptul
statelor [ member de a iesi din asociatie*
confederatia are un organ de diri!are ,parlament, congres,
dietab- format din asociatie*
confederatia nu devine stat, nu obtine personalitate
!uridica si nu este subiect de drept international*
uniunile de state/ reprezinta formele interstatle constituite prin asocierea a . sau
mai multe state, guvernate de acelasi suveran, care s-a manifestat in . aspecte:
uniune personala ,forma temporaa de asociere intre . sau mai multe state prin
existenta unui monar0 sau sef de stat comun-* uniunea reala ,reprezinta
asocierea a . sau mai multe state nu doar prin existenta sefului de stat comun,
dar si prin crearea unui sau mai multor organe commune-.

Evaluati si argu!entati structura de stat a &epublicii
'oldova.
7onform constitutiei %9organizarea teritoriala a %9
dupa forma este un stat unitar. e teritoriul %9este organizata o singura
formatiune statla. Exista un singur rind de autoritati publice centrale, un singur
parlament, un singur guvern, un singur for !udecatoresc suprem. )eritoriul tarii
este impartit in unitati administrativ [ teritoriale ,orase, raioane, sate-, iar
autoritatile publice din aceste unitta sunt subordonate uniform fata de cele
centrale. 1n constitutia %9 se prevede ca %9 este un stat suveran si
independent, unitar si indivizibil.

TEST nr. 2.
Subiectul 1. %zvoarele dreptului: concept, trasaturi, clasi"icari.
1.1.%denti"icati conceptul si criteriile de clasi"icare a izvoarelor de drept.
rin izvoare ale dreptului - mentiona profesorul "lexandru
>allima-rescu - intelegem materia, elementele care "ormeaza substratul regulilor
dreptului si di"eritele moduri prin care aceste reguli sint stabilite si ne sint
cunoscute.G
rofesorul 9ircea '!uvara scria: 'reptul pozitiv, cind exista, trebuie sa
fie consacrat prin ceva, trebuie sa-1 cunoastem in anumite cristalizari, care sa ni-1
arate ce este. )rebuie sa existe oarecare forme in care sa-1 gasim, si prin care el se
manifesta. "ceste forme, care ne arata in ce consta dreptul pozitiv, sint izvoarele
formale de drept".
.
'in cele mentionate rezulta ca dreptul constituie un sistem de
norme care imbraca o anumita 0aina !uridica, iau o anumita forma datorita
careia sint aduse la cunostinta intregii societati. !orma de exprimare a
alegerilor juridice, modalitatea generala prin care dreptul devine cunoscut
de cei al caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de
drept.
)eoria !uridica clasica a izvoarelor dreptului deosebeste
izvoarele scrise ,actul normativ- de cele nescrise ,obiceiul-, pe cele o"iciale
,lege sau !urisprudenta- de cele neo"iciale ,obiceiul si doctrina-, izvoarele
directe ,actul normativ si contractul normativ- de cele indirecte sau mediate
,obiceiul sau normele elaborate de organizatii nestatale [ ele trebuind sa fie
validate de o autoritate statala pentru a devenii izvoare de drept-.
1zvoarele dreptului se mai clasifica de asemenea in
izvoare potentiale ,ce exprima posibilitatea de a elabora, modifica sau abroga
norme !uridice- si in izvoare actuale ,eficiente, determinate, oper2nd pe relatii
sociale concrete const2nd in toate actele normative in vigoare-, dar si in izvoare
de constituire si de cali"icare.
&otiunea de izvor de drept este utilizata in mai multe sensuri, dintre
care cele mai raspindite sint:
( izvor material si izvor formal al dreptului*
e izvor direct si izvor indirect ,mediat- al dreptului* F izvor scris si izvor nescris al dreptului*
( izvor intern si izvor extern al dreptului*
( izvor creativ si izvor interpretativ.
1.2.$nalizati trasaturile generale si speciale ale principalelor izvoare
"or!ale de drept.
'in punct de vedere !uridic, prezinta un interes deosebit,
izvoarele "ormale ale dreptului, care au in vedere o multitudine de aspecte si
modalitati prin care semnificatia normei de drept este regula de conduita sociala
si se impune ca model de urmat in relatiile interumane. 7a urmare prin izvor
formal !uridic intelegem exteriorizarea unei reguli de conduita printr-o anumita
formulare de limba! !uridic, corespunzatoare unei receptari optime de catre
destinatarii sai.
1zvoarele formale ale dreptului reprezinta una din
necesitatile de fapt cele mai de seama, care asigura ordinea !uridica,
corespunz2nd unei nevoi profunde, nevoia de securitate a societatii.
1zvoarele formale ale dreptului consacrate de evolutia sa
p2na in prezent sunt urmatoarele: obicei juridic, doctrina, practica
judecatoreasca si precedentul judiciar, contractul normativ si actul normativ.
Dbiceiul juridic /cutu!a0
:biceiul !uridic este cel mai vec0i izvor de drept. "lcatuit
din reguli de conduita aplicata vreme indelungata in temeiul convingerii privind
necesitatea lor, aduse la indeplinire prin puterea autoritatii publice neformalizate
a intregii comunitati, obiceiul !uridic ram2ne izvorul de drept cu cea mai
indelungata viata.
7utuma, obiceiul !uridic, sau, cum s-a numit in trecutul
nostru, obiceiul pam2ntului, se naste prin repetarea aplicarii unei aceleiasi idei
!uridice intr-un numar de cazuri individuale succesive, prin crearea de
precedente.
octrina
'octrinele !uridice cuprind ansambluri ale analizelor,
investigatiilor, interpretarilor sistematice, metodice pe care specialistii in drept
le dau fenomenului !uridic si care alcatuiesc stiintele !uridice, al caror rol este
indiscutabil at2t in privinta explicarii stiintifice a actului normativ, c2t si in
opera de legiferare, in procesul de creare a dreptului, c2t si in activitatea practica
de aplicare a dreptului.
1n concluzie doctrina constituie o forma riguroasa si
sistematica de cunoastere a fenomenului !uridic, av2nd un rol teoretic si critic
constructiv, care se manifesta in special prin promovarea ideilor noi in materie
de drept, prin receptarea sc0imbarilor sociale si care trebuie sa-si gaseasca ecoul
in drept.
;ractica judecatoreasca si precedentul judiciar
ractica !udiciara 2 denumita in dreptul clasic si
!urisprudenta - este alcatuita din totalitatea 0otar2rilor !udecatoresti pronuntate
de instantele !udecatoresti de toate gradele.
Totar2rile !udecatoresti, cu caracter de indrumare, date de
7urtea #uprema de Mustitie si care au forta obligatorie pentru cazurile similare ce
vor urma, poarta numele de precedente !udiciare.
Contractul nor!ativ
7odul civil defineste contractul ca: un acord intre doua
sau mai multe persoane spre a constitui sau a atinge intre acestea un raport
!uridic. 7ontractul este un act !uridic individual, el stabilind drepturi si obligatii
pentru subiecte determinate. 1n consecinta in cazul in care contractul da nastere,
modifica sau stinge raporturi !uridice concrete, el nu constituie izvor de drept.
7ontractul normativ constituie izvor de drept cu deosebire
in ramurile de drept constitutional, drept international si al muncii.
-. 4ctul normativ. "ste principalul ivor de drept la
etapa contemporana.
"ctul normativ poate fi definit ca izvorul de drept, creat de organele autoritatii
publice, izvor care contine reguli generale si obligatorii a caror aplicare, la
nevoie este asigurata prin forta de constringere a statului. :biceiul !uridic nu a
putut acoperi totalmente nevoile reglementarii, consacrarii si apararrii relatiilor
care sau format odata cu inceputurile vietii statale. &oile cerinte au reclamat
formarea unor norme noi [ acte normative !uridice, care in ierar0ia izvoarelor
dreptului sau situat si au ramas pina in prezent pe primul loc.
;a etapa contemporana intregul sistem de izvoare ale
dreptului se divizeaza in . grupe mari:
legile
actele normative subordonate legii.
1.#. Esti!ati i!portanta organizarii siste!ului izvoarelor dreptului in
procesul de evolutie a dreptului.
Este cunoscut faptul ca in procesul evolutiei dreptului, odata cu
modificarea relatiilor sociale acesta la fel se modifica, astfel, de la inceput o
importanta mai mare a avuto cutuma, mai apoi aparind izvoarele scrise.
1n procesul de evolutie a dreptului, organizarea sistemului
izvoarelor 'reptului are o importanta mare atit din punct de vedere practic, cit si
din punct de vedere teoretic, astfel datorita acestei organizari se permte o
percepere mult mai efectiva a dreptului, a normelor !uridice.
Subiectul 2. &egi!ul politic.
e"initi notiunea de regi! politic ai enu!erati tipurile
de regi!uri politice.
%egimul politic exprima totalitatea procedeelor de realizare a puterii de stat,
evoca raporturile dintre componentele sistemului social-politic ai economic.
Una dintre criteriile care stau la baza stabilirii tipurilor de regimuri politice este
puterea, mai prccis modul de organizare a puterii. )otodata se ia An consideratie
raporturile dintre guvernanti ai cei guvernati. Bn dependenta de criteriul dat
doctrina constitutionala clasifica regimurile An 3 categorii:
%egimuri politice pluraliste,
%egimuri politice dictatoriale sau totalitare,
%egimuri politice mixte.
;uAnd An consideratie modul de organizare ai exercitare a puterii, a distribuirii
functiilor acesteia Antre diferite categorii de organe, regimurile se clasifica An:
%regimul conventional sau guvernamental de adunare,
%egimul dictatorial,
%egimul directorial,
%egimul parlamentar, identificat prin colaborarea
puterilor,
%egimul prezindential caracterizat prin separarea stricta a
puterilor,
%egimuri mixte,
%egimul tarilor socialiste.
eter!inati trasaturile generale al "iecarui tip de
regi! politic ai co!parati4le.
>egimul dictatorial este o varietate a regimului politic rezultat din confuziunea
puterilor. #e instaureaza preeminenta executivului fata de legislative. &u doar
prin opresiunea adunarii sau adunarilor legiuitoare se a!unge la un regim politic
autoritar. "cest regim politic autoritar este instituit ai mentinut prin
constrAngere. Bn conditiile existentei unui aef de sat, puterea se personalizeaza
excesiv ce duce la instaurarea unui sNstem totalitar.
>egimul directorial- Antreaga putere este detinuta de un colegiu . "cest colegiu
este ales de legislative pe un termen stabilitN de constitutie ai nu poate fi revocat
Anainte de expirarea mandatului sau. ;egislativul poate anula sau modifica actele
executivului. %egimul dictatorial nu cunoaate institutia responsabilitatii politice
a miniatrilor. "stfel, executivul regimului directorial este dependent de
legislativ. Bn practica, subordonarea executivului fata de legislative nu este
Antodeauna realizata An regimul directorial. Un asemena sNstem este consacrat An
Elvetia.
Bn regiimul guvernam8ntului de adunare puterea legislativa o domina pe
executiva 7aracteristicele acestui regim politic sAnt:
- plenitudinea componentei parlamentului,
dreptul parlamentului de a anula deciziile guvernului,
structura colegiala a executivuuli,
imposibilitatea executivului de a demisiona. Un asemenea regim de
regula se transforma ulterior Antr-un regim parlamentar sau dictatorial.
>egimul parlamentar are la baza idea colaborarii puterilor. "ici organul
legisaltiv ai organul executive sAnt distincte ai colaboreaza An executarea
functiilor statului, ele dispun de mi!loace politice care le permit sa se controleze
reciproc. 7aracteristic regimului dat este:
existanta unui executive dualist: aef de stat ai govern,
"eful statului nu este responsabil politic fata de
parlament,
daca aeful statului a fost ales de parlament sau de catre
corpul electoral, el nu poate fi revocat,
guvernul ca organ collegial, raspunde politiceste An fata
parlamentului,
parlamentul poate demite guvernul,
guvernul raspunde indirect pentru activitatea aefului
statului. "ctele aefului statului trebue contrasemnate de aeful guvernului,
guvernul se spri!ina An activitatea sa pe ma!oritatea
parlamentara,
guvernul, prin intermediul aefului de stat poate recurge la
dizolvarea parlamentului.
>egimul prezidentialare la baza idea separarii organice accentuate a puterilor An
stat. rincipalele trasaturi sunt:
stricta repartitie a atributiilor dintre puterea legislativa ai
cea executiva,
independenta celor doua puteri. Ele nu dispun de
instrumente de presiune reciproca pentru adoptarea deciziilor,
aeful statului este totodata aeful gevernului ales prin
sufragiu universal,
guvernul nu actioneaza ca organ collegial ai solidar.
9embrii guvernului sAnt numiti An functie cu acordul #enatului. Ei raspund
individual An fata aefului statului.
"eful statului, respective ai a guvernului nu poate fi
demis din functie de parlament, dar nici el nu poate dizolva parlamentul. ,#U"-
>egimuri mixte sAnt produsul unor combinatii de lemente ce apartin unor
regimuri politice diferite, An special regimului prezidential ai celui parlamentar.
"vAnd ca criteriu raporturile dintre puteri, regimurile mixte se grupeaza An 3
categorii:
%egimul conventional, An care are preemineta
parlamentul. rim-ministrul sub conducerea ai controlul parlamentului.
%egim prezidential: 0egemonia apartine preaedintelui, An
deaosebi daca ma!oritatea se constitue ca support al preaedintelui.
%egimuri interminent prezidential: preaedintele ai prim-
ministrul Aai parta!eaza atributiile executive An functie de circumstante.
2.#Evaluati ai argu!entati regi!ului politic )n &epublica 'oldova ai
propuneti !odi"icari, daca considerati necesar.
'in momentul consacrarii independentei %9aceasta a cunoscut mai multe
regimuri plitice An cea ce priveate raporturile dintre guvernanti ai cei guvernati
%m din momentul dobAndirii independentei a cunoscut doar un singur tip de
regim politic cel pluralist. 1ar An legatura cu modul de organizare ai exercitare a
puterii %m a cunoscut mai multe varietati ai anume: din 3 septembrie 1==Q An
legatura cu modificarile ai completarile 7onstitutiei %m a cunoscut un regim
politic prezidential pAna la intrarea An viguare a noii 7on din .< august 1==4, An
conformitate cu modificarile survenite %9a trecut la un regim politic
semiprezidential. rin modificarile operate An textul legii, o parte din puterile
reaedintelui s-au deplasat spre arlament ai /uvern. : alta modificare a
regimului politic a avut loc An anul .QQ, cAnd s-a produs trecerea la regimul
parlamentar, prin modificarea 7on.
11
TEST nr. 21
Subiectul 1. $ctele nor!ativ juridice: concept, trasaturi, clasi"icari,
caracteristica generala.
1.1. e"initi conceptul si trasaturile actului nor!ativ juridic.
"ctul normativ-!uridic poate fi definit ca fiind izvorul de drept
creat de autoritatile publice ,arlament, /uvern, resedinte, organele autoritatilor
publice locale-, izvor care contine reguli generale si obligatorii, a caror aplicare la
nevoie este asigurata prin forta coercitiva a statului.
7aracteristice pentru actele normativ-!uridice sint urmatoarele trasa-
turi generale:
1. Ele sint acte ale activitatii de elaborare a dreptului
de catre stat ,organele sale- si includ prescriptii !uridice obligatorii cu caracter
general prioritar la conduita oamenilor si organizatilor - normele !uridice, precum
si prescriptiile privind instituirea, modificarea sau suspendarea actiunii
,anularea- normelor !uridice.
.. "ctele normativ-!uridice isi extind actiunea nu asupra
unui raport concret si nu asupra unui cerc individual concret de raporturi, ci
asupra unui sau altui tip de raporturi sociale si asupra tipului de actiuni ale oame
nilor, care alcatuiesc continutul lor.
3. #pre deosebire de actele individual-!uridice ,actele de
executie si aplicarea normelor de drept-, actele normativ-!uridice sint adresate
orica rui subiect ce participa la aceste relatii, pot fi aplicate in mai multe rinduri, adica
de fiece data cind e vorba de tipul respectiv de raporturi si isi mentin actiunea,
indiferent de faptul daca au aparut sau au incetat raporturile in dividuale
prevazute in acest caz. 'e exemplu, prescriptiile 7odului civil sint aplicabile
oricarui cetatean sau organizatie, care au intrat in relatii patrimonialede
proprietate, cumparare-vinzare, inc0irieriiaveriisauaincaperii delocuit si alteraporturi reglementate
prindreptul civil. 7odul penal poatefi aplicatoricareipersoane,careasavirsitoactiunepericuloasa
pentru societate, prevazutainel. rescriptiileacestoractenu-siepuizeazaactiunea ca urmare aunui
sauc0iar amai multor acte deaplicare sauindeplinirea lor.Eleseaplicasiseutilizeazainrepetate
rinduri."numeaceastadenotaca prescriptiile!uridicealeactelor mentionatesintaplicabilelauntipsau
altulderelatii sociale, auuncaracternormativgeneral, sintnormededrept.
1.2.Evidentiati criteriile si necesitatea clasi"icarii actelor nor!ativ juridice.
#istemul actelor normative ale organelor de stat,
interdependenta acestor acte, precum si ordinea emiterii lor sint reglementate de
constitutii si de alte legi. "ceasta reglementare asigura realizarea principiilor
democratice ale sistemului de izvoare ale dreptului - suprematia legii, caracterul
obligatoriu al 0otaririlor organelor ierar0ic superioare pentru cele ierar0ic
inferioare, al 0otaririlor organelor locale ale puterii in limitele teritoriului din
subordine, in felul acesta se asigura 0otarirea uniforma a c0estiunilor principale
ale politicii statului in intregul sistem de acte normative.
;ocul pe care il ocupa un act !uridic sau altui in sistemul general al
acestor acte este determinat de locul organului care 1-a emis in sistemul organelor
statului, iar sfera actiunii, orientarea si limitele continutului actelor - de competenta
organului mentionat. e aceasta baza apare interdependenta actelor normativ-
!uridice ale organelor de stat, exprimata in forta lor !uridica. "ctele organelor
ierar0ic superioare dispun de o putere !uridica mai mare, iar actele organelor
ierar0ic inferioare ,subordonate-, care trebuie emise in corespundere cu primele,
au o forta !uridica mai mica.
9egile
rintre actele normative, locul central ii revine legii. )ermenul lege"
este folosit atit in sensul larg (lato sensu), cit si in sensul ingust (stricto-sensu) al
cuvintului.
in sensul general, prin lege se intelege orice act normativ elaborat de
autoritatile publice, in sens restrins al cuvintutui, termenul lege" desemneaza actul
normativ care emana de la organul legislativ ,arlament-.
5egile constitutionale ocupa primul loc in ierar0ia legilor atit
prin continutul lor, cit si datorita procedurii speciale de adoptare a acestora.
"stfel, prin continutul lor, legile constitutionale sint legi care introduc texte noi in
7onstitutie, abroga anumite texte constitutionale sau le modifica pe ceGie existente.
'at fiind faptul ca printre actele normative rolul ma!or revine 7onsti-
tutiei, ne vom referi la o caracteristica mai ampla a ei:
9egile organice ocupa locul secund in ierar0ia legilor. Ele au forta !uri-
dica mai mica decit 7onstitutia si legile constitutionale, dar mai mare decit toate
celelalte izvoare de drept, datorita importantei deosebite a obiectului lor de
reglementare !uridica.
9egile ordinare 'upacumammentionat, in7onstitutiesintprevazute
domeniile, care sereglementeaza prinlegeorganica, ceea ceinseamna, peracontraria ca
reglementareacelorlaltedomenii nesupuseprinlegeorganicasefaceprin legi ordinare. rin
legi ordinare se reglementeaza orice materie care nu tinededomeniul legilor constitutionale
sauorganice, raminindarlamentului puterea deadecide cindomaterienecesita reglementare
legislativa.
:otaririle #arlamentului "cestea reprezinta ocategorie deacte
normative cu pondere dereglementare destul derestrins2. 7aregula, prinelesesolutioneaza
situatii concrete, ceea ce face ca ma!oritatea absoluta a 0otaririlor arlamentului saaibaUm
caracter aplicativ, individual sinunormativ, inmodexceptional, ele pot contine reguli deconduita
generale si obligatorii. 'oar inacestecazuri ele sint izvoare dedrept.
;rdonantele Auvernului 7onformart. 6Qal7onstitutiei, arlamentul este
organul reprezentativsupremal poporului %epublicii 9oldova si unicaautoritatelegislativa a
statului, ,sublinierea ne apartine - aut.-. $unctia legislativa este, prin urmare, exercitata de
catrearlament. )otusi, datefiind complexitatea si necesitatea rapiditatii cu caresistemul
legislativtrebuie adaptat realitatii, 7onstitutia%epublicii 9oldovapermite, prinart. 1Q6
.
,
delegarea functiei legislativecatre/uvern.
:otaririle 8uvernului "cestea, ca regula, sint acte aplicative care se
refera la aplicarea legilor emise de arlament. 1n unele cazuri 0otaririle pot fi acte
normative.
1ecretele #resedintelui $epublicii 7onform alin. ,1- al art. =4 al
7onstitutiei, in exercitarea atributiilor sale, resedintele %epublicii 9oldova
emite decrete obligatorii pentru executare pe intreg teritoriul statului. 'ecretele se
publica in 9onitorul :ficial al %epublicii 9oldova". 1n ma!oritatea absoluta a
cazurilor decretele resedintelui sint, in principiu, acte concrete, individuale, cu
caracter aplicativ,de numiri infunctie, de conferire a decoratiilor si titlurilor de onoare, de
acordari si avansari ingrade militare etc.-.
4lte acte normative 1naceastacategoriesint cuprinseacteleemisedeorganele
centralede specialitate, deconducatorii lor, precumsi cele careprovin delaautoritatile publice
locale ,consiliile locale, executivele lor-. Ele sint considerate izvoarededrept numai in
masuraincarecontin norme!uridicecucaracter general si obligatoriu, inaceastacategorieintra:
instructiuni, regulamente, ordine, norme metodologice, decizii.
1.#.*or!ulati conceptul Constitutiei &epublicii 'oldova si rolul acesteia in
deter!inarea conceptului celorlalte acte nor!ativ juridice.
7onstitutia este legea suprema a unui stat. "ceasta acceptiune este
astazi incetatenita in toate statele lumii. 'e aceea nu e intimplator faptul ca
adoptarea constitutiei intr-un stat sau altul a devenit un eveniment de importanta
ma!ora pentru societatea respectiva. : constitutie marc0eaza anumite victorii si
impliniri si, in acelasi timp, propune noi perspective de dezvoltare pentru societate si
stat.
1n aceasta ordine de idei, o constitutie reprezinta nu numai o inscrie-
re, o totalizare a rezultatelor luptei inregistrate dupa un sir de biruinte ale noului
asupra vec0iului. :constitutie mai este si un program de activitate, dat fiind faptul ca
in ea sint consfintite principiile fundamentale ale intregii vieti economice, politice,
sociale si !uridice. 7onstitutia fixeaza intentiile unui stat, cadrai !uridic al politicii
interne si externe a statului. 7onstitutia, se mai afirma uneori, si nu fara temeiuri, e o
lege suprema nu numai a statului, dar si a societatii in ansamblu.
Etimologic, cuvintul constitutie provine de la latinescul constitutio",
ceea ce in traducere inseamna asezarea cu temei", starea unui lucru". 1n
dreptul roman antic termenul constitutie era ec0ivalent cu cel de lege. 7u toate
acestea, nici societatea antica, nici cea medievala n-au stiut inca despre constitutie
ca lege fundamentala a statului. 7onstitutiile in sensul propriu - statal Dal
cuvintului au aparut mai tirziu, in cursul primelor revolutii burg0eze.
7onstitutia se deosebeste de alte legi sub mai multe
aspecte si anume:
a) di n punct de vedere al obiecti vului lor;
b) din punct de vedere "ormal;
c) din punct de vedere al "ortei juridice.
'in punctul de vedere al obiectivului lor, atit constitutia, cit si legile
constitutionale, reglementeaza, in principal, institutionalizarea puterii si
exercitarea ei. 7onstitutiile cuprind modalitatile de organizare a puterii: forma,
regimul politic, sistemul autoritatilor publice, principiile fundamentale ale
sistemului electoral etc.
7onstitutia, de asemenea, cuprinde reglementarea detaliata de
principiu a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale.
'e mentionat ca celelalte legi, c0iar reglementind asemenea proble-
me, detalizeaza doar prescriptiile constitutionale si se subordoneaza cu totul acestora.
'in punct de vedere formal, constitutiile si legile constitutionale sint
supuse unor proceduri speciale de adoptare si modificare. "stfel, potrivit art. 13J al
7onstitutiei 1taliei, legile constitutionale sint adoptate de fiecare camera, cu
ma!oritatea absoluta a membrilor, la cea de-a doua votare, care trebuie sa
urmeze primei deliberari la nu mai putin de 3 luni.
in%epublica9oldova, arlamentul esteindrept saadopteolegeconstitutionala
dupacel putin6luni deladataprezentarii initiativei corespunzatoare. ;egea seadopta cuvotul a
doua treimi din deputati.
'in punct de vedere al fortei !uridice, constitutiile si legile constitutionalesint
superioaretuturor celorlaltelegi, situindu-seinvirful piramidei tuturor actelor normative. Ele
servesc, incele dinurma, drept reper decisiv pentru aprecierea validitatii tuturor actelor si
faptelor !uridice.
%ezumindceleexpusemai sus, a!ungemlaconcluzia: constitutiaeste acealege
care, avindforta!uridicasuperioaracelorlaltelegi,reglementeaza, inbaza celor obtinute, structurile
economice si formele proprietatii, organizarea destat, statutul !uridical omului si cetateanului si
consfintesteperspectiva politicii internesi externe astatului.
Subiectul 2. +otiunea cetateniei &epublicii 'oldova.
e"initi notiunea cetateniei si descrieti aparitia si
dezvoltarea institutiei cetateniei in &epublica 'oldova.
&otiunea de cetatenie are un sens dublu: institutie !uridica si conditie !uridica.
7etatenia, ca institutie !uridica reprezinta un ansamblu de norme !uride ce
reglementeaza raporturi sociale care asigura plenitudinea drepturilor si
obligatiilor prevazute de 7onstitutie si legi acelor persoane, care, prin
sentimentul si interesele lor, sunt strind legate de destinele statului nostru.
7etatenia reprezinta conditia !uridica sau statutul ce se creaza prin norme
!uridice acelor persoane care au calitatea de cetatean.
7etatenia este acea calitate a persoanei fizice ce exprima legatura politico-
!uridica permanenta nelimitata in timp si spatiu dintre aceasta persoana fizica si
statul respectiv. 7alitatea de cetatean atribue persoanei date plenitudinea de
drepturi si obligatii reciproce stabilite de 7on. #i legii.
7etatenia isi regaseste reglementarea !uridica funda,entala in:
- 7on. %m, art. 1<.
- ;egea cetateniei %m, 7n prezent, in >epublica :oldova sunt
adoptate modi"icari si completari esentiale la *egea cetateniei >epublicii
:oldova nr.1B$-C7D din E iunie BBB care "avorizeaza detinerea de catre
cetateanul >epublicii :oldova a cetateniei altor state, "apt care a avansat
considerabil tara noastra in democratizarea institutiei cetateniei si protectiei
dreptului individului.
*a 1F octombrie BB@ modi"icarile in acest domeniu au intrat
in vigoare. #rin urmare, persoanele care au dobindit anterior cetatenia altor
state, vor avea posibilitatea sa pro"ite de ea in mod legal. 7ar persoanele carora
li s-a retras cetatenia din motivul detinerii cetateniei altui stat sau au renuntat
binevol la cetatenia >epublicii :oldova, vor redobindi cetatenia pierduta.
+riginarii din >epublica :oldova si urmasii acestora, care detin cetatenia
altor state, vor putea dobindi cetatenia >epublicii :oldova, pastrind cetatenia
detinuta.
7n scopul evitarii consecintelor cu caracter juridic, in relatiile
cu >epublica :oldova, categoria data de persoane va "i recunoscuta numai ca
cetateni ai >epublicii :oldova. 9ceasta, insa, nu restringe drepturile social-
politice ale cetatenilor. 7n completarea celor expuse, expunem prevederile
art.G din *egea cetateniei/ -.etatenii >epublicii :oldova, domiciliati legal si
obisnuit pe teritoriul >epublicii :oldova, care poseda legal si cetatenia unui alt
stat bene"iciaza, in egala masura, de aceleasi drepturi si indatoriri ca si ceilalti
cetateni ai >epublicii :oldova.H
7onventia europeana cu privire la cetatenie, inc0eiata la #trazbur in
1==<, si ratificata de catre arlamentul %m 1===.
eter!inati trasaturile caracteristice ale cetateniei si
distinctia dintre cetatenie si supusenie.
1n anul 1<=Q a fost adoptat decretul cu privire la anularea institutii nobilimii
ereditare si a tuturor titlurilor nobiliare. rin acest decret "dunarea &ationala a
$rantei desfiinta institutia nobilimii ereditare pentru totdeauna. rimele
constitutii consacra notiunea de cetatean, substituind-o pe cea de supus,
consfiintind principiul egalitatii cetatenilor in drepturi. "stazi termenul de supus
este folosit numai in unele state monar0ii, dessemnind aceleasi relatii ca si
termenul de cetatean.
'U': adopata de :&U in 1=4J a stabilit, ca orice individ are dreptul la
cetatenie si nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatania sa si nici de
dreptul de asi sc0imba cetatenia.
1n %9 notiunea de cetatenie a fost pentru prima data a aparut in legea cu privire
la cetatania %9din 1==1.
"ctualmente, cel mai important act care stabileste primncipiile cetateniei este
7onventia europeana cu privire la cetatenie. 'e la #trasburg 1==<.
7etatenia se deosebeste de supusenie totala prin faptul ca cet. &u institue numai
obligatii ci stabileste si anumite drepturi pe care statul urmeaza sa i le asigure si
garanteze.
$rgu!entati corelatia dintre regle!entarile interne si
cele internationale cu privire la cetatenie.
7etatenia isi regaseste reglementare fundamentala in primul rind in 7onstitutia
%9 la art. 1<, care stabileste ca cet. %9 se dobindeste, se pastreaza ori se pierde
numai in conditiile prevazute de lege. &imeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar
de cetateniea sa si nici dreptul de asi sc0imba cet. 'e asemenea, 7on prevede,
ca cettatenii beneficiaza de protectia statului atit in tara, cit si in strainatate.
7onventia Europeana cu privire la cetatanie consacra in egala masura aceleasi
principii fundamentale a cetataniei ca si legea cetatenie %9., si 7on %9.
7onventia europeana cu privire la cetatanie reprezinta un garant international al
respectarii drepturilor fundamentale a cet. 7are isi gaseste in buna parte o
reflectare in prevederile nationale. 1nsa anumite momente legate de dubla
cetatenie nu au un ec0ivalent international.
TEST nr. 23
Subiectul 1. 5egea ca izvor de drept.
%denti"icati legea ca izvor de drept si trasaturile acesteia.
)ermenul "lege" in sens direct ,stricto sensu-
desemneaza actul normativ care emana de la organul legislativ
,arlament-. 9ai mult ca atit, conformlegislatiei noastre in
vigoare, arlamentul este unica autoritate legiuitoare in tara.
,eneralizati criteriile de clasi"icare si categoriile legilor.
;egislatia in vigoare stabileste o ierar0ie a legilor,
dupa criteriul fortei lor !uridice. 7onform acestui criteriu, legile
se impart in:a-legi constitutionale,b-legi organice,c-legi
ordinare.
7onstitutia si legile constitutionale sint investite cu
o forta !uridica superioara tuturor celorlalte legi si acte
normative. 7onstitutia poate fi definita ca fiind ;egea
$undamentala a statului, care reprezinta un sistem inc0egat de
norme !uridice investite cu o forta !uridica superioara ce
reglementeaza bazele orinduirii sociale si ale politicii statului,
structurile economice si formele de proprietate, organizarea de
stat ,forma, regimul politic, sistemul organelor de stat,
principiile fundamentale de organizare si functionare a acestora,
principiile fundamentale ale sistemului electoral-, drepturile,
libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si cetateanului
- sistem de norme ce constituie cadrul !uridic fundamental
pentru dezvoltarea viitoare a entitatii organizate in
stat.7onstitutia si legile constitutionale sint cele mai importante
izvoare de drept, deoarece se afla in virful piramidei intregului
sistem de acte normative.;uind in considerare insemnatatea
deosebita a acestei categorii de legi, ele au o procedura speciala
si Ruorumul de adoptare ,de exemplu, ele se adopta daca au
votat "pentru" cel putin .Z3 din numarul total de deputati-.
" doua categorie de legi sint legile organice.
"ceasta categorie de legi este nemi!locit indicata in 7onstitutie.
otrivit ;egii $undamentale, de exemplu,prin lege organica se
reglementeaza sistemul electoral, organizarea si desfasurarea
referendumului, organizarea /uvernului etc.
;egile care nu se refera la cele constitutionale si
organice sint legi ordinare. "ceste categorii de legi se deosebesc
dupa insemnatatea si ordinea adoptarii lor. 1n afara de acest
criteriu mai deosebim categorii specifice ale legii, precum sint
legile exceptionale, cele temporare si cele interpretative*
'upa criteriul continutului lor, legile se
diferentiaza in legi materiale si legi procedurale. 7ele dintii
normeaza activitatea subiectelor de drept, personae fizice si
!uridice, si relatiile dintre ele. ;egile procedurale stabilesc
forma de desfasurare a unei actiuni sau activitati publice sau
private, inclusiv forma de emitere sau intocmire a actelor
!uridice si forma in care sa fie sanctionati cei care au incalcat
legea materiala*dupa criteriul reglementarii !uridice, distingem
legi cu caracter civil,penal, administrativ, financiar etc*dupa
sfera de cuprindere a relatiilor sociale reglementate, legile pot
fi,asemenea normelor !uridice tratate- generale, speciale si
exceptionale.

Esti!ati interactiunea Constitutiei &epublicii 'oldova cu
alte acte nor!ativ4juridice.
7u toate ca aceste acte normative sint subordonate
autoritatii legii si se conformeaza prevederilor ei, ele produc
efecte in aceeasi masura obligatorii ca si legea pentru subiectele
la care se refera, in cazul in care intra in dezacord cu legea, care
se aplica intotdeauna prioritar, aceste acte isi pierd efectul
!uridic.;a ele se refera: 0otaririle si motiunile arlamentului*
decretele prezidentiale
0otaririle si ordonantele /uvernului* ordinele, instructiunile si
regulamentele ministerelor, departamentelor si ale altor organe
centrale ale administratiei de stat* 0otaririle si dispozitiile
organelor administratiei publice locale.
Subiectul 2. ;rincipiile cetEteniei &epublicii 'oldova.
e"initi notiunea de principii ale cetEteniei si
indicati principiile cetEteniei.
rincipiile cetYteniei sunt acele idei conducYtoare fundamentale
care cuprin generalizYri legale si doctrinaire in aceastamaterie.
rincipiile generale ale cetYteniei
%egulile asupra cetYteniei %epublicii 9oldova se
intemeiazape urmYtoarele principii:
a- dreptul fiecYrei persoane la o cetYtenie*
b- nediscriminarea cetYtenilor, indiferent de
temeiurile dobindirii cetYteniei*
c- inadmisibilitatea privYrii arbitrare a persoanei
de cetYtenia ei si de dreptul de a-si sc0imba cetYtenia*
d- evitarea apatridiei*
e- neproducerea de efecte, prin sc0imbarea
cetYteniei unuia dintre soti, asupra cetYteniei celuilalt sot sau
asupra cetYteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest
sens a pYrintilor.
eter!inati trEsEturile esentiale ale "iecErui
principiu al cetEteniei in parte si stabiliti corelatia dintre ele.
Dreptul "iecIrei persoane la o cetItenie- orice cetYtean are
dreptul la cet. 'e la nastere si nimeni nu este in drept de al priva
de acest drept decit in cazurile prevYzute de lege.
;ediscriminarea cetItenilor, indi"erent de
temeiurile dobindirii cetIteniei- toti cet. %9 sunt egali in
drepturi indiferent de modul in care au obtinut cet. &tatutul
juridic al cetItenilor >epublicii :oldova, al cetItenilor strIini
si al apatrizilor
,1- 7etYtenii %epublicii 9oldova sint egali in fata
legii si a autoritYtilor publice, beneficiazain egalamYsurade toate
drepturile social-economice si politice si de libertYtile
proclamate si garantate de 7onstitutie si de alte legi, de
acordurile internationale la care %epublica 9oldova este parte.
,.- &umai cetYtenii %epublicii 9oldova au
dreptul de a alege si de a fi alesi, de a ocupa functii ce
implicaexercitarea autoritYtii publice si de a participa la
referendum, in modul stabilit de lege.
,3- #tatutul !uridic al cetYtenilor strYini si al apatrizilor este
stabilit de lege si de acordurile internationale la care %epublica
9oldova este parte.
7nadmisibilitatea privIrii arbitrare a persoanei de cetItenia ei
si de dreptul de a-si sc0imba cetItenia- fiecare cet. "re dreptul
de a-si sc0imba cet., insanimeni nu are dreptul in mod arbitrar
de a face acst lucru.
)vitarea apatridiei- statul garanteazacetYtenia fiecYrei persoane,
pentru nu admite lipsirea acesteia de drepturile sale.
;eproducerea de e"ecte, prin sc0imbarea cetIteniei unuia
dintre soti, asupra cetIteniei celuilalt sot sau asupra cetIteniei
copilului dacanu existao cerere scrisain acest sens a pIrintilor-
acest principiu garanteazacetYtenilor dreptul de asi pYstra cet.
1ndiferent de sc0imbarea cet. Unuia dintre soti sau a copilului.
#c0imbarea cet. #otului sau sotiei nu poate avea drept efect
sc0ibarea automataa cet celuilalt sot, o asemenea
procedurapoate avea loc numai in cazul existentei unei cerei
corespunzYtoare in acest sens.
$rgu!entati aplicarea si respectarea "iecErui
principiu in 5egea cetEteniei &epublicii 'oldova.
rincipiile consecrate in legea cu privire la cet. #unt:
a- dreptul fiecYrei persoane la o cetYtenie*
b- nediscriminarea cetYtenilor, indiferent de
temeiurile dobindirii cetYteniei*
c- inadmisibilitatea privYrii arbitrare a persoanei
de cetYtenia ei si de dreptul de a-si sc0imba cetYtenia*
d- evitarea apatridiei*
e- neproducerea de efecte, prin sc0imbarea
cetYteniei unuia dintre soti, asupra cetYteniei celuilalt sot sau
asupra cetYteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest
sens a pYrintilor.
1n mare mYsuraprincipiile enuntate mai sus au
doar un caracter formal din considerentul calegea nu prevede
anumite norme care saasigure si sagaranteze respectarea lor.
'reptul fiecYrei persoane la o cetYtenie nu este reglementat sau
reflectat ex0austiv in lege fiind dea!uns doar enuntarea unui
asemenea principu fYrao altareglementare suplimentarY.
&edescriminarea cetYtenilor isi are o reflectare ex0austivain
lege cac mentioneazacatoti cetYtenii sunt egali in fata legii si
autoritYtilor publice. 1nadmisibilitatea privYrii arbitrare a
persoanei de cetYtenie ei si dreptul de asi sc0imba cet. #unt
reglementate de legea in cauzasi anume prin prevederile cu
privire la pierderea cet. #i celei cu privere la renuntarea la cet.
Evitarea apatridiei nuti regYseste reglementare in actul normativ
dat dar in legea cu privire la statutul statutul !uridic al cet.
#trYini si apatrizilor. &eproducerea de efecte, prin sc0imbarea
cetYteniei unuia dintre soti, asupra cetYteniei celuilalt sot sau
asupra cetYteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest
sens a pYrintilor sunt reglementate de capitolul dedicat
domindirii cet.......................

Testul 26
Subiectul 1. $ctiunea legii in ti!p.
1.
1.1.istingeti notiunea de actiune a legii, in general si de actiune a legii in
ti!p, in special.
"ctiunea legii, in general inseamna, functio-narea reala a normelor !uridice
exprimate in actele normative, care poarta denumirea de forta !uridica
,obligativitate !uridica-.rin actiune a legii, in general se intelege posibilitatea ,
in cazurile stabilite, necesitatea aplicarii normelor !uridice ca obligatorii.
"ctiunea legii in timp este durata de timp in care o norma !uridica ,actul
normativ- este in vigoare reprezinta si intervalul de timp in care ea produce
efecte !uridice. %eferitor la aspectul actiunii normelor !uridice in timp putem
evidentia doua momente principale:a-momentul initial, adica al intrarii in
vigoare a actului normativ*b-momentul final, adica al incetarii actiunii normei
!uridice.
1.2.$nalizati !o!entele principale de actiune a legii in ti!p si i!portanta
lor si caracterizati4le.
utem evidentia doua momente principale:a-momentul initial, adica al intrarii in
vigoare a actului normativ*b-momentul final, adica al incetarii actiunii normei
!uridice.
&orma !uridica ,actul normativ- actioneaza numai in prezent si in viitor,pina
cind este in vigoare-. 'e aceea, un principiu fundamental al actiunii normelor
!uridice in timp este principiul neretroactivitatii lor. 1n consecinta, legea are
influenta dinmomentul intrarii invigoare si pina la iesirea din vigoare. ;egea nu
retroactiveaza, respectiv nu se aplica faptelor savirsite inainte de intrarea ei in vigoare.
"l doilea moment principal este momentul final,adica al incetarii actiunii actului
normativ. incetarea actiunii normei !uric are loc prin abrogare, prin expirarea
termenului pentru care ea a fost edictsi prin caderea in desuetudine.
"brogarea poate fi definita ca procedeu te0nico-!uridic prin care actele
normative fara termen isi inceteaza activitatea prin renuntare la ele, acscoaterea
lor din uz. Exista urmat. forme de
abrogare:a-expresa,directa,indirecta-*b-tacita*c- totala* d- partiala.
: norma !uridica se considera cazutdin desuetudine atunci cind, desi formal ea
este in vigoare, totusi nu e rational dea fi aplicata, aceasta datorita dezvoltarii
relatiilor sociale, sc0imbarilor social-politice si economice survenite in
societate, faptului ca starile de lucruri care au determinat necesitatea elaborarii
acestui act normativ au incetat sa mai existe,fie s-au invec0it intr-atit incit
actiunea lui nu mai are nici o !ustificare si nici nu mai poate fi sustinuta.
1.#.Esti!ati !odalitatile de incetare a actiunea legilor, "or!ulind exe!ple
concrete.
EC. ;egea este activa atit timp cit este in vigoare. ;a art.J din 7odul penal al
%.9 se prevede in acest sens: "7aracterul infractional al faptei si pedeapsa
pentru aceasta se stabilesc de legea penala in vigoare la momentul savirsirii
faptei". ,ultraactivitatea legii- 7u toate acestea, sint situatii cind o legeeste
scoasa din vigoare si totusi se apeleaza la aplicarea ei. "ceasta inseamna
ca ea actioneaza peste termen, ca este ultraactiva: aceasta este situatia in care ea
se aplica celui care a incalcat-o si dupa incetarea aflarii ei in vigoare.
Subiectul 2. obCndirea cetateniei &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati apartenenta la cetatenia &epublicii 'oldova.
"rt.5 din ;egea cu privire la cetatenie stabileste ca apartenenta la cetatenia %9 se
dovedeste pe tritoriul tarii si peste 0otare, prin: bulletin de identitate, pasaport
strain, certificate de nastere a copiilor, certificat eliberat de organelle
competente ale %9
2.2 Stabiliti te!eiurile de dobCndire a cetateniei &epublicii 'oldova si co!parati4le.
otrivit art.1Q din legea cu privire la cetatenie stabileste ca cetatenia se bobindeste prin:
- +astere, legea stabileste ca cetatian al %9 este copilul nascut din parinti, unde ambii sau
unul din ei este cetatian al %9
- &ecunoastere, persoanele care siau exprimat dorinta de a devein cetateni ai %9 si au
dobindito conform legii.
- %n"iere, copii apatrizi, care sunt infiati de cetateni ai %9.
- &edobindirea, personae care anterior au avut cetatenie %9, totodata poate sa o pastreze
sip e cia straina
- +aturalizare ,la cerere-, persoanele de la 1J ani, care nu sau nascut pe teritoriul tarii %9,
dar domiciliaza legal cel putin 1Q ani in %9, sau este casatorit cu un cetatian al
%9 cel putin 3 ani. "patrizii si refugiatii recunoscuti care domiciliaza legal si
obisnuit pe teritoriul %9nu mai putin de J ani.
7onditiile care permit acordarea cetatenii sint:
- cunoasterea si recunoastere constitutii %9
- cunoasterea limbei de stat
- surse legale de existenta
-pierderea sau renuntarea la cetatenia unui alt stat daca o are
- cetatenia se primeste si in temeiul acordurilor internationale la care %9 este parte.
2.# Evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in &epublica 'oldova.
luralitate de cetatenie - este detinerea simultana a doua sa mai multe
cetatenii de catre una si aceeasi persoana.
luralitatea cetatenii este prevazuta de 7onventia internationala si ;egea %9 cu
privire la cetatenie.
;egea %9 prevede ca pluralitatea de cetatenie se permite:
1. copiilor care au dobindit automat la nastere cetatenia %9
si cetatenia altui stat.
.. cetatenilor sai care detin concomitant cetatenia altui stat,
citd aceasta cetatenie este dobindita automat prin casatorie
3. copiilor cetateni ai %9care au dobindit cetatenia unui alt
stat in urma infierii.
4. daca aceasta pluralitate de cetatenii rezulta din
prevederile acordurilor internationale in care %9 este parte
5. in cazul cind renuntarea la cetatenia unui alt stat sau
pierderea ei nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta.
'e asemenea, ;egea cetateniei stabileste ca cetateni ai %9 pot devein si
cetatenii altor state daca nu sunt temeiri pentru care sa le fie refuzata.
TEST nr. 27
Subiectul 1. TeFnica juridica si teFnica legislativa.
1.1.e"initi teFnica juridica, teFnica legislativa, stabilind coraportul lor.
rin te0nica !uridica intelegem- totalitatea metodelor, procedeelor si a regulilor
in vederea executarii operatiunilor !uridice, adica a activitatii de elaborare a
actelor normative, inclusiv de aplicare si de sistematizare a acestora - atit in
parte, cit si in ansamblu. )otodata, consideram ca te0nica !uridica tine de
procesele de elaborare, de realizare, de aplicare si de interpretare a dr.
rin te0nica legislativa -totalitatea procedeelor si a artificiilor prin care solutiile
de fond dobindesc practicabilitate, capacitate de inserare in viata sociala si un
ansamblu de metode si procedee folosite in activitatea de elaborare a proiectelor
de legi si a altor acte normative, care a!uta la determinarea unor solutii
legislative !udicios alese, potrivit cerintei sociale, si deopotriva la modul de
exprimare al acestora in texte corespunzator redactate.
1.2.eter!inati !odalitatile, scopuri si utilitati ale teFnicii juridice si
caracterizati4le.
)e0nica legislativa este parte constitutiva a te0nicii !uridice si este alcatuita
dintr-un complex de metode si procedee menite sa asigure o forma
corespunzatoare continutului ,substantei- reglementarilor !uridice.)e0nica
!uridica este un concept complex, care desemneaza anumite reguli, principii,
metode, procedee, operatii folosite pentru elaborarea, realizarea, aplicarea si
interpretarea normelor !uridice.
1.#.*or!ulati eveni!ente legislative din practica &epublicii 'oldova.
Subiectul 2. ;ierderea cetateniei &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati te!eiurile de pierdere a cetateniei &epublicii 'oldova si expuneti
esenta "iecaruia.
)emeiurile de pierdere a cetateniei %.9. sint:
- %enuntare
- %etragerea
4 %n te!iul acordurilor internationale la care &' este parte
&enutarea la cetatenie- se aproba persoanei care a implinit virsta de 1J ani si
care doreste sa renunte la cetatenie, cu exceptia cazurilor in care:
- nu va presenta adeverinta detinerii sa dobindirei cetateniei unui alt stat, ori
garantea dobindirei unei alte cetatenii.
- " primit ordin de c0emare sau se afla in serviciu militar in termenul sau de
alternativa, cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in %9.
- &etragerea cetateniei- poate fi retrasa printrun decret al presedintului %9
persoanei care:
- " dobindit cetatenia %9 in mod fraudulos, prin informatia falsa sau prin
ascunderea unui fapt pertinent.
- #a inralat binevol in fortele armatei straine.
- " savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc pre!udicii esentiale statului.
%etragerea cetatenii %9 persoanei nu produce nici un efect asupra cetateniei
sotului si copiilor ei.
2.2 eter!inati restrictiile legale in cazul renuntarii la cetatenie si stabiliti
coraportul lor cu principiile cetateniei.
%estrictiile legale in cazul renuntarii la cetatenie sunt :
%enuntarea la cetatenie se va aproba pers. 7are a implinit virsta de 1J ani, cu
exceptia cazului in care nu va presenta adeverinta detinerii sau dobindirii
cetateniei unui alt stat , ori garantea dobindirii unei alte cetatenii .in cazul in care
persoana careia i sa aprobat renuntarea la cetatenie, dar el nu va dobindi
cetatenia unui alt stat atunci el va deveni aptrid si partea din decretul
presedintelui %9 privind aprobarea renuntarii la cetatenie se va abroga conform
legii 'aca persoana a primit ordin de c0emare sau se afla in serviciul militar in
termen sau alternativa, cu conditia detinerei unui domiciliu legal si obisnuit in
%9.
;a baza reglementarii institutiei cetateniei stau urmatoarele principii:
'r fiecarei pers la cetatenie , care presupune ca persoana nu poate fi lipsita
arbitrar de cetatenie, adica amsamblu de drepturi si obligatii pe care le poseda
persoana.
&ediscriminarea cetatenilor indiferent de temeiurile dobindirii cetateniei.
rincipiu nediscriminarii se aplica intre resortisantii statului indiferent daca sunt
resortisanti prin nastere sau si-au dobindit cetatenia ulterior, adica indiferet de
temeiurile dobindirei cetateniei. "stfel, nu este admisa nici o discriminareintre
parinti cit priveste stabilirea cetateniei copilului lor pe baza legaturii de singe.
1nadmisibilitatea privarii arbitrare a persoanei de cetatenia ei si de dreptul de asi
sc0imba cetatenia. 1n constitutia %9 si in legea cetateniei sunt unite doua
principii distincte: nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa* si
dreptul de asi sc0imba cetatenia sa. 7onstitutia %9 prevede ca cetatenia %9
poate fi dobindita, pastrata sau perduta numai in conditiile prevazute de legea
organica. ;egea cetateniei urmid aceste cerinte stabileste ca retragerea cetatenii
un se admite daca persoana va deveni apatrid.
Evitarea apatridiei- prin notiunea de apatrid se are in vedere persoana care un
este cetatian al %9 si nici al unui alt stat.
entru evitarea situatilor de apatridie statul un trebue sa retraga cetatenia sa
persoanelor carea u dobindit cetatenia sa ca urmare a unei comportari
frauduloase, prin informatii false sau ascunderea unui fapt pertinent.
&eproducerea de efecte pri sc0imbarea cetatenii unuia dintre soti asupsa
cetatenii celuilalt sot sau asupsa cetatenii copilului daca un exista o cerere
scrisain acest sens a parintilor. 'aca persoana a primit ordin de c0emare sau se
afla in serviciul militar in termen sau alternativa, cu conditia detinerei unui
domiciliu legal si obisnuit in %9.
7u certitudine putem afirma ca exista o conexiune dintre cazurile cind e posibila
renuntarea la cetateniei cu principiile expuse mai sus. "stfel, pentru evitarea
apatridiei renuntarea la cetatenie nu se va acorda daca nu se va presenta dovezi
cu privire la detinerea sau dobindirea cetatenii unui alt stat.
2.# Esti!ati te!eiurile de retragere a cetatanii, re"eritoare la retragerea cetateniei, si
corelatia lor cu principiile cetateniei.
%etragerea cetateniei are loc in cazurile si in privinta persoanei care :
" optinut cetatenia in mod fraudulos
#a inrolat binevol in fortele armatei straine
" savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc pre!udicii esentiale statului.
7azurile mentionate mai sus denota ca cetatenia poate fi retrasa printrun decret
al presedintelui %9. rin urmare gravitatea faptelor, ca si alte circunstante
relevante, cum ar fi legaturile relevante si eficiente ale acestor persoane cu statul
implicat trebuie luate in consideratie pentru evitarea apatridiei. 1n acest sens la
retragerea cetateniei se va lua in consideratie ca persoana sa un fie lipsita de
cetatenie. 'e asemenea, statul poate sa recurga la retragerea cetatenii doar in
baza acelor temeiuri mentionate mai sus acesrta fiind si ca o protectie la care
recurge staul, si anume cetatianul trebue sa fie constient ca obtinerea cetatenii se
face doar in baza legii si a unei proceduri specifice de dobindire a cetateniei.
)otodata, se impune si un comportament respectuos fata de cetatenia statului
respectiv, o atitudine constiincioasa fata de valorile statului. :ptinerea cetateniei
in mod fraudulos este atunci cind prezinta informatie falsa sau prin ascunderea
unui fapt pertinent adica cel fapt, impre!urari care nu corespund realitatii in
rezultat recurgerea la o asemenea actiune denota faptul ca persoana respectiva
isi propune sa fraudeze valorile statului . un alt caz de retragere este atunci cind s-a inrolat benevol in
fortele armatei straine. #tatul isi propune drept obectiv de a asigura securitatea, interzicind rolarea in fortele
armatei straine ear savirsirea unor fapte deosebit de grave, adica infracriuni carea u adus pre!udicii
esentiale statului. 1n concluzie putem afirma ca pentru o siguranta pertinenta se impune uneori de a recurge
la cazurile mentionate mai sus adica temeiuri de retragerea a cetateniei pentru a asigura securitatea statului,
fara imixtiunile care pot parveni din exterior.
TEST nr. 2:
Subiectul % 5i!baj stil in elaborarea actelor nor!ativ4juridice
1.1 %nterpretati rolul li!bajului si stilului in elaborarea actelor nor!ativ4
juridice.
Un loc important in elaborarea actelor normative il ocupa limba!ul si stilul lor.
#tilul legilor trebuie sa fie concis. ;egiuitorul se va stradui sa aplice un limbai
accesibil pentru destinatarul normelor !uridice. &u intimplator se spune ca un
legiuitor trebuie sa gindeasca profund ca un filosof, dar trebuie sa se exprime ca
un taran. entru a asigura o claritate si accesibilitate a actelor normative, acestea
trebuie sa fie clar formulate si relativ usor de inteles, sa nu provoace confuzii.
1.2 eter!inati regulile si teFnica legislativa in "or!ularea li!bajului
legilor.
limba!ul trebuie sa fie clar, concis,si precis.
textul actului normativ trebuie sa utilizeze cuvinte proprii limbii vorbite, sa evite
neologisme inca neasimilate in limba!ul comun, acestea urmind sa fie folosite
doar in masura in care in limba rom2na lipsesc termeni care sa desemneze
realitatea vizata.
legiuitorul trebuie sa tinda spre un sistem terminologic propriu, uniform, in care
ar fi clar sensul fiecarui termen utilizat.
stilul actelor normative presupune reducerea regulilor de conduita printr-un cit
mai mic de cuvinte. 'in aceste considerente, ceea ce de la sine e inteles nu e
cazul sa expui in tex. 7eea ce a fost mentionat odata, nu e cazul sa repeti.
1.# Esti!ati i!portanta deter!inarii literei si spiritul legii in aplicarea
corecta a nor!elor juridice.
1mportanta determinarii literei si spiritului legii in aplicarea corecta a normelor
!uridice este de o valuare incontestabila."ceasta valuare incontestabila este cel
mai bine argumentata de 9ontesRuieu,care mentiona_cei care sint inzestrati cu
un spirit destul de cuprinzator pentru a putea da legi propriului popor sau altui
popopr,trebuie sa fie atenti la anumite lucruri privitoare la felul de a le alcatui._
7ontinutul actului normativ,modul de imbinare a elementelor structurale ale
acestuia,claritatea,accesibilitatea,sint intotdeauna probe ale maiestriei
legiuitorului.
"stfel, dupa cum mentiona 10ering:;egiuitorul trebuie sa gindeasca profund ca
un filosof ,dar trebuie sa se exprime ca un taran.entru a asigura o claritate si
accesibilitate a actelor normative,acestea trebuie sa fie clar formulate si reletiv
usor de inteles,sa nu provoace confuzii."stfel rolul determinarii literei si spiritul
legii nu poate fi negat si cu atit mai mult contestat de nimeni,acesta trecind ca un
fir rosu prin intraga legislatie.
Subiectul 2. obandirea cetataniei &epublicii 'oldova prin naturalizare.
%denti"icati persoanele care pot solicita dob)ndirea cetataniei &epublicii
'oldova prin naturalizare.
ersoanele de la 1J ani, care nu sau nascut pe teritoriul tarii %9, dar
domiciliaza legal cel putin 1Q ani in %9, sau este casatorit cu un cetatian al %9
cel putin 3 ani. "patrizii si refugiatii recunoscuti care domiciliaza legal si
obisnuit pe teritoriul %9nu mai putin de J ani.
Expuneti conditiile dobindirii cetateniei &epublicii 'oldova prin
naturalizarii.
7onditiile care permit acordarea cetatenii sint:
- cunoasterea si recunoastere constitutii %9
- cunoasterea limbei de stat
- surse legale de existenta
-pierderea sau renuntarea la cetatenia unui alt stat daca o are
- cetatenia se primeste si in temeiul acordurilor internationale la care %9 este
parte.
Evaluati legislatia privitoare la dob)ndirea cetataniei &epublicii 'oldova
prin naturalizare, si dupa caz "or!ulati propuneri.
7ea mai importanta madalitate de dobindire de drept este nasterea insa nu unica.
'e asemenea se considera ca in deplin este dobindita cetatenia si de catre
copilul minor, parintii caruia au devenit cetateni ramini in urma aprobarii
dreptului la cetatenie,decretul presedintelui-.

TEST nr. #(
Subiectul %. ;arti constitutive si ele!ente de structura ale legii.
Caracterizati legea ca act nor!ativ juridic.
rintre actele normative, locul central ii revine legii. 1n sensul general, prin lege
se intelege orice act normativ elaborat de autoritatile publice. in sens restrins,
termenul_lege_ desemneaza actul normativ care emana de la organul legislativ.
;egile sunt stuate dupa un criteriu, exista trei categorii de legi:
legi constitutionale [ legi care introduc texte noi in constitutie, abroga anumite
texte constitutionale sau le modifica pe cele existente.
legi organice [ se adopta cu votul ma!oritatii deputatilor alesi dupa cel putin
doua lecturi, modificarea lor la fel necesta votul ma!oritatii deputatilor.
legi ordinare [ se regl. :rice materie care nu tine de domeniul legilor
constitutionale sau organice, raminind arlamentului puterea de a decide cind o
materie necesta reglementarea legislativa.
1.2 eter!inati partile constitutive ale legii si interactiunea acestora.
;egea are urmatoarele parti constitutive:
expunerea de motive [ se gaseste in legile de o importanta deosebita si contine o
succinta prezentare a legii, s scopul acesteia pentru care a fost adoptata.
titlul legii [ e constituit din o exprimare sntetica a obiectului reglementarii. )itlu
se inregistreaza cu un numar de ordine in cadrul anului in care acesta a fost
adoptat. )itlu e de doua feluri:
1.forma descriptiva [ incepe de obicei cu prepozitia privind_, cu
privire la_ urmata de exprimarea sntetica a obiectului
reglementarii.
..forma substantiva - obiectul reglementarii fiind sntetizat intr-un
cuvint dau doua.
preambulul [ constituie o introducere ce prevede reglementarea propriu-zisa,
prin care se exprima motivatia politico-sociala a interventiei legislative. #e
foloseste, de regula, in cazul legilor legilor de proportii mai mari sau in cazul
legilor ce prezinta un interes ma!or pentru societate.
formula introductiva [ temei legal ai unui act normativ
dispozitiile ,principii- generale [ prevederi prin care se determina obiectul,
scopul, sfera relatiilor sociale ce se reglementeaza. #e mai gasesc si definirea
unor notiuni de concepte, pe care le instituie si cu care opereaza actul normativ.
dispozitiile de continut [ urmeaza dupa dispozitii generale, ocupa partea cea mai
mare a actului. 1n ele se reflecta principalele reglementari normative. #e
grupeaza in diferite grade, titluri, capitole, sectiuni.
dispozitiile finale [ cuprind prevederi in legatura cu:
1.punerea in aplicare a actului normativ*
..intrarea in vigoare a actului normativ*
3.rezolvarea incidentelor pe care actul normativ dat le are asupra unor alte acte
cu care vine in atingere.
dispozitiile tranzitorii [ rezolva un conflict al legilor in timp, generat de
imposbilitatea adoptarii imediate unor solutii la prevederile legii noi.
anexe,dupa caz- - se folosesc pentru a se reda unele prevederi ce presupun
exprimari cifrice sau statistice, organigrame, desene, tabele, sc0ite etc.
1.#Esti!ati ele!entele de structura ale legii.
;egea fiind unicul si cel mai important izvor de drept al unui stat,necesta o
structura bine determinata si pusa la punct."stfel,transpunerea in text a fondului
de idei ce exprima continutul unei legi se face in asa fel incit materia
reglementata sa aiba un aspect ordonat s bine sstematizat."sfel o lege de regula
trebuie sa cuprinda obligatoriu elemente de structura."ceste elemente de
structura contribuie la o ordonare si sstematizare a legii.
Subiectul 2. +otiunea drepturilor si libertatilor "unda!entale.
2.1 e"initi notiunea drepturilor si libertatilor "unda!entale
o!ului si cetateanului si descrieti trasaturile lor caracteristice.
'repturi si libertati fundamentale - ansamblu al drepturilor si
libertatilor cetatenilor consacrate prin 7onstitutie in vederea asigurarii si liberei
manifestari a lor. 7etatenii s2nt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari. &imeni nu este mai presus de lege.
'repturile fundamentale sunt acele drepturi subiective
indespensabile pentru libera dezvoltare a persoanelitatilor umane drepturi
stabilite prin constitutie si garantie prin constutie si legi.
1n literatura !uridica se arata ca, drepturile fundamentale ale
cetatenilor nu se deosebesc de alte drepturi subiective nici prin natura lor nici
prin obiectul lor. "ceste drepturi isi !ustifica pe deplin existenta ca o categorie
distincta de celelalte drepturi prin importanta economica, sociala si politica pe
care o au. "cesta !ustifica si interesul teoretic si practic al reluarii in discutie a
naturii !uridice a drepturilor fundamentale.
3eoria drepturilor naturale. $ondatorul scolii dreptului natural este
olandezul Tugo /rotius. 7onform teoriei sale, drepturile esentiale ale oamenilor
se datoreaza insasi faptului nasterii. 'esi etapele evolutiei acestei teorii,
corespunzatoare celor doi mari g2nditori ai antic0itatii sunt: dreptul natural
obiectiv si dreptul natural subiectiv.
#coala dreptului natural dezvolta doua idei fundamentale si anume:
1J
conditia existentei
omului vine de la
starea de natura, in
care oamenii traiau
in deplina existenta
intre ei. 7onform
unor adepti ai
acestei teorii, omul
in starea de natura
13
avea o libertate
totala si era egal cu
ceilalti, renuntarea
la libertatea
absoluta si
acceptarea
supunerii unei
autoritati. )eoria lui
M.M. %ousseau
cuprinsa in celebra
lucrare "7ontractul
social". "ceasta
incearca sa
legitimeze puterea
instituita prin
contractul dintre
oameni si autoritati.
#-a spus ca oamenii
isi instraineaza
toata libertatea lor
in folosul
monar0ului. )omas
Tobbes sustine ca
libertatea tuturor
este cedata in
folosul unui om sau
al unui consiliu.
otrivit
conceptiei lui
;oc8e, respectarea
drepturilor naturale
este asigurat si
garantata de buna
organizare a
puterilor in stat. El
sustine ca daca
puterea legiuitoare
nu respecta
drepturile
indivizilor, poporul
poate sa aleaga o
alta putere care sa
respecte
anga!amentul luat
prin contractul
social, iar masura
renuntarii
indivizilor la
libertatile lor
naturale depinde de
conditiile si nevoile
lor generale, fiind
de preferat o
renuntare c2t mai
mica de la aceasta
libertate.
#coala dreptului
natural a influentat
si a transmis
mesa!ul sau pentru
adoptarea mai
t2rziu a 'eclaratiei
franceze a
drepturilor omului
si cetateanului din
1<J= pfpa
)eoria conform careia drepturile "undamentale sunt drepturi
subiective. 'repturile si indatoririle fundamentale exista numai in cadrul unui
raport !uridic concret, care este raportul de cetatenie. 'repturile fundamentale
nu se deosebesc de drepturile subiective nici prin natura lor, nici prin obiectul
acestora.
Unele drepturi cetatenesti au acelasi obiect ca si drepturile subiective
nascute in cadrul unor raporturi de drept al muncii, drept civil sau in materia
procedurii, respectiv dreptul la munca si protectia sociala a muncii, dreptul de
proprietate privata, dreptul la aparare
1=
.
'repturile
fundamentale se
vor naste in cadrul
raportului !uridic la
indeplinirea
termenului sau
conditiei prevazute
de lege, ca exceptie
este raportul de
cetatenie ce se naste
ca urmare a
dob2ndirii
cetateniei la cerere
si prin repatriere.
"fectarea de un
termen a existentei
unor drepturi
fundamentale este
determinata de
dezvoltarea
persoanei, de
aptitudinile fizice
sau intelectuale ale
acesteia.
2.2 eter!inati corelatia dintre regle!entarile interne si cele
internationale privind drepturile si libertatile "unda!entale si stabiliti
evolutia istorica a drepturilor si libertatilor.
in timpul care a trecut de la crearea :rganizatie &atiunilor Unite si
desigur de la adoptarea 'eclaratiei Universale a 'repturilor :mului ,decembrie
1=4J-, institutia drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale a cunoscut
o dinamica aparte, plina de semnificatii.
Evolutia institutiei s-a exprimat prin exceptia a doua mari categorii
de reglementari si anume reglementari interne si reglementari internationale.
actele, conventiile, declaratiile si alte asemenea acte adoptate pe plan
international pun in valoare realitatea in sensul careia aplicarea conventiilor
relative la drepturile omului trebuie facuta tin2nd seama de necesitatea
permanenta a amortizarii cerintelor cooperarii internationale in acest domeniu
cu principiul suveranitatii statelor, deoarece procedurile care ar nesocoti acest
raport ar duce la un amestec in afacerile lor interne.
.Q
7arta :rganizatie &atiunilor Unite este formularea acestor drepturi si
libertati pe calea unor conventii internationale urm2nd ca realizarea lor sa aiba
loc prin reglementari de drept intern. "rticolele 4 si J ,1- din 7onstitutia
%epublicii 9oldova prevad:
'ispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile omului se
interpreteaza si se aplica in concordanta cu 1
'eclaratia
Universala a
'repturilor :mului,
cu pactele si cu
celelalte tratate la
care %epublica
9oldova este parte.
'aca exista
neconcordante intre
14
pactele si tratatele
privitoare la
drepturile
fundamentale ale
omului la care
%epublica 9oldova
este parte si legile
ei interne, prioritate
au reglementarile
internationale.
%epublica
9oldova se obliga
sa respecte 7arta
:rganizatiei
&atiunilor Unite si
tratatele la care este
parte, sa-si bazeze
relatiile cu alte state
pe principiile si
normele unanim
recunoscute ale
dreptului
international.
'repturile si
libertatile civile,
politice ,libertatile
individuale mai ales
prima generatie- au
aparut ca masuri de
protectie a
individului contra
violentei si
arbitrariului
guvernantilor, ca
revendicari ale unei
pozitii !uridice
egale in fata legii.
"poi s-au impus
drepturile sociale,
economice si
culturale -drepturile
din a doua
generatie - intre
care s-au inclus
indeosebi dreptul la
munca, dreptul la
educatie, dreptul la
asigurare materiala
de batr2nete, boala
sau incapacitate de
munca. 'aca
drepturile !uridice
si politice nu
presupuneau, in
principiu si actiuni
concrete din partea
statului in afara
obtinerii in fata
libertatii persoanei
,erau si mai sunt
numite si drepturi
negative- drepturile
sociale, economice
si culturale implica
din partea statelor
actiuni, masuri,
garantii materiale.
'repturile social-
economice s-au
impus mai ales
dupa adoptarea
'eclaratiei
Universale a
'repturilor :mului,
eveniment de la
care si constitutiile
au trebuit sa le
renumeasca si
proclame.
.3
in deceniul al >l11-lea al secolului CC s-au impus noi drepturi ale
omului, drepturile din a treia generatie, denumite drepturi de solidaritate, in care
sunt incluse dreptul la pace, la dezvoltare, la mediu incon!urator sanatos etc, ce
por fi realizate numai prin cooperarea statelor si nu individual de catre fiecare
dintre ele.
#e considera totodata ca un drept al omului este dreptul la un nivel
de viata satisfacator. &otiunea de nivel de viata satisfacator include, dreptul la
alimentatie, la imbracaminte si la o locuinta satisfacatoare. #au este
teoretizat ca drept al omului dreptul de intimitate ,la respentul vietii personale-,
subliniindu-se in mod corect ca trebuie remarcata amplasarea materiei cuprinsa
sub aceasta notiune cu uneori riscul de a include aici Rvasi-totalitatea drepturilor
fundamentale ale persoanei umane.
2.# Esti!ati gradul de respectare a prevederilor constitutionale,
con"or! carora ?de!nitatea o!ului, drepturile si libertatile lui, libera
dezvoltare a personalitatii u!ane reprezinta valori supre!e si sunt
garantate in &epublica 'oldova>.
1n %9, dupa cum se vede conform Totaririlor 7E': impotriva %9,
': nu se prea respecta, acest fapt este cel mai bine observat in activitatea
organelor de stat, unde sunt constatate cele mai multe incalcari.
$olosind criteriul
drepturilor si
libertatilor
cetatenesti vom
clasifica drepturile
fundamentale ale
cetatenilor
%epublicii
9oldova.
.4
rima categorie a formeaza inviolabilitatile
" doua categorie o formeaza drepturile social-economice si
culturale
: a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive
politice
" patra categorie
o formeaza
drepturile social-
politice
" cincea categorie o formeaza drepturile garantiil
in clasificarea
expusa nu este
cuprins dreptul de
azil, deoarece el nu
este un drept al
cetatenilor
%epublicii 9oldova.
15
TEST nr. #1
Subiectul 1. Siste!atizarea si per"ectionarea legislatiei.
1.1. %denti"icati siste!atizarea legislatiei si "or!ele ei.
#istematizarea- 1- actiune de a sistematiza si rezultatele ei, aran!are, ordonare,
clasare dupa un anumit sistem. .- ansamblu de masuri te0nice, economice
legislative referitoare la spatiul de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la
circulatie, care au drept scop asigurarea unor conditii de viata optimale pentru
populatie pe un anumit teritoriu.
#istematizarea actelor normative constituie o activitate !uridica deosebit de
importanta atit pentru elaborarea cit si pentru realizarea dreptului. Ea are drept
scop o anumita organizare a actelor normative in vigoare conform unor criterii
obiective si subiective. #istematizarea legislatiei privese o anumita asezare a
actelor normative in vigoare avind ca rezultat elaborarea unor colectii culegeri
de acte normative sau a codurilor.
rincipalele forme de sist. a legisl. in vigoare sint: incorporarea si codificarea.
%ncorporarea- forma cea mai simpla, inferioara si cea mai vec0e de sist. a
actelor normattive, prin care principalele acte [ legi, decrete, 0ot.- se grupeaza
in diverse colectii sau culegeri in functie de diferite criterii exterioare :
cronologic, alfabetic, dupa ramura de drept sau institutia !uridica reglementata.
Codi"icarea este o forma superioara de sistematizare realizata de legiuitor
intrucit ea porneste totdeauna de la principiile generale ale sistemului dreptului
si ale unei ramuri de drept, cautind sa redea intrun singur act cu un continut si o
forma unitara cit mai complet si mai inc0egat toate normele !uridice dintro
ramura.
1.2.eter!inati deosebirile dintre incorporarea si codi"icarea legislatiei.
7odificarea este forma superioara de sistematizare a actelor normative care se
deosebeste de sistematizare prin incorporare atit dupa obiectul sistematizarii,
subiectele sistematizarii, cit si dupa forta !uridica a rezultatului
sistematizarii.................
"stfel codificarea este o forma de sist. numai oficiala ,fiind de competenta
parlamentului tinind cont de faptul ca codul se adopta sub forma legii organice-
spre deosebire de incorporarea care poate fi atit oficiala cit si neoficiala.
1.#.*or!ulati proble!e actuale ale siste!atizarii legislatiei &epublicii
'oldova.
1ncorporarea neoficiala necesita ,ca de altfel si cea oficiala- anumite c0eltuieli
financiare pe care persoanele care ar putea sa o face nu dispun de mi!loace
corespunzatoare.
;a sistematizarea legislatiei ar putea sa apara conflicte, contradictii intre legi,
probleme referitoare la determinarea obiectului general de reglementarea a
sistemetizarii in cazul codificarilor, precum si la determinarea metodei de
reglementare !uridica. poate sa apara problema lacunelor..............
Subiectul 2. ;rincipiile constitutionale privind statutul juridic al persoane
2.1 e"initi notiunea de principii aplicabile drepturilor si libertatilor "unda!entale si
enu!erati4le.
rincipiu provine din latinescul principium,
care inseamna
inceput, in ceea ce
priveste institutia
drepturilor
fundamentale ale
omului, pot fi
mentionate anumite
principii din
categoria
principiilor
dreptului, in cadrul
sistemului nostru
constitutional,
institutia drepturilor
si libertatilor
fundamentale ale
cetatenilor se
intemeiaza pe
urmatoarele
principii:
.1
universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale,
neretroactivitatea legii* egalitatea in drepturi a cetatenilor* ocuparea functiilor si
demnitatilor publice numai de persoanele care au cetatenia %epublicii 9oldova*
protectia cetatenilor %epublicii 9oldova in strainatate* protectia !uridica a
cetatenilor straini si apatrizilor, refuzul de a extrada si de a expulza cetatenii
%epublicii 9oldova din tara: prioritatea reglementarilor internationale fata de
cele nationale* accesul liber la
!ustitie
..
*caracterul de
exceptie al
restr2ngerii
exercitiului unor
drepturi sau al unor
libertati*garantarea
reala si efectiva a
drepturilor
fundamentale
cetatenesti*
umanismul
drepturilor si
libertatilor
fundamentale ale
cetatenilor, legatura
organica dintre
drepturile si
libertatile
fundamentale ale
cetatenilor.
"cestea rezulta din
capitolul 1 )itlul 11
al 7onstitutiei ,art.
15-.1-
2.2 eter!inati trasaturile esentiale ale "iecarui principiu in parte si stabiliti
corelatia dintre ele.
rintre principalele princ. "le ';: lit de specialit identifica:
princ universalitatii
princ egalitatii
universalitatea este prevazuta la art 15 7%9
7etatenii %epublicii 9oldova beneficiaza de drepturile si de libertatile
consacrate prin 7onstitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de
acesteaF.
1ntr-adevar aceasta este o posibilitate !uridica generalasi abstracta recunoscuta si
garantata de 7onstitutie fiecarui cetatean, dar aceste reglementari trebuie
interpretate in sensul ca depinde de fiecare cetatean, de capacitatea si eforturile
sale in conditiile conferite de catre ordinea constitutionala, apropierea
rezultatului exercitarii acestor drepturi. 7onstitutia raspunde practic exigentelor
formulate in preambulurile celor . pacte privitoare la ': in care se constata ca
recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei si ai dr lor egale si
inalienabile constituie fundamentul libertatii, !ustitiei si a pacii in lume.
#e recunoaste de asemenea ca drepturi decurg din demnitatea pers umane si se
impune statelor obligatia de a promova respectul universal si efectiv al ':.
Universalitatea dr implica si universalitatea indatoririlor, ac idee este formulata
in respectivele pacte conform carora individul are indatoriri fata de altii si fata
de colectivitatea carei i apartine si este tinut de a depune eforturi in promovarea
si respectarea dr recunoscute in pacte.
"cest principiu exprima in fond legatura indissolubila dintre dr, indatoriri si
libertati fundamentale, interconditionarea lor.
"cest principiu evoca urmatoarea semnificatie :
el evoca universalitatea dr-lor si a libertatilor, precum si egalitatea deplina intre
cetateni.
in sensul ac principiu, de si obl constituie o unitate, ac unitate dind expresie
ec0itatii si egalitatii in tratament !uridic, adeseori obl sunt indissolubil legate de
dr, incit exercitarea lor sau c0iar existenta nu poate fi conceputa in lipsa obl.
textul implica princ legalitatii conform caruia nici '%, nici indatoririle nu pot
contrare legii E universalitatea dr si lib se refera atit la sfera propriu-zisa a dr-lor
cit si a titularilor acestora, sub primul aspect ea exprima vocatia omului, a cet,
pe planul rel !ur interne fiecarii tari, pentru toate de si lib. #ub cel de-al 11
aspect, universalitatea exprima ideea ca toti cet unui #tat se pot bucura de ac dr
si lib.
Egalitatea alin,.- al art 16 din 7%9 stabileste ca )oti cetatenii %epublicii 9oldova sint egali in fata legii
si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie,
apartenenta politica,avere sau de origine sociala.
"c princ in lit de specialit este tratat diferit, 1. 'eleanu spune ca Egalit in fata legii si a autorit publice nu
poate implica ideea de standartizare, uniformizare, de inscriere a tuturor cet sub acelasi regim !uridic,
indiferent de situatia naturla si socio-profesionala a acestora, aratind ca copii si tinerii, pers 0andicapate se
bucura de regimuri speciale de protectie.
1 9uraru determina 3 aspecte ale ac princ :
egalit in dr a femeii si barbat.
egalit in dr fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex,avere sau de origine sociala.
egalit in dr fara deosebire de religie, opinie, apartenenta politica
2.# Esti!ati respectarea principiilor constitutionale in &epublica 'oldova.
%9 este o tara ce se afla in perioada de tranzitie, astfel este in curs e implimentare politica referitoare la
respectarea ':, totusi fiind constatate o seria de abateri...

TEST nr. #2
Subiectul 1. Siste!ul dreptului, siste!ul legislativ,siste!ul juridic.
1.1.%denti"icati conceptul siste!ului de drept si "actorii care deter!ina
unicitatea nor!elor juridice in cadrul acestuia.
#istemul dreptului evidentiaza structura interna a dreptului, ordinea amplasarii
normelor !uridice, legatura si interdependenta lor. #istemul deptului este un
ansamblu de norme !uridice, amplasat intr-o anumita ordine in ramuri de drept,
subramuri, institutii !uridice si norme !uridice.
#istemul dreptului are un caracter integrativ, exprimat fn unitatea normelor sale.
;a baza
acestei unitati stau urmatorii factori:
- vointa unica, obiectivata prin actiunea legislativa a parlamentului si asigurata
fn forme
precizate prin regulamentul de functionare a parlamentului*
- scopul unic al normelor de drept, tinfnd fn principiu de fmplinirea intereselor
generale ale
societatii*
- unitatea "cfmpul !uridic" derivfnd din faptul, ca normele, fiind generale si
impersonale prin
natura sa, nu se aplica doar fntr-un singur caz si fntr-un singur moment, ci fn
mod repetat fntr-un spatiu
de timp dat, care intra sub incidenta unui sistem determinat de drept*
- unitatea modului de realizare a normelor !uridice, rezultmd din interventia, la
nevoie, a
fortelor coercitive a statului ceea ce le diferentiaza de celelalte tipuri de norme
sociale ,politice,
morale, religioase etc.-.
'in toti factorii enumerati mai sus putem spune ca factorul principal, care sta la
baza sistemului de drept, este vointa unica, vointa exprimata primordial prin
intermediul organului legislativ care fn statele modeme este parlamentul.
#istemul de drept sta la baza sistematizarii legislatiei fn ambele sale forme:
incorporarea si codificarea. 7unoasterea sistemului dreptului contribuie,
totodata, la perfectionarea aplicarii si interpretarii dreptului, atragtnd atentia
asupra legaturilor si interdependentei dintre diferitele norme si institutii !uridice.
#istemul dreptului are o importanta de seama si pentru scopuri didactice si
stiintifice, stfnd la baza clasificarii stiintelor !uridice ,stiinta de ramura-, pentru
buna organizare a predarii dreptului, ca si a muncii de cercetare !uridica.
1.2.Stabiliti legatura si interactiunea categoriilor: ,,siste!ul dreptului>,
,,siste!ul legislativ>, ,,siste!ul juridic>.
1n teoria dreptului, vorbind de organizarea, structurarea dreptului, ne fntilnim
cu urmatoarele notiuni: a- sistem !uridic, b- sistem legislativ, c- sistemul
dreptului.
entru a nu confunda aceste notiuni si a delimita continutul notiunii de sistem de
drept, este necesar de a lamuri continutul fiecarei din ele.
#istemul !uridic sau !uridicul este o dimensiune inalienabila a existentei umane
,parte componenta a realitatii sociale-. #istemul !uridic este o categorie mai
larga, ce poarta un caracter mai complex si determina specificul dezvoltarii atit a
sistemului de drept cit si a sistemului legislativ. #istemul !uridic include in sine
sistemul dreptului, raporturile !uridice si constiinta si cultura !uridica 1n
literatura de specialitate sistemul !uridic este privit si ca o realitate !uridica.
#istemul legislativ este unitatea actelor normative dintr-un stat.
#istemul dreptului cuprinde organizarea dreptului ca fenomen normativ pe
ramuri si institutii.
1.#.*or!ulati proble!ele constituirii siste!ului dreptului si ra!urilor de
drept in &epublica 'oldova
&ormele de drept sunt elemente structurale ale sistemului normativ. 1deea
organizarii sistemice a dreptului conduce inerent la concluzia unicitatii
sistemului de drept, cu consecinte discutate si disputate in literatura problemei.
$ata de teoria pluralismului !uridic care, in ultima instanta, de dragul !ustificarii
integrarii supranationale a sistemelor nationale de drept, minimalizeaza sau
c0iar ignora cauzalitatea interna a autoorganizarii national-etatice a dreptului,
exista, in opinia noastra, o perspectiva - at2t teoretica, dar si de politica a
legislatiei - care sa accepte ca apropierea si, treptat, integrarea sistemelor
nationale de drept intr-un suprasistem comunitar are a se produce nu prin
anularea, valorilor !uridice nationale intr-o totalitate normativa mondializatoare
si depersonalizatoare, ci printr-o constructie !uridica comunitar-integrativa, in
care sistemele !uridice nationale sa rezoneze prin valorile colective, asimilate in
normativitatea sistemelor nationale de drept.
"m pornit de la sistemul de drept socialist bazat pe politica statala comunista si
trecem la sistemul european cu mentinerea specificului national si experienteri
legislative auto0tone,ceea ce asigura un grad inalt de compatibilitate a
reglementarii cu relatiile sociale si implicit subiec ii acesteia.
,nefinisat-
Subiectul 2. Clasi"icarea drepturilor si libertatilor "unda!entale.
2.1 %denti"icati notiunea de clasi"icare a drepturilor "unda!entale a
persoanei precu! si i!portanta acesteia.
'in 'EC prin termenul a clasifica inseamna " imparti
sistematic, a repartiza pe clase sau intr-o anumita ordine. repartiza sistematic in
clase sau in categorii
&ecesitatea unei clasificari a unei ordine in gruparea si
enumerarea drepturilor fundamentale au aparut numai dupa ce aceste drepturi au
fost proclamate prin declaratii de drepturi si mai ales prin constitutii. 1n
literatura de specialitate s-au facut multe clasificari. 7ea mai autorizata
clasificare, pentru vremea sa, se considera cea data de ollegrino %ossi, in
timpul c2nd in $ranta se forta invatam2ntul dreptului constitutional. "stfel, el
distrugea trei categorii de drepturi: private* publice* politice.
: alta clasificare des int2lnita este cea care prezinta drepturile
fundamentale sub doua grupe: egalitatea civila* libertatea individuala.
Exista o varietate foarte mare de ':, astfel daca nu ar exista o clasificare a lor
ar fi 0aos in legislatie......
: importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul
dreptului, dar o mare aplicabilitate are si in practica.
7lasificarea permite de a deosebi ': in dependenta de tipul acestora, etc.
2.2 Clasi"icati drepturile si libertatile in dependenta de di"erite criterii de
clasi"icare.
&ecesitate a unei
clasificari a unei
ordine in gruparea si
enumerarea
drepturilor
fundamentale au
aparut numai dupa ce
aceste drepturi au
fost proclamate prin
declaratii de drepturi
si mai ales prin
constitutii. 1n
literatura de
16
specialitate s-au
facut multe
clasificari. 7ea mai
autorizata clasificare,
pentru vremea sa, se
considera cea data de
ollegrino %ossi, in
timpul c2nd in $ranta
se forta invatam2ntul
dreptului
constitutional.
"stfel, el distrugea
trei categorii de
drepturi: private*
publice* politice.
: alta clasificare
des int2lnita este cea
care prezinta
drepturile
fundamentale sub
doua grupe:
egalitatea civila*
libertatea
individuala.
aul &egulescu
impartea libertatile
publice in doua
categorii si anume:
libertatile
primordiale sau
primare* libertati
secundare sau
complemetare.
7aracteristic
pentru literatura
!uridica dinaintea
celui de-al doilea
razboi mondial este
faptul ca in
clasificarea
drepturilor nu
cuprinde nici
drepturile social-
economice si cu
unele exceptii, nici
drepturile politice,
caci plec2nd de la
faptul ca 'eclaratia
franceza a drepturilor
omului si
cetateanului din 1<J=
nu vorbea nimic
despre drepturile
politice", se pare ca
in conceptia autorilor
acesteia nu erau
socotite drepturi ci
modalitati de
exercitare a unei
functii.
$olosind criteriul
drepturilor si
libertatilor
cetatenesti vom
clasifica drepturile
fundamentale ale
cetatenilor
%epublicii
9oldova.
.4
rima categorie a formeaza inviolabilitatile, adica acele drepturi
fundamentale, care asigura viata, posibilitatea de miscare a individului, asigura
siguranta sa fizica, a domiciliului sau. 1n aceasta categorie se includ dreptul la
viata, inviolabilitatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la libera
circulatie, dreptul la casatorie, la ocrotirea familiei si copilului.
" doua categorie o formeaza drepturile social-economice si
culturale, adica acele drepturi care asigura dezvoltarea materiala si culturala a
persoanei, permit2nd acesteia sa participe la viata sociala. 1n aceasta categorie
vom include: dreptul la munca, dreptul la odi0na, dreptul la invatatura, dreptul
la asigurarea materiala si batr2nete, boala sau incapacitate de munca, drepturi
tinerilor la asigurare din partea statului a conditiilor necesare dezvoltarii
aptitudinilor lor fizice si intelectuale, dreptul la proprietate, dreptul la mostenire,
dreptul la un nivel de trai decent, dreptul de a te bucura de cea mai buna sanatate
fizica si mintala pe care o poti atinge.
: a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive
politice, adica drepturile care prin continutul lor pot fi folosite numai pentru
participarea cetatenilor la conducerea statelor, la guvernare si anume drepturile
electorale.
" patra categorie o formeaza drepturile social-politice,
adica a cele drepturi
care pot fi exercitate
de cetateni, la
alegerea lor, at2t in
vederea asigurarii
dezvoltarii lor
materiale, c2t si in
scopul participarii lor
la conducerea de stat
si anume: libertatea
constiintei, libertatea
cuv2ntului, libertatea
presei, dreptul de
asociere la greva,
libertatea intrunirilor,
mitingurilor si
demonstratiilor,
secretul
corespondentei si al
convorbirilor
telefonice, dreptul la
informatie
,informare-.
" cincea
categorie o formeaza
drepturile garantii,
adica dreptul de
petitionare si dreptul
celui vatamat intr-un
drept al sau printr-un
act ilegal al unui
organ de stat de a
cere organelor
competente, in
conditiile prevazute
de lege, anularea
actului si repararea
pagubei.
in clasificarea
expusa nu este
cuprins dreptul de
azil, deoarece el nu
este un drept al
cetatenilor
%epublicii 9oldova.
1<
2.# $rgu!entati clasi"icarea drepturilor si libertatilor "unda!entale in
dependenta de continutul lor.
$olosind criteriul
drepturilor si
libertatilor
cetatenesti vom
clasifica drepturile
fundamentale ale
cetatenilor
%epublicii
9oldova.
.4
rima categorie a formeaza inviolabilitatile, adica acele drepturi
fundamentale, care asigura viata, posibilitatea de miscare a individului, asigura
siguranta sa fizica, a domiciliului sau. 1n aceasta categorie se includ dreptul la
viata, inviolabilitatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la libera
circulatie, dreptul la casatorie, la ocrotirea familiei si copilului.
" doua categorie o formeaza drepturile social-economice si
culturale, adica acele drepturi care asigura dezvoltarea materiala si culturala a
persoanei, permit2nd acesteia sa participe la viata sociala. 1n aceasta categorie
vom include: dreptul la munca, dreptul la odi0na, dreptul la invatatura, dreptul
la asigurarea materiala si batr2nete, boala sau incapacitate de munca, drepturi
tinerilor la asigurare din partea statului a conditiilor necesare dezvoltarii
aptitudinilor lor fizice si intelectuale, dreptul la proprietate, dreptul la mostenire,
dreptul la un nivel de trai decent, dreptul de a te bucura de cea mai buna sanatate
fizica si mintala pe care o poti atinge.
: a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive
politice, adica drepturile care prin continutul lor pot fi folosite numai pentru
participarea cetatenilor la conducerea statelor, la guvernare si anume drepturile
electorale.
" patra categorie o formeaza drepturile social-politice,
adica a cele drepturi
care pot fi exercitate
de cetateni, la
alegerea lor, at2t in
vederea asigurarii
dezvoltarii lor
materiale, c2t si in
scopul participarii lor
la conducerea de stat
si anume: libertatea
constiintei, libertatea
cuv2ntului, libertatea
presei, dreptul de
asociere la greva,
libertatea intrunirilor,
mitingurilor si
demonstratiilor,
secretul
corespondentei si al
convorbirilor
telefonice, dreptul la
informatie
,informare-.
" cincea
categorie o formeaza
drepturile garantii,
adica dreptul de
petitionare si dreptul
celui vatamat intr-un
drept al sau printr-un
act ilegal al unui
organ de stat de a
cere organelor
competente, in
conditiile prevazute
de lege, anularea
actului si repararea
pagubei.
in clasificarea
expusa nu este
cuprins dreptul de
azil, deoarece el nu
este un drept al
cetatenilor
%epublicii 9oldova.
TEST nr. ##
Subiectul 1. Siste!ul de drept si ra!urile dreptului &epublicii 'oldova.
1.1.Caracterizati etapele procesului de constituire a siste!ului dreptului
&epublicii 'oldova.
1.2.eter!inati criteriile de di"erentiere a nor!elor juridice pe ra!uri si
principalele ra!uri ale dreptului in &epublica 'oldova.
#e deosebesc dupa obiect,relatia sociala- si metoda,imperativa poate fi
onerativa sau pro0ibitiva si norme dispozitive care pot fi permisive supletive
etc-.'aca e sa ne referim la modul in care s-au conturat ramurile de drept, con-
sideram ca ele au aparut mai intii in orinduirea burg0eza, ca rezultat al unui
proces de sistematizare a dreptului si ca urmare a aparitiei unor coduri. "m dat
de!a in acest capitol definitia notiunii "ramura de drept". in continuare ne vom
referi succint la principalele ramuri ale dreptului contemporan.
1reptul constitutional reprezinta ansamblul normelor !uridice care
reglementeaza relatiile sociale cu privire la bazele orinduirii sociale si politicii
statului, relatiile dintre stat si persoana, sistemul organelor puterii de stat, princi-
piile de organizare si functionare a lor.
'reptul constitutional este una dintre principalele ramuri ale
dreptului, deoarece cuprinde bazele !uridice pe care se intemeiaza intreaga
reglementare !uridica. 1mportanta lui deosebita se explica prin faptul ca
existenta statului de drept presupune suprematia 7onstitutiei in ierar0ia
izvoarelor de drept, dar 7onstitutia reprezinta principalul izvor al dreptului
constitutional.
1nstitutiile !uridice de baza sint: sistemul politic, sistemul
economic, cetatenia, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale
cetatenilor, sistemul electoral, sistemul si competenta autoritatilor publice etc.
1reptul administrativ cuprinde normele !uridice care reglementeaza relatiile
sociale cu privire la activitatea executiva si de dispozitie a organelor administratiei
de stat. El reglementeaza structura organelor administratiei de stat, raporturile
acestor organe cu alte organe de stat, contraventiile administrative, sanctiunile
administrative, organele imputernicite sa examineze cauzele cu privire la
contraventiile administrative, modalitatile de exercitare a competentei cu
care sint inzestrate organele administratiei de stat.
1reptul civil este una dintre cele mai vec0i ramuri ale dreptului, care
reprezinta ansamblul de norme !uridice ce reglementeaza relatiile patrimoniale si rela-
tiile personale nepatrimoniale strins legate cu cele patrimoniale ce se nasc intre persoane
!uridice, intrepersoane !uridice si persoanefizice si intrepersoane fizice.
1reptul muncii este o ramura dedrept desine statatoare, relativ noua, ce
cuprinde totalitatea normelor !uridice care reglementeaza relatiile sociale de munca,
precum si alte relatii derivate din cele de munca. %elatiile de munca apar in procesul
muncii sociale a anga!atilor la intreprinderi, institutii si organizatii, cumar fi: protectia
muncii, salarizarea, timpul de munca si timpul de odi0na, inc0eierea, modificarea si
desfacerea contractului de munca, disciplina muncii etc.
1reptul !inanciar cuprinde acele norme !uridice care se refera la
formarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti. &ormele dreptului financiar,
stipulate in 7odul fiscal si in alte izvoare de drept, reglementeaza urmatoarele
probleme mai importante: bugetul de stat, finantele intreprinderilor si ale
organizatiilor economice, asigurarile sociale de stat, creditele. %aporturile de
drept financiar se nasc intre organele administratiei financiare de stat si
persoanele fizice si !uridice, iar metoda de reglementare specifica este cea a
subordonarii.
1reptul !amiliei este format din normele !uridice care
reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc intre membrii familiei, precum si
unele relatii dintre acestia si alte persoane. 7a ramura de drept, el s-a desprins
din dreptul civil, iar normele dreptului familiei, prevazute in special in 7odul
familiei, se refera la: inc0eierea si desfacerea casatoriei, relatiile personale si
patrimoniale dintre soti, relatiile dintre parinti si copii, relatiile nascute din infiere,
tutela si curatela etc.
1reptul procesual civil, fixat in mare parte in 7odul de procedura
civila al %epublicii 9oldova, reprezinta ansamblul de norme !uridice care
reglementeaza ordinea dezbaterii si rezolvarii, de catre !ustitie, a cauzelor
civile, precum si indeplinirea 0otaririlor !udecatoresti privind cauzele respective.
$iind norme de drept procesual, aceste norme reglementeaza raporturile care apar
intre organele de infaptuire a !ustitiei ,!udecatorii, 7urtile de "pel, 7urtea
#uprema de Mustitie a %epublicii 9oldova- si cetateni, precum si intre cetateni
ca parti in proces.
34
1reptul penal cuprinde normele !uridice care reglementeaza relatiile
sociale pre!udiciate prin infractiuni. "ceste norme !uridice stabilesc pedepsele si
determina conditiile in care statul trage la raspundere penala persoanele care savirsesc
infractiuni. 1n raporturile !uridice penale intotdeauna unul dintre subiecti este
statul, iar celalalt subiect - infractorul. 9etoda de reglementare este cea a sub-
ordonarii, normele !uridice avind intotdeauna caracter imperativ. rincipalul
izvor de drept este 7odul penal.
1reptul procesual penal este format din ansamblul de norme !uridice
care reglementeaza activitatea organelor de urmarire penala, a procuraturii si a
instantei de !udecata in !udecarea cauzelor penale, pentru descoperirea infractiu-
nilor. 'e asemenea, ele reglementeaza raporturile acestor organe cu cetatenii
asupra carora se rasfringe activitatea lor. rincipalul izvor de drept este 7odul
de procedura penala. 9etoda de reglementare este cea a subordonarii, iar nor-
mele !uridice au un caracter imperativ.
1.#.Esti!ati rolul dreptului constitutional asupra altor ra!uri de drept in
&epublica 'oldova.
:rice sistem presupune o ierar0izare a elementelor sale componente. #istemul
de drept la fel cunoaste o asemenea ierar0izare a ramurilor sale. entru a
determina locul ramurii dreptului constitutional in sistemul dreptului, trebuie sa
tinem cont de doua aspecte: importanta relatiilor sociale reglementate prin
dreptul constitutional si valoarea formelor !uridice, prin care vointa detinatorilor
puterii devine drept ,izvoarele de drept-.
&ormele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii
sociale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii,
'e stat.astfel de relatii prezinta ce mai mare importanta pentru popor.'e aceea
aceste relatii sociale sunt reglementate de, legea fundamenta a statului care se
situeaza in fruntea sistemului de drept. 'in normele constitutiei se desprind
principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor
de activitate. in cadrul activitatii de
'reptul 7onstitutional contine norme elaborate in cadrul activtatii de realizare a
puterii de stat care este o activitate de conducere la nivel superior celorlalte
activitati de conducere. 7onstitutia, ca izvor principal al dreptului
constitutional este in acelasi timp izvorul principal pentru intregul drept. :rice
ramura de drept isi gaseste fundamentul !uridic in normele din constitutie. :
modificare intervenita in dreptul constitutional impune modificari
corespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri de drept care contin
%eglementari ale acelorasi relatii sociale.'reptul constitutional este ramura
principala in sistemul de drept.
Subiectul 2. %ndatoririle "unda!entale.
2.1 e"initi notiunea indatoririlor "unda!entale si evidentiati trasaturile
caracteristice.
indatoririle "undamentale sunt obligatii
esentiale ale
cetatenilor pentru a
indeplini sarcinile
societatii* realizarea
lor se asigura prin
convingere sau, la
necesitate, se
foloseste forta
coercitiva a
statului* indatoririle
fundamentale sunt
reglementate de
7onstitutie.
3<
indatoririle fundamentale ale cetatenilor formeaza obiectul
7apitolului 111 din )itlul 11 al 7onstitutiei %epublicii 9oldova. :bligatiile
fundamentale prevazute in acest capitol al 7onstitutiei pot fi grupate in doua
categorii principale, dupa cum le sunt destinate sa apere societatea constituita in
stat sau sa asigure convietuirea pasnica a cetatenilor intre ei.
"ceste doua categorii principale sunt:
obligatiile fundamentale fata de stat, in care se cuprind urmatoarele
indatoriri ale cetatenilor:1 F
apararea patriei
devotamentul fata de tara
respectarea 7onstitutiei si a celorlalte legi
de a contribui prin impozite si taxe la c0eltuielile publice.
1J
b- indatoririle fundamentale destinate sa asigure convietuirea pasnica a
cetatenilor si a celorlalte persoane aflate pe teritoriul tarii. 'in aceasta
categorie fac parte urmatoarele indatoriri:
- ndatorirea de a
respecta drepturile,
interesele legitime
si demnitatea altor
cetateni*
- indatorirea
cetatenilor
moldoveni, a
cetatenilor straini si
a apatrizilor de a-si
exercita drepturile
si libertatile
constitutionale cu
buna credinta*
- obligativitatea
protectiei mediului
incon!urator si a
ocrotirii
monumentelor de
istorie si cultura*
indatorirea
parintilor de a
asigura cresterea
copiilor si a
copiilor de a le
acorda a!utor
parintilor.
2.2 Stabiliti corelatia dintre indatoririle si drepturile "unda!entale ale
o!ului si cetateanului.
#e cunoaste faptul ca nu poate sa existe drept fara indatorire.
2.# Esti!ati indatoririle "unda!entale enu!erate in Constitutia &epublicii
'oldova.
:bligatiile fundamentale fata de stat, care este o categorie importanta, contin2nd
cele mai principale indatoriri ale cetatenilor. "stfel, cum s-a
mentionat de!a,
din aceasta
categorie de
obligati faGjparte
urmatoarele
indatoriri:
'evotamentul ,fidelitate- fata de tara, care presupune si
obligativitatea depunerii !uram2ntului de catre cetatenii carora li s-au incredintat
functii publice.
3J
"ceasta indatorire are un continut predominant moral,
deoarece impune cetateanului o atitudine de respect fata de trecutul tarii,
devotament participativ la straduintele colective, urmarind propasirea ei.
7onstitutia prevede ca fidelitatea fata de tara este sacra". #e
remarca faptul ca indatorirea de fidelitate fata de tara ca obligatie generala
apartine tuturor cetatenilor moldoveni, indiferent daca acestia se afla in tara sau
in strainatate. $idelitatea decurge din calitatea de cetatean al statului. 7onstitutia
nu distinge intre cetateni moldoveni si cetateni apartin2nd minoritatilor
nationale.
"pararea patriei, prevede obligativitatea serviciului militar
4Q
.
"pararea patriei este "o indatorire sf2nta a fiecarui cetatean, a tuturor celor care
se simt parte a acestui popor si a acestui pam2nt"
41
. indatorirea de aparare a
patriei este prevazuta in 7onstitutie, prin care cetatenilor li se impune sa fie
intotdeauna pregatiti pentru a da riposta cuvenita, at2t in cazul unei agresiuni
armate, c2t si in cazul altor actiuni indreptate impotriva tarii. "pararea tarii este
o obligatie ce revine at2t barbatilor, c2t si femeilor, "pararea patriei este un
drept si o datorie sf2nta a fiecarui cetatean
4
.
"liniatul . din art. 5< prevede satisfacerea serviciulmilitar. #erviciul
militar este obligatoriu pentru barbatii cetateni moldoveni care au implinit v2rsta
de 1J ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege: serviciul militar este
satisfacut in cadrul fortelor militare, destinate apararii nationale, pazei frontiere
si mentinerii ordinii publice in conditiile legii G.
indatorirea la contributii financiare.- aceasta indatorire este la fel
instituita fa 7onstitutie: "cetatenii au obligatia sa contribuie prin plata
impozitelor si taxelor stabilite prin lege la c0eltuielile publiceG . #istemul legal
de impunere % stabileste 7onstitutia 1 trebuie sa asigure asezarea !usta a
sarcinilor fiscale , este de natura sa reglementeze egalitatea tuturor cetatenilor K
indeplinirea acestor obligatii fundamentale, conform c2stigului realizat de
fiecare. 'e asemenea, orice alte prestatii sunt interzise, in afara
OO nrin lege in situatii exceptionale. "ceasta prevedere se interpreteaza in sensul T
daca in anumite
zone ale tarii apar
situatii
exceptionale,
autoritatile publice
pot sa ia masurile
ce se impun numai
in conformitate cu
legea.
Unele categorii
de cetateni sunt
scutiti, in temeiul
unor legi speciale,
de obligatia de a
plati impozite si
taxe: veteranii de
razboi, persoanele
0andicapate,
pensionarii de
invaliditate etc.
"stfel toti
cetatenii
%epublica
9oldova, to afara
de cei mentionati
au obligatia de a
contribui la
c0eltuielile
publice in baza
taxelor si
impozitelor
stabilite prin lege.
%espectarea 7onstitutiei si a
celorlalte legi
"ceasta este o
obligatie
elementara ce
revine tuturor
persoanelor
domiciliate sau
rezidente in
9oldova,
indiferent daca
sunt cetateni
moldoveni, straini
sau apatrizi.
"ceasta indatorire
este stipulata sub
forma unui
principiu
fundamental,
potrivit careia
indiferent de
raspunderea ce
este antrenata si de
calificarea faptei
,infractiune,
contraventie,
abatere-, rezulta ca
a fost incalcata
norma legala, iar
1=
raspunderea are
valoare egala fata
de toti cetatenii
tarii.
:bligatia cetatenilor moldoveni, a cetatenilor straini si a
apatrizilor de a-si exercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna
credinta. Exercitarea cu
buna credinta a
drepturilor este
opusul at2t al
abuzului de drept,
c2t si al fraudei de
lege.
"buzul de
drept vizeaza de
fapt exercitiul
unui anumit drept
intr-o forma
aparent legala, dar
prin modul in care
este exercitat
aduce pre!udiciu
drepturilor i
intereselor
legitime ale altor
cetateni sau
interesului
general.
'aca pentru
moldoveni aceasta
este indatorirea
fundamentala
cetateneasca,
pentru straini sau
apatrizi, care se
afla pe teritoriul
9oldovei, aceasta
este o obligatie
care decurge din
necesitatea
respectarii ordinii
de drept instituita
ca urmare a
exercitarii
suveranitatii de
catre fiecare stat.
rotectia mediului incon!urator, ocrotirea monumentelor, care
sunt reglementate in ar; 5= din 7onstitutia %epublicii 9oldova. indatorirea
fiecarui cetatean e de a prote!a
mediul
incon!urator, de a
ocroti
monumentele
istorice si
culturale.
indatorirea
parintilor de a
asigura cresterea,
educatia si
instruirea copiilor,
ultimii fiind
obligati sa aiba
gri!a de parinti si
sa 1e acorde
a!utor.
7etatenii
%epublicii
9oldova
beneficiaza de
drepturi fi
Tbertati, insa, pe
l2nga acestea, ei
mai au o serie de
indatoriri, care
trebuie indeplinite.
"ceste indatoriri
sunt obligatiile
fiecarui cetatean
in parte.

TEST nr. #.
Subiectul 1. 'ari siste!e /"a!ilii0 conte!porane de drept.
%denti"icati conceptul si trasaturile !arelui siste! /"a!iliei0 de drept
conte!poran.
'oar la prima vedere s-ar parea ca fiecare stat isi are dreptul sau propriu, drept
nefiind supus unei influente din afara, in realitate, insa, legislatia oricarui stat e
supusa unei influente, mai mari sau mai mici, din afara. 7u atit mai mult, orice
stat se straduie sa ia in consideratie practica de reglementare normativa din
alte state. 7a urmare, se observa tendinta statelor de a adera la anumite bazine de
civilizatie !uridica. "ceasta permite evidentierea unor grupuri de sisteme de
drept din mai multe state in familii de drept", notiune care, evident, nu
corespunde unei realitati biologice. aralel cu categoria familie de drept", in
literatura !uridica se aplica si categoria mare sistem de drept".
#tiinta dreptului inainteaza mai multe idei, propuneri, criterii ce
pot fi puse la baza diferentierii sistemelor de drept nationale sau, dimpotriva,
atribuirii lor la anumite mari sisteme de drept si anume: gradul de evolutie si de
cultura al diverselor comunitati umane* rolul predominant intr-un anumit sistem
de drept al legii, cutumei sau religiei etc.
1.2.,eneralizati principalele "a!ilii de drept conte!poran
a) !amilia dreptului romano-germanic. #istemele !uridice de tra-
ditie romanica, aparute in Europa si existente in alte parti ale, lumii, sint
rezultatul receptionarii dreptului roman. 'estul de esentiala s-a dovedit a fi si
influenta cutumelor germanice. E cunoscuta, de asemenea, si influenta franceza asupra
dezvoltarii dreptului modem.
#istemele !uridice de traditie romanica, la rindul lor, pot fi clasificate
in: sisteme care cunosc o mai pronuntata in"luenta "ranceza ,Kelgia, or-tugalia,
#pania, ;uxemburg etc.-* sistemel e de inspiratie germanica ,/er-
mania, El veti a, "ust ri a et c. -* sist eme nordice. Ult imel e,desi sint
si st eme de t radi ti e romani ca, au cunoscut o puterni ca infl uenta
germani ca si c0iar si de common-la?.
7a rezultat al colonizarii unor imense teritorii, familia
de drept romano- germanica a depasit continentul european. "stfel,
la acest sistem adera ma!ori tat ea statelor "meri ci i ;at ine si
7entral e. "cest sistem de drept e caract eri st i c si unor stat e care,
desi nu au fost supuse domi nat i ei st rai ne, au mani festat dori nt a
de occi dentali zare a drept ul ui .
"cestui mare sistem de drept ii sint caracteristice
urmatoarele. #tatele care adera la acest sistem dau prioritate legii ca
izvor de drept. E specifica, de asemenea, exi st ent a const it ut ii l or, ca
act e normati ve fundamental e ale statel or, precum si a coduri lor
,cum ar fi, de exemplu, 7odul civi l francez di n 1JQ4, 7odul ci vil
german di n 1=QQ etc. -
b) !amiliadreptului anglo-saxon. "cest sistemmai poarta denumireade
common-la2.
7ommon-la?a aparut in "nglia si prezinta caracteristici cu totul opuse
familiei dreptului romano-germanic. El reprezinta un sistem !uridic ce guverneaza
inca teritorii intinse ce depasesc cu mult limitele 9arii Kritanii. "cest drept s-a
impus datorita expansiunii coloniale britanice. 'esi imperiul britanic nu mai este
astazi decit o amintire, fostele colonii britanice au pastrat mostenirea sistemului de
common-la?. #istemul in cauza e valabil si pentru #tatele Unite ale "mericii care au
iesit de mult din orbita politica, economica si culturala engleza.
c) &istemul de drept socialist. "cest sistemde drept nu poate fi pus pe
acelasi plancualtesistememari dedrept. Unadintrasaturilelui fundamentale eideologizarea
pronuntata adreptului si contrapunerea lui dreptului burg0ez".
'reptul socialist" pretindea a fi un drept superior tuturor tipurilor de
drept existente anterior, precumsi dreptului existent instatelecontemporane care nuse
atribuiau la orinduirea socialista". #istemul de drept socialist includea nunumai dreptul
sovietic, ci si dreptul dintr-o serie de statedinEuropa deEst si 7entrala, "sia, "merica.
'esi apreluat, incontestabil, delasistemul dreptului romano-germa-nic unele
aspecte ,de exemplu, impartirea dreptului pe ramuri-, sistemul dreptului socialist nu
recunostea divizarea in drept public si drept privat, considerind, invirtutea unor ratiuni
ideologice, ca intreaga reglementare legala este de drept public. :asemenea teza nurezista
nici unei critici.
d) !amilia dreptului musulman. E un sistemde drept ce si-a pastrat
pozitii serioaseintr-oseriedestatedin"siasi "frica. 'reptul musulman nuvaputeasustinein
profunzimecomparatiacumarileconstructii !uridice pecareni le-aulasat %oma sau&apoleon,
scria %. 70arles. 1slamul ,delaradacina selamsupunerefata de'umnezeu"- esteincele
dintii oreligie, apoi unstat si, insfirsit, ocultura".
1
'inpunctdevedereformal,sursadreptuluimusulmanestedoctrina.#ursaistoricaaacestui
sistemoconstituie:7oranul,#unna,1d!ma,1d!iti0ad.
7oranul, carteasfintaamusulmanilor, consacradreptului 5QQdincele634.
versete.#unna reprezinta tot ceea ce a fost atribuit de catre traditie profetului
9a0omed.
1d!mainseamnaprecepteleinvatatorilor,caresintrezultatul unuiconsens.
1d!iti0ad inseamna !urisprudenta.
e) !amilia dreptului traditional. "cest sistem de drept si-a pastrat
radacinile mai ales in Maponia si, partial, in 70ina. 'reptul traditional, in esenta, e
un drept caracteristic epocii medievale si, indiscutabil, sfera sa de aplicare e extrem de
redusa. )otusi, o serie de reguli s-au transmis legislatiei moderne si contemporane.
"stfel, codul civil !aponez contine reglementari ce se deosebesc total de
reglementarile contemporane. "cest lucru poate fi observat, mai ales, in
reglementarea relatiilor familiale.
%) Dreptul a"rican cutumiar. E un sistem de drept ce contine reguli
care reflecta caracterul agrar al civilizatiei africane. 7ea de-a doua caracteristica a
dreptului african este caracterul sau colectivist sau comunitar. 7ea de-a treia
caracteristica este sensul sau profund religios, in sfirsit, este de notat caracterul oral
al dreptului african.
"laturi de cutume si norme religioase se intilnesc si alte modalitati de
exprimare a dreptului, cum ar fi edictele orale ale sefului comunitatii ,trib, uniuni de
triburi-.
1.#.Esti!ati locul siste!ului de drept al &epublicii 'oldova in !arile
siste!e de drept conte!poran.
#istemul de drept al %9 face parte din marea familie de drept romano-
germanic. #pecific acestei familii de drept consta in prioritatea acordata legilor
ca izvoare de drept in stat. #tatul are constitutie care reglementeaza organizarea
si functionarea principalelor organe de stat, ca parlament, guvern, autoritatea
!udecatoreasca, sunt consfintite drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor.7onstitutia fiind legea suprema in stat se situeaza deasupra tuturor
actelor nationale care contravin acesteia.: problema importanta rezida in faptul
divergentelor aparute intre legislatia nationala si internationala prioritatea avind
cea internationala art.J constitutie. ;ocul sistemului de drept al %9 din cadrul
.Q
familiei romano-germanice are ca scop armonizarea si democratizarea legislatiei
conform practicilor altor state. #tatul %9in coraport cu celelalte sisteme de
drept neavind inc0eiate careva acorduri internationale de fiecare data va actiona
pe cale diplomatica.'e asemenea prezenta 7odurilor editate de legislatorul
moldovean are scop de a supune reglementarii !uridice principalele raporturi
!uridice aparute in societate.
Subiectul 2. Statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in
&epublica 'oldova.
2.1 e"initi notiunea cetatenilor straini si al apatrizilor in &epublica
'oldova.
roblemele de ordin economic si social cu care se confrunta in
ultimi ani populatia %epublicii 9oldova amplifica din ce in ce mai mult
fenomenele migrationale. in prezent, potrivit datelor oficiale aproximativ 6QQ-
<QQ mii dintre cetateni activi ai tarii se afla in strainatate, ma!oritatea din care
muncesc ilegal.
7onform ;egii cu privire la statutul !uridic al cetatenilor straini si
al apatrizilor in %epublica 9oldova, se considera cetatean strain persoana care
nu are cetatenia %epublicii 9oldova, dar care are dovada apartenentei sale la un
alt stat, apatrid 4 persoana care nu
are cetatenia
&epublicii 'oldova si
nici dovada
apartenentei sale la un
alt stat.
$ve! doua
categorii de cetateni
straini: cetateni straini
cu traiul stabilit
per!anent in
&epublica 'oldova@
cetateni straini ce se
a"la te!porar in
&epublica 'oldova.
in
considerentele ca
exista un ansa!blu de
cauze din care
cetatenii straini si
apatrizii se a"la in
&epublica 'oldova,
este necesar a
concretiza aceste
notiuni si actele ce %e
sunt eliberate in
dependenta de statutul
lor.
2.2 eter!inati drepturile, libertatile si indatoririle
cetatenilor straini si apatrizilor care do!iciliaza legal si obisnuit pe
teritoriul &epublicii 'oldova si celor care te!porar se a"la in tara.
7etatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi, libertati si
indatoriri ca si cetatenii %epublicii 9oldova, cu unele exceptii ce sunt stabilite
de lege
J
.
"i bene!iciaa de
drepturi si de libertati
!ara a lea interesele
statului, drepturile si
interesele legitime ale
cetatenilor $epublicii
5oldova si ale altor
persoane.
Cetatenii straini si
apatriii sunt egali in
!ata legii si a
autoritatilor publice,
!ara deosebire de rasa,
nationalitate, origine
etnica, limba, sex,
opinie, apartenenta
politica, avere sau de
origine sociala.
Cetatenii straini si
apatriii au dreptul la
domiciliere in
$epublica 5oldova in
baa actelor de
identitate valabile. Cei
sositi temporar in
$epublica 5oldova au
dreptul sa domiciliee
con!orm actului stabilit
de legislatie.
Cetatenii straini si
apatriii au dreptul la
munca si la protectia
ei. "i nu pot !i
desemnati in !unctie
sau antrenati in
activitati pentru care se
cere cetatenia
$epublicii 5oldova.
ersoanele care doresc sa se stabileasca cu domiciliul pe
teritoriul %epublicii 9oldova in scopul reintegrarii familiei vor solicita
adeverinta de imigrant si vor confirma ca dispun de spatiu locativ si mi!loace
suficiente pentru satisfacerea necesitatilor familiei reintegrate. $amilia
imigrantului poate sa includa: sotia ,sotul-, copiii, tatal si mama, precum si
persoanele asupra carora este stabilita tutela sau curatela. ersoanele
nominalizate, cu exceptia copiilor minori si a sotiei ,sotului-, pot imigra in
%epublica 9oldova numai in cazul in care se stabilesc cu traiul la persoane care
cel putin de 3 ani domiciliaza pe teritoriul %epublicii 9oldova.
9igratia de munca are drept scop plasarea in c2mpul muncii a
lucratorilor imigranti care poseda specialitati deosebit de solicitate in tara si a
specialistilor de calificare inalta, atragerea investitiilor straine, precum si
plasarea in c2mpul muncii peste 0otare a cetatenilor %epublicii 9oldova in
scopul reducerii soma!ului intern.
"u drept de munca in %epublica 9oldova numai acei cetateni
straini si apatrizi care au obtinut de la 'epartamentul 9igratiune permise de
munca permanente sau cu termen fixat.
9igratia pentru obtinerea studiilor are loc conform 7onventiei
inc0eiate de %epublica 9oldova cu alte state, precum si in baza contractelor
inc0eiate de institutiile de invatam2nt din %epublica 9oldova, autorizate in
modul stabilit, cu persoane fizice sau !uridice straine. Ei se bucura de aceleasi
drepturi si aceleasi obligatii ca si elevii si studentii din %epublica 9oldova.
9igratiunea frontaliera a populatiei din zonele de frontiera ale
tarii se reglementeaza in baza tratatelor bilaterale inc0eiate intre %epublica
9oldova si statele vecine.
#tatutul de imigrant se acorda cetateanului strain sau
apatridului din momentul eliberarii adeverintei de imigrant de catre
'epartamentul de 9igratiune si inceteaza o data cu obtinerea cetateniei
%epublicii 9oldova sau cu emigrarea cu trai permanent peste 0otarele tarii.
2.# Evaluati institutiile juridice privind extradarea, expulzarea si acordarea
azilului politic cetatenilor straini si apatrizilor in &epublica 'oldova.
%efugiatii si situatia in care a nimerit aceasta categorie de
persoaneesteoproblema noua pentru
%epublica 9oldova, ea se
confrunta cu aceasta
problema doar de c2tiva
ani. intreaga populatie
trebuie sa fie constienta de
situatia cu totul dificila in
care au nimerit oameni la
fel ca si noi, insa pentru
moment lipsiti de adapost,
0rana, lucru etc.
#olicitant de azil -
strain care solicita statut
de refugiat*
"zil politic -
protectie exceptionala
acordata strainului de
catre resedintele
%epublicii 9oldova ;a
acordarea azilului,
statutului de refugiat,
protectiei temporare, nu se
fac discriminari pe motiv
de rasa, nationalitate,
origine etnica, limba,
religie, sex, opinie,
apartenenta politica, avere
sau de origine sociala.
#e respecta
confidentialitatea, unitatea
familiei, protectia
copilului.
#tatutul de solicitant
incepe din momentul
depunerii de catre strain a
cererii de acordare a
statutului de refugiat si se
inc0eie o data cu emiterea
unei decizii prin care el
este recunoscut refugiat
sau prin care i se respinge
cererea.
1n cazul contestarii
deciziei prin care
strainului i s-a respins
cererea, acesta isi
pastreaza statutul de
solicitant de azil p2na la
epuizarea tuturor cailor
ordinare de atac.
#olicitantii de azil
care au intrat ilegal in
%epublica 9oldova sunt
considerati admisi
temporar pe teritoriul tarii
si nu vor fi sanctionati
.1
pentru intrarea ilegala in
tara in cazul initierii
procedurii de acordare a
statutului de refugiat.
)ratamentul acestor
persoane se va conforma
standardelor internationale
leferitoare la drepturile
omului.
#olicitantii de azil
care nu au trecut frontiera
de stat vor fi admisi in
teritoriul tarii la solicitarea
directorului 'irectiei
rincipale pentru
%efugiati. Ei pot fi plasati
in centre de receptie, triere
si cazare.
in scopuri de
identificare si evidenta,
solicitantilor de azil li se
intocmesc dosare
personale ce contin date
referitoare la P.identitatea
lor, fotografii, amprentele
digitale si alte date.
Extradarea este un act de asistenta !uridica prin care un stat pe teritoriul caruia
s-a refugiat un infractor sau condamnat , care nu este cetatean al statului
solicitat, este predat , la cerea statului in drept a-l urmari penal, !udeca sau
supune la executarea condamnarii penale. 7a regula cetatenii proprii nu se
extradeaza..
1n doctrina de specialitate extradarea este definita ca fiind _un act de asistenta
!uridica interstatala in materie penala care urmareste transferul unui individ
urmarit sau condamnat penal din domeniul suveranitatii !uridice a unui stat in
domeniul celuilalt stat ._
%olul principal al extradarii este acela de a asigura fiecarui stat conditii optime
de realizare a !ustitiei, prin represiunea infractiunilor.
Extradarea este o institutie !uridica at2t a dreptului intern, c2t si a dreptului
international prin care persoanele vinovate de sav2rsirea unor infractiuni
internationale sunt predate statelor indreptatite a le !udeca si condamna ori a le
obliga sa execute o pedeapsa la care au fost condamnate.
Extradarea este un act de cooperare a statelor impotriva infractorilor de un
anumit gard de periclozitate, pentru a impiedica sutragerea acestora, prin
refugierea pe teritoriul altui stat, de la raspundereapenala.
..ersoanele supus extradarii
a-ersoane care pot fi extradate ,conditie pozitiva- pot fi extradate la cererea
unui stat strain, persoanele care sunt urmarite penal sau sunt trimise in !udecata
pentru sav2rsirea unei infractiuni, ori sunt cautate in vederea executarii unei
pedepse sau a unei masuri de siguranta in statul respectiv.
Extradarea va putea fi acordata :
a- daca fapta care a dat loc !udecatii a fost comisa impotriva unei persoane,
institutii sau bun av2nd caracter public in statul solicitant*
b- daca persoana care a format obiectul !udecatii avea ea insasi un caracter
public in statul solicitant.

TEST nr. #1
Subiectul 1. ;roble!e teoretice si practice ale realizarii dreptului.
1.1.%nterpretati conceptul, inse!natatea si "or!ele de realizare a dreptului.
"doptarea normelor !uridice nu reprezinta un scop in sine , ci
numai prima etapa obligatorie a procesului de reglementare !uridica a relatiilor
sociale.Urmatoarea etapa importanta o reprezinta transpunerea in viata a
prevederilor legale.)raducerea in viata reprezinta factorul decisiv al existentei
dreptului in general. rin urmare pZu realizarea acestor obiective este nevoie de
cumularea unor conditii precum [ la traducerea in viata a prevederilor cuprinse
in normele legale participa subiecti speciali ,statul, autoritatilepublice, organizatii
nestatale, persoanefizice ,cetateni, cetateni straini, apatrizi-. $iecaredinacesti subiecti suntnevoiti
dea-sicunoastestatutullor !uridicdeaceeastatuladopta,publicalegipZucapopulatiasaseinformeze.
'easemeneaseimpuneasigurareadecatrestataunuicadruorganizatoriclegal siaccesibil poporului.
1nsemnatatea rezida in faptul ca statul prin adoptarea de legi va sanctiona
comportamentul celor care incalca legea si aplicarea dreptului va fi posibila fara
careva incoveniente."stfel ppopulatia urmeaza a se conforma si respecta
normele !uridice existente. 7eea ce tine de formele de realizare a dreptului
exista diferite opinii in literatura de specialitate insa cea mai eficienta ar fi
realizarea normelor pro0ibitive deoarece se intilnesc in cadrul mai multor ramuri
de drept si pZu a realiza conduita prescrisa urmeaza ca subiectii sa se abtina de la
incalcarea normelor !uridice. : forma de realizare a dr ar fi respectarea si
executarea dispozitiilor legale de catre cetateni si realizarea dreptului prin
aplicarea n! de catre organele de stat competente.
1.2.,eneralizati speci"icul aplicarii ca "or!a de realizare a dreptului.
"plicarea, caformaspecialaderealizareadreptului, poatefi definitacaoactivitatepractica a
statului princareacesta, prinintermediul organelor sale, infaptuiesteprevederile normelor
!uridice, actionind ca titulari ai puterii destat, activitate cesedesfasoara informele oficiale
stabiliteprinlege. 'eaici rezulta urmatoarele:
-aplicarea e o activitate practica in cursul careia organele de stat i nfaptui esc
prevederi l e normel or !uri di ce*
-organele de stat actioneaza, potrivit competent ei lor, ca titulari ai
autoritatii de stat*
-apl icarea dreptului e o forma a act ivit at ii statale*
-activitatea de aplicare a dreptului se desfasoara conform unei pro-
ceduri special e, in forme st ri ct stabil it e de l ege*
-spre deosebi re de realizarea dreptului prin respectarea si executa -
rea normel or !uridice care se poate desfasura si fara crearea unor
raporturi !uridice, aplicarea dreptului este nemi!locit legata de ra -
port uri !uri di ce i n care un subiect al l ui i nt ot deauna este stat ul .
&ot i unea de apl i care a drept ul ui est e rezer vat a numai
acel or set e de reali zare care si nt i nfaptuit e de organel e st at ul ui ,
potri vi compet ent ei lor.
#pre deosebire de alte forme de realizare a dreptului,
aplicarea se deosebeste prin faptul ca ea impune intotdeauna actiuni
,respectarea, de exempl u, i mpune abti nerea de la anumit e acti uni-
si acest ea sint obli gat ori i.
"pli carea drept ul ui are un caract er deri vat , i n sensul
ca ea asi gura reali zarea drept ul ui pentru t ert e persoane.
&ecesit at ea apli cari i dreptului apare atunci cind:
l . 'repturi l e si obli gati unil e subiecti l or nu pot aparea fara 0oiari rea
autoritatii publice respective. 'e exemplu, dreptul de a fi pensionat
cetateanul il capata numai dupa adoptarea deciziei organului competent.
"plicarea e necesara in cazul aparitiei unor litigii intre subiectii
conflictului privind anumite drepturi, incalcarii unor drepturi, apa
ritiei unor bariere pentru exercitarea drepturilor, in aceste cazuri
subiectul cointeresat se va adresa in instanta de !udecata sau la au
toritatea competenta, care vor analiza cazul si vor adopta deciziile
respective.
"plicarea dreptului e necesara in cazul comiterii unor fapte ilicite.
;a cercetarea cazului, se va stabili vinovatia, pre!udiciul cauzat si
se va adopta decizia respectiva.
in cazul unor fapte ale persoanelor fizice si !uridice si a unor eve
nimente de care legislatia leaga aparitia unor efecte !uridice.
"plicarea dreptului poate fi privita ca un proces complex ce se desfa-
soara nu la voia intimplarii, ci conform unor cerinte legate atit de necesitatea stabilirii
corecte a impre!urarilor de fapt, cit si de necesitatea aplicarii corecte a normei
!uridice ce reglementeaza situatia stabilita.
in legatura cu aceasta, pot fi evidentiate mai multe etape, faze ale pro-
cesului de aplicare a dreptului. "ceste faze constituie un proces unic. $azele aplicarii
difera de la un caz la altul, in dependenta de caracterul normei !uridice aplicate si
actul individual adoptat in legatura cu aplicarea.
1.#.Stabiliti coraportul actului nor!ativ4juridic cu actul interpretativ si
actul aplicativ.
"ctul deaplicare adreptului esteactul !uridicconcret careproduce anumite
efecte!uridiceconcretizateinnasterea, modificareasaustingerea unor raporturi !uridice" -
considera profesorul 1on'ogaru.
1
"ctul deaplicareadreptului esteunact deputeredestat cucaracter individual
concret, emis deunsubiect competent pentruuncaz!uridic concret, in scopul stabilirii
prezentei saulipsei drepturilor sau obligatiunilor subiective si determinarii, in baza
normelor !uridice respective, a volumului lor"- sustineprofesorul rus>. ;azarev.
"ctul normativ !uridic este un act primar, pe cind actul aplicativ
este un act derivat. "ctele aplicative rezulta intotdeauna din cele
normative si sint adoptateinbaza lor.
"ctul normativ !uridic intervine pe planul elaborarii dreptului, pe
cindactul deaplicareadreptului, peplanul transpunerii acestuiain
viata, peplanul aplicarii dreptului.
"ctivitatea normativa !uridica este rezervata doar unor autoritati
publice. rofesorul &icolaeopaareperfecta dreptateafirmmdca,
inprincipiu, nimicnuseopunecaunorgancareelaboreazaunact
normativ sapoata elabora si acte deaplicare (a majori ad minus).
#pre exemplu: guvernul edicteaza atit 0otariri - acte normative
- cit si decizii individuale, acte de aplicare adreptului".
'acaactivitateanormativaestestrict reglementataincompetentaunor organe ale
statului, activitatea deaplicare poatefi realizata deorice organ al statului si, in limite
determinate, c0iar si de organizatii nestatale.
"ctele deaplicare intotdeauna daunastereunor raporturi !uridice.
"cesteraporturi !uridiceapar, fieintreorganul emitent si unalt su
biect dedrept, fieintre doua subiectededrept distinctedeorganul
destat careaemis actul deaplicare.
#pre deosebire de actele normative care au un caracter general,
impersonal, tipic, in!onctivsiireprogabil, acteledeaplicareadrep
tului sint acte individuale, concret determinate, referindu-se la o
situatiedefapt.
"ctul normativ, avind un caracter general, actioneaza in mod re
petat, continuu, inmasuraincareseproduce ipoteza prevazuta de
norma, producindu-si efectele impersonal si difuz pina la abroga
rea lui, expirarea termenului ,daca a fost edictat pentru oanumita
perioada-, sau pina la caderea in desuetudine. "ctul de aplicare adreptului, fiindindividual,
isi consumaefecteleodatacusolutionareaspetei deduse.
<. Emiterea actelor aplicative nuestenumai undrept al organelor de
stat, ci si oobligatie !uridica. :rganul destat esteobligat saemita
actul deaplicare. Emiterea actului aplicativconstituieunadinatributiileautoritatii respective.
'acaactulnormativintrasiiesedinvigoareduparegulistrictdeterminateprinlege,
actuldeaplicaredevineobligatoriudinmomentul comunicariisalecelorinteresati.70iardinmomentul
comunicarii incepesasescurga termenul incadrul caruiapoatefi contestat decatrepartea
nemultumita.intimpceactul normativisi intindeefectelepetoataperioadaincareesteinvigoare,
actul deaplicareisi epuizeazaefecteleinmomentul adoptarii sale.
Totarul ce separa actul normativ deactul de aplicare il reprezinta denumirea, scopul urmarit,
continutul diferit, finalitatea deosebita alecelor doua categorii de acte. 'enumirea nu
intotdeauna poate fi obiect dedistinctieaactului normativdecel aplicativ. Unlucru este cert:
legea ,constitutionala, organica, ordinara- intotdeauna esteact normativ. "celasi lucruse
refera si laordonantele /uvernului, care intotdeauna sint actenormative, inceea ce priveste
celelalteacte,decretelepresedintiale, 0otaririle guvernului etc.-, ele pot fi atit normative, cit
si aplicative. 7alificarea si distinctia lor depindedescopul urmarit, continutul concret,
finalitatilesale.
Subiectul 2. +otiunea si i!portanta alegerilor.
2.1 e"initi notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principale si "unctia
sociala a alegerilor.
"legeri [ actiune prin care cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in
conformitate cu anumite procedure, persoanele care urmeaza sa faca parte din
organelle de conducere ale unui stat, unitate teritorial-administrativa sau ale unei
organizatii.
"legerile sunt libere - in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor se
exclude orice forma de contringere in raport cu participarea cetatenilor la alegeri
si la procesul votarii.
"legerile sunt periodice [ se desfasoara in anumite perioade de timp, fiind
limitate in timp.
"legerile functioneaza dupa principiul alternativitatii [ in listele cu candidate
trebuie sa fie inregistrati mai mult de un candidat.
,1- 7etateanul %epublicii 9oldova participa la alegeri prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat.
,.- articiparea la alegeri este libera ,benevola-. &imeni nu este in drept sa
exercite presiuni asupra alegatorului cu scopul de a-l sili sa participe sau sa nu
participe la alegeri, precum si asupra exprimarii de catre acesta a liberei sale
vointe
2.2 Clasi"icati si deter!inati !odurile si "elurile de alegeri.
"legerile sunt de diferite tipuri si anume:
1. alegeri directe: votare intre care alegatorul si candidatul la postul electiv nu
exista instante intermediare care ar exprima vointa alegatorului. "legatorul
voteaza direct pentru candidatul la postul electiv.
.. alegeri indirecte [ electoratul alege doar reprezentanti sau delgati care, la
rindul lor aleg candidatii propusi.
3.alegeri generale [ cind se aleg reprezentantii pentru toate locurile din
organismele reprezentative.
4. alegeri partiale sau suplimentare [ se desfasoara pentru a completa o parte din
locuri.
5. alegeri nationale [ se desfasoara in toata tara.
6. alegeri ordinare [ se desfasoara in termenele prevazute de constitutie sau de
lege, deregula, in legatura cu exprimarea termenului imputernicirilor.
<. alegeri extraordinare [ se desfasoara in cazul dezolvarii anticipate a
parlamentului.
J. alegeri desfasurate intr-un singur scrutin [ cind rezultatele alegerilor stabilesc
dupa votarea unica a alegatorilor. "re caracter definitivat.
=. alegeri desfasurate in . sau mai multe scrutine [ cind este necesar de . sau
mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din numarul candidatilor
la postul electiv.
1Q. alegeri repetate [ se desfasoara in cazurile in care alegerile de!a efectuate se
dovedesc a fi nevalabile. Ele nu sunt recunoscute din cauza incalcarii legislatiei
cu privire la alegeri.
2.# Evaluati institutia de revocare ca institutie juridica a dreptului
constitutional.
%evocarea inseamna organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pentru a
indeparta din functie o anumita oficialitate aleasa in prealabil.
%evocarea se face in baza unei petitii care este semnata de .Q-3Q ade persoane,
prin care ger desfasurarea alegerilor speciale.
9otivele pentru care se cere inlaturarea din funtie a persoanei oficiale sunt
diverse, incepind cu actiunile comise contrar legii si terminind cu nemultumirea
alegatorilor. 1n %9 revocarea, ca forma de manifestare a democratiei poate fi
aplicata doar fata de primari.
TEST nr. #3
Subiectul 1. $plicarea 2 ca "or!a speciala de realizare a dreptului.
1.1. %denti"icati notiunea aplicarii ca "or!a speciala de realizare a dreptului
si principiile acestuia.
$plicarea, caforma specialaderealizareadreptului, poatefi definitacao
activitatepracticaastatului princareacesta, prinintermediul organelor sale, infaptuieste
prevederile normelor !uridice, actionindcatitulari ai puterii destat, activitatecesedesfasoara in
formele oficiale stabiliteprinlege. 'eaici rezulta urmatoarele:
apl i carea e o act i vi t at e pract i ca i n cursul carei a organel e
de stat
i nfaptui esc prevederi l e normel or !uri di ce*
organele de stat actioneaza, potrivit competentei lor, ca
titulari ai
autoritatii de stat*
c- apl icarea dreptului e o forma a acti vit at ii statal e*
activitatea de aplicare a dreptului se desfasoara conform unei
pro
ceduri speci al e, i n forme strict stabi li te de lege*
spre deosebire de realizarea dreptului prin respectarea si
executa
rea normelor !uridice care se poate desfasura si fara crearea unor
raporturi !uridice, aplicarea dreptului este nemi!locit legata de ra
porturi ! uridice in care un subi ect al lui intotdeauna est e statul.
..
1.2.e!onstrati succesiunea etapelor procesului de aplicare a dreptului.
"plicarea dreptului poate fi privita ca un proces complex ce se desfa-
soara nu la voia intimplarii, ci conform unor cerinte legate atit de necesitatea stabilirii
corecte a impre!urarilor de fapt, cit si de necesitatea aplicarii corecte a normei
!uridice ce reglementeaza situatia stabilita.
1n legatura cu aceasta, pot fi evidentiate mai multe etape, faze ale pro-
cesului de aplicare a dreptului. "ceste faze constituie un proces unic. $azele aplicarii
difera de la un caz la altul, in dependenta de caracterul normei !uridice aplicate si
actul individual adoptat in legatura cu aplicarea.
"sa, de exemplu, daca ne referim la activitatea instantei !udecatoresti
in procesul de aplicare a dreptului, pot fi evidentiate urmatoarele faze:
1. &tabilirea starii de "apt constituie prima faza a procesului de aplicare a
dreptului. Ea presupune cercetarea si cunoasterea situatiei concrete, a
impre!urarilor, faptelor ce fac obiectul aprecierii. :rganul de aplicare, cercetind
starea de fapt, va trebui sa cunoasca situatia reala sub toate aspectele ei,
adevarul obiectiv. $apta !uridica va trebui cercetata la !usta ei valoare, pentru a o
considera pozitiva sau negativa, licita sau ilicita.
. 9legerea normei de drept aplicabile constituie urmatoarea faza, caremaipoarta
denumireade critica, ,selectionareanormei-. ;aaceasta faza urmeaza cafapta respectiva safie
apreciata dinpunct devedere !uri
dic. &umai in cazul unei calificari !uridice exacte a starii de fapt organul deaplicarea
dreptului vaadoptaodecizie adecvata si invers.
3. 7nterpretareanormelorjuridice reprezinta unmoment important al
procesului de aplicare a dreptului si consta in lamurirea intelesului exact si complet al
normei !uridice, gasirea celei mai adecvate solutii !uridice pentrufaptaconcretadata.
1
4. )laborarea si emiterea actului de aplicare a dreptului
constituie cea mai responsabila faza aprocesului deaplicare adreptului. Eaincununeaza
activitatea organului de aplicare a dreptului. rin actul de aplicare arelocindividualizarea
normelor !uridice. "cteledeaplicarealeorganelor de stat constituie un temei !uridic al aparitiei,
modificarii saustingerii raporturilor !uridice. $ara existenta acestor acte, fara
individualizarea prevederilor generale lacazuri concrete, intentia legiuitorului deadetermina
conduita subiectelor dedrept nusi-ar atingescopul.
5. )xecutarea actului de aplicare si controlul executarii lui se
impune ca o faza logica a procesului de aplicare a dreptului. 1mportant e si faptul
ca 0otarirea, decizia luata de organul de aplicare sa nu ramina pe 0irtie, ci sa fie
realizata practic.
1.#.Esti!ati actele aplicative e!ise de autoritatile publice din &epublica
'oldova si legatura lor cu actele nor!ativ4juridice si actele interpretative.
"ctele de aplicare a dreptului nu tin de competenta exclusiva a unei
singure autoritati publice. Ele pot fi emise de toate cele trei categorii de
autoritati publice ,legislative, executive ,!udecatoresti-.
"stfel, arlamentul, fiind unica autoritate legiuitoare a statului adopta
legi. 1n acelasi timp, arlamentul, conform atributiilor sale, adopta diverse acte
aplicative. Exemplu de acte aplicative emise de arlament ne pot servi: 0otaririle
arlamentului de numire in functie, 0otarirea privind votul de incredere acordat
/uvernului s. a.
resedintele %epublicii, in exercitarea atributiilor sale, emite decrete
obligatorii pentru executare pe intreg teritoriul statului ,alin. ,i- al art. =4 ,"ctele
resedintelui"- al 7onstitutiei %epublicii 9oldova-. Unele din decretele
resedintelui pot fi acte normative. 9a!oritatea absoluta a decretelor resedintelui
sint, totusi, acte aplicative. Exemplu de decrete, acte aplicative, ne pot servi:
decretele de numire in functie, de decorare cu ordine si medalii, de gratiere, de
acordare a cetateniei etc.
/uvernul, ca organ al puterii executive, adopta 0otariri cu caracter
aplicativ. rim-ministru, pentru organizarea activitatii interne a /uvernului, emite
dispozitii.
9inisterele, departamentele, in exercitarea atributiilor ce le
revin, emit ordine si instructiuni.
"utoritatile publice locale adopta 0otariri si dispozitii. 1nstantele !udecatoresti nu
fac decit acte de aplicare a dreptului ,0otaririle !udecatoresti-, neputind emite acte
normative.
rin actele de aplicare a dreptului se nasc, se modifica, se sting rapor-
turi !uridice concrete, ori apar drepturi si obligatii in sarcina unor subiecti de drept
concret.
Exemple de acte de aplicare a dreptului: proces verbal de contraven-
tie, decizie de sanctionare, decizie de pensionare, decizie de acordare a terenului de
constructie, order de pec0ezitionare, order de arest etc.
Subiectul2. ;rincipiile dreptului electoral.
2.1 e"initi notiunea de principii ale dreptului electoral si indicati4le.
;rincipiile electorale4 reprezinta o serie de standarde general
acceptate,fundamentale, care reflecta natura democratica a alegerilor in calitate
de fundament constitutional al puterii publice. Ele determina conditiile primare
de reglementare a drepturilor electorale. Clasi"icarea principiilor: rincipiile
organizarii si desfasurarii alegerilor Zrincipiile participarii cetatenilor
%epublicii 9oldova la alegeri Z rincipiile 7omplimentare.
2.2 $rgu!entati particularitatile generale ale "iecarui
principiu in parte si stabiliti corelatia dintre ele.
;rincipiile organizarii si des"asurarii alegerilor reflecta
conditiile incipiente deasigurare a raporturilor electorale. 7ategoria data include:
:bligativitatea alegerilor. in %epublica 9oldova alegerile s2nt unica modalitate
obligatorie si legala de formare a organelor reprezentative
centrale si de administratie publica locala. "utenticitatea ,nefalsificarea-
alegerilor: Totar2rile consiliului si biroului electoral, adoptate in limitele
competentei lor, s2nt executorii pentru autoritatile publice, intreprinderi,
institutii si organizatii, persoanele cu functii de raspundere, partide, alte
organizatii social-politice si organele lor, precum si pentru toti cetatenii.
eriodicitatea alegerilor: atributiile autoritatilor publice representative centrale
si de autoadministrare locala s2nt limitate in timp, de aceea alegerile ordinare
trebuie sa se desfasoare la anumite intervale de timp. 1ntervalele de timp s2nt
determinate de durata mandatului organelor ,persoanelor- respective. ;ibertatea
alegerilo:. principiul dat presupune ca in procesul de organizare si desfasurare a
alegerilor sa se excluda orice forma de constr2ngere in raport cu participarea
cetatenilor la alegeri si la procesul votarii. :rice cetatean isi exprima optiunea
electorala fara a fi supus vreo unui control si fara a fi tras la raspundere pentru
modul in care si-a exercitat acest drept.
"lternativitatea ,competitivitatea- alegerilor: in listele de
candidati trebuie sa fie inregistrati mai multi de un candidat. in cazul numarului
multiplu de mandate, numarul candidatilor inregistrati trebuie sa fie mai mare
dec2t numarul mandatelor disputate. "cest principiu nu este consacrat in 7odul
electoral al %9. "dmisibilitatea diferitor sisteme electorale: nici 7onstitutia,
nici 7odul
electoral al %9nu contin interdictii cu privire la utilizarea iferitor sisteme
electorale in procesul organizarii alegerilor centrale sau locale. ;egislatia
recunoaste caracterul legitim al alegerilor organizate dupa sistemul electoral
ma!oritar, al reprezentarii proportionale si al unor modele
mixte.1ndependenta organelor electorale: pentru realizarea erecuva a aiegeruor
si garantarea drepturilor electorale ale cetatenilor se formeaza organe electorale
speciale. "ceste organe electorale s2nt independente de organele de stat si de
autoadministrare locala.
;rincipiile participarii cetatenilor & ' la alegeri s2nt
consacrate in 7onstitutie si 7odul electoral. "stfel,articolul ., alin.l, din 7odul
electoral consacra ca cetateanul %9
participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret si
libeiexprimat.Universalitatea dreptului electoral: realizarea dreptului electoral
ntdepinde de sex, rasa, nationalitate, limba de vorbire, provenienta
socialafunctia detinuta, religie, aspiratii politice, avere etc. 7etatenii
%epublici9oldova care au atins v2rsta de 1J ani au dreptul de a alege, de a
participi
la procedurile electorale in conformitate cu legislatia in vigoare. U&
impediment pentru realizarea principiului dat este problema censului electoral.
in istoria dreptului parlamentar s2nt cunoscute mai multe tipur de cens electoral:
cens de proprietate, de sex, de rasa, de v2rsta, cen:
capacitar, cens de sedere. Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetatenii
participa la alegeri in conditii egale. "cest principiu se asigura prin acordarea
tuturor alegatorilor a unor posibilitati egale din punct de vedere normativ
incep2nd ci inaintarea candidatilor, participarea la campania electorala si votare*
propriu-zisa. in cadrul oricarui scrutin, fiecare alegator are dreptul la un singur
vot. $iecare vot are putere !uridica egala." ,7odul electoral al %.9art.4-
>otarea directa presupune ca cetatenii %9 cu drept de vot isi
exprima optiunile electorale in procesul alegerilor fara interventia alto persoane.
"rticolul 53, alin.l, din 7odul electoral al % 9. prevede: .fiecare alegator
voteaza personal. >otarea in locul altor personae este interzisa".
#ecretul votului. >otarea in conditii secrete exclude orice
control din parte oricaror organe sau functionari publici a modului in care
cetatenii si-a exprimat sau isi exprima optiunile electorale. >otarea la alegeri
siZsa referendum este secreta, excluz2ndu-se astfel posibilitatea influentar
vointei alegatorului." ,7odul electoral al %9, art.6-. ;ibertatea exprimarii
optiunii electorale. rincipiul dat acorda alegatorult posibilitatea de a decide
personal utilitatea si necesitatea participarii sale la alegeri.
2.# Esti!ati concordanta legislatiei &epublicii 'oldova cu
principiile constitutionale ale dreptului electoral.
&u sunt in concordanta cu legislatia urmatoarele principii:
publicitatea si transparenta.
TEST nr. #6
Subiectul 1. 5acunele in drept, co!pletarea lor. $plicarea analogiei.
1.1. %denti"icati conceptul si cauzele lacunelor in drept.
"doptind acte normative, legiuitorul tinde ca ele sa cuprinda cele mai importante
domenii de activitate umana, ca ele sa se refere la realitatea !uridica a societatii. 'at
fiind faptul ca normei !uridice ii revine rolul de a ordona, apara si consolida
raporturile sociale de importanta ma!ora, este usor de inteles ca normele de drept
trebuie sa fie apte sa concorde mereu cu dinamica relatiilor pe care le reglementeaza.
'e cele mai multe ori acest lucru se face si, ca urmare, normele !uridice, dreptul in
ansamblu asigura o reglementare !uridica oportuna a situatiilor de fapt ce pot fi
transformate in situatii de drept.
Uneori insa pot fi intilnite si cazuri, cind anumite relatii sociale,
situatii de fapt, desi ar fi trebuit sa fie reglementate de norme !uridice, totusi, sint
negli!ate de catre legiuitor. 1n aceste cazuri, poate fi vorba de lacune in drept ,de
la latinescul lacuna - gol, lipsa in continuitatea, in integritatea unui lucru*
intrerupere intr-un text* ceea ce lipseste pentru ca un lucru sa fiedesavirsit-.
1

utem vorbi de lacune in drept doar atunci, cind o reglementare normativa !uridica e
impusa de situatia concreta data, e !ustificata atit din punct de vedere teoretic, cit si
practic.
"paritia lacunelor in drept este conditionata atit de cauze
obiective, cit si subiective.
"stfel, sfera reglementarilor !uridice nuestepermanenta. "par noi relatii si
situatii desprecarelamomentul adoptarii actului normativnuse stia, sau, daca se stia, ele nu
aveau uncaracter tipic.
7auza a lacunelor poate fi si ignorarea regulilor elaborarii actului normativ.
#estiecaelaborarea actelor normative esteunproces complex incare trebuie luati in calcul
factorii economici, politici, sociali, morali, istorici, nationali, naturali, precumsi tendintele
de evolutie a societatii, specificitatea normativitatii !uridiceetc.
1.2. $rgu!entati utilitatea aplicarii analogiei legii si analogiei dreptului.
"nalogia este o modalitate de a solutiona o problema concreta cu
care ne confruntam in practica. entru ca analogia sa fie acceptata este necesar sa fie
indeplinita urmatoarea conditie: asemanarile care exista intre cazul nereglementat
de actul normativ !uridic si cel similar, reglementat de actul normativ !uridic
trebuie sa fie esentiale si sa prevaleze asupra deosebirilor dintre ele.
"nalogia este utilizata in doua variante:
a) analogia legii;
b) analogia dreptului.
9nalogia legii (analogia legis) este un procedeu logic la care se re-
curge atunci cind se constata lipsa normei !uridice, care sa se refere expres la cazul ce
urmeaza sa fie solutionat, cautindu-se o norma !uridica care se refera la o situatie
sau caz asemanator, pentru a fi aplicata cazului supus solutionarii. "plicarea
analogiei legii este admisa in multe ramuri ale dreptului, cum ar fi, de exemplu,
dreptul civil, dreptul familial, dreptul muncii s.a. 1n acelasi timp, solutionarea
lacunelor dreptului prin analogia legii nu este absoluta. "nalogia nu se poate
aplica in dreptul penal, intrucit aici functioneaza principiul legalitatii incriminarii
si cel al legalitatii pedepsei, care nu permit interpretului sa declare noi fapte ca
infractiuni si nici sa stabileasca alte pedepse decit cele prevazute de lege".
1
9nalogia dreptului (analogia iuris) este procedeul la care se recurge
atunci cind la solutionarea unei cauze se constata nu numai ca lipseste norma de
drept care sa se refere in mod expres la cauza, dar nu pot fi gasite nici norme !uridice
care sa reglementeze cazuri sau situatii asemanatoare. "sadar, analogia dreptului
este admisa doar atunci, cind nu este posibila analogia legii. 1n acest caz, subiectul
aplicant va asigura solutionarea cauzei cu a!utorul principiilor generale ale dreptului,
in actul de aplicare, apii-cantul va !ustifica necesitatea utilizarii analogia iuris, va
numi principiile utilizate si va da explicatia lor.
"mbele modalitati de aplicare a analogiei (analogia legis si analogia
iuris) reclama prudenta. Utilizarea lor este posibila doar in cazuri strict necesare
si in masura in care legiuitorul permite acest lucru.
1.#. *or!ulati necesitatea co!pletarii lacunelor in drept si !odalitatile de
co!pletare a lor.
: probl ema i mportant a este aceea ce se refera l a
soluti onarea lacunel or. robl ema data impl ica raspunsul la cel
puti n doua i nt rebari : cine poate constata si cine poat e sa li c0ideze
lacunel eW
;acunele pot fi constatate de diversi subiecti si in diverse
impre!urari, in primul rind, lacunele pot fi constatate de catre
autoritatile statului. "cest l ucru poat e fi facut si de cat re
organi zat ii nest at al e, savant i, speci al isti in mat eri e, parti culari . 1n
speci al , l acunel e se const at a de catre autori t at il e publ ice i n
materi e ce ti ne de compet ent a l or. rin urmare, constatarea l a -
cunelor poate avea loc atit in mod ofi cial, cit si neofi cial.
in ceea ce privest e lic0idarea lacunelor, aceasta poate
avea loc numai in cadrul ofi ci al si doar organel e statului pot face
acest lucru.
otrivit argumentului a majore ad minus (de la mai mult la
mai putin), organul legislativ adopta legi, ceea ce implica interpretarea
autentica a acestora, precum si inlaturarea lacunelor constatate. 'eci,
arlamentul trebuie sa inlature lacunele din legi, declansind procedura
legislativa. 'e fapt, fiecare autoritate publica cu competente
normative trebuie sa inlature lacunele din propriile acte normative.
%emarcam si faptul ca autoritatile publice respecti ve pot lic0ida
lacunele constatate doar in limita atributiilor lor normative.
;egiuitorul, evident, va compl eta lacunel e constatate
din legi, 0otariri cu caract er normat i v, resedi nt el e %epubl icii va
compl et a lacunel e const at at e di n decr et el e sal e, /uvernul va
compl et a l acunel e const at at e di n ordonant el e si 0ot ariril e cu
caract er normat i v, adoptat e de el et c.
'in cele spuse rezulta ca autoritatile publice de normare a
relatiilor sociale ,legislativul, autoritatile executive- au dreptul de a solutiona pro-
blema lacunelor in actele normativ-!uridice.
Q alta situatie se creeaza in cazul, cind aplicantul dreptului nu
dispune de competenta normativa. "sa, de exemplu, autoritatea !udecatoreasca
nupoate completa lacunele constatate in diverse acte normative. 9ai mult ca atit,
conform legislatiei in vigoare, instanta de !udecata nu este in drept sa refuze
infaptuirea !ustitiei in cauzele civile pe motivul ca norma !uridica lipseste sau ca
este neclara" ,vezi: alin. ,4- al art. 5 al 7odului 7ivil al %epublicii 9oldova-.
entru asa cazuri !udecatorul ramine in cadrul sistemului dreptului in
vigoare, recurgind la reglementari privind cazuri asemanatoare. :asemenea
modalitate de solutionare a problemelor e cunoscuta inca din antic0itate. Muristii romani
sustineau ca se poate trece la ceva asemanator- adsimila procedere - daca exista
identitate de ratiune, de unde, s-a formulat regula -6bi aedemest ratio, aedem
solutio esse debet,. E vorba de analogie.
"nalogia nu completeaza dreptul, nu lic0ideaza lacuna. "ceasta ramine. Unica
modalitate de completare a lacunelor este doar adoptarea actului normativ !uridic,
care ar contine normele !uridice, lipsa carora e scoasa in evidenta.

Subiectul 2. 'odalitati de scrutin.
2.1 e"initi scrutinul si relatati despre diversitatea !odalitatilor de scrutin.
Scrutin [ din latina inseamna actiune de studieere,de explorare.1n conformitate
cu regulile sistemului electoral ma!oritar, se considera ales pe circumscriptia
electorala candidatul sau lista de candidati, care au acumulat ma!orilatea de
voturi stabilita.Exista . forme ale scrutinului ma!oritar: a-#istem ma!oritar
relativb-#istem ma!oritar absolut.
"poi scrutin uninominalZscrutin plurinominal. #crutinul al reprezentarii
proportionale.
2.2 eter!inati particularitatile generale ale scrutinului !ajoritar si
scrutinului reprezentarii proportionale
'eosebim doua forme principale ale sistemului ma!oritar: ma!oritate absoluta si
ma!oritate relativa.
Siste! !ajoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral, conform caruia
este considerat ales candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi fata
de orice adversar.
Siste! !ajoritar absolut. in cadrul acestui sistem electoral, pentru obtinerea
mandatului reprezentativ este necesara acumularea ma!oritatii absolute de
voturi ,5Qh1-. in acest sistem electoral, de obicei, se stabileste nivelul minim de
participare a alegatorilor la alegeri. 'aca acest nivel de participare nu este atins
se considera ca alegerile nu au avut loc sau nu s2nt valabile. 'e obicei, in urma
efectuarii alegerilor, nici un candidat nu obtine ma!oritatea necesara de voturi.
1n asa caz se utilizeaza scrutinul in doua tururi si votarea alternativa.
#crutinul ma!oritar poate fi:
Scrutin unino!inal - c2nd votul este acordat unui singur candidat, intr-o
singura circumscriptie electorala. "cest sistem prevede o organizare mai simpla.
"ctualmente in state se practica sistemul uninominal, teritoriul tarii se imparte
in at2tea circumscriptii electorale c2te mandate s2nt ,corespunzator numarului
de deputati-.
Scrutin plurino!inal presupune ca electoratul sa aleaga mai multi candidati. in
scrutinul de lista, fiecare alegator voteaza un numar de candidati egal cu
numarul de mandate de care dispune organul reprezentativ. #crutinul de lista
poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului preferential.
Siste!ul electoral al reprezentarii proportionale este cea mai democrata
metoda de determinare a rezultatelor alegerilor. 7onform acestui sistem,
mandatele din fiecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in
corespundere cu numarul de voturi acumulat de fiecare partid. #istemul electoral
proportional asigura reprezentarea c0iar pentru partidele relativ mici, insa acest
fapt se poate reflecta negativ asupra formarii guvernului in
republicile parlamentare, cu conditia ca nici un partid nu beneficiaza de
ma!oritatea absoluta in partid.
2.# Evaluati !odalitatea de scrutin in &epublica 'oldova si "or!ulati
propuneri, daca considerate necesar.
Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi din numarul
deputatilor alesi. 'aca nici un candidat nu a intrunit numarul necesar de voturi,
se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati stabiliti in
ordinea numarului descrescator de voturi obtinute in primul tur.'aca si in
turul al doilea nici un candidat nu va intruni numarul necesar de voturi, se
organizeaza alegeri repetate.'aca si dupa alegerile repetate resedintele
%epublicii 9oldova nu va fi ales, resedintele in exercitiu dizolva
arlamentul si stabileste data alegerilor in noul arlament. rocedura de
alegere a resedintelui %9 este stabilita prin lege organica.
#ubiectul 3. arlamentul %epublicii 9oldova de legislatura precedenta a adoptat
la .3 decembrie ;egea organica cu privire la ocrotirea mediului ambiant. ;a 15
martie, legea semnata de resedintele arlamentului a fost inaintata
resedintelui %epublicii 9oldova spre promulgare. ;egea pina in prezent nu a
fost promulgata.
$nalizati situatia.
eter!inati !odalitatea de pro!ulgare a legilor.
Cu! credeti ca se va proceda in cazul de "ata.
romulgarea legilor
,1- resedintele %epublicii 9oldova promulga legile.
,.- resedintele %epublicii 9oldova este in drept, in cazul in care are
obiectii asupra unei legi, sa o trimita, in termen de cel mult doua saptamini, spre
reexaminare, arlamentului. 1n cazul in care arlamentul isi mentine 0otarirea
adoptata anterior, resedintele promulga legea.
TEST nr. #7
Subiectul 1. ;roble!e teoretice si practice ale interpretarii dreptului.
1.1.Caracterizati conceptul si i!portanta practica a interpretarii
dreptului.
Expresia -interpretarea dreptului, a fost utilizata initial pentru a exprima
interpretarea dreptului cutumiar si a dreptului creat de !udecator, interpretare ce
avea la baza ideea caracterului nelacunar al dreptului. 9ai tirziu aceasta expresie a
inceput sa fie folosita atit pentru dreptul scris, cit si pentru dreptul nescris. 1n prezent
expresia -interpretarea dreptului, este folosita pentru a denumi activitatea de
interpretare a dreptului creat de autoritatile publice.
e parcursul istoriei, problema interpretarii dreptului a fost tratata in mod diferit.
"stfel, initial a dominat principiul conform caruia nu poate interpreta legea decit cei
ce a facut-o" (ejus est interpretari legemcujus est condereJ. "plicarea acestui
principiu e caracteristica indeosebi regimurilor autoritare, despotice, in aceasta
conceptie, !udecatorul reprezinta un mecanism orb de aplicare a legii. 7u alte
cuvinte, !udecatorii nu sint decit gura care rosteste cuvintele legii...".G 7onceptia
aceasta era cunoscuta de pe timpurile lui Mustinian, a fost mai ales conceptia lui
.3
&apoleon si a !uristilor care au interpretat 7odul &apoleon. Ea este reprezentata in
$ranta prin asa-zisa scoala a exegezei, scoala care socoteste ca textele imbratiseaza
toate impre!urarile si trebuie prin urmare sa se aplice in mod mecanic de
!udecator in fiecare speta.
;a ideea unei interpretari libere a dreptului, adica dincolo de norma scrisa,
de norma !uridica in general, a!ung si reprezentantii doctrinelor sociologice. Unul
din fondatorii veritabili ai sociologiei dreptului Eugen E0rlic0 vizeaza orientarea sa
spre realitatea sociala a dreptului. ;ui ii revine teza potrivit careia centrul de
gravitate a dreptului in epoca noastra, ca si in toate celelalte timpuri, nu trebuie sa
fie cautat nici in lege, nici in !urisprudenta sau in doctrina, nici mai general, intr-un
sistem de reguli, ci in societatea insasi".
: alta teorie, care se refera la problema interpretarii, este teoria autonomiei
textelor. "ceasta teorie, elaborata de ierre escatore, sustine ca textul legii
reprezinta limitele imputernicirilor legiuitorului. )ot ceea ce este necesar dincolo
de aceste limite, pentru a asigura aplicarea legii, revine organelor de aplicare a
dreptului. )extul legii trebuie inteles si interpretat in sine, fara referiri la elementele
de interpretare extrinseci.
1.2.,eneralizati "or!ele de interpretare a dreptului si particularitatile
acestora. 1nterpretarea dreptului cunoaste !ai
!ulte "or!e. entru a stabili formele ,felurile, genurile- interpretarii se
folosesc mai multe criterii:
a- puterea obligatorie sau lipsa
acesteia*
b- metoda folosita pentru
interpretarea normelor !uridice*
!ormele interpretarii in "unctie de organul care o "ac
1nterpretarea dreptului constituie o activitate la care participa diferite subiecte, in
dependenta de calitatea subiectului si, ca urmare a acestei calitati, de forta ei !uridica,
interpretarea poate fi de doua feluri: o"iciala si neo"iciala.
%.0nterpretarea o!iciala este interpretarea ce se infaptuieste de un organ de stat
in exercitarea atributiilor ce-i revin, potrivit legii.
7a regula, organele care emit acte normative procedeaza uneori la interpretarea
acestora prin acte interpretative. "tunci aceasta interpretare poarta denumirea de
interpretare autentica.
1nterpretarea oficiala are forta !uridica obligatorie. "ctul de interpretare oficiala se
ec0ivaleaza dupa forta !uridica cu actul normativ supus interpretarii.
#a analizam, de exemplu, cine dispune de dreptul de a interpreta in %epublica
9oldova legea. "mintim ca exista trei categorii de legi: legi constitutionale, legi
organice si legi ordinare.
7onform 7onstitutiei, interpretarea oficiala a 7onstitutiei si a legilor constitutionale
tine de competenta exclusiva a 7urtii 7onstitutionale ,vezi prevederile de la litera b-
a alin. ,1- al art. 135-.
1nterpretarea oficiala a legilor organice si ordinare tine de competenta arlamentului
,vezi prevederile literei c- al art. 66 al 7onstitutiei-.
7urtea 7onstitutionala, fiind unicul subiect cu dreptul de a interpreta legile
constitutionale, poate sa interpreteze oficial si celelalte categorii de legii: organice
si ordinare. ,7onform argumentului: a majori ad minus -cine poate mai mult,
poate si mai putin-.
1nterpretarea oficiala poate fi atit .generala, cit si cazuala.
/enerala este interpretarea care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter
general.
1nterpretarea cazuala este forma interpretarii oficiale care se realizeaza cu prile!ul
solutionarii de catre organele competente a unor cazuri concrete.
*. 0nterpretarea neo!iciala este interpretarea facuta de subiecti ce nu dispun de
dreptul de a interpreta oficial actul normativ. 1nterpretarea neoficiala se face de catre
savanti, de catre avocati, de catre alti cetateni etc. $iind facuta de subiecti ce nu sint
purtatori ai unei parti din puterea de stat, interpretarea neoficiala nu are forta !uridica
obligatorie. 'ar, in cazul in care solutiile propuse conving organul cu drept de
interpretare oficiala de oportunitatea solutiei date, interpretarea neoficiala capata o
insemnatate foarte mare. in aceasta ordine de idei, o insemnatate semnificativa o
are interpretarea doctrinala.
1nterpretareadoctrinaraestecuprinsa, deobicei, inoperelestiintifice, este mai sistematica, mai
generalizantadecit interpretarea oficiala. $acutaintr-un climat delibera cercetare stiintifica,
interpretarea doctrinara estemai indrazneata, poatescoateinevidenta anumitelacune, nea!unsuri
alelegislatiei invigoare, poatefacepropuneri concretedeperfectionaresiimbunatatirecalitativa a
materialului normativ !uridic. 1nterpretarea doctrinara deseori promoveaza idei noi inmateriede
drept, prinreceptareasc0imbarilor socialesicaretrebuie sa-si gaseascareflectareindrept.
1nterpretareadoctrinarasebucuradeautoritatestiintifica si nuoficiala. Eanueste obligatorie, ci
facultativa.
&u mai putin importanta e si interpretarea facuta de fiecare cetatean.
7omportamentul adecvat al fiecaruia din noi in mare masura e determinat si e
influentat de interpretarea cotidiana a lumii normelor !uridice.
1.#.Esti!ati rolul Curtii Constitutionale, al ;arla!entului &epublicii
'oldova si a Curtii Supre!e de Hustitie in procesul interpretarii dreptului.
1n cazul interpretarii neoficiale o importanta deosebita revine interpretarii facute
de 7urtea #uprema de Mustitie. $iind organul suprem instituit in vederea realizarii
!ustitiei, 7urtea #uprema de Mustitie, impreuna cu celelalte instante
!udecatoresti, urmareste aplicarea corecta si unitara a legilor pe intreg
teritoriul statului. 7onform ;egii %epublicii 9oldova cu privire la 7urtea
#uprema de Mustitie, 7urtea #uprema generalizeaza practica !udiciara, analizeaza
statistica !udiciara si da explicatii, din oficiu, in c0estiunile de practica !udiciara, in
aceasta ordine de idei, un rol important revine lenului 7urtii #upreme de Mustitie.
"cesta intervine si adopta decizii in cazurile necesitarii oferirii unor solutii pe
probleme ce genereaza divergente, explicatii diverse pe una si aceeasi problema.
'esi interpretarile facute de lenul 7urtii #upreme de Mustitie nu au un caracter
obligatoriu, dat fiind independenta !udecatorilor, acestea contribuie la clarificarea
si aplicarea uniforma a legilor de catre toate instantele !udecatoresti, in literatura
!uridica pe buna dreptate se afirma ca deciziile 7urtii #upreme nu par sa creeze
noi norme de drept, mai degraba le completeaza pe cele existente, in sensul
imbogatirii lor. "ceasta o face prin decelarea sensului real general al normei in
vigoare, din insuficientele naturale ale limba!ului folosit de legiuitor ... 'aca
exprimarea unei norme de drept e confuza, per-mitind extragerea a doua sau mai
multe sensuri, desi ea nu are decit unul, realul, atunci decizia de indrumare nu poate
spune decit ca acela ,acesta- e sensul real, impunindu-1 prin o regula
generalizatoare".
#copul interpretarii 7onstitutiei de catre 7urtea 7onstitutionala consta in urmatoarele, in
primul rind, clarificarea sensului concret al normelor constitutionale in vederea solutionarii
unor litigii concrete, iar in al doilea rind, gasirea modelului optimde abordare si
solutionare a unor situatii particulare prin aplicarea principiilor generale constitutionale. :
alta contributie importanta a 7urtii 7onstitutionale la interpretarea dreptului se
prefigureaza prin activitatea decontrol aconstitutionalitatii legilor, inaceasta activitate 7urtea
7onstitutionala, utilizind principiile generale ale dreptului, a!uta organelor !uridice sa
interpreteze corect legile.
1
7urtea 7onstitutionala in activitatea sa deinterpretare adopta
0otariri. Totaririle 7urtii 7onstitutionale sint definitive si nu pot fi atacate ,vezi alin. ,.- al
art. 14Q al 7onstitutiei-. "tributia de interpretare a 7onstitutiei de catre 7urtea
7onstitutionala este una fundamentala, caci solutionarea oricarui caz cere interpretarea
normei saunorme- lor supuse controlului deconstitutionalitate in raport cu 7onstitutia.
"ctele interpretative ale7urtii 7onstitutionalesint considerate parti constitutive ale actelor
supuse interpretarii si au aceeasi forta !uridica ca si acestea, fiind obligatorii pentru toti
subiectii dreptului.
;egile organice si legile ordinare pot fi interpretate si de catre arlamentul
%epublicii 9oldova. arlamentul va interpreta legile, in ansamblu, sau anumite
parti ale acestora, prin adoptarea unor acte interpretative -legi interpretative.
;egile interpretative nu vor genera noi norme !uridice. Ele doar vor explica, talmaci
acele prevederi normativ-!uridice, care de!a exista in legile supuse interpretarii, dar
care nu sint intelese la !usta lor valoare de catre cei care urmeaza sa le transpuna in
viata. 1n aceasta ordine de idei, Duguit arata: &u trebuie ca, legiuitorul, sub
acoperirea ca face o lege interpretativa, sa edicteze o dispozitie noua. 'aca ar face-o,
caracterul interpretativ pe care el il va da legii, va ec0ivala cu o dispozitie prin care va
atribui caracter retroactiv unei legi... ;egiuitorul, care, sub o forma oarecare, da
efect retroactiv unei legi, edicteaza o dispozitie contrara dreptului superior. utin
importa ca legiuitorul, pentru a acoperi incalcarea dreptului pe care o comite, da legii
sale un caracter interpretativ. Este un act de ipocrizie care nu poate acoperi o violare
flagranta a dreptului. ;egea retroactiva ramine o lege contrara dreptului c0iar cind
ea se prezinta sub forma legii interpretative". ;egile interpretative, prin urmare,
nu modifica, ci doar completeaza continutul de!a existent al normelor !uridice. Ele
nu sint legi noi. Ele sint parti componente ale legilor in vigoare si vor avea aceeasi forta
!uridica ca si acestea. 9odalitatea de adoptare a legilor interpretative este ec0ivalenta
cu modalitatea de adoptare a legilor ,organice, ordinare- supuse interpretarii.
Subiectul 2. Drganele electorale, circu!scriptiile electorale si sectiile de
votare.
2.1 e"initi organele electorale, circu!scriptiile electorale si sectiile de
votare in &epublica 'oldova.
:rgane electorale- organe care organizeaza desfasurarea alegerilor
arlamentului, in autoritatile administratiei publice locale, precum si
desfasurarea referendumurilor* 7ircumscriptie electorala- unitate electorala
administrativa in care se organizeaza si se desfasoara alegerile si
referendumurile* #ectiile de votare[ niste delimitari teritoiale care unesc
alegatorii prntr-un loc comun de votare
2.2 eter!inati organele electorale ale &epublicii 'oldova si "unctiile
lor principale.
Siste!ul organelor electorale
:rganele electorale:
a- 7omisia Electorala 7entrala*
b- consiliile electorale de circumscriptie*
c- birourile electorale ale sectiilor de votare.
Co!isia Electorala Centrala:
a- coordoneaza activitatea tuturor organelor electorale in vederea pregatirii
si desfasurarii alegerilor in conditiile prezentului cod*
b- supraveg0eaza executarea prevederilor prezentului cod si ale altor legi
care contin dispozitii referitoare la desfasurarea alegerilor*
c- constituie circumscriptiile electorale si consiliile electorale de
circumscriptie si supraveg0eaza activitatea acestor consilii*
d- in baza datelor prezentate de 9inisterul Mustitiei, publica lista partidelor si
altor organizatii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri,
inregistreaza candidatii si persoanele de incredere ale acestora in cazul
alegerilor parlamentare*
e- distribuie mi!loacele financiare prevazute pentru desfasurarea alegerilor*
verifica asigurarea consiliilor si birourilor electorale cu localuri, cu mi!loace de
transport si de telecomunicatie, examineaza alte c0estiuni ce tin de asigurarea
te0nico-materiala a alegerilor*
f- stabileste modelul buletinelor de vot si al listelor electorale, al proceselor-
verbale ale sedintelor consiliilor si birourilor electorale si al altor acte ce tin
de desfasurarea alegerilor, precum si modelul urnelor de vot si cel al
stampilelor consiliilor si birourilor
electorale*
g- examineaza comunicarile autoritatilor publice in probleme ce tin de
pregatirea si desfasurarea alegerilor*
0- solutioneaza c0estiuni privind modul de participare la alegeri a cetatenilor
care in ziua votarii se afla in afara teritoriului tarii*
i- face bilantul alegerilor in intreaga tara si, dupa caz, prezinta 7urtii
7onstitutionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor*
!- emite 0otariri referitoare la activitatea consiliilor electorale de
circumscriptie si birourilor electorale ale sectiilor de votare, la procedurile
electorale, la modul de organizare si desfasurare a alegerilor si la c0estiunile
te0nico-administrative*
8- asigura instruirea functionarilor electorali si ofera alegatorilor
informatii electorale*
l- examineaza cererile si contestatiile asupra 0otaririlor si actiunilor
consiliilor electorale de circumscriptie si birourilor electorale ale sectiilor
de votare, adopta 0otariri executorii pe marginea lor*
m- decide degrevarea de atributiile de la locul de munca permanent a
membrilor consiliilor electorale pe perioada activitatii lor in componenta
acestora, determina numarul de membri ai birourilor electorale care pot fi
degrevati si termenul pentru care sint degrevati*
n- asigura efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votarii repetate, a
alegerilor anticipate, noi si partiale, in conditiile prezentului cod*
o- aduna informatii privind prezentarea alegatorilor la votare, face totalurile
preliminare ale alegerilor si aduce la cunostinta publica rezultatele finale.

2.# $rgu!entati atributiile de baza ale "iecarui organ electoral "or!ulate
propuneri,daca considerate necesar.
$tributiile ale Co!isiei Electorale Centrale:
a- studiaza organizarea si desfasurarea alegerilor cu scopul de a perfectiona
legislatia si procedurile electorale*
b- inainteaza /uvernului si arlamentului propuneri cu privire la
oportunitatea operarii unor modificari in legislatia electorala*
c- elaboreaza regulamente si instructiuni menite sa perfectioneze
procedurile electorale*
d- detine o lista a lucratorilor calificati pentru a-i desemna in consiliile
electorale de circumscriptie si in birourile electorale ale sectiilor de votare*
e- constituie consilii electorale de circumscriptie si birouri electorale ale
sectiilor devotare la desfasurarea alegerilor partiale ale consiliilor locale sau
alegerilor pentru functia de primar*
f- conlucreaza, in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor
cu:9inisterul "facerilor 1nterne, intreprinderile si institutiile de stat,
mi!loacele de informare in masa si asociatiile obstesti.
g- analizeaza structura circumscriptiilor electorale din punctul de vedere al
organizarii administrativ-teritoriale a republicii*
0- implementeaza programe de educatie civica in perioada dintre alegeri*
i- pregateste programe de informare a alegatorilor in perioada electorala*
!- ofera mi!loacelor de informare in masa informatii cu privire la
desfasurarea alegerilor si la practica administrativa utilizata in acest sens*
8- prezinta anual rapoarte arlamentului si, la cerere, arlamentului,
resedintelui %epublicii 9oldova si /uvernului*
l- ofera spre dezbatere mi!loacelor de informare in masa si publicului
c0estiunielectorale*
m- stabileste contacte cu partidele, cu alte organizatii social-politice
si neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidati pentru functii
publice, asigurindu-le participarea plenara la procesul electoral*
n- consulta asociatiile obstesti locale interesate sa desfasoare in cadrul
alegerilor activitati ce tin de educatia civica*
o- organizeaza cursuri de instruire si seminare pentru persoanele care vor
lua parte la procesul electoral in calitate de membri ai consiliilor electorale
de circumscriptie si ai birourilor electorale ale sectiilor de votare, in calitate de
membri reprezentanti ai partidelor
si ai altor organizatii social-politice, ai blocurilor electorale sau ai potentialilor
candidati, in calitate de functionari ai aparatului consiliilor electorale, de
membri ai grupului de initiativa*
p- analizeaza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile
trecute, curente sau viitoare si ia masuri pentru prevenirea lor* informeaza
autoritatile publice despre necesitatea solutionarii unor c0estiuni, in
conformitate cu legislatia electorala*
R- organizeaza consultari prealabile cu partidele, cu alte organizatii
social-politice, cu blocurile electorale si cu reprezentantii mass-media si
asigura semnarea de catre acestia a 7odului de conduita pina la inceperea
campaniei electorale.
$tributiile Consiliului electoral de circu!scriptie :
a- exercita controlul asupra executarii prevederilor prezentului cod si a altor
legi care contin prevederi referitoare la desfasurarea alegerilor*
b- constituie birourile electorale ale sectiilor de votare si supraveg0eaza
activitatea lor, organizeaza instructa!e pentru membrii acestora, propaga
procedura votarii si importantavotului*
c- distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare mi!loace financiare*
d- examineaza comunicarile ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor,
sosite din partea autoritatilor administratiei publice locale, a sefilor de
intreprinderi, institutii si organizatii*
e- exercita controlul asupra intocmirii si verificarii in termen a listelor
electorale*
f- asigura aprovizionarea birourilor electorale ale sectiilor de votare cu
formulare pentru listele electorale si procesele-verbale, cu buletine de vot etc.*
g- inregistreaza candidatii independenti si listele de candidati din partea
partidelor si altor organizatii social-politice, blocurilor electorale, aduce la
cunostinta publica informatii despre acestia*
0- decide degrevarea de atributiile de la locul de munca permanent a membrilor
consiliilor si birourilor electorale pe perioada activitatii lor in componenta
acestora*
i- totalizeaza rezultatele alegerilor din circumscriptie, prezinta 7omisiei
Electorale 7entrale actele respective si asigura publicarea in presa locala a
rezultatelor votarii*
!- aduna informatii de la birourile electorale ale sectiilor de votare privind
prezentarea alegatorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale
alegerilor si le remite 7omisiei Electorale 7entrale*
8- examineaza cererile si contestatiile asupra 0otaririlor si actiunilor
birourilor electorale ale sectiilor de votare si adopta 0otariri executorii in
privinta lor*
$tributiile biroului electoral al sectiei de votare:
a- verifica listele electorale impreuna cu autoritatile administratiei
publice locale, asigura integritatea acestora si a buletinelor de vot si este
responsabil de intocmirea lor corecta si deplina*
b- examineaza cererile in legatura cu incorectitudinile din listel electorale,
efectueaza modificarile necesare si elibereaza certificate pentru drept de vot
alegatorilor care nu se vor afla la domiciliu in ziua alegerilor*
c- intocmeste listele electorale suplimentare, inscriind in ele persoanele
care voteaza in baza certificatelor pentru drept de vot, precum si persoanele
care, din anumite cauze, nu au fost inscrise in listele electorale principale*
d- comunica populatiei care locuieste pe teritoriul sectiei de votare data
si locul votarii, asigura pregatirea localului pentru votare, instalarea urnelor
si a cabinelor de vot, organizeaza votarea in ziua stabilita, ia masuri pentru a
asigura ordinea in localul sectiilor
de votare*
e- totalizeaza rezultatele alegerilor in sectia de votare, intocmeste
procesele-verbale si le remite, impreuna cu toate buletinele de vot, consiliului
electoral de circumscriptie*
f- examineaza cererile si contestatiile ce vizeaza organizarea si desfasurarea
alegerilor, adoptind 0otariri asupra lor, care se anexeaza la procesele-verbale ale
sedintelor biroului*
g- remite consiliului electoral de circumscriptie datele privind prezentarea
cetatenilor la votare, precum si datele necesare pentru totalizarea rezultatelor
preliminare ale alegerilor*

Test nr. #:
Subiectul 1. 'etodele de interpretare a dreptului.
Caracterizati i!portanta !etodelor in procesul de interpretare a dreptului.
#e cunosc mai multe metode de interpretare a dreptului printre care: metoda logica,
metoda gramaticala, metoda sistematica, metoda teleologica, metoda istorica.
%!portanta !etodei logice: Este cea mai larg intilnita intre procedeele de
interpretare a normei !uridice. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii
formale generale. 9etoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau
procedee,importanta ei se consta in faptul ca lamureste a sensul normei !uridice,
care se spri!ina pe utilizarea !udecatii logice.
%!portanta !etodei gra!aticale: "naliza morfologica si sintactica aunui text areo
semnificatie deosebitamai ales incazurile incare apar dificultati inceea ce priveste continutul
exact al normelor !uridice. 'eexemplu, folosirea in text a legaturii cu a!utorul con!unctiilor
sau", si" duce la sensuri diferite ale textului, intrucit primacon!unctie areuncaracter
alternativ, pecindcea de-adoua areuncaracter cumulativ.
%!portanta !etodei siste!atice: &ecesitatea aplicarii acestei metode decurgedin
caracterul sistematic al normelor !uridice, din legatura indisolubila a tuturor normelor in sis-
temul dedrept. 9etoda sistematica neobliga deanuuitacaonorma de drept nupoate fi
inteleasa la !usta sa valoare, daca este rupta de celelalte norme. Utilitatea acestei metode esi
mai evidenta incazurile normelor incomplete dinpunct devedere redactional, incazurile cind
continutul ei decurge dinstructura logica anormei.
%!portanta !etodei teleologice
9etoda teleologica (-teleos, - scop- consta in lamurirea continutului normelor
!uridice prin determinarea scopului urmarit de legiuitor atunci cind aceste norme
au fost adoptate.
1ntrucit prinaceasta metoda seurmarestegasirea gindului real al legiuitorului"interpretul va
tinecont, deasemenea, dedispozitiilecuprinseinpreambulul actului normativ, incaresint
cuprinsenormele!uridicesupuseinterpretarii, deargumentele aduseinfavoarea adoptarii
actului normativ.
%!portanta !etodei istorice
9etoda istorica necesita examinarea impre!urarilor in care a fost elaborata norma
!uridica sau actul normativ respectiv. Ea presupune cercetarea materialelor care au stat
la baza elaborarii normei sau actului normativ, expunerea de motive si discutiile ce s-
au purtat pe marginea materialului normativ supus interpretarii. : informatie
respectiva asupra acestei probleme poate fi gasita in preambulul actului normativ.
1mportanta acestei metode consta ca in cadrul interpretarii istorice, se poate recurge,
de asemenea, la compararea reglementarilor actuale cu cele precedente, la analiza
evolutiei istorice a conceptului reglementarii normative.
,eneralizati principalele !etode de interpretare a dreptului.
rin metode de interpretare intelegem totalitatea procedeelor folosite pentru
clarificarea continutului prevederilor normelor !uridice, clarificare care se face in
scopul aplicarii lor la cazuri concrete.
1n procesul de interpretare a textelor normelor !uridice se aplica cele mai diverse
metode. 'eseori, pentru a intelege la !usta valoare o norma !uridica, se apeleaza
concomitent la doua sau la mai multe metode.
1n continuare ma voi referi la caracteristica celor mai aplicabile metode de
interpretare a dreptului.
'etoda logica
"ceasta metoda este cea mai des intilnita metoda de interpretare a dreptului. 9etoda
logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee, deoarece orice lamurire
a sensului normei !uridice se spri!ina pe utilizarea !udecatii logice. rintre
procedeele, regulile logice, sint frecvent utilizate urmatoarele reguli:
a- exceptia este de stricta interpretare*
b- unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate face*
c- legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.
'etoda gra!aticala
"ceasta metoda consta in stabilirea sensului exact anormei !uridice cua!utorul procedeelor
deanaliza morfologica si sintactica atextului actual normativ, pornindu-sedelaintelesul
cuvintelor folosite, delalegatura dintre ele, delaconstructia frazei, delasemnificatia semnelor
depunctuatieetc.
Estevorba deci deaplicarea regulilor obisnuite alegramaticii laclarificarea textului !uridic.
rocedeele deinterpretare gramaticala nec0eama, deasemenea, deaunifica sensul unor
termeni !uridici si deanuadmitefolosirea lor inmai multesensuri. "sa, deexemplu, lafolosirea
termenului -persoanajuridica, e necesar de a tine cont desensul !uridic adecvat acestui
termen.
'etoda siste!atica
"ceasta metoda consta in lamurirea sensului unei norme !uridice, a unui text normativ,
prin determinarea locului acestei norme sau acestui text insistemul ramurii de drept, in
sistemul dreptului in ansamblu, in sistemul principiilor fundamentale aledreptului, precum
si in stabilirea legaturilor acestei norme sauacestui text cu alte dispozitii normative.
&ecesitatea aplicarii acestei metodedecurge dincaracterul sistematic al normelor !uridice, din
legatura indisolubila a tuturor normelor in sistemul dedrept. 9etoda sistematica neobliga de
anuuitaca onorma de drept nupoate fi inteleasa la !usta savaloare, daca este rupta de
celelalte norme. Utilitatea acestei metode esi mai evidenta incazurilenormelor incomplete din
punct devedereredactional, incazurile cindcontinutul ei decurge dinstructura logica anormei.
'etoda istorica
9etoda istorica necesita examinarea impre!urarilor in care a fost elaborata norma
!uridica sau actul normativ respectiv. Ea presupune cercetarea materialelor care au stat
la baza elaborarii normei sau actului normativ, expunerea de motive si discutiile ce s-
au purtat pe marginea materialului normativ supus interpretarii. : informatie
respectiva asupra acestei probleme poate fi gasita in preambulul actului normativ.
%nterpretarea istorica consta in stabilirea sensului adevarat si deplin al
normelor !uridice prin
analiza conditiilor istorice, social-politice care au determinat adoptarea unui act
normativ si in functie de aceste conditii prin determinarea scopurilor urmarite
de acest act.
'etoda teleologica
9etoda teleologica (-teleos, - scop- consta in lamurirea continutului normelor
!uridice prin determinarea scopului urmarit de legiuitor atunci cind aceste norme
au fost adoptate.
&ormele !uridice au nu numai un continut, dar si o finalitate, un scop. Ele sint
adoptate pentru atingerea unor obiective politice, economice, sociale. 'e aceea
este important sa se inteleaga continutul normelor !uridice prin raportarea lor
la obiectivele urmarite.
'esigur ca prin aceasta metoda de interpretare se da numai o orientare, pentru ca ea
trebuie sa se coreleze cu celelalte metode.
1.# *or!ulati interactiunea principalelor !etode de interpretare a
dreptului.
1nteractiunea principalelor metode de interpretare a dreptului: metoda logica
este cea mai des intilnita si cea care cel mai des interactioneaza cu celelalte
feluri de metode de interpretare a dreptului, acest fapt se datoreaza prin insasi
felul interpretarii si anume cel al logicii. 9etoda logica nu poate fi separata de
celelalte metode sau procedee, deoarece orice lamurire a sensului normei !uridice se
spri!ina pe utilizarea !udecatii logice.
9etoda gramaticala de asemenea dupa scopul sau nu poate fi de sinestatatoare
deoarece tot ce e scris este analizat din toate punctele de vedere.
Subiectul %% $sigurarea !ateriala a des"asurarii alegerilor, !onitorizarea
si re"lectarea lor in !ijloace de in"or!are in !asa.
2.1 %denti"icati asigurarea !ateriala a des"asurarii alegerilor,
!onitorizarea si re"lectarea lor in !ijloacele de in"or!are in !asa.
70eltuielile legate de pregatirea si desfasurarea alegerilor le
suporta statul. 7uantumul mi!loacelor financiare este stabilit de arlament in
limitele prevazute de legea bugetului de stat pe anul in care au loc alegerile.
ropunerile respective se inainteaza /uvernului de catre 7omisia Electorala
7entrala. 'upa examinarea lor, /uvernul le prezinta spre aprobare
arlamentului. 1n cazul in care c0eltuielile pentru anul in curs nu sint prevazute
in bugetul de stat, cuantumul acestora se stabileste de arlament, la propunerea
7omisiei Electorale 7entrale. 'upa inc0eierea alegerilor, 7omisia Electorala
7entrala prezinta arlamentului, intr-un termen cit mai scurt posibil, un raport
asupra gestionarii mi!loacelor financiare alocate impreuna cu avizul 7urtii de
7onturi. 9i!loacele financiare neutilizate se fac venit la bugetul de stat. 9odul
de distribuire si de folosire a mi!loacelor financiare, precum si modul de
publicare a raportului privind gestionarea sumei alocate se stabilesc de catre
7omisia Electorala 7entrala. "utoritatile administratiei publice locale,
intreprinderile, institutiile si organizatiile pun la dispozitia consiliilor si
.4
birourilor electorale localurile si ec0ipamentul necesar pentru organizarea,
desfasurarea si totalizarea rezultatelor alegerilor. 9i!loacele de informare in
masa finantate de la buget publica gratuit declaratiile si materialele prezentate
de consiliile electorale, programele preelectorale ale concurentilor electorali si
alte materiale referitoare la alegeri, inclusiv cele ce tin de educatia civica si de
informarea alegatorilor despre alegeri.
1n perioada electorala, mi!loacele de informare in masa
reflecta desfasurarea alegerilor conform regulamentului aprobat in acest scop de
catre 7omisia Electorala 7entrala. %eprezentantii mi!loacelor de informare in
masa se bucura de aceleasi drepturi ca si observatorii acreditati. 1n ziua
alegerilor, pina la inc0iderea sectiilor de votare, se interzice a da publicitatii in
mi!loacele de informare in masa materiale, inclusiv interviuri cu alegatorii,
despre numarul de voturi intrunite de concurentii electorali pe parcursul zilei si
despre sansele lor. 9i!loacele de informare in masa vor difuza, la solicitarea
7omisiei Electorale 7entrale, spoturi sociale si de educatie civica si electorala,
vor desfasura campanii de informare a alegatorilor despre procedura de vot si
despre alte particularitati ale votarii. 1nstitutiile publice ale audiovizualului sint
obligate, iar cele private sint in drept, la cererea 7omisiei Electorale 7entrale, sa
organizeze, pe parcursul intregii campanii electorale, dezbateri publice in
conditii ec0itabile, pentru toti concurentii electorali. "cestora li se ofera nu mai
putin de =Q de minute pe zi, timp care poate fi utilizat pentru una sau mai multe
emisiuni. 1nstitutiile audiovizualului sint in drept sa aleaga formatul
dezbaterilor, cu conditia respectarii, in ansamblu, a egalitatii, pentru toti
concurentii electorali, a timpului acordat pentru participare la dezbateri.
2.2 Expuneti "or!ele principale de asigurare !ateriala a des"asurarii
alegerilor si stabiliti legatura intre !onitorizare si re"lectarea alegerilor in
!ijloacele de in"or!are in !asa.
Exista doua forme de asigurare materiala a desfasurarii alegerilor. $inantarea
directa si indirecta, sustinerea materiala prin alte forme a campaniilor electorale
ale concurentilor electorali de catre persoanele fizice si persoanele !uridice din
tara se efectueaza cu respectarea urmatoarelor conditii:
a. mi!loacele financiare si alte forme de sustinere materiala a
activitatii concurentilor electorali la alegeri vor fi declarate in presa in termen de
o luna dupa inceputul campaniei electorale* in cazul unui candidat independent
sau al listelor de candidati in alegerile parlamentare D se declara intr-o
publicatie de circulatie republicana* in cazul candidatilor independenti sau al
listelor de candidati la alegerile locale D intr-o publicatie de circulatie regionala
in raionul respectiv*
b. dupa constituirea consiliului sau a biroului electoral
respectiv, concurentii electorali sint obligati, de asemenea, sa declare mi!loacele
financiare si alte forme de sustinere materiala, primite din sursele mentionate,
inainte de a le folosi.
#e interzice finantarea si sustinerea materiala sub orice forma a campaniilor
electorale de catre:
a. cetatenii %epublicii 9oldova care nu au implinit 1J ani*
b. organizatii finantate de la buget*
c. persoane anonime*
d. organizatii de binefacere si religioase.
2.# Evaluati legislatia in aceste do!enii, iar la necesitate, "or!ulati
propuneri.
>edeti punctul ..1, ...


Test nr. .(
Subiectul 1. &eguli si argu!ente logice de interpretare a dreptului.
1.1.%denti"icati !etodele interpretarii dreptului.
9etodei sistematice
9etodei logice
9etodei gramaticale
9etoda istorica
9etodei teleologica
1.2.,eneralizati regulile logice de interpretare a dreptului.
:etoda logica
Este cea mai larg intilnita intre procedeele de interpretare a normei
!uridice. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale.
9etoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau
procedee, deoarece orice lamurire a sensului normei !uridice se spri!ina pe
utilizarea !udecatii logice. rintre procedeele, regulile logice, sint frecvent utilizate
urmatoarele reguli:
d- exceptia este de stricta interpretare*
e- unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate face*
f- legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.
)xceptia este de stricta interpretare. "ceasta regula trebuie
de inteles in sensul ca exceptiile nu pot fi create prin interpretare, in cazul
interpretarii nu se genereaza, nu apar noi norme !uridice, ci este doar lamurit
continutul normelor existente.
6nde legea nu distinge, nici interpretul n-o poate "ace
,ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus"- - este regula
potrivit careia in cazul unei formulari generale a textului normativ
subiectul interpretarii nu poate introduce distinctii, deosebiri. "plicarea, de
asemenea, e generala.
*egea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers
(,K$ctus interpretandus est potius ut valeat Luam ut perea"- - este regula potrivit
careia nu trebuie sa fie cautate pricini pentru a nu aplica legea. "tit timp cit o lege e in
vigoare, ea urmeaza sa fie realizata practic. #arcina interpretului e de a gasi solutia
oportuna de aplicare a legii in toate impre!urarile.
1.#.Esti!ati argu!ente logice de interpretare a dreptului.
e linga regulile enumerate, metoda logica se spri!ina si pe
anumite argumente sau procedee de demonstratie. ;a ele se atribuie urmatoarele:
1. 9rgumentul per a contraria. "cest argument se bazeaza pe
legea logica a tertului exclus (tertium non datur). 7onform argumentului dat, in
cazul notiunilor contradictorii, care se neaga una pe alta, doar una poate fi adevarata,
cealalta este falsa. 7u alte cuvinte, cine sustine o teza neaga teza contrara (Luj dicide
uno, de altero negat).
"cest principiu logic de interpretare sebazeaza pe ideea neconcordan-
tei. "stfel, daca legea prevede o sanctiune pentru o persoana care a savirsit o
infractiune, ea nu poate sa prevada, in acelasi timp, pentru aceeasi persoana si pentru
aceeasi fapta, si o rasplata. 'eaici rezulta ca un mi!loc de proba nu poate dovedi in acelasi
timp ca evenimentul a avut si nu a avut loc.
. 9rgumentul ad absurdum<readucere la absurd. 7u a!utorul
acestui argument se demonstreaza ca o anumita solutie propusa prin interpretare
este singura posibila, deoarece orice alta solutie ar duce la consecinte inadmisibile,
absurde, care ar contraveni legii.
'e exemplu, art. l din 7onstitutia %epublicii 9oldova prevede:
,1- %epublica 9oldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil".
'e aici rezulta ca ar fi absurd sa spunem ca %epublica 9oldova este un stat
federal. #ingura interpretare este aceea ca %epublica 9oldova este un stat unitar.
:rice alta interpretare va fi incorecta, absurda, va fi contrara legii constitutionale.
3. 9 majori ad minus (cine poate
mai mult, poate si mai putin). "cestargument desemneaza situatia in care o
autoritate publica, cu putere mai mare, poate sa faca ce face o autoritate publica
subordonata ei. 'e acest argument ne conducem in cazurile interpretarii extensive.
7ummentioneaza profesorul &icolae opa, in istoria dreptului nu gasim
decit o singura exceptie de la acest principiu, cind se putea face mai mult, dar nu
se putea face mai putin. Este vorba de drepturile pe care le avea femeia
maritata asupra imobilului dotai, inainte de Mustinian.
4. 9rgumentul a "ortiori (cu atit
mai mult). Este argumentul sensul caruia consta in aceea ca ratiunea aplicarii
unei norme !uridice este si mai intr-o alta ipoteza decit cea indicata expres in norma
respectiva. "stfel, deexemplu, daca dreptul deproprietate in intregimea sa poate fi dobindit
prinuzucapiune, cu atit mai mult poatefi dobindit opartea acestuia (uzus"ructus). rin
urmare, rationamentul a"ortiori consta in utilizarea unei prevederi normative pentru un alt
obiect, decit obiectul sau, deoarece ratiunea care o !ustifica este mai adecvata altui obiect.
"stfel, sanctiunea prevazuta pentru fapta comisa prin negli!enta se va aplica, cu atit mai
mult, unei faptecomiseinmodintentionat, c0iarinipoteza incarenuesteprevazutapentruacest
dinurmacaz.
5. 9rgumentul apari. "rgument intinit si submaxima ubi eademest
%egisratio,ibieademestlegislegisdispozitia(undeesteratiunealegii,se aplicaaceeasi dispozitie
a ei). "cesta este un argument de analogie care arelabazaideea potrivit careia aceeasi cauza
produce aceleasi efecte. 'eaici rezulta ca pentrusituatii identicetrebuiesasepronunte solutii
identice. "cest rationament logicesteunrationament prinanalogiecareconsta in a decide
dintr-o asemanare, o alta asemanare, in absenta unei norme !uridice caresa
reglementeze osituatie, asupraacestei situatii seextinde onorma care afost elaborata pentruo
situatieasemanatoare.
6. 9rgumentul -in dubia pro reo, (indoiala pro"ita
acuzatului),. "cest argument esteaplicabil inmateriadreptului penal. 'acainprocesul de
administrare a probelor, exista indoiala asupra vinovatiei celui acuzat desavirsirea unei
infractiuni, aceasta indoiala este infavoarea acuzatului.
Subiectul %% 5istele electorale, dese!narea si inregistrarea candidatilor,
co!pania electorala.
2.1 ati de"initie de liste electorale, deter!inati esenta dese!narii si
inregistrarii candidatilor precu! si co!paniei electorale parla!entare.
lista electorala D lista ce cuprinde toti cetatenii cu drept de
vot care domiciliaza pe teritoriul unei sectii de votare*
1n cazul alegerilor parlamentare, procesul de desemnare a
candidatilor incepe cu 6Q de zile inainte de ziua alegerilor si se termina cu 3Q de
zile inainte de ziua alegerilor. 1n cazul alegerilor locale, desemnarea
candidaturilor se efectueaza dupa constituirea circumscriptiilor electorale si
consiliilor electorale de circumscriptie. 7oncurentii electorali participa, pe baza
de egalitate, la campania electorala, beneficiaza de drepturi egale in folosirea
mi!loacelor de informare in masa, inclusiv a radioului si televiziunii, finantate
de la buget. )uturor concurentilor electorali li se ofera posibilitati egale in
asigurarea te0nico-materiala si financiara a campaniei electorale.
2.2 eter!inati conditiile procedurii de intoc!ire a listelor electorale,
procedurii de dese!nare si inregistrare a candidatilor,precu! si
des"asurarea co!paniei electorale.
'reptul de a desemna candidati pentru alegeri, in cazul in care se intrunesc toate
conditiile stabilite, il au:
partidele si alte organizatii social-politice inregistrate, in
modul stabilit, pina la stabilirea datei alegerilor, in conformitate cu statutele
,regulamentele- lor si cu legislatia in vigoare*
blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate
conform statutelor ,regulamentelor- partidelor si altor organizatii social-politice
ce le-au constituit, care sint inregistrate corespunzator de 7omisia Electorala
7entrala D la alegerile parlamentare si alegerile locale generale sau de
consiliile electorale de circumscriptie D in cazul alegerilor noi, in decursul a 15
zile de la data constituirii blocurilor electorale, iar daca s-au constituit pina la
inceperea perioadei electorale D in decursul a 15 zile de la inceperea acestei
perioade*
cetatenii %epublicii 9oldova care isi inainteaza propria
candidatura ,candidatii independenti-.
entru inregistrarea candidatilor, 7omisiei electorale 7entrale sau consiliilor
electorale de circumscriptie li se prezinta, cel mai tirziu cu 3Q de zile inainte de
ziua alegerilor, urmatoarele documente:
procesul-verbal al sedintei organului central sau teritorial
al partidului, a altei organizatii social-politice sau a blocului electoral privind
desemnarea candidatului ,listei de candidati-*
listele de subscriptie cu numarul suficient de semnaturi
ale sustinatorilor candidatului independent*
datele biografice ale candidatului*
declaratia candidatului privind consimtamintul lui de a
candida la functia pentru care a fost desemnat*
declaratia candidatului privind averea imobiliara,
depunerile bancare, 0irtiile de valoare, sumele primite ca mostenire si veniturile
din ultimii . ani precedenti anului in care se efectueaza alegerile, precum si
sursele acestor venituri, inclusiv veniturile din fondurile de investitii, sub forma
de dobinda, din darea in arenda a proprietatii etc.*
declaratia candidatului pentru functia de primar privind
abandonarea, pe termenul mandatului, a functiilor incompatibile cu functia de
primar, in cazul in care persoana data este aleasa si validata*
declaratia despre suspendarea, pe durata campaniei
electorale, a functiilor ocupate anterior D pentru persoanele care cad sub
incidenta art.13 alin.,3-.
%eprezentantii partidelor, altor organizatii social-politice, blocurilor electorale si
candidatii independenti depun actele necesare pentru inregistrare numai dupa ce
7omisia Electorala 7entrala, consiliile electorale de circumscriptie respective
fac publica informatia privind locul ,biroul- si timpul primirii documentelor.
"ceasta informatie este data publicitatii in termen de . zile de la inceperea
perioadei de desemnare a candidatilor. 1n cazul in care reprezentanti ai mai
multor partide, mai multor organizatii social-politice, mai multor blocuri
electorale, mai multi candidati independenti depun in acelasi timp toate
documentele necesare la biroul desemnat pentru inregistrare, ordinea de primire
a documentelor se stabileste prin tragere la sorti, conform regulamentului
elaborat de 7omisia Electorala 7entrala si publicat in 9onitorul :ficial al
%epublicii 9oldova. :rganul electoral respectiv va da publicitatii in mi!loacele
de informare in masa finantate de la buget 0otaririle sale privind inregistrarea
candidatilor independenti sau a listei lor de candidati. 1n perioada desfasurarii
dezbaterilor electorale, in afara timpului de antena gratuit, nu se admite
difuzarea materialelor publicitare despre activitatea concurentilor electorali sau
cu participarea acestora si a persoanelor lor de incredere, a reporta!elor
televizate sau radiofonice de la intilnirile concurentilor electorali cu alegatorii,
despre vizitele de lucru ale concurentilor din rindul conducatorilor de rang
republican sau raional in colectivele de munca. &ici un concurent electoral nu
va avea prioritati in virtutea functiei pe care o ocupa
7oncurentii electorali pot organiza intilniri cu alegatorii. 7onsiliile si birourile
electorale si autoritatile administratiei publice locale sint obligate sa asigure
desfasurarea unor astfel de intilniri in termene si in conditii egale.
'in momentul inregistrarii de catre organul electoral respectiv concurentii
electorali au dreptul sa expuna afise electorale, al caror continut nu poate sa
contravina legii si normelor etice. 1n ziua alegerilor si cea precedenta ei nu se
admite nici un fel de agitatie.
2.# Evaluati legislatia in aceste do!enii, iar la necesitate, "or!ulati
propuneri.
>edeti punctul ..1, ...
TEST nr. .1
Subiectul 1. $buzul de drept. *rauda la lege.
1.1.%denti"icati utilitatea interpretarii corecte a nor!elor
juridice pentru aplicarea legala a prevederilor nor!ativ4
juridice.
entrua putea fi realizate, normele !uridice trebuie sa fie cunoscute,
intelese de catre toti subiectii, intelegerea, cunoasterea sensului adecvat
ai normei se impune in mod imperativ, mai ales in procesul de aplicare a
normelor dedrept. :rganul de aplicare, persoana oficiala trebuie sa
clarifice cu toata precizia textul normei !uridice si sa fie convinsa in
veridicitatea variantei de comportare prescrise de legiuitor. "cest lucru se
face in cadrul interpretarii normelor !uridice.
#copul acestei operatiuni logice consta in a scoate in evidenta
vointa legiuitorului materializata in norma !uridica ce se aplica.
1nterpretarea constituie o operatie logico-rationala care, lamurind in-
telesul exact si complet al dispozitiilor normative, ofera solutiile !uridice
adecvate pentrudiferitele situatii cu care ne confruntam.
1nterpretarea are drept scop scoaterea in evidenta a continutului
exact si complet a prevederilor normativ-!uridice.
&ecesitatea interpretarii este!ustificata de faptul ca in procesul
aplicarii dreptului organul de aplicare ,!udecatorul, organul
administrativ etc.- trebuie sa clarifice cu toata precizia textul
normei !uridice, sa stabileasca
compatibilitatea acestuia in raport cu o anumita situatie de fapt.
entru a !udeca, !udecatorul trebuie sa cbnstate fiecare speta in
parte. "stfel se naste nevoia
interpretarii, adica a incercarii de a subsuma cazul dat unei
norme generale existente, interpretarea este
in orice caz o operatie prin care se stabileste o legatura logica
intre dreptul pozitiv si aplicarea lui.
7aracterul general al normei, pe de o parte, si marea diversitate
de cazuri in care se aplica, pe
de altaparte, evidentiaza necesitatea interpretarii normelor
!uridice.
1n primul rind, legislatorul nu poate avea in vedere atunci cind
elaboreaza normele !uridice,
toate situatiile, care se pot ivi in aplicarea dreptului. 'e aceea, el
trebuie sa ramina la un nivel de
generalitate, care impune, pentru racordarea normei la situatie,
interpretarea ei.
1n al doilea rind, necesitatea interpretarii deriva si din
problemele care se pot ivi in legatura
cu redactarea gramaticala a textului de lege, cu o anumita
pozitie a cuvintelor in text, cu folosirea
semnelor de punctuatie.
1n al treilea rind, in textele de lege sint folosite de multe ori
termeni al caror sens este diferit
de cel obisnuit. #esizarea sensuluicontextual revine interpretarii,
care asigura o analiza si o explicare adecvata a termenului in
cauza.
1.2.,eneralizati abuzul in drept si cauzele aparitiei lui.
Uneori normele !uridice sint nesocotite, negli!ate, incalcate de subiecti. 1n
aceste cazuri poate fi vorba de abuzuri de drept si fraude la lege.
1n cazul abuzului de drept, drepturile, libertatile, competentele, atri-
butiile conferite de normele !uridice subiectilor ,cetatenilor, autoritatilor
publice, persoanelor !uridice etc.- nusint exercitatecubuna-credinta, incal-
cindu-se spiritul legii, intentia legiuitorului, finalitatile normelor !uridice.
"buzul de drept reprezinta neexecutarea sau executarea
necorespunzatoare a prevederilor normelor !uridice, exprimate in forma
de drepturi sau anumite competente stabilite de catre puterea publica
cetatenilor, persoanelor !uridice, organelor de stat sau altor subiecte de
drept, prin care nu se realizeaza scopul, finalitatea urmarita de legiuitor,
incalcindu-se astfel spiritul legii.
"ceasta se produce si in cazul cind este incalcata litera legii_ prin care se
atenteaza la drepturile si libertatile legitime ale fiecarui subiect de drept,
sau, invers ea este utilizata in mod ilegal, fapt prin care se produc anumite
consecinte negative pentruoricine prote!at de legiuitor.
"stfel intentare unor procese in !ustitie in scopul de a sicana persoana
reclamata constituie un exemplu de exercitare abuziva a dreptului privind
accesul liber la !ustitie, care nu poate fi ingradit nici unei persoane, unalt
exemplu ar fi traficul de influienta.
1.#.*or!ulati "rauda la lege si !odalitatile de co!batere ale ei.
!rauda la lege prezinta o manevra ilegitima facuta cu scopul de a
evita intentionat aplicarea normelor !uridice, care sint in mod normal apli-
cabile, pentrua promova in mod ilegal unele interese, a ocoli anumite
consecinte legale carenu convin, a profita de reglementari !uridice mai fa-
vorabile prin diverse artificii nepermise delege.

#preexemplu, in materia
dreptului international inregistrarea unei nave sub pavilion strain cuscopul
de a evita anumite norme referitoare la impozite.
'rept exemplu de frauda de lege poate servi reducerea intentionata
a pretului si a cantitatii de marfa in materie comerciala, inclusiv in
domeniul comertului international, cu scopul de a evita plata
integrala a taxelor vamale, fiscale si a altor taxe si impozite.
"ceasta reprezentind o frauda de lege unde partile inc0eie doua
contracte: unul public, aparent, denumit si contract simulant, prin
care se creaza o anumita aparenta !uridica ce nu corespunde
realitatii, in care este indicat un pret mai mic si altul secret, in care
este indicat pretul real, urmarindu-se ca taxarea sa se faca asupra
pretului mai mic.
Subiectul %%. Iuletinele de vot, votarea, nu!ararea voturilor
si totalizarea rezultatelor.
2.1Caracterizati buletinele de vot, votarea, nu!ararea
voturilor si
totalizarea rezultatelor alegerilor parla!entare.
4uletin de vot ^ imprimat
cuprinz2nd numele i prenumele
candida ilor la o alegere, cu a!utorul
caruia alegatorii i i exercita dreptul de
vot
.5
Kuletinul de vot se divizeaza pe orizontala in .
parti. artea de sus, detasabila, cu dimensunea de cel putin 5
cm, numita i7upon al buletinului de vot_, contine urmatoarele
elemente: titlul D i7upon al buletinului de vot_, numarul
cuponului, tipul si data alegerilor, spatiu pentru inscrierea
numelui si prenumelui alegatorului, spatiu pentru aplicarea
stampilei de control a sectiei de votare, spatiu pentru numele
prenumele si semnatura responsabilului de eliberarea buletinului
de vot. Kuletinul de vot se divizeaza in patrulatere,
corespunzator numarului de concurenti electorali care participa
la alegeri. 'imensunile patrulaterului trebuie sa fie suficiente
pentru a cuprinde numele si prenumele, anul nasterii, profesa
,ocupatia-, functia, locul de munca al candidatului respectiv,
denumirea partidului, altei organizatii social-politice, blocului
electoral care a inaintat lista de candidati sau candidatul
respectiv, semnul sau smbolul electoral al concurentului
electoral, la dorinta acestuia. &u se admite identitatea de semne
sau de smboluri electorale.
7oncurentii electorali se inscriu in buletine in ordinea
inregistrarii lor de catre organul electoral respectiv. 1n patrulater, in partea
stinga, se imprima semnul sau smbolul concurentului electoral care a inaintat
lista de candidati sau candidatul respectiv ori semnul electoral al candidatului
independent, la dorinta acestuia. #emnele si smbolurile electorale snt prezentate
organului electoral respectiv cel mai tirziu in ultima zi de inregistrare a
concurentilor electorali. 1n fiecare patrulater, in partea dreapta, la o distanta
egala de latura de sus si cea de !os, se imprima un cerc cu diametrul de 15 mm,
in care alegatorul aplica stampila cu inscriptia i>otat_ daca isi da votul pentru
concurentul electoral respectiv. >otarea se efectueaza in ziua alegerilor intre
orele Q<.QQ si .1.QQ. Kiroul electoral al sectiei de votare aduce la cunostinta
publica timpul si locul votarii cel mai tirziu cu 1Q zile inainte de ziua alegerilor.
'upa expirarea timpului rezervat votarii, presedintele biroului electoral al sectiei
de votare anunta inc0eierea votarii si dispune inc0iderea sectiei de votare. Kiroul
electoral al sectiei de votare incepe numararea voturilor. 1nainte de numararea
voturilor obtinute de concurenti, biroul electoral al sectiei de votare stabileste
numarul de buletine extrase din urnele de vot, precum si numarul alegatorilor
carora le-au fost eliberate buletine de vot, pe baza numarului de alegatori din
listele electorale si listele suplimentare, in dreptul numelui carora figureaza
semnaturi. 7ifrele obtinute se compara, in mod obligatoriu, cu numarul de
cupoane detasate.
2.2 Expuneti conditiile procedurii de intoc!ire a buletinelor de
vot,procedurii de votare, de nu!arare a voturilor si stabilire a rezultatelor
la alegerile parla!entare.
Kuletinele de vot se tiparesc conform instructiunilor organelor
electorale respective. 9embrii organelor electorale si membrii reprezentanti ai
concurentilor electorali pot assta la confectionarea matritei buletinului de vot, la
tiparirea lui, precum si la lic0idarea matritei. Kuletinele de vot se tiparesc cel
mai tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor intr-o cantitate corespunzatoare
numarului de alegatori. 'upa tiparire, buletinele de vot se pliaza astfel ca partea
pe care alegatorul aplica stampila i>otat_ sa nu fie vizibila. Kuletinele de vot
tiparite se pastreaza la consliul electoral de circumscriptie si se remit, in a!unul
alegerilor, biroului electoral al sectiei de votare in baza unui act de predare.
Kirourilor electorale ale sectiilor de votare constituite in afara %epublicii
9oldova, 7omisa Electorala 7entrala le expediaza buletinele de vot cu cel putin
3 zile inainte de ziua alegerilor, reiesind din numarul de alegatori inscrisi in
listele electorale actualizate, cu un supliment de cel mult 5 la suta. ;ocalul in
care se pastreaza buletinele de vot este pazit de politie. "u acces la buletinele de
vot numai presedintele consliului electoral de circumscriptie respectiv sau
presedintele biroului electoral al sectiei de votare respectiv, insotit de cel putin
doi membri ai consliului sau biroului. 9embrii reprezentanti ai concurentilor
electorali, precum si alegatorii au dreptul sa ia cunostinta de modelele
buletinelor de vot la biroul electoral respectiv. 1n timpul rezervat votarii se
interzice de a inc0ide localul de votare si de a suspenda votarea, cu exceptia
cazurilor de dezordine in masa, de calamitati naturale, de alte circumstante
neprevazute, care ii pun pe alegatori in pericol sau fac imposbila efectuarea
alegerilor. 1n aceste cazuri, presedintele biroului electoral al sectiei de votare
poate suspenda votarea pentru cel mult . ore, timp in care va aduce localul
sectiei de votare in starea corespunzatoare sau va gas un alt local, instiintind
despre acest fapt alegatorii. ersoanele care au dreptul sa asste la votare nu pot
fi obligate sa paraseasca localul sectiei de votare in timpul suspendarii
votarii.1nainte de a se desc0ide urnele de vot, toate buletinele de vot ramase
neutilizate se numara si se anuleaza de catre biroul electoral al sectiei de votare,
aplicindu-se pe ele stampila cu mentiunea i"nulat_. 'upa verificarea sgiliilor
de pe urnele de vot, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, in
prezenta membrilor biroului si a persoanelor autorizate sa asste la operatiile
electorale, desc0ide urnele. 9ai intii se desc0id urnele de vot mobile, se numara
buletinele din ele, apoi se desc0id celelalte urne. #ectia de votare se asgura cu
mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne sa se numere intr-un
sngur loc, in vazul tuturor membrilor biroului electoral al sectiei de votare si al
celor prezenti. e mesele destinate numararii voturilor se aran!eaza fanioanele
cu denumirea sau numele concurentilor electorali. Kuletinele din urnele de vot
mobile se numara mai intii separat, se confrunta cu numarul de buletine ce au
fost eliberate in acest scop, apoi se aduna la celelalte buletine pentru a numara
voturile obtinute de concurentii electorali. 1nainte de a inscrie in procesul-verbal
numarul de voturi obtinute de concurentii electorali, membrilor reprezentanti ai
concurentilor electorali si persoanelor autorizate sa asste la operatiile electorale
li se da posbilitatea de a verifica datele din formularul special pentru numararea
voturilor.
2.# Evaluati legislatia in acest do!eniu, iar la necestate, "or!ulati
propuneri.
TEST nr. .2
Subiectul 1. *ictiunile si prezu!tiile in drept.
1.1.%denti"icati "ictiunea in drept si natura sa juridica.
!ictiunea juridica ("ictio juris) este un procedeu de
te0nica in conformitate cu care un anumit fapt este considerat ca
existent sau ca stabilit, desi el nu a fost stabilit sau nu exista in
realitate. 7u a!utorul fictiunilor consideram in mod fictiv, ca ceva
este exact, cu toate ca despre acel ceva avem cunostinte
insuficiente sau imperfecte. #pre exemplu, copilul nenascut, dar
conceput se considera ca exista, cu toate ca, acesta nu s-a nascut.
"stfel, prin aceasta fictiune !uridica, el devine capabil a-1 mosteni
pe tatal sau, care este posibil sa decedeze pina la nasterea lui ,cu
conditia insa ca fatul sa se nasca viu-.
)ot ceea ce exista in plus in faptele usor constatabile de comportament
de grup, este doar impulsul puterii de a ne comporta in corespundere cu
regula si de a intreprinde actiuni impotriva celor care nu fac acest lucru.
&umai datorita faptului ca acceptam aceasta fictiune, putem vorbi
raspicat de guvernarea legilor, si nu a oamenilor
;egislatia %epublicii 9oldova, de asemenea, utilizeaza, in diverse
cazuri, fictiunile. "sa, de exemplu Un militar sau o alta persoana
disparuta fara veste in legatura cu actiuni militare poate fi declarata
decedata numai dupa expirarea a . ani de la incetarea actiunii
militarej
Este evident ca termenii indicati pentru declararea persoanei
decedata este o fictiune, fiindca cel disparut ar fi putut sa nu fi
murit sau nu. 70iar daca persoana disparuta a decedat, este
aproape cert ca moartea nu a intervenit exact la data scurgerii
timpului indicat.
1.2.,eneralizati prezu!tiile si categoriile acestora.
#rezumtiile sint procedee te0nice prin care
legiuitorul accepta sau c0iar impune ca ceva exista fara sa fie
nevoie de a proba o atare situatie.
1
rezumtia este deci un act voluntar al
spiritului, considerind ca sigur ceea ce este indoielnic, ca
nediscutabii ceea ce este cel mai probabil".
.
Ea porneste de la
o probabilitate spre a proclama o certitudine. Exemplu de
prezumtii ne pot servi: prezumtia cunoasterii legii din mo-
mentul publicarii ei, prezumtia conform careia copilul nascut
in timpul casatorie are ca tata pe sotul mamei, se prezuma ca
adevarat ceea ce s-a !udecat s.a.
rezumtiile pot fi: relative (jus tuntum) si absolute (juri set de
jure).
rezumtiile relative pot fi infirmate prin probe contrare.
'e exemplu, se dovedeste ca nu sotul este tatal copilului, sau,
pornind de la prezumtia de nevinovatie, se aduc probe care
dovedesc vinovatia.
rezumtiile absolute nu pot fi rasturnate prin nici un
fel de dovada. Exemplu ne poate servi prezumtia de necunoastere
a legii ca minorul sub 14 ani nu are disceraamint pentru a
raspunde penal pentru fapta sa.
rezumtiile, de asemenea, se diferentiaza in
prezumtii legale si pre-zumtii judiciare.
*egale sint prezumtiile determinate in special prin
lege. 'e exemplu 7odul 7ivil al %epublicii 9oldova ,rezumtia
de posesiune neintrerupta"- prevede urmatoarele: 'aca
persoana a posedat bunul la inceputul si la sfirsitul unei perioade,
se prezuma ca a posedat neintrerupt pe parcursul intregii
perioade".
#rezumtiile judiciare sint lasate de a fi stabilite de
instantele de !udecata. Ele depind de aprecierea !udecatorului.
1.#.Esti!ati prezu!tia constitutionala privind nevinovatia si
alte prezu!tii prevazute de legislatia &epublicii 'oldova.
7onform constitutiei %9 :rice persoana acuzata de un delict
este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita
in mod legal, in cursul unui proces !udiciar public, in cadrul
caruia i s-au asigurat toate garantiile necesare apararii sale.
rin dispozitia expresa a 7onstitutiei, prezumtia de nevinovatie
devine un drept fundamental al cetateanului si, referindu-ne la
situatia persoanei invinuite de savirsirea unei infractiuni, trebuie
sa fie considerata ca un principiu fundamental al procesului
penal.
rezumtia de nevinovatie decurge din cerinta ca nici o persoana
nevinovata sa nu fie trasa la raspundere, constituind o garantie
pentru orice persoana ca, in lipsa probelor de vinovatie, nu
poate fi trimisa in !udecata si condamnata* prin acest principiu,
autoritatile !udiciare sint obligate sa administreze probele
necesare pentru dovedirea invinuirii si sa traga, in lipsa unor
astfel de probe, concluzia nevinovatiei invinuitului sau
inculpatului. rezumtia de nevinovatie constituie baza
procesuala a dreptului la aparare si a drepturilor procesuale
acordate invinuitului.
Subiectul %%. Drganizarea si des"asurarea re"erendu!ului
republican.
2.1 ati de"initie de re"erendu! si relatati despre "elurile de
re"erendu!.
7onform legii, referendum D scrutin prin care
poporul isi exprima optiunea in cele mai importante probleme
ale statului si societatii in ansamblu, avind drept scop
solutionarea acestora, precum si consultare a cetatenilor in
probleme locale de interes deosebit*
1n lit. de spec. prin referendum se intelege
procedura democratiei directe prin care conducerea unei tari se
adreseaza poporului, fara intermediari, pentru al consulta in
probleme ma!ore, de regula pentru textul constitutiei, alegerea
formei de guvernamint sau in probleme de autodeterminare ca
stat.
%eferendum poate fi:
consultativ [ daca se desfasoara doar cu
scopul elucidarii opiniei alegatorilor intr-o anumita problema.
#olutionarea problemei respective ramine pe seama organelor
statului.
decisiv - documentul este supus votarii
alegatorilor pentru solutionarea definitiva a destinului acestuia.
El poate fi de aprobare,daca alegatorilor li se propune aprobarea
documentului respectiv- si de respingere,daca alegatorilor li se
propune anularea actului-.
constitutional [ daca cu a!utorul
referendumului dat se aproba constitutia sau amendamentele la
ea.
legislativ - daca un act al legislatiei curente
este supus votarii de catre alegatori.
1nitiatorul referendumului poate fi parlamentul,
seful de stat sau autoritatile locale,catre corpul electoral local in
vederea rezolvarii problemei de ordin local.-
2.2 Expuneti procedura de des"asurarea a re"erendu!ului
republican in &.'.
Totaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului
republican au putere !uridica suprema
%eferendumul republican poate fi initiat de:
un numar de cel putin 1QQQQQ de cetateni ai
%epublicii 9oldova cu drept de vot. 7etatenii care initiaza
referendumul trebuie sa provina din cel putin o !umatate din
unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale %epublicii
9oldova, iar in fiecare din ele trebuie sa fie colectate cel putin
1QQQQ de semnaturi in spri!inul acestei initiative. 1n cazul
referendumului constitutional, se aplica conditiile revizuirii
constitutiei cu un num. 'e cel putin .QQ.QQQ de cet. " %.9. cu
drept de vot. 7et. 7are initiaza revizuirea constitutiei trebuie sa
provina din cel putin !umatate din unitatile admin. )erit. 'e
nivelul doi, iar in fiecare din ale sa fie inregistrate cel putin
.Q.QQQ de semnaturi in spri!inul initiativei date.
un numar de cel putin o treime din deputatii in
arlament*
resedintele %epublicii 9oldova*
/uvern.
ropunerea privind desfasurarea referendumului trebuie sa
includa problemele ce urmeaza sa fie supuse referendumului,
expuse clar, excluzindu-se interpretarea lor ambigua, precum si
scopul desfasurarii, data preconizata pentru desfasurarea lui. &u
pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.
2.# Evaluati legislatia in acest do!eniu, iar la necesitate,
"or!ulati propuneri.
TEST nr. .#
Subiectul 1. Ele!entele de structura ale raportului
juridic.
1.1.e"initi conceptul,trasaturile si ele!entele de
structura ale raportului juridic.
'reptul, este un sistem de norme indisolubil legate intre
ele, care este creat pentru a realiza functiile sale. %olul principal
in acest scop apartine functiei de a reglementa conduita
oamenilor, modul lor de comportare in relatiile sociale. "ceasta
functie se realizeaza pe cale !uridica, oamenii fiind obligati sa se
comporte conform prescriptiilor normelor !uridice. Ele se
numesc !uridice, pentru ca sunt create si rezulta din actiunea
dreptului, spre deosebire de relatiile politice, morale, religioase,
etc., care sunt rezultatul actiunii altor norme sociale, cum ar fi
normele politice, etice, religioase, etc.
1n modul cel mai simplu, raportul !uridic este
un raport ,legatura, relatie- social reglementat de norma
!uridica. 1n masura in care o relatie dintre oameni, cade sub
autoritatea normei !uridice, ea devine un raport !uridic. &orma
de drept ii confera relatiei sociale caracter !uridic.
1ndiferent de ramura de drept, de norma care il
reglementeaza sau in impre!urarera, in temeiul caruia se naste,
raportul !uridic se stabileste intre subiectii de drept ,cel putin
doi subiecti-, care pot fi numai oamenii, priviti individual sau
organizatii in colectivitati corespunzatoare. %aportul !uridic are
un anumit continut, care reprrezinta legatura propriu-zisa dintre
subiecti si care consta in drepturile si obligatiile reciproce ale
acestora. :rice raport !uridic are un obiect care nu este altceva
decit iacea actiune sau acea conduita asupra careia sunt
indreptate drepturile subiective si obligatiile participantilor la
raportul !uridic._.
1.2.Stabiliti legatura dintre ele!entele de structura
ale raportului juridic.
ornind de la faptul ca aceste elemente
formeaza structura raportului !uridic vedem o legatura si o
interdependenta intre aceste elemente. #ubiect al raportului
!uridic, pot fi numai oamenii. Ei participa la raporturile !uridice
in calitate de persoane fizice, persoane !uridice si organe de stat.
1n calitate de organ de stat, subiectul poate fi individual
,primarul- sau colectiv ,consiliile locale-. :rganele de stat
colective pot fi persoane !uridice ,ministerele- sau nu pot fi in
aceasta calitate ,completele de !udecata alcatuiti din mai multi
membri-.
'repturile si obligatiile subiectilor intre care se
desfasoara o relatie sociala formeaza continutul raportului
!uridic.
7onduita umana ce se realizeaza de catre subiectii
raportului !uridic ca urmare a exercitarii drepturilor si
indeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului !uridic.
1.#.Esti!ati natura si i!portanta obiectului
raportului juridic si "or!ulati exe!ple.
1n literatura !uridica nu este un punct de vedere unic
asupra obiectului raportului !uridic. 'in punct de vedere
filosofic, prin obiect putem intelege aceea ce ii revine
subiectului si asupra caruia el isi indreapta activitatea de
cunoastele si alta activitate. :biectul si subiectul sunt doua
categorii de perec0i.
:pinia dominanta in privinta obiectului este
aceea, ca iobiectul raporturilor !uridice il formeaza anumite
actiuni, pe care titularul dreptului subiectiv le efectueaza sau le
poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le
savirsi._
Unii autori considera ca numai bunurile
materiale pot constitui obiect al raporturilor !uridice, iar
raporturile !uridice care nu se refera la un bun material nu au
obiect.
&u este lipsita de sens nici conceptia, conform
careia obiectul raportului !uridic poate fi foarte variat, printre
care:
- bunurile materiale, care au valoare din punct de vedere
economic si pot fi exprimate intr-o forma baneasca*
- anumite valori persoanlse nepatrimoniale ,viata,
sanatatea, cinstea, demnitatea-*
- produsele activitatii creative si rezultatele creatiei
intelectuale ,operele literare, de arta, muzica, stiintifice,
programele computerizate-*
- rezultatele participantilor la raportul !uridic ,anumite
servicii-
- conduita umana exteriorizata ,actiuni sau inactiuni-
- 0irtiile de valoare sau documentele ,banii, actiile,
diplomele, atestatele, ..-
"supra obiectului raportului !uridic sint
indreptate drepturile subiective si obligatiile !uridice ale
participantilor la relatiile care formeaza acest raport, adica in
baza lui, apare insusi raportul !uridic. 'reptul subiectiv desc0ide
fata de titularul sau posibilitatea de a poseda, de a folosi, de a
dispune de ceva, de a se comporta intr-un anumit mod, de a
pretinde un anumit comportament din partea altora. )oate
acestea nimeresc sub notiunea de obiect al raportului !uridic.
:bligatia !uridica este c0emata sa asigure realizarea acestui
drept, functionarea normala a raportului !uridic in interesul
imputernicitului si al statului in general.
Subiectul 2. +otiunea si "unctiile ;arla!entului &epublicii
'oldova.
2.1 ati notiune de ;arla!ent, relatati despre durata
!andatului si despre locul ;arla!entului in siste!ul
autoritatilor publice.
.6
arlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
%epublicii 9oldova si unica autoritate legislativa a statului.
'urata mandatului
arlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani,
care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau
de catastrofa.
,.- "legerile deputatilor se desfasoara in cel mult
3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea
arlamentului precedent.
,3- arlamentul se alege prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care
poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau
catastrofa.
,4- 9andatul arlamentului se prelungeste pina la
intrunirea legala a noii lui componente. 1n aceasta perioada nu
poate fi revizuita 7onstitutia, nu pot fi adoptate, modificate sau
abrogate legi organice.
,5- arlamentul nou-ales se intruneste in sedinta
de constituire la convocarea resedintelui %epublicii 9oldova
in cel mult 3Q de zile de la alegeri, daca au fost alesi cel putin
.Z3 din numarul total al deputatilor.
;ocul arlamentului in sistemul autoritatilor publice
1on /uceac:
iarlamentului i se atribuie un rol deosebit in sistemul
autoritatilor publice. : asemenea afirmatie nu este insa
suficienta pentru determinarea locului si rolului parlamentului
in cadrul mecanismului de stat. 1n viziunea noastra pozitia
acestui organ reprezentativ in raport cu alte aut. ub. poate fi
determinata cu exactitate pornind de la sfera atributiilor
conferita de legislatia in vigoare si care formeaza competenta
acestuia . "stfel functii ce tin de exercitarea suveranitatii
nationale, arlamentul %9 exercita mai multe functii :
legislativa, adoptarea bugetului de stat si a controlului aspura
realizarii lui, stabilirea directiilor principale ale activitatii social-
economice, culturale si !uridice, alegerea, formarea, numirea sau
revocarea unor autoritati statale, apararea tarii si conducerea in
politica externa, controlul parlamentar.
2.2 $rgu!entati declaratia ?;arla!entul 2 organ
reprezentativ Supre!e al poporului &epublicii 'oldova>
$iind ales de catre cetateni prin vot universal, egal, direct, secret
si liber exprimat, arlamentul %9 reprezinta vointa poporului si
are dreptul sa exercite cele mai importante prerogative
apartinind in exclusivitate poporului in calitatea acestuia de
detinator al suveranitatii nationale.
2.# Evaluati declaratia ?;arla!entul 2 unica autoritate
legislativa a statului>
1on /uceac:
i$unctia legislativa este functia primordiala a arlamentului
%epublicii 9oldova. "ceasta prerogativa ofera parlamentului
nobila misiune, dar si datorie, sa adopte norme !uridice care
imbraca diferite forme externe. "nume din aceste considerente
7%9 art.6Q declara arlamentul unica autoritate legislativa a
statului_
TEST nr. ..
Subiectul 1. Subiec<ii raportului juridic.
1.1. %denti"icaJi conceptul i categoriile subiecJilor
raporturilor juridice.
rin subiecXii raporturilor !uridice AnXelegem totalitatea persoanelor
organizaXiilor, care An conformitate cu legislaXia An vigoare sunt Anzestrate cu
capacitatea de folosinXY deplinY de a fi participanXi la raporturile !uridice i
posedY drepturi subiective prevYzute de legislaXia An vigoare i obligaXiuni
!uridice.
#ubiecXii raporturilor !uridice pot fi clasificaXi An : a-subiecXi individuali* b-
colectivi.
'in categoria subiecXilor individuali enumYrYm: 1.cetYXenii statului. .. cetYXeni
strYini.
3.apatrizii
'in categoria subiecXilor colectivi fac parte: 1. statu* .. organele statului* 3.
organizaXiile obteti* 4. Antreprinderi i organizaXii private.
#ubiecXii raportuilui !uridic deXin statut !uridic ce cuprinde drepturi i obligaXii
An conformitate cu legislaXia An vigoare datoritY statutului la o anumitY perioada
de dezvoltare a sa ,cetYXeni, persoane farY cetYXenie, persoana !uridicY- #.".,
#%;.* -
1.2.eter!inaJi capacitatea juridicE a subiecJilor de drept )n di"erite
ra!uri ale dreptului.
Bn literatura de specialitate capacitatea !uridicY reprezintY totalitatea revederilor
legale ce atrag dupY sine posibilitatea de a deXine drepturi i de ai asuma
obliXiuni An unele raporturi !uridice prevYzute de ramurile dreptului ,drept
constituXional, drept electoral, dreptul penal,-.
7apacitatea !uridicY este formatY din . componente: 1. capacitatea de folosinXY
care este posibilitatea i prirogativa persoanei de a deXine dreptul , Ancepe de la
natere ,unele cazuri spre exemplu dreptul succesoral apare la momentul
conceperii- i se stinge la moartea,decesul persoanei fizice-.
.. 7apacitatea de exerciXiu care este nimic altceva decAt capacitatea de a Anc0eia
convenXii din nume propriu sau propria rYspundere i capacitatea de a purta
rYspundere pentru faptele ilicite comise.
7apacitatea !uridicY de asemenea este de trei tipuri : 1. capacitatea !uridicY
generalY care este posibilitatea de a obXine drepturi i a asuma obligaXiuni An
diferite ramuri de drept ,drept vamal, dreptul muncii, dreptul electoral, - apare
de obicei la atingerea ma!oratului, iar An cazuri excepXionale Anainte de acesta
,emanciparea-.
.. 7apacitatea !uridicY specialY posibilitatea de a obXine drepturi i ai asuma
obligaXiuni la prezenXa cunotinXelor speciale suplimentare sau An cazul
condiXiilor profesional funcXionale ,medicul, !udecYtorul, colaboratorul de
poliXie-.spre exemplu An drept administrativ pentru accederea la functii eligibile,
legislaXia prevede concret cenzul de virsta si pregatirea profesionala a persoane
ce candideazY la aceasta funcXie, primar -.5 ani-, An drept penal spre exemplu
pentru survenirea raspunderii pentru unele infractiuni este necesara calitatea
speciala a subiectului ,medic, persoana cu functie de raspundere, colaborator de
poliXie, etc-.
%eeind din importanXa An special a cacitYXii de exerciXiu ca parte componentY a
capacitYXii !uridice a subiecXilor, destingem cY aceasta este de trei tipuri ,3
perioade distincte in raport de viata persoanei fizice-: 1. perioada in care
persoana fizicY este lipsita de capacitatea de exercitiu [ persoana pina la vArsta
de 6 ani nu poate inc0eia tranzacXii din nume propriu pe propria raspundere, ..
perioda capacitYXii parXiale de exerciXiu, ersoanele Antre 6 si 14 ani pot Anc0eia
tranzacXii de mica valoare cu permisiunea parinXilor, si persoanele Antre 14 si 1J
ani care pot Anc0eia convenXii independent dar limitat An cadrul unor relaXii
specifice, ex: drepturile salariale ,dreptul muncii-, 3. perioada capacitYXii de
exerciXiu depline [ cAnd persoana prin acXiunile sale realizeazY drepturile i
obligaXiile An volum deplin, ce survine la atingerea vArstei de 1J ani An
conformitate cu legislaXiei %9
1.#.*or!ulaJi rolul statului i a autoritEJilor publice ca subiecJi de drept i
capacitatea lor juridicE )n condiJiile &epublicii 'oldova.
#tatul si autoritYXile publice sunt privite An raport de calitate de subiect de drept
ca subiecti colectivi formate reiesind din scopurile si sarcinile pe care si le pune
societatea,poporul- care este deXinAtorul originar al suveranitAXii i Ai exercitY
drepturile i asumY obligaXii An strictY conformitate cu actele de constituire i An
limitele competenXei consfinXite An acestea iar An raport de capacitate !uridicY
sunt privite ca persoane !uridice.
$aXY de capacitatea persoanei fizice, capacitatea persoanei !uridice se
particularizeazY prin cAteva trasaturi caracteristice.
An comparaXie cu capacitatea persoanei fizice care este generalY, capacitatea
persoanei !uridice are un caracter special stabilit prin actul de AnfiinXare,conform
regulii generale restrAngerea acestei capacitYXi la aptitudinea de a avea drepturi
i obligaXii care sunt conforme scopului pentru care au fost create.
spre deosebire de capacitatea de exerciXiu a persoanei fizice, care se dobAndete
mai tArziu decAt capacitatea de folosinXY i An mod treptat, A cazul persoanelor
!uridice ea se dobAndete o datY cu desemnarea organelor de conducere
specific pentru stat si autoritati publice este competenXa care e formY a capacitAXii
!uridice alcAtuitY din drepturi i pbligaXii cu care este investit organul sau
funcXionarul public An vederea realizYrii scopului pentru care a fost AnfiinXat.
#pre exemplu arlamentul este competent sa legifereze, reedintele %9 sa
veg0eze respectarea 7onstituXiei, /uvernul sY administreze.
Subiectul 2. $tributiile ;arla!entului &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati atributiile ;arla!entului.
#istemul dreptului evidentiaza structura interna a dreptului, ordinea amplasarii
normelor !uridice, legatura si interdependenta lor. #istemul deptului este un
ansamblu de norme !uridice, amplasat intr-o anumita ordine in ramuri de drept,
subramuri, institutii !uridice si norme !uridice.
#istemul dreptului are un caracter integrativ, exprimat fn unitatea normelor sale.
;a baza
acestei unitati stau urmatorii factori:
- vointa unica, obiectivata prin actiunea legislativa a parlamentului si asigurata
fn forme
precizate prin regulamentul de functionare a parlamentului*
- scopul unic al normelor de drept, tinfnd fn principiu de fmplinirea intereselor
generale ale
societatii*
- unitatea "cfmpul !uridic" derivfnd din faptul, ca normele, fiind generale si
impersonale prin
natura sa, nu se aplica doar fntr-un singur caz si fntr-un singur moment, ci fn
mod repetat fntr-un spatiu
de timp dat, care intra sub incidenta unui sistem determinat de drept*
- unitatea modului de realizare a normelor !uridice, rezultmd din interventia, la
nevoie, a
fortelor coercitive a statului ceea ce le diferentiaza de celelalte tipuri de norme
sociale ,politice,
morale, religioase etc.-.
'in toti factorii enumerati mai sus putem spune ca factorul principal, care sta la
baza sistemului de drept, este vointa unica, vointa exprimata primordial prin
intermediul organului legislativ care fn statele modeme este parlamentul.
#istemul de drept sta la baza sistematizarii legislatiei fn ambele sale forme:
incorporarea si codificarea. 7unoasterea sistemului dreptului contribuie,
totodata, la perfectionarea aplicarii si interpretarii dreptului, atragtnd atentia
asupra legaturilor si interdependentei dintre diferitele norme si institutii !uridice.
#istemul dreptului are o importanta de seama si pentru scopuri didactice si
stiintifice, stfnd la baza clasificarii stiintelor !uridice ,stiinta de ramura-, pentru
buna organizare a predarii dreptului, ca si a muncii de cercetare !uridica.
2.2 Stabiliti raporturile ;arla!entului cu alte autoritati publice in
exercitarea atributiilor sale.
1n teoria dreptului, vorbind de organizarea, structurarea dreptului, ne fntilnim
cu urmatoarele notiuni: a- sistem !uridic, b- sistem legislativ, c- sistemul
dreptului.
entru a nu confunda aceste notiuni si a delimita continutul notiunii de sistem de
drept, este necesar de a lamuri continutul fiecarei din ele.
#istemul !uridic sau !uridicul este o dimensiune inalienabila a existentei umane
,parte componenta a realitatii sociale-. #istemul !uridic este o categorie mai
larga, ce poarta un caracter mai complex si determina specificul dezvoltarii atit a
sistemului de drept cit si a sistemului legislativ. #istemul !uridic include in sine
sistemul dreptului, raporturile !uridice si constiinta si cultura !uridica 1n
literatura de specialitate sistemul !uridic este privit si ca o realitate !uridica.
#istemul legislativ este unitatea actelor normative dintr-un stat.
#istemul dreptului cuprinde organizarea dreptului ca fenomen normativ pe
ramuri si institutii.
2.# Evaluati legislatia ce regle!enteaza atributiile ;arla!entului, si
"or!ulati, dupa caz, propuneri.
&ormele de drept sunt elemente structurale ale sistemului normativ. 1deea
organizarii sistemice a dreptului conduce inerent la concluzia unicitatii
sistemului de drept, cu consecinte discutate si disputate in literatura problemei.
$ata de teoria pluralismului !uridic care, in ultima instanta, de dragul !ustificarii
integrarii supranationale a sistemelor nationale de drept, minimalizeaza sau
c0iar ignora cauzalitatea interna a autoorganizarii national-etatice a dreptului,
exista, in opinia noastra, o perspectiva - at2t teoretica, dar si de politica a
legislatiei - care sa accepte ca apropierea si, treptat, integrarea sistemelor
nationale de drept intr-un suprasistem comunitar are a se produce nu prin
anularea, valorilor !uridice nationale intr-o totalitate normativa mondializatoare
si depersonalizatoare, ci printr-o constructie !uridica comunitar-integrativa, in
care sistemele !uridice nationale sa rezoneze prin valorile colective, asimilate in
normativitatea sistemelor nationale de drept.
"m pornit de la sistemul de drept socialist bazat pe politica statala comunista si
trecem la sistemul european cu mentinerea specificului national si experienteri
legislative auto0tone,ceea ce asigura un grad inalt de compatibilitate a
reglementarii cu relatiile sociale si implicit subiec ii acesteia.
,nefinisat-
TEST nr. .1
Subiectul 1. 5egalitatea si ordinea legala.
1.1.%denti"icati conceptul trasaturile si principiile/cerintele0 legalitatii.
'upa cum am mentionat anterior, nici un proces social, nici o ac-
tivitate umana nu poate avea loc fara organizare, fara normare, fara reglementare.
%eglementarea conduitei umane se face prin stabilirea unor modele concrete de
comportament social, prin stabilirea unor drepturi si obligatiuni ale subiectilor,
precum si a unor consecinte care vor urma in cazul abaterii de la norme. 'ar
adoptarea acestor norme ,morale, religioase, !uridice etc.- nu constituie un scop in
sine al societatii. rincipalul e ca aceste prevederi normative sa se realizeze, sa fie
transpuse in viata. &umai in acest caz in societate va fi acea ordine ce rezulta din
multiplele norme sociale. 'iferitele categorii de norme sociale realizate vor genera,
vor conditiona ordinea sociala. :rdinea, sociala inglobeaza in sine anumite tipuri
specifice de ordine sociala: ordine morala, ordine religioasa, ordine !uridica etc.
1.2.,eneralizati ordiniea legalasi interactiunea acesteia cu legalitatea.
:rdinea !uridica sau legala constituie o modalitate a ordinii
sociale. Ea constituie ordinea sociala ce rezulta din realizarea practica a normelor
!uridice. :rdinea legala reprezinta nucleul ordinii sociale, conditia fundamentala a
ec0ilibrului social, garantia realizarii drepturilor esentiale ale membrilor societatii
si functionarii normale a institutiilor".
1
:rdinea legala e o realitate !uridica, e o
dovada a faptului ca normele !uridice si-au atins scopul. ornind de la faptul ca
intr-un stat exista un sistem unic de norme !uridice, in sinul unei si aceleiasi
societati nu pot exista mai multe ordini legale. :rdinea legala este indisolubila de
legalitate. 9ai mult ca atit, la pro-priu-zis constituie rezultatul triumfului legalitatii.
:rdinea legala e aspectul practic al legalitatii.rin urmare, legalitatea si ordinea
legala apar ca doua parti ale unei si aceleiasi medalii: o parte fiind constituita din
legalitate, cealalta - din ordine legala.
1.#.*or!ulati garantiile si caile de consolidare a legalitatii si ordinii legale
in conditiile &.'.
rin garantiile legalitatii si ordinii legale se intelege ansamblul con-
ditiilor obiective si subiective, care asigura realizarea stricta si uniforma a legilor si
celorlalte acte normative ale statului, adoptate in baza lor, precum si masurile care
contribuie la prevenirea si inlaturarea tuturor abaterilor de la normele de drept.
ot fi diferentiate urmatoarele garantii ale legalitatii si ordinii legale:
1. /arantii economice. "cestea isi gasesc oglindire in
sistemul eco
nomic al statului. "stfel, conform prevederilor constitutionale, economia
%epublicii 9oldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata pe
proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libe
ra" ,>ezi alin. ,1- al art. 1.6 al 7onstitutiei-. #tatul este obligat sa ia masuri
pentru ca orice omsa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea
si bunastarea lui si familiei acestuia, cuprinzind 0rana, imbracamintea, lo
cuinta, ingri!irea medicala, precum si serviciile sociale necesare.
.. /arantii politice. "cestegarantii rezultadininsusi rolul careapartine
poporuluiinsistemulpoliticalsocietatii.Uniculdetinatoralputeriiinstatrevine
poporului careoexercitainmoddirectsiprinorganelesalereprezentative.
3. /arantii ideologice. 'evotamentul fata de tara este sacru.
$iecare
cetatean are obligatii fata de societate si fata de stat, acestea derivind ne
mi!locit din drepturile si libertatile garantate.
4. /arantii sociale. "ceste garantii rezulta din faptul ca intarirea
lega
litatii si ordinii legale e o problema nu numai a starului, ci si a societatii in
ansamblu. :rganizatiile nonguvernamentaie, fiecare cetatean sint c0emati
sa contribuie la ridicarea nivelului constiintei si culturii !uridice, la reali
zarea prevederilor normative ale statului.
5. /arantii !uridice. ;a ele se refera toate mi!loacele legale cu
a!uto
rul carora se asigura legalitatea si ordinea legala, in aceasta ordine de idei,
un rol enorm revine tuturor autoritatilor publice si, indeosebi, celor care
prin insasi esenta lor de activitate sint c0emate sa contribuie la aceasta
,instantele !udecatoresti, procuratura, politia, organele de securitate etc.-.
Subiectul 2. Structura si organizarea interna a ;arla!entului.
2.1 Caracterizati structura si organizarea interna a ;arla!entului.
arlamentul este singura autoritatea legislativa din 9oldova, organizarea sa este
reglementata de regulamentul parlamentului. 1n cadrul parlamentului pot fi
organizate 3 categorii de organe: organele directoare, comisiile parlamentare,
grupurile parlamentare.
'in cadrul organelor directoare ale parlamentului fac parte: presedintele
parlamentului, vicepresedintii, biroul permanent al parlamentului.
7omisiile parlamentare sunt organe interne de lucru a parlamentului si nu au o
competenta speciala. #e pot constitui 3 categorii de comisii: comisiile
permanente, comisiile speciale, comisiile de anc0eta.
7omisiile permanente sint organe de lucru ale arlamentului, infiintate pentru
efectuarea activitatii arlamentului.
7omisiile speciale se constituie de arlament pentru examinarea proiectelor de
acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau
pentru alte scopuri, indicate in 0otarirea de infiintare a comisiei respective.
roiectele de acte legislative elaborate de comisia speciala se examineaza de
comisiile permanente in conformitate cu cerintele stabilite de prezentul
%egulament.
;a cererea unei fractiuni parlamentare sau a unui grup de deputati, ce constituie
cel putin 5adin numarul deputatilor alesi, arlamentul va putea 0otari
infiintarea unei comisii de anc0eta cu votul ma!oritatii deputatilor prezenti.
2.2 eter!inati procedura de "or!are a organelor ;arla!entului,
atributiile lor principale si colaborarea dintre ele.
resedintele parlamentului se alege pe dirata mandatului parlamentului, prin vot
secret, cu votul ma!oritatii deputatilor alesi.resedintele poate fi revocat din
functie de catre fractiunea care la propus la aceasta functie sau de 1Z3 din
numarul de deputati alesi, insa etse distituit din functie cu votul a .Z3 di numarul
deputatilor alesi.
"tributiile presedintelui parlamentului: a- conduce lucrarile arlamentului si ale
Kiroului permanent* b- convoaca sesiunile ordinare, extraordinare sau speciale
ale arlamentului* c- asigura respectarea %egulamentului si mentinerea ordinii
in timpul sedintelor* d- primeste si distribuie proiectele de legi si propunerile
legislative, precum si rapoartele comisiilor* e- anunta rezultatul votarii si
numeste actele legislative adoptate* f- semneaza legile, 0otaririle si motiunile
adoptate de arlament* g- reprezinta arlamentul in relatiile cu resedintele
%epublicii 9oldova si cu /uvernul* 0- reprezinta arlamentul in tara si peste
0otare* i- desemneaza, dupa consultarea fractiunilor parlamentare, componenta
delegatiilor parlamentare, cu exceptia delegatiilor parlamentare permanente* !-
dispune de mi!loacele bugetare ale arlamentului si le administreaza, cu
informarea lunara a Kiroului permanent*8- anga!eaza si elibereaza din functie
functionarii publici din "paratul arlamentului in baza contractului individual
de munca* l- delimiteaza atributiile vicepresedintilor arlamentului*m-
indeplineste alte atributii prevazute de prezentul %egulament sau insarcinarile
date de arlament. 1ntru exercitarea atributiilor regulamentare, resedintele
arlamentului emite dispozitii si ordine.
>icepresedintii parlamentului sunt propusi din partea presedintelui
parlamentului, in urma consultarii cu fractiunile parlamentare. Ei se aleg prin
vot desc0is cu numarul ma!oritatii deputatilor alesi, si ei pot fi destituiti din
functie cu acelasi numar de vot.
"tributiile lor* >icepresedintii arlamentului coordoneaza
activitatea unor comisii permanente, asigura colaborarea cu alte autoritati
publice si exercitarea controlului parlamentar. 'elimitarea acestor atributii se
efectueaza prin 0otarire a Kiroului permanent. >icepresedintii arlamentului
indeplinesc, in modul stabilit de resedinte, atributiile resedintelui, delegate de
acesta, la solicitarea sau in absenta lui, inclusiv semneaza legile si 0otaririle
adoptate de arlament.
Kiroul permanent al arlamentului este organul de lucru al
acestuia si se formeaza, tinindu-se seama de reprezentarea proportionala a
fractiunilor in arlament. 'in el fac parte, din oficiu, resedintele arlamentului
si vicepresedintii. 7omponenta numerica si nominala a Kiroului permanent se
.<
stabileste prin 0otarire a arlamentului, la propunerea fractiunilor parlamentare.
9embrii Kiroului permanent se numesc prin 0otariri ale fractiunilor
parlamentare, in limitele numarului de locuri ce le revin. Totaririle se prezinta
presedintelui sedintei care le aduce la cunostinta arlamentului. Kiroul
permanent se considera constituit dupa numirea a cel putin 3Z4 din membrii lui.
Kiroul permanent se convoaca la cererea presedintelui arlamentului sau a cel
putin 1Z3 din membrii sai. :rice membru al Kiroului permanent poate fi revocat
prin 0otarire a fractiunii parlamentare, care l-a numit, adoptata cu votul
ma!oritatii membrilor acesteia.
"tributiile Kiroului permanent al arlamentului: a- propune arlamentului data
convocarii sesiunii si durata acesteia* b- supune spre aprobare arlamentului
componenta numerica si nominala a delegatiilor parlamentare permanente la
organizatiile internationale* c- pregateste si asigura desfasurarea lucrarilor
arlamentului* d- propune arlamentului spre aprobare componenta nominala a
comisiilor permanente, conform deciziilor fractiunilor parlamentare si
solicitarilor deputatilor* e- coordoneaza activitatea comisiilor permanente* f-
intocmeste, de comun acord cu presedintii fractiunilor parlamentare si ai
comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a sedintelor arlamentului si il
prezinta arlamentului spre aprobare* g- stabileste modul de dezbatere publica a
proiectelor de acte legislative, de acumulare, examinare si dezbatere a
propunerilor prezentate in legatura cu acestea* 0- asigura controlul plasarii la
timp pe ?eb site-ul arlamentului a proiectelor de acte legislative, a ordinii de
zi, a stenogramelor sedintelor plenare, precum si a altei informatii pasibile de a
fi publicata* i- aproba %egulamentul privind acreditarea reprezentantilor
mi!loacelor de informare in masa pe linga arlament* !- stabileste obligatiunile
membrilor biroului* 8- stabileste structura si statul de personal ale "paratului
arlamentului si le prezinta arlamentului spre aprobare* l- elaboreaza proiectul
bugetului arlamentului si il prezinta arlamentului spre aprobare impreuna cu o
nota de fundamentare, iar in caz de necesitate, modifica bugetul in limita unui
trimestru si a mi!loacelor aprobate* m- indeplineste alte atributii prevazute de
prezentul %egulament sau insarcinarile date de catre arlament.
Kiroul permanent adopta 0otariri, in limita competentei prevazute de
%egulament, cu votul ma!oritatii membrilor lui.
2.# Evaluati legislatia din do!eniul instituirii co!isiilor de ancFeta si
co!isiilor speciale, precu! si statutul lor.
:rganizarea si functionarea comisiilor de anc0eta si comisiilor speciale este
reglementata de legea pentru adoptarea regulamentului parlamentului. "nume
in aceastk lege gasim sectiuni aparte ce tin de constituirea, modul de organizare
a comisiilor de a mnc0eta si celor speciale.
,nefinisat- "tributiile comisiilor de anc0eta: 7omisia de anc0eta citeaza ca
martor orice persoana care dispune de informatii despre vreo fapta sau
impre!urare de natura sa serveasca la cercetarea cauzei. ;a cererea comisiei de
anc0eta, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mi!loc de
proba este obligata sa le prezinte comisiei. 1nstitutiile si organizatiile sint
obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile comisiei de anc0eta. 7ind
pentru lamurirea unor fapte sau impre!urari, in vederea elucidarii adevarului,
este necesar a antrena experti, comisia de anc0eta dispune efectuarea de
expertize. 7omisia de anc0eta nu poate sustine urmarirea penala efectuata in
conditiile legii de organele de urmarire penala si instantele !udecatoresti.

TEST nr. .3
Subiectul 1. Caracteristica generala a de!ocratiei.
1.1. %denti"icati conceptul de!ocratiei si "or!ele ei.
'emocratia ,gr. 'emos- popor, 8ratos-putere- [ forma de guvernamint in care
prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita suveran prin corpul
sau electoral sau corpul sau referendar. &ucleul democratiei este principiul
suveranitatii poporului. rincipala procedura de a pune in evidenta vointa
poporului sunt alegerile. "lte proceduri a!uta la functionarea in bune conditii a
sistemului democratic: separarea puterilor, limitarea mandatului pentru
reprezentantii poporului etc. 'emocratiile sint preferate deoarece in raport cu
alte sistem de guvernare se intemeiaza pe un maxim de consens si minim de
constringere. #ensul democratiei consta in acea de a asigura egalitatea
conditiilor pentru toti cetatenii de a participa la viasa politica. 1n democratie toti
cetatenii au drepturi si indatorii egale, fara privilegii sau discriminari.
'emocratia este evaluata in dependenta de nivelul de dezvoltare economico-
sociala si politica, contextul istoric intern si ambiansa internationala, scopul
fundamental al regimului politic. 7aracteristicele si principiile democratiei sunt:
- participarea tuturor cetatenilor cu drept de vot la rezolvarea problemelor
politice,
- consacrarea si garantarea drepturilor si libertatilor publice private,
- pluralizmul ideologic,
- aplicarea principiului ma!oritatii,
- pluralism insitutional in formele sale* sufragiul universal, initiativa legislativa,
dreptul de revocare, referandumel etc.
$ormele democratiei sunt:
'emocratia directa ,
'emocratia reprezentativa
'emocratia semi- directa
'emocratia semi reprezentativa.
'emocratia directa presupune participarea directa a cetatenilor la conducere, la
adoptarea deciziilor. 'emocratia reprezentativa presupune alegerea de catre
cetateni a organelor reprezentative prin intermediul carora se exprima vointa si
interesele poporului, alegeri care se realizeaza prin vot.
Democratia directa este o forma foarte rara a regimului politic. Ea se intilneste
numai in unele cantoane din Elvetia, unde sunt organizate adunari populare ale
intregii populatii din cantonul respectiv, o data sau de mai multe ori pe an intr-o
anumita localitate, la care sunt discutate si adoptate unele 0otariri sau legi ale
cantonului respectiv.
Democratia reprezentativa consta in faptul ca puterea nu este exercitata direct
de popor ori natiune, este novoe de reprezentare, de o delegare pentru a actiona
in numele titularului puterii.
Democratia semi-reprezentativa Este formula de guvernare rezultata din
atenuarea urmarilor negative ale ultrareprezentativitatii.
Democratia semi-directa. 1n cadrul democratiei semi-directe exista democratiei
reprezentativa cu democratiei directa. "ceasta presupune un sNstem care, pe
linga alegerea prin sufragiu universal a organului legiuitor, exista mi!loace de
interventie directa a poporului in procesul legiferarii si c0iar in activitatea
adinistrativa. 1terventia a poporului in procesul de guvernare se manifesta prin:
initiativa populara, veto-ul popular, revocarea mandatului si referendumul.
1.2.,eneralizati coraportul regle!entarilor nationale si internationale din
do!eniul drepturilor si libertatilor o!ului.
'in examinarea prevederilor 7onstitutiei %epublici 9oldova
rezulta o solutie !uridica, formulata clar si fara ec0ivoc, privind raportul dintre
reglementarile internationale si cele interne in domeniul drepturilor si libertatilor
umane. "ceasta solutie constitutionala ne convinge ca izvoarele 1nternationale
adoptate in ultimele cinci decenii de la crearea :rganizatiei &atiunilor Unite cum ar
fi, bunaoara, 'eclaratia Universala a 'repturilor :mului ,1=4J-, actul international
cu privire la drepturile civile si politice,1=66-, actul international cu privire la
drepturile economice, sociale si culturale ,1=66-, "crul final al 7onferintei pentru
#ecuritate si 7ooperare in Europa ,Telsin8i, 1=<5-, 7arta de la aris pentru o noua
Europa ,1==1- etc., la care a aderat si %epublica 9oldova sint acea piatra de temelie
care sta la baza dimensiunii umane a statului nostru. 7onstitutia %epublicii
9oldova formuleaza un principiu extrem de important care exprima o viziune
incontestabil de actuala in ce priveste corelatia dintre dreptul international si dreptul
intern - principiul prioritatii reglementarilor internationale ,vezi art. 4-.
rima regula ce rezulta din alin. ,1- al art. numit tine de
interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile
omului in concordanta cu 'eclaratia Universala a 'repturilor :mului, cu pactele si
cu celelalte tratate la care %epublica 9oldova este parte. rin aceasta se subliniaza
obligatiunea statului nostru de a respecta standardele internationale, dimensiunile
umane stabilite de comunitatea internationala, pe parcursul sutelor de ani,
recunoasterea faptului ca drepturile si libertatile omului au incetat de a mai fi o
problema nationala, devenind astfel una internationala.
7ea de a doua regula acorda prioritate reglementarilor internationale,
cuprinse in documentele internationale ratificate de %epublica 9oldova. 7onform
alin. ,.- al art. 4 al 7onstitutiei, daca exista neconcordante intre pastele si tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care %epublica 9oldova este
parte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale". 9entionam
faptul ca aceasta prioritate este acordata numai reglementarilor din domeniul
drepturilor omului si nu se rasfringe asupra altor domenii, in ce priveste alte domenii
de activitate, intrarea in vigoare a unui tratat international continind dispozitii
contrare 7onstitutiei va trebui precedata de o revizuire a acesteia" ,vezi alin. ,.- al
art. J al 7onstitutiei-.
1.#.*or!ulati directiile de de!ocratizare a societatii si statului in
&epublica 'oldova.
1ntru garantarea si respectarea principilor democratiei #tatului %9 nu-i este
dea!uns consacrarea acestor principii pe cale constitutionala sau prin alte cai, ci
infaptuirea anumitor pasi reformatori care ar fi meniti sa asigure si sa istitue un
stat si o societatate democratica. 1n principla aceasta democratiNare ar presupune
a reforma !udiciara nou in prim plan care ar institui organe de drept indepentente
si impartiale in rezultatul caruia societatea civila ar capata o incredere deplina
nu numai in sistemul !udecatoresc ci in stat. Un alt pas il reprezinta inlaturarea
ramasitelor socialiste din toate organele de stat, avind in vedere acele institutii
vec0i nereformate care sunt un barier in calea democratizarii #tatului
%9.............
Subiectul 2. Statutul deputatului in ;arla!entul &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati drepturile si indatoririle deputatului parla!entar.
'repturile si obligatiile deputatilor sint stabilite de 7osntitutie, %egulamentul
arlamentului si ;egea despre statutul deputatului in arlament.
'%E)U%1;Esunt:
-dr de a participa la examinarea colegiala si libera a problemelor ce tin de
competenta parlamentului, la dezbaterea si adoptarea proiectelor puse pe ordinea
de zi a sedintei parlamentului*
-dr de a participa la luarea deciziilor de catre parlament.deputatii beneficiaza de
dr de vot deliberativ asupra tuturor problemelor examinate de parlament*
-dr de a participa la formarea organelor interne ale parlamentului, formarea altor
organe de stat ori numirea in functie a unor persoane cu atributii publice*
-dr de a realiza controlul parlamentar*
-dr la initiativa legislativa*
-de a cere informatiile necesare de la orice organ de stat*
-de a mentine relatii cu alegatorii.
:K;1/")11;E: - de a respecta cu strictete 7onstitutia,legile,normele etice si
morale
-sa fie demn de increderea alegatorilor, sa contribuie prin exemplul personal la
intarirea disciplinei de stat,la indeplinirea obligatiilor civice,la asigurarea dr
omului si respectarea legislatiei
-sa participe obligatoriu la sedintele parlamentului si ale comisiei permanente
din a carei componenta face parte.
2.2 Expuneti particularitatile generale ale !andatului reprezentativ al
deputatului din ;arla!entul &epublicii 'oldova in co!paratie cu
!andatul i!perative.
9andatul deputatului %9 este reprezentativ si nu imperativ si el este constituit
fara a fi vreo procedura de revocare ,de rec0emare-. $iecare parlamentar
reprezinta natiunea in intregime. 9andatul parlamentar nu este un mandat de
drept civil, pZu ca nu intervine in sfera relatiilor civile si nu rezulta dintr-un
contract.El este rezultatul alegerilor .9andatul deputatului este un mandat de
drept constitutional si are urmatoarele trasaturi: - mandatul parlamentar este
general ^deputatul este reprezentantul intregii natiuni si pentru toate interesele
lui
-mandatul parlamentar este independent ^deputatii deputatii procedeaza
conform convingerilor sale
-mandatul parlamentar este irevocabil ^ ei nu pot fi rec0emati inainte de
expirarea mandatului.7onstitutia stabileste ca orice mandat imperativ este
nul.art.6J alin,.-.
2.# Evaluati legislatia din do!eniul inco!patibilitatii, i!unitatii si altor
"or!e de protectie a !andatului parla!entar.
entru ca sistemul politic si !uridic din tara sa functioneze normal mandatul
parlamentar este supus unor masuri de protectie care cuprind anumite
indemnizatii,incompatibilitati si imunitati.
1&'E9&1`")11;E sint plata pZu munca depusa de deputat."ici intra: - salariul
de baza prev de legea salarizarii* [ adaosul la salariu pZu ve8ime in munca* -
adaos pZu gradul stiintific* [ indemnizatia zilnica pZu participare la lucrarile in
plen,biroul permanent* [ diurnele se stabileste de parlament* [ deputatii ce nu
apartament in c0isinau li se da apartament pe perioada mandatului sau li se
plateste 8iria* [ li se acorda concediu anual.
1&7:9")1K1;1)")1 , ceea ce nu are dreptul sa faca deputatul in timpul
mandatului sau-
-sa detina functia de resedinte a %9* - sa fie membru al /uvernului* [ sa fie
avocat parlamentar* [ sa detina alte functii pZu care sa primeasca salariu cu
exceptia celei stiintifice.
19U&1)")1 [ sunt masuri de protectie a deputatului ,nu poate fi atras la
raspundere penala-, i se garanteaza libera gindire si de actiune. 1munitatile sunt:
- inviolabilitatea [ deputatul nu poate fi retinut,arestat,perc0ezitionat,cu exceptia
cazurilor cind este prins in flagrant delict ca a comis o infractiune.El nu poate fi
trimis in !udecata fara incuviintarea parlamentului* - iresponsabilitatea-
deputatul nu poate fi persecutat pZu votul sau sau parerea politica.

TEST nr .6
Subiectul 1. &esponsabilitatea si raspunderea juridica.
1.1. istingeti conceptul responsabilitatii si raspunderii juridice si
interpretati principiile raspunderii juridice.
'ictionarul limbii rom2ne moderne defineste raspunderea, ca fiind faptul de a
raspunde, responsabilitatea". >esponsabilitatea este definita ca obligatia de a
efectua unlucru, de a raspunde, de a da socoteala la ceva, raspundere".
'in cele spuse rezulta ca termenii -raspundere, si -responsabilitate, sunt
interpretati ca termeni, ec0ivalenti, ca sinonime. #i totusi, o analiza a literaturii de
specialitate permite de a evidentia atit apropieri, cit si diferente ale acestor doua
categorii.
'eosebirea dintre raspundere si responsabilitate se manifesta prin ur-
matoarele.
in primul rind, raspunderea presupune supunerea individului, respon-
sabilitatea presupune cunoastere si apreciere, atitudine activa, convingere si
anga!are.
in al doilea rind, raspunderea este, mai ales, de ordin normativ, iar
responsabilitatea este de ordin valoric.
in al treilea rind, raspunderea se manifesta, mai ales, ca expresie
a unor cerinte pe care societatea le impune agentului, in timp ce, responsabilitatea
se manifesta ca prezenta umana libera, ca expresie a cerintelor pe care agentul le
formuleaza, la adresa societatii.
in "inal, raspunderea vizeaza in mod direct conservarea sistemului social dat, in timp
ce, responsabilitatea vizeaza, mai ales, ameliorarea sistemului social si dezvoltarea
lui, prin perfectionarea fiintei umane.
%aspunderea !uridica, indiferent de forma ei concreta de manifestare,
are la baza urmatoarele principii:
1. rincipiul legalitatii raspunderii !uridice.
.. rincipiul raspunderii pentru fapte savirsite cu vinovatie.
3. rincipiul raspunderii personale.
4. rincipiul prezumtiei nevinovatiei instabilirea raspunderii !uridice.
5. rincipiul !ustitiei sanctiunii.
6. rincipiul operativitati raspunderii !uridice.
<. rincipiul potrivit caruia unei singure violari a
normei !uridice ii
corespunde o singura imputare a raspunderii.
#rincipiul legalitatii raspunderii juridice are un caracter complex.
7aracterul lui complex se manifesta prin faptul ca:
a- raspunderea !uridica are loc numai in baza normei !uridice
aplicarea sanctiunii tine de competenta stricta a statului si repre
zentantilor lui oficiali*
insesi organele statului activeaza in stricta conformitate cu preve
derile normelor !uridice.
#rincipiul raspunderii pentru "apte savirsite cu vinovatie. otrivit
acestui principiu, orice subiect de drept poate fi sanctionat numai atunci cind este
vinovat si numai in limitele vinovatiei sale. ;egea prevede si unele abateri de la
acest principiu, cind raspunderea are loc independent de culpa, in asemenea cazuri, se
prevede mecanismul respectiv de recuperare legata de raspunderea pentru vinovatia
altuia.
#rincipiul raspunderii personale presupune raspunderea stricta a
persoanei care a savirsit fapta ilicita. Este adevarat ca exista si situatii in care
raspunderea poate interveni si de fapta altuia, dar, in general, raspunderea se
stabileste numai pentru fapta proprie.
#rincipiul prezumtiei nevinovatiei a fost consfintit si de
7onstitutia %epublicii 9oldova. 7onform art. .1, orice persoana acuzata de un
delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal,
in cursul unui proces !udiciar public, in cadrul caruia i s-au asigurat toate garantiile
necesare apararii sale". "cest principiu reflectat in 7onstitutie necesita o interpretare
extensiva: el se rasfringe asupra tuturor cazurilor si formelor raspunderii !uridice.
#rincipiul justitiei sanctiunii presupune, in primul rind, proporti-
onalitatea sanctiunii in raport cu gravitatea faptei. Eficienta raspunderii !uridice
depinde, in mare masura, de alegerea corecta a sanctiunii, individualizarea
pedepsei.
#rincipiul operativitatii raspunderii. "plicarea sanctiunii reprezinta
reactia societatii prin forta de constringere a statului fata de faptele ilicite. :
asemenea reactie trebuie sa fie operativa. 1n caz contrar, raspunderea !uridica isi
va pierde efectul dorit. :taraganare a raspunderii poate crea in societate o
neincredere in capacitatea statului de a lua masurile respective fata de raufacatori.
#rincipiul potrivit caruiaunei singure violari anormei juridice ii co-
respunde o singura imputare a raspunderii juridice, :persoana nu poate fi pedepsita
pentru una si aceeasi fapta ilicita de mai multe ori. "ceasta nu exclude aplicarea mai
multor forme de raspundere !uridica pentru faptele ilicite in care au fost incalcate
mai multe norme !uridice. lus la aceasta, nu se exclude si aplicarea, pe linga
raspunderea !uridica, a altor categorii de raspundere sociala.
1.2. eter!inati conditiile raspunderii juridice si interactiunile acestora.
1ndiferent de domeniul !uridic ,civil, penal, administrativ,
financiar :.- in care are loc, raspunderea !uridica survine numai atunci cind sint
trunite anumite conditii. ;a ele se atribuie:
a) "apia ilicita;
b) legatura cauzala dintre "apta ilicita si rezultatul produs;
c) existenta vinovatiei;
d) inexistenta unor imprejurari care exclud raspunderea juridica.
1. $apta ilicita
$apta ilicita reprezinta impre!urarea de care legiuitorul leaga apari- i
raportului !uridic de constringere. Ea se manifesta printr-o comportare t intra in
contradictie cu prescriptiile normelor !uridice. 9odalitatile de importare ilicita pot
fi: actiunea sau inactiunea.
"ctiunea reprezinta modalitatea cea mai frecventa de realizare a con-dtei
ilicite. Ea presupune intotdeauna incalcarea unei norme !uridice care terzice ceva.
1nactiunea consta dintr-o abtinere de la o actiune, impusa persoanei, in
norma !uridica.
$apta ilicita poate imbraca diferite forme, in dependenta de gradul de :ricol
social si sanctiunile ce se aplica pentru savirsirea diferitelor fapte cite. $aptele
ilicite pot fi diferentiate in:
a) in"ractiuni;
b) contraventii;
c) abateri disciplinare;
d) "apte ilicite civile etc.
)oate faptele ilicite prezinta, indiscutabil, un pericol social. 7e-i drept, gradul de
periculozitate poate fi mai mare sau mai mic.
a) 7n"ractiunea
'intre toate formele de fapte ilicite, infractiunea prezinta cel mai inalt (adde
pericol social.
otrivit art. 14 al 7odului enal al %epublicii 9oldova:
,1- 1nfractiunea este o fapta ,actiune sau inactiune-
pre!udiciabila, prevazuta de legea penala, savirsita cu vinovatie si pasibila de
pedeapsa penala.
,.- &u constituie infractiune actiunea sau inactiunea care, desi formal,
contine semnele unei fapte prevazute de prezentul cod, dar, fiind lipsita de
importanta, nu prezinta gradul pre!udiciabil al unei infractiuni".
'upa cum se vede din definitia data infractiunii de 7odul penal, exis-
tenta infractiunii este de neconceput in afara determinarii exprese facuta de
legea penala. &u intimplator in dreptul penal se ia la baza un principiu cunoscut
inca din antic0itate: nullumcrimen sine lege ,nu exista crima tara sa fie prevazuta de
lege-.
b) .ontraventia
7a forma a conduitei ilicite, contraventia este definita de art. = al 7o-
dului cu privire la contraventiile administrative al %epublicii 9oldova.
7ontraventie administrativa se considera fapta ,actiunea sau inactiunea- ilicita
ce atenteaza la personalitate, la drepturile persoanelor !uridice etc.
.. ;egatura cauzala a faptei ilicite si a rezultatului daunator
;atura cauzala a faptei ilicite si a rezultatului daunator este obiectiva.
7aracterul obiectiv al legaturii cauzale inseamna ca aceasta exista independent de
vointa omului si de recunoasterea ei. #tiinta dreptului porneste de la premisa
.J
conform careia raspunderea !uridica se declanseaza si subiectul faptei ilicite este
tras la raspundere cu conditia ca rezultatul ilicit este o consecinta nemi!locita a
faptei ,actiunii sau inactiunii- sale ilicite. %aportul cauzal exclude faptele
intimplatoare care pot uneori interveni.
3. >inovatia esteoaltaconditiearaspunderii !uridice. Eacaracterizeaza
atitudinea psi0ica a autorului faptei ilicite fata de fapta sa si fata de conse
cintele acesteia. >inovatia presupune si implica recunoasterea capacitatii
omului de a patrunde si a aprecia un lucru la !usta lui valoare. &u poate fi
vorba de vinovatie atunci, cind fapta ce se atribuie unei persoane nu-i apartine tine sau
daca fapta data e un rezultat ce nu depinde in genere de vointa ei. :rice fapta savirsita
de o persoana, inainte de a deveni realitate, apare sub forma unei idei de
comportament. 9ai apoi, ideea este urmata de 0otarirea realizarii ei practice. 7a
rezultat, vinovatia se manifesta ca o legatura intre constiinta omului si consecintele
survenite in urma faptei sale ilicite. >inovatia se poate manifesta prin urmatoarele
forme:
a) intentia;
b) culpa.
7ntentia, ca forma a vinovatiei, se caracterizeaza printr-un
complex de factori psi0ici printre care un rol primordial ii revine cunoasterii carac-
terului antisocial al faptei si acceptarii urmarilor ei negative.
1ntentia, la rindul ei, poate fi directa si indirecta. 1ntentia e directa
atunci cind persoana ,subiectul, faptuitorul- isi da seama de caracterul so-cial-
periculos al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmarile daunatoare ale acestora si
doreste sa savirseasca fapta si actioneaza in acest scop.
in cazul intentiei indirecte, subiectul prevede caracterul ilicit al faptei
sale si al urmarilor acesteia si accepta producerea faptei si a urmarilor ei.
.ulpa este acea forma a vinovatiei in care autorul unei fapte ilicite nu
prevede consecintele faptei sale, desi trebuia sa le prevada sau, prevazin-du-le,
spera in mod usuratic ca ele nu se vor produce.
7ulpa imbraca doua forme:
a- sineincrederea ,imprudenta- - cind autorul prevede caracterul ili
cit al faptei sale si urmarile acesteia, nu le doreste, nu le accepta,
dar, in virtutea unor impre!urari, spera cu usurinta ca nu se vor
produce*
b- neglijenta - cind autorul faptei n-a prevazut posibilitatea survenirii
unor asemenea urmari daunatoare, desi trebuiasi puteasaleprevada.

1.#. Esti!ati "or!ele si subiectii raspunderii juridice.
$iecare ramura a dreptului cunoaste o forma de raspundere specifi ca. 'e aceea
exista mai multe forme de raspundere !uridica. 1n domeniul fiecarei ramuri de
drept s-au conturat forme specifice de raspundere, cum ar fi: raspunderea
constitutionala, raspunderea administrativa, raspunderea civila, raspunderea penala
etc.
'in perspectiva teoriei generale a dreptului, remarcam faptul ca exista
relatii complexe de interdependenta intre diferitele forme de raspundere.
recizam, de asemenea, ca nu fiecarei ramuri de drept ii corespunde o forma unica de
raspundere. #pre exemplu, in cadrul dreptului administrativ putemintilni raspundere
contraventionala, civila, penala, disciplinara etc.
1
>aspunderea constitutionala are la baza conceptia statului constitu-
tional si democratic. Ea se refera la raspunderea sefului statului ,resedintelui
%epublicii 9oldova-, raspunderea detinatorilor unui mandat politic ,raspunderea
celor alesi in organele reprezentative ale statului, raspunderea membrilor
/uvernului pentru faptele savirsite in exercitiul functiei lor s.a. )otusi, aceasta
raspundere este deseori partiala si fragmentara, necom-parindu-se cu alte forme de
raspundere in ceea ce priveste decizia. 'upa cum, pe buna dreptate, se mentioneaza
in literatura !uridica, acestei forme de raspundere !uridica ii este caracteristica
int2rzierea sau c0iar evitarea reglementarii raspunderii ministeriale si reticenta de a
introduce procedeul revocarii populare"
.
.
>aspunderea civila este forma tipica si totodata cea mai
dezvoltata a raspunderii !uridice. Ea se declanseaza in temeiul conditiilor fixate
prin 7odul civil. %aspunderea civila cunoaste doua forme: raspunderea civila
delictuala si raspunderea civila contractuala. "mbele forme sunt dominate de ideea
repararii unor pre!udicii create prin faptele ilicite.
>aspunderea penala este definita ca raportul !uridic penal de con-
stringere, nascut ca urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte, si
infractor, pe de alta parte, in cadrul acestui raport !uridic statul are dreptul sa traga la
raspundere pe infractor, sa-i aplice sanctiunea prevazuta de lege si sa-1 constringa
sa o execute. 1nfractorul este obligat sa raspunda pentru fapta sa si sa se supuna
pedepsei aplicate.
in dreptul muncii raspunderea anga!atilor poate fi: raspundere materi-
ala si raspundere disciplinara. Ea survine in cazul in care anga!atul incalca cu
vinovatie obligatiile de serviciu si cauzeaza o paguba organizatiei la care este
anga!at.
"mmentionat doar citeva din multiplicitatea formelor raspunderii !u-
ridice, in acelasi timp, cu toata diversitatea formelor raspunderii !uridice, acestea
sunt fundamentate pe o serie de principii comune, cum ar fi: legalitatea raspunderii
!uridice, principiul raspunderii personale, principiile unicitatii raspunderii etc.
#ubiectele raspunderii !uridice sint persoanele impotriva carora se exercita
constringerea de stat prin aplicarea de sanctiuni !uridice. 7alitatea de subiect a
raspunderii !uridice intervine in toate cazurile cind are loc savirsirea unei fapte
ilicite. &u exista fapte ilicite care nu au un subiect, in lipsa acestuia nu poate fi
vorba de fapta ilicita. 7e-i drept, sint anumite exceptii, strict determinate de lege,
cind raspunderea !uridica intervine pentru anumite persoane fara ca acestea personal
sa fi savirsit fapte ilicite. 'e exemplu, persoana raspunde pentru dauna pricinuita de
animalele sau pasarile care se afla sub ocrotirea sa.
#ubiect al raspunderii !uridice poate fi atit o persoana fizica cit si anu-
mite colectivitati.
1. #ersoana "izica
entru ca o persoana fizica sa fie considerata subiect al raspunderii
!uridice, ea urmeaza sa corespunda unor conditii: sa aiba capacitatea de a raspunde
si sa actioneze in mod liber.
7apacitatea de a raspunde nu trebuie confundata nici cu
capacitatea de folosinta si nici cu capacitatea de exercitiu. Ea e o forma specifica a
capacitatii !uridice ce atribuie subiectului de drept capacitatea de a raspunde pentru
fapta sa ilicita, ultima fiind o manifestare a vointei ei.
" actiona in mod liber, inseamna a-ti propune anumite scopuri si a
decide in ce mod ele pot fi atinse.
#ubiecte ale raspunderii !uridice pot fi doar persoanele capabile de a
intelege caracterul faptei sale si consecintele acesteia. 'in aceste considerente,
legiuitorul fixeaza in mod expres virsta de la care persoanele fizice sint
responsabile.
%emarcam si faptul ca anumite fapte ilicite pot fi savirsite in ma!o-
ritatea cazurilor, de persoane fizice. "sa, de exemplu, infractiunile pot fi savirsite,
ca regula, de persoane fizice care, in momentul savirsirii infractiunii, au implinit virsta de
saisprezece ani, iar pentru unele categorii de infractiuni - paisprezece ani. 'e
asemenea, subiect al abaterii disciplinare poate fi numai persoana fizica incadrata
in munca si care presteaza munca in temeiul unui raport de munca.
. &ubiecte colective
'aca persoanele fizice, in conditiile legii, pot fi subiecte ale raspun-
derii !uridice in toate cazurile, atunci subiectele colective ,si in primul rind persoanele
!uridice- pot sa raspunda numai din punct de vedere civil si in cazuri mult mai rare,
administrativ sau penal. 'e cele mai multe ori colectivitatile apar ca subiecte ale
raspunderii !uridice civile.
1ndiferent de forma raspunderii la care sint supuse subiectele colective,
sanctiunile aplicate fata de acestea sint numai de ordin patrimonial.
Subiectul 2. *unctionarea ;arla!entului &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati "or!ele principale de activitate a ;arla!entului, de"inind pe
"iecare in parte /sesiunea, sedinta0.
arlamentul activeaza pe perioada intregii legislaturi, adica pe toata perioada
mandatului care este de 4 ani, pina la alegerea noului arlament.
#esiunea [ este acea perioada de timp pe parcursul careia arlamentul se
intruneste pZu dezbaterea si solutionarea problemelor ce tin de competenta
organului reprezentativ.
%egulamentul arlamentului prevede existenta a . tipuri de sesiuni ordinare si
extraordinare.
#edintele - reprezinta intervalul de timp din cadrul sesiunii cind parlamentarii se
aduna efectiv si nemi!locit.arlamentul isi desfasoara activitatea in sedinte in
plen,plenare- si sedinte ale comisiilor permanente. #edintele arlamentului se
desfasoara de regula conform ordinii de zi care se intocmeste de Kiroul
permanent pe o perioada de . saptamini.
2.2 eter!inati particularitatile principale ale "unctionarii biroului
per!anent, co!isiilor per!anente, argu!entati colaborarea in activitatea
acestor organe.
Kiruol permanent [ organ colegial de conducere a arlamentului.'in el fac parte
din oficiu resed arlamentului si vicepresedintii.Kiroul permanent se considera
constituit dupa numirea a cel putin l din membrii lui.:rice membru al Kiroului
poate fi revocat prin 0otarire a fractiunii parlamentare ,care l-a numit, adoptata
cu votul ma!oritatii membrilor acesteia."tributiile Kiroului: - propune
arlamentului data convocarii sesiunii si durata acesteia
-pregateste si asigura desfasurarea lucrarilor arlament
-#upune votului arlament, la propunerea fractiunilor parlamentare si a
presedintilor comisiilor permanente , componenta nominala a comisiilor
permanente,coordoneaza activitatea acestora
-intocmeste impreuna cu presedintii fractiunilor parlamentare si ai comisiilor
permanente ordinea de zi a sedintelor arlamentului si o prezinta acestuia spre
aprobare
-0otaraste din oficiu sau la solicitare publicarea unor proiecte de lege
-stabileste obligatiile membrilor biroului
-stabileste structura si statul de personal ale "parat arlament si le prezinta spre
aprobare
-intocmeste bugetul "parat arlament si il prezinta acestuia spre aprobare
Kiroul permanent adopta 0otariri, in limita competentei prevazute de
%egulament,cu votul ma!oritatii membrilor.
7omisiile parlaamentare [ sint organe interne de lu8ru ale parlamentarilor , de
competenta speciala.%egulamentu arlamentului prevede ca pot fi constituite
comisii permanente, speciale si de anc0eta.
7omisia permanenta [ organ de lucru al arlamentului,infiintat pZu efectuarea
activitatii arlament."u un rol deosebit in pregatirea lucrarilor acestuia, precum
si in exercitarea f-lor parlamentare, in special a celei legislative si de
control.7omisiile sunt specializate pe ramuri de activitate,fiind legate de diferite
domenii ale responsabilitatilor guvernamentale.7omisiile permanente se aleg pe
intreaga durata a legislaturii.Ele raspund in fata arlament si ii sunt
subordonate.&r , denumirile, componenta numrica si nominala se 0otaraste de
arlament la propunerea Kiroului permanent.Un deputat poate fi membru doar
al unei comisii permanente. arlamentul a constituit comisiile permanente:
-!uridica pZu numiri si imunitati* [ pZu economie,industrie buget si finante* [
securitate nationala* [ dr-le om si minoritati nationale** [ admin publica* [ pZu
cultura,stiinta,invatamint,tineret* [ agricultura si industrie* [ protectie
sociala,sanatate si familie* [ ecologie si dezvoltarea teritoriului.$iecare comisie
se ocupa de elaborarea actelor normative de specialitate, precum si avizeaza
proiectele de legi,0otariri inaintate de a fi aprobat de arlament.
7omisia speciala- organ de lucru al arlament constituit cu scopul elaborarii
unor acte legislative complexe pZu avizarea lor sau pZu alte scopuri.rin
0otarirea de infiintare a 7omisie se va desemna la propunerea Kiroului
permanent componenta nominala a comisie , precum si termenul in care va fi
depus raportul comisiei. "stfel de arlament au fost constituite comisiile
speciale :
- 7omisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a
activitatii de intreprinzator
- 7omisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de executare de
catre /uvern a legislatiei privind gestionarea terenurilor proprietate publica a
statului si a terenurilor cu destinatie agricola proprietate a statului
- 7omisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind
consolidarea autonomiei locale
- 7omisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a
depunerilor banesti ale deponentilor Kancii 7omerciale "/uineia" - #.". si ai
7oncernului "1ntercapital"
- 7omisia speciala pentru examinarea situatiei prevenitilor in stare de arest in
izolatorul de urmarire penala nr.3 al 'epartamentului 1nstitutiilor enitenciare
ale caror dosare se afla la examinare in instantele de !udecata
- 7omisia speciala pentru examinarea legalitatii deciziei /uvernului privind
repartizarea a 14,4 milioane lei din contul transferurilor de la fondul republican
de sustinere sociala a populatiei pentru plata alocatiilor unice de stat
- 7omisia speciala pentru examinarea proiectului de ;ege privind modificarea si
completarea 7onstitutiei %epublicii 9oldova
- 7omisia speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de resedinte al
%epublicii 9oldova
7omisia de anc0eta [ organ de lucru al arlament creat la cererea unei fractiuni
parlamentare sau a unui grup de deputati ce constituie cel putin 5adin nr
deputatilor alesi,cu scopul cercetarii unor fapte sau cauze. 7omisia de anc0eta
citeaza ca martor orice persoana care dispune de informatii despre vreo fapta sau
impre!urare de natura sa serveasca la cercetarea cauzei.1nstitutiile si
organizatiile sint obligate in conditiile legii sa raspunda la solicitarile comisiei
de anc0eta.7omisia nu poate sustine urmarirea penala efectuata de organele de
u.p. si instante !udecatoresti.
2.# Evaluati legislatia re"eritoare la rolul "ractiunilor parla!entare in
activitatea ;arla!entului.
1n %9 grupurile parlamentare sunt numite fractiuni parlamentare care este
reglementat de %egulamentul arlamentului.Existenta fractiunilor parlamentare
este determinata de existenta partidelor politice fara acestia nu ar exista regim
parlamentar. 1n vederea formarii organelor de lucru si organizarii activitatii
arlamentului, deputatii constituie fractiuni parlamentare alcatuite din cel putin
5 deputati in baza de liste ale partidelor,org social-politice si blocurilor
electorale. $ractiunile parlamentare se constituie in termen de 1Q zile dupa
constituirea legala a arlamentului. $ractiunile parlamentare isi aleg organele de
conducere sau conducatorii.resedintele fiecarei fractiuni parlamentare prezinta
arlamentului componenta numerica si nominala a fractiunilor. $ractiunile
parlamentare au dreptul sa faca propuneri pentru:
-numirea sau alegerea reprezentantilor Kiroului permanent, in comisiile
permanente si in alte organe de lu8ru ale arlament,tinindu-se seama de
reprezentarea lor proportionala in arlament.
-ordinea de zi a sedintelor arlamentului si ale Kiroului permanent.
-formarea comisiilor speciale, de anc0eta si altor comisii ale arlamentului.
-proiectele de 0otariri ale arlamentului privind programul de activitate al
/uvernului.
-publicarea anumitor proiecte de acte legislative importante , prezentate spre
examinare parlamentului, si consultarea opiniei publice asupra continutului
acestora.
$ractiunilor parlamentare li se pun la dispozitie incaperi pZu lu8ru, te0nica
birotica, rec0izite de birou si li se acorda servicii necesare activitatii lor
eficiente. 9odul de folosire a mi!loacelor financiare alocate din bugetul
arlamentului pZu asigurarea activitatii fractiunilor parlamentare , in functie de
componeta numerica , se stabileste de catre fiecare fractiune in mod autonom.
%olul este incontestabil deoarece fractiunile parlamentare care au acces in noul
parlament vor adopta legi, vor supune spre examinare diferite proiecte de legi
isi vor exercita atributiile conform legislatiei in vigoare.$ractiunile parlamentare
care conduc legislativul reprezinta elita politica din tara.
TEST nr. .7
Subiectul 1. %!prejurari care exclud raspunderea juridica si i!prejurari
care libereaza de raspundere juridica.
1.1.Caracterizati conditiile raspunderii juridice.
%aspunderea !uridica intervine numai atunci cind efectul daunator este rezultatul
actiunii unui individ, atunci cind rezultatul decurge logic din aceasta conduita.
"ceasta inseamna ca, atunci cind rezultatul negativ din punct de vedere !uridic s-a
produs din cauze ce nu depind de individ, legatura cauzala nu exista. rin urmare,
pentru a se declansa raspunderea !uridica a unui individ, acesta trebuie sa fi
actionat cu vinovatie, iar rezultatul ilicit trebuie sa fie consecinta nemi!locita a
conduitei sale. "ceste cauze pot fi asociate, concurente ori succesive, principale
sau secundare, directe sau indirecte.
>inovatia esteoaltaconditiearaspunderii !uridice. Eacaracterizeaza
atitudinea psi0ica a autorului faptei ilicite fata de fapta sa si fata de conse
cintele acesteia. >inovatia presupune si implica recunoasterea capacitatii
omului de a patrunde si a aprecia un lucru la !usta lui valoare. &u poate fi
vorba de vinovatie atunci, cind fapta ce se atribuie unei persoane nu-i apartine tine sau
daca fapta data e un rezultat ce nu depinde in genere de vointa ei. :rice fapta savirsita
de o persoana, inainte de a deveni realitate, apare sub forma unei idei de
comportament. 9ai apoi, ideea este urmata de 0otarirea realizarii ei practice. 7a
rezultat, vinovatia se manifesta ca o legatura intre constiinta omului si consecintele
survenite in urma faptei sale ilicite. >inovatia se poate manifesta prin urmatoarele
forme:
c) intentia;
d) culpa.
7ntentia, ca forma a vinovatiei, se caracterizeaza printr-un
complex de factori psi0ici printre care un rol primordial ii revine cunoasterii carac-
terului antisocial al faptei si acceptarii urmarilor ei negative.
.ulpa este acea forma a vinovatiei in care autorul unei fapte ilicite nu
prevede consecintele faptei sale, desi trebuia sa le prevada sau, prevazin-du-le,
spera in mod usuratic ca ele nu se vor produce.
7ulpa imbraca doua forme:
sineincrederea ,imprudenta- - cind autorul prevede caracterul ili
cit al faptei sale si urmarile acesteia, nu le doreste, nu le accepta,
dar, in virtutea unor impre!urari, spera cu usurinta ca nu se vor
produce*
neglijenta - cind autorul faptei n-a prevazut posibilitatea survenirii
unor asemeneaurmari daunatoare, desi trebuiasi puteasaleprevada.
1.2.$rgu!entati i!prejurarile care exclud raspunderea juridica si
i!prejurarile care libereaza de raspundere juridica.
%elativ la cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei,
mentionam ca ele nu figureaza si nu sunt expres aratate in toate ramurile
dreptului.
in materie de raspundere civila, remarcam ca 7odul civil contine
doar o singura prevedere normativa din care ar rezulta cauzele care inlatura
caracterul ilicit al faptei. "stfel, conform alin. ,1- al art. 13, nu sunt ilicite actiunile
persoanei care, in scopul autoapararii, ia, sustrage, distruge sau deterioreaza un
bun sau, in acelasi scop, retine persoana obligata care ar putea sa se ascunda,
sau inlatura rezistenta celui obligat sa tolereze actiunea daca nu se poate obtine
asistenta organelor competente si daca, fara o interventie imediata, exista
pericolul ca realizarea dreptului sa devina imposibila sau substantial
ingreuiata".
in materie de raspundere penala aceste impre!urari sunt
concretizate, in 7odul penal din 1=61 erau formulate doar doua cauze care inlaturau
caracterul penal al faptei: legitima aparare ,art. 13- si extrema necesitate ,art. 14-. in
7odul penal din 1J aprilie .QQ. legiuitorul a stabilit cauzele care inlatura caracterul
penal al faptei intr-un capitol separat - capitolul 111. 7onform art. 35, se considera
cauze care inlatura caracterul penal al faptei:
a) legitima aparare;
b) retinerea in"ractorului;
c) starea de extrema necesitate;
d) constringerea "izica sau psi0ica;
e) riscul intemeiat.
*egitima aparare este in consens direct cu drepturile si
libertatile fundamentale ale omului.
"rt. 36 al 7odului penal stipuleaza ca este in stare de legitima aparare
persoana care:
savirseste fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material
si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui
interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile
celui atacat ori interesul public*
savirseste fapta, prevazuta mai sus, pentru a impiedica patrunderea,
insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoa
nei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr-un
spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.
1n dreptul penal aceste impre!urari sunt cunoscute sub denumirea de
cauze care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii. Ele
sunt reflectate in capitolul C1 al 7odului penal. "cestea sunt:
- 9mnistia ,art. 1Q<-*
- Aratierea ,art. 1QJ-*
- impacarea ,art. 1Q=-*
- >eabilitarea judecatoreasca (ari. 11.-.
7odul penal ,art. 53- prevede, de asemenea, liberarea de
raspundere penala. "stfel, ersoana care a savirsit o fapta ce contine semnele
componentei de infractiune poate fi liberata de raspundere penala de catre instanta
de !udecata in cauzele:
a) minorilor;
b) tragerii la raspundere administrativa;
c) renuntarii de bunavoie la savirsirea in"ractiunii;
d) caintei active;
?
e) sc0imbarii situatiei;
%) liberarii conditionate;
g) prescriptiei de tragere la raspundere penala,
1.#.Esti!ati proble!a legaturii conditiilor raspunderii cu i!prejurarile
care exclud si i!prejurarile care libereaza de raspundere juridica si
"or!ulati exe!ple di practica &.'.
1n situatia impre!urarilor care exclud raspunderea !uridica conditiile necesare
pentru survenirea raspunderii !uridice sunt intrunite cumulativ cu exceptia
conditiei care prevede inexistanta
Unor impre!urari care exclud raspunderrea !uridica. 1n situatia liberarii de
raspundere !uridica conditiile necesare pentru survenirea raspunderii !uridice se
intrunesc cumulativ fara careva exceptii. 1mpre!urarile care exclud raspunderea
!uridica sunt considerate in doctrina ca temeiuri de reabilitare iar cele care
libereaza de raspundere !uridica ca temeiuri de nereabilitare adica raspunderea a
survenit partial sau ar fi trebuit sa survina dar in legatura cu anumite conditii si
numai in baza unei 0otaririi respective a organelor competente persoana data a
fost absolvita de raspundere partial sau total insa in alte conditii sau impre!urarii
raspunderea ar fi trebuit sa survina.
Subiectul 2. +otiune de se" de stat si locul lui in siste!ul autoritatilor
publice.
2.1 %denti"icati institutia se"ului de stat, "unctiile lui si durata !andatului.
1nstitutia de sef de stat este cunoscuta inca de la aparitia statului.1nstitutia
sefului de stat cunoaste organizari atit colegiale cit si unipersonale. 1n %9
institutia de sef de stat a aparut in septembrie 1==Q si si-a gasit reflectare in
constitutia din .=.Q<.1==4.rimul presedinte 9.#negur n-a intrunit aprobarea
unanima a parlamentarilor, insa obtinind mandatul intregului popor a consolidat
.=
institutia prezidentiala.resedintele devenea tot mai independent fata de
parlament pZu ca legislativul nu mai avea prerogativa de a-l numin in
functie.:data cu primirea noii constitutii resedintele %9 a fost investit cu
functii mai largi in domeniul politicii externe, militar si securitatii interne.'e
acum presedintele %9 este ales de parlament prin vot secret.'e la formarea sa
institutia prezidentiala a %9 putin cite putin si-a pierdut prerogativele in
favoarea altor organe de stat mai ales in favoarea arlamentului.'urata
mandatului este de 4 ani si incepe odata cu depunerea !uramintului si pina
incetarea lui.7onstitutia stabileste ca nici o persoana nu poate indeplini functia
de presedinte al %9 decit cel mult . mandate. 7onform 7onst art.<<
resedintele %9este seful statului, el reprezinta statul si este garantul
suveranitatii, independentei nationale,al unitatii sin integritatii teritoriale a tarii.
"tributiile sau functiile sefului statului sunt: - in domeniul politicii externe
,inc0eie tratate int-le in numele stat- [ in domeniul apararii ,poate declara
mobilizare generala sau partiala, poate lua masuri pZu asigurarea securitatii
nationale si a ordiniipublice-- alte atributii ,confera decoratii, medalii,acorda
azil politic,acorda gratiere,numeste in functii publice,acorde ranguri
diplomatice-.
2.2 Co!parati rolul se"ului de stat in republica parla!entara si republica
prezidentiala.
'at fiind faptul ca primul regim in %9 dupa 1==Q a fost unul prezidential un
moment important l-a constituit o serie de modificari intru asigurarea unei
suprematii a institutiei prezidentiale in detrimentul altor organe ca guvernul,
parlamentul.'e asemenea a fost propusa o initiativa de alegere a sefului statului
de catre popor.:btinerea mandatului intregului popor a consolidat si mai mult
institutia prezidentiala conferindu-i legeitimitate populara.)otodata seful statului
devenea tot mai independent fata de arlament deoarece acesta nu avea
prerogative de a numi seful statului.: cotitura radicala a constituit-o adoptarea
;egii $undamentale .= iulie 1==4 care a dedicat inst prezidentiale capit >. 1n
general resedintele a fost investit cu atributii mai largi in domeniul politicii
externe, militare si securitatii interne.7ele mai mari si intinse atributii de drept
seful statului le-a avut in perioada regimului prezidential.:data insa cu trecerea
la regimul semiprezidential si uterior la regimul parlamentar prin modificarile
operate in textul legii o parte din atributiile presedintelui s-au deplasat spre
arlament si /uvern.
rin urmare seful de stat in republica parlamentara este ales de catre parlament
prin vot secret. : serie de atributii au fost date arlamentului si /uvernului.
"stfel la alegerea presedintelui tarii acesta se afla intr-o masura oarecare in
dependenta fata de ;egislativ. 1n aceasta situatie arlamentul devine principalul
forum politic de guvernare.9entionam faptul ca in cadrul republicii
parlamentare seful statului nu detine si nu exercita acele functii si atributii ca in
cazul celei prezidentiale.
2.# $rgu!entati locul si rolul se"ului de stat in siste!ul autoritatilor
publice din &epublica 'oldova, si dupa caz, "or!ulati propuneri .
#eful statului in cadrul %epublicii arlamentare detine un rol relativ redus,
deaorece este investit cu o putere executiva limitata, iar atributiile sale au un
caracter preponderent reprezentativ.rin urmare atit resedintele cit si /uvernul
dispun de atributii executive. )otusi rolul real pe care il !oaca resedintele tarii
in viata politica este destul de modest si ma!oritatea prerogativelor sale sunt
exercitate in conformitate cu pozitia /uvernului.
ornind de la prevederile 7onstitutiei )itlul 111 "utoritatile ublice care include
arlamentul,resedintele,/uvernul,"utoritatea !udecatoreasca..etc rezulta faptul
ca #eful statului se afla intr-un coraport la nivel de stat cu principalele organe
statale sau autoritati publice. rin urmare seful statului este ales de arlament
este in dependenta fata de acesta. resedintele desemneaza un candidat pZu
functia de prim-ministru care urmeaza sa obtina votul de incredere al
arlamentului. resedintele poate dizolva arlamentul in caz de imposibilitatea
formarii guvernului sau al blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3
luni. 1n privinta autoritatii !udecatoresti resedintele numeste in functie
!udecatorii la propunerea 7ons #uperior al 9agistraturii.
'eci rolul si locul resedintelui in sistemul aut publice are un caracter de
colaborare,exercitarea a atributiilor intru respectarea legii si promovarea politicii
de stat.
TEST nr. .:
Subiectul 1. Ele!ente de structura ale dreptului subiectiv.
1.1.%denti"icati natura juridica a dreptului subiectiv.
'reptul subiectiv ar putea fi definit ca prerogativa conferita de
lege in temeiul careia titularul dreptului poate sau trebuie sa desfasoare o
anumita conduita ori sa ceara altora desfasurarea unei conduite adecvate
dreptului sau, sub sanctiunea recunoscuta de lege, in scopul valorificarii unui
interes personal, direct, nascut si actual, legitim si !uridic prote!at, in acord cu
interesul obstesc si cu normele de convietuire sociala.
"ceste prerogative private ca un tot,denumite astfel si dr
omului,constitue statutul !uridic al persoanei. "cest statut cunoaste o anumita
evolutie istorica care coincide in ultima analiza cu linia progresului uman.
e de o parte, este vorba de dobindirea lui de catre fiecare
fiinta umana a planetei noastre, prin universalizarea sa ,iar pe de alta parte, de
imbogatirea permanenta a continutului sau, prin adaugarea unor dr noi care sa
satisfaca nevoile de orce natura ale personalitatii umane.
1.2.$rgu!entati interactiunea si interdependenta dreptului subiectiv si
dreptului obiectiv.
'in insusi difinitia data de dr subiectiv ca prerogativa, facultate recunoscuta de
lege, conexiunea este mult mai evidenta.
'r subiectiv nu poate exista in afara dr obiectiv.'r obiectiv, astfel spus, legea
constitue fundamentul dr subiective.Un dr subiectiv exista si poate fi exercitat
numai in masura in care sete prevazut si ocrotit de regula de de dr.
'upa cum, la rindul lor, regulile de dr se realizeaza, prind viata prin existenta si
exercitare dr subiective.7a fara lege nu exista dr se poate demonstra pe o
realitate vie din viata sociala contemporana: concubina!ul. El consta in
convetuirea, cu caracter de relativa stabilitate, intre un barbat si o femeie care nu
sint uniti prin casatorie, traind intr-o uniune libera, o uniune de fapt sau o
casatorie de fapt.
'repturile subiective decurg si sunt str2ns legate de dreptul obiectiv, intre ele
exist2nd o legatura indisolubila. 'repturile subiective nu pot fi concepute fara a
fi prevazute in normele !uridice, deci ele exista si se pot exercita numai daca
sunt recunoscute de dreptul obiectiv pentru ca numai recunoasterea si ocrotirea
printr-o norma !uridica a unei valori ii confera acesteia calitatea de drept
subiectiv.
'esi cele doua acceptiuni ale dreptului sunt diferita ca semnificatie
terminologica ele sunt doua ipostaze corelate ale dreptului.'reptul obiectiv este
cel care priveste si ocroteste dreptul subiectiv, iar regula de drept se realizeaza
prin exercitarea dreptului subiectiv.
1.#.Esti!ati ele!entele de structura ale dreptului subiectiv si "or!ulati
exe!ple.
Exista doi vectori care determina existenta dreptului subiectiv: esenta si
realizarea, adica vointa si interesul subiectului de drept. "mbele elemente
desav2rsesc structura dreptului subiectiv. )eoriile cu privire la dreptul subiectiv
pot fi grupate in urmatoarele:
elementul esential al dreptului subiectiv este vointa, acesta fiind o putere a
vointei_
dreptul subiectiv este un interes prote!at de lege
at2t vointa c2t si interesul constituie elementele definitorii, inerente si
inseparabile ale dreptului subiectiv
)eoria vointei , apartin2nd doctrinelor liberale, voluntariste si individualiste,
considera ca dreptul subiectiv deriva din vointa umana: o vointa individuala sau
o vointa colectiva. 'reptul subiectiv ar fi deci o putere apartin2nd unei persoane,
o putere de vointa, o suveranitate de vointa. ornind de la ideea ca vointa
omului este creatoare de drepturi subiective, autonomia de vointa pledeaza
pentru libertatea individuala, neingradita dec2t de cerinta respectarii bunelor
moravuri si a ordinii publice.
7onform teoriei lui %. >. 10ering dreptul subiectiv cuprinde doua elemente: un
element substantial si un element formal* primul element consta in utilitatea sau
avanta!ul dreptului iar al doilea in actiunea in !ustitie. "vanta!ul sau utilitatea
formeaza continutul dreptului. El implica valoarea si interesul. >aloarea
determina limitele continutului, iar interesul se prezinta sub forma unui raport
care exista intre ideea de valoare si subiectul de drept. 'reptul subiectiv exprima
deci interesul, si intruc2t legea acorda dreptului subiectiv protectia sa printr-o
actiune in !ustitie de care se poate uza este necesar pentru asigurarea realizarii
interesului, drepturile subiective urmeaza sa fie definite ca interese !uridice
prote!ate_. #tatul decide care sunt interesele susceptibile de a fi transformate in
drepturi subiective. &umai unor interese considerate ca atare statul le asigura
protectia sa. 1ntr-un stat cu o organizare cu adevarat democratica si care tine
seama de libertatea indivizilor, drepturile subiective consacrate prin lege vor fi
in concordanta deplina cu opinia societatii.
Subiectul 2. ;rocedura de alegere a ;resedintelui &epublicii 'oldova.
2.1 Caracterizati prevederile constitutionale re"eritoare la procedura de
alegere a ;resedintelui &epublicii 'oldova
"rt. <J din 7onstitutie prevede alegerea presedintelui
%.9. resedintele %9 este ales de catre arlament, prin vot secret.
oate fi ales presedinte al %9, cetateanul cu drept de vot,
care are 4Q ani impliniti, a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul %9 nu
mai putin de 1Q ani si poseda limba de stat.
Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi
din numarul deputatilor alesi. 'aca nici un candidat nu a intrunit numarul
necesar de voturi, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi
candidati stabiliti in ordinea numarului descrescator de voturi obtinute in
primul tur.
'aca si in turul al doilea nici un candidat nu va
intruni numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate.
'aca si dupa alegerile repetate resedintele %epublicii
9oldova nu va fi ales, resedintele in exercitiu dizolva arlamentul si
stabileste data alegerilor in noul arlament.
2.2 eter!inati etapele principale ale procedurii de alegere a ;resedintelui
&epublicii 'oldova
rocedura de alegere resedintelui %9 este stabilita de
;egea cu privire la procedura de alegere a resedintelui %9., care prevede ca
alegerile resedintelui %9, se desfasoara cu cel mult 45 zile inainte de ziua
expirarii mandatului presedintelui in exercitiu.
1nsa, in cazul cind a intervenit vacanta functiei de
resedinte al %epublicii 9oldova in urma demisiei, demiterii, imposibilitatii
definitive de exercitare a atributiilor sau decesului, alegerile pentru un nou
resedinte al %epublicii 9oldova se vor organiza in termen de . luni de la data
cind a intervenit vacanta functiei.
'ata alegerilor pentru functia de resedinte al %epublicii
9oldova se stabileste prin 0otarire a arlamentului.
7oncomitent cu stabilirea datei alegerilor, arlamentul, la
propunerea fractiunilor parlamentare, instituie o comisie speciala de desfasurare
a alegerilor pentru functia de resedinte al %epublicii 9oldova.
7andidatura pentru functia de resedinte al %epublicii
9oldova poate fi propusa, incepind cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:
a- persoana care isi inainteaza propria candidatura sustinuta de cel putin 15
deputati*
b- un grup de cel putin 15 deputati.
ropunerea candidaturii pentru functia de resedinte al
%epublicii 9oldova, semnata de toti deputatii care o sustin, va fi prezentata
comisiei speciale cel tirziu cu 5 zile inainte de ziua alegerilor si va fi insotita de:
a- consimtamintul scris al candidatului si certificatul lui de sanatate, eliberat de
institutia medicala abilitata*
b- declaratia despre toate veniturile candidatului din anul precedent si din anul
alegerilor*
c- datele biografice ale candidatului ,curriculum vitae-.
'eputatii care au semnat propunerea candidaturii pentru
functia de resedinte al %epublicii 9oldova nu sint in drept sa mai semneze si o
alta, sub sanctiunea nulitatii oricarei semnaturi ulterioare. 7andidatul la
functia de resedinte al %epublicii 9oldova poate sa-si retraga candidatura in
orice moment pina la declararea inceputului votarii.
"poi, resedintele comisiei speciale sau unul din membrii
ei prezinta arlamentului candidatii la functia de resedinte al %epublicii
9oldova.
,.- $iecarui candidat i se acorda dreptul de a se adresa arlamentului cu o scurta
alocutiune si de a raspunde la intrebarile deputatilor.
,3- %eprezentantul grupului de deputati care a desemnat candidatul la functia de
resedinte al %epublicii 9oldova are dreptul de a lua cuvintul in sustinerea
candidatului.
"legerile pentru functia de resedinte al %epublicii
9oldova se desfasoara la sedinta publica speciala a arlamentului la data
stabilita.
>otarea
,1- >otarea pentru candidatii la functia de resedinte al %epublicii 9oldova se
efectueaza in mod secret.
,.- &umele candidatilor se includ in buletinul de vot in ordinea desemnarii lor.
,3- $iecarui deputat i se inmineaza un buletin de vot.
,4- 'eputatii voteaza stergind cu o linie din buletinul de vot numele candidatilor
contra carora voteaza.
,5- 1mediat dupa terminarea votarii, comisia speciala intocmeste un proces-
verbal care va contine:
a- numarul total de deputati care au primit buletine de vot*
b- numarul total de buletine introduse in urna*
c- numarul total de voturi acumulate de fiecare candidat*
d- numarul total de buletine declarate nevalabile*
e- alte date necesare.
>otarea pentru candidatii la functia de resedinte al %epublicii 9oldova se
efectueaza in mod secret.
2.# Evaluati legislatia re"eritoare la alegerile ;resedintelui &epublicii
'oldova
1n urma desfasurarii procedurii de alegere a resedintelui
%epublicii 9oldova, este ales candidatul care a obtinut votul a 3Z5 din numarul
deputatilor alesi. 'aca nici un candidat nu a intrunit numarul necesar de voturi,
se organizeaza, in termen de cel mult 3 zile, un al doilea tur de scrutin intre
primii doi candidati stabiliti in ordinea descrescatoare a numarului de voturi
obtinute in primul tur.
'aca la turul intii a participat un singur candidat care nu a
acumulat numarul necesar de voturi sau daca in turul al doilea nici un candidat
nu a acumulat numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate.
1n cazul paritatii de voturi dupa primul tur de scrutin,
comisia speciala stabileste prin tragere la sorti candidatii care vor participa la
turul al doilea.
"legerile repetate au loc in termen de 15 zile de la
ultimele alegeri ordinare in care nu a fost ales resedintele %epublicii 9oldova,
in conditiile prezentei legi.
'aca si dupa alegerile repetate resedintele %epublicii
9oldova nu va fi ales, resedintele in exercitiu dizolva arlamentul si stabileste
data alegerilor in noul arlament.
TEST nr. 1(
Subiectul 1. Ele!ente de structura ale obligatiunii juridice.
1.1.%denti"icati natura juridica a obligatiunii.
%aportul !uridic, in esenta reprezinta o relatie sociala
reglementata . &orma sociala este reglementata de catre stat doar la acel
moment in care relatia sociala este considerata de catre legiuitor importanta
pentru societate la acel nivel e dezvoltare a ei. :bligatia are in primul rind un
caracter social, fiind cuprinsa intro norma !uridica legiferata de catre stat,deci
cel deal doilea caracter al acesteia este caracterul ei etatic, statal, deoarece
emana de la stat prin legiferarea acestei relatii sociale printrun raport !uridic,
care cuprinde in elemenele sale atit drepturile cit si oblgatiile subiectilor
participanti la raporturile !uridce
1.2.,eneralizati ele!entele de structura ale obligatiunii juridice.
Elementele de structura ale unei obligatiuni !uridice,
difera in dependenta de natura !uridica a normei!uridice in care se stabileste.
"vem obligatii de a cere [ care solicita un anumit comportament la latitudinea
subiectului, de a a face [ care solicita doar acel comportament pe care il prevede
norma !uridica, de a nu face [ cind interzice un anumit comportament.
1n caNul normelor !uridice imperative-onerative- se
solicita o anumita conduita activa a destinatarilor, fiind obligatii de a face,
realiNarea obligatiei va avea loc prin realiNare de catre participant la raporturi
!uridice a obligatiei prescise- a comortamentlui solicitat.
1n caNul normelor !uridice imperative-pro0ibitive- se va
interzice un anumit comportament, fiind obligaii de a nu face, solicitindu-se
abtinerea de la acel comporatment pe care il contine norma.
1n cadrul dispsozitiilor permisive, este o obligatie de a
cere- se soicita comportamentul pe care alternativ il poate alege subiectul
raportului !uridic, adica se lasa la discretia acestuia de a alege comportamentul
sau.
1n cazul normelor supletive- ca o varianta a normelor
permisive, statul determina o anumita obligatie pentru subiectii participanti la
raportul !uridic in situatia in care acesta in cadrul unui raport !uridic, nu sint
stabilite anumite obligatii necesare pentru acel raport !uridic, pe care statul le
considera obligatorii pentru categoria data de raporturi !uridice, cerind el insusi
anumite obligatii pentru acestia.
1.#.Esti!ati !odalitatile /"or!ele0 obligatiunilor juridice si "or!ulati
exe!ple.
9odalitatile obligatiilor sint de a cere, e a face si e a nu face.
1n caNul normelor !uridice imperative-onerative- se solicita o anumita conduita
activa a destinatarilor, fiind obligatii de a face, realiNarea obligatiei va avea loc
prin realiNare de catre participant la raporturi !uridice a obligatiei prescise- a
comortamentlui solicitat.
1n caNul normelor !uridice imperative-pro0ibitive- se va
interzice un anumit comportament, fiind obligaii de a nu face, solicitindu-se
abtinerea de la acel comporatment pe care il contine norma.
1n cadrul dispsozitiilor permisive, este o obligatie de a
cere- se soicita comportamentul pe care alternativ il poate alege subiectul
raportului !uridic, adica se lasa la discretia acestuia de a alege comportamentul
sau.
1n cazul normelor supletive- ca o varianta a normelor
permisive, statul determina o anumita obligatie pentru subiectii participanti la
raportul !uridic in situatia in care acesta in cadrul unui raport !uridic, nu sint
stabilite anumite obligatii necesare pentru acel raport !uridic, pe care statul le
considera obligatorii pentru categoria data de raporturi !uridice, cerind el insusi
anumite obligatii pentru acestia.
Subiectul 2. $tributiile si actele ;resedintelui &epublicii 'oldova.
2.1 Caracterizati despre atributiile si actele ;resedintelui &epublicii
'oldova.
resedintele %9 are un loc deosebit in sistemul statal. 'e
aceea si competenta sa ,atributiile, imputernicirile- trebuie sa corespunda
necesitatii de a se exprima din numele poporului pe carel reprezinta. 7a sef al
statului, resedintele %9 reprezinta statul si este garantul suveranitatii,
independentei nationale, a unitatii si integritatii teritoriale a tarii. "stfel,
resedintele republicii reprezinta statul atit pe plan intern, cit si international si
nici o alta autoritate publica nu-si poate aroga aceasta functie.
e de alta parte, resedintelui %9 ii revine si functia de
garant al suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii
teritoriale a tarii. "ceasta prevedere constitutionala semnifica faptul ca
resedintele republicii dispune de posibilitati consitutionale pentru a preveni
pre!udicierea si atentarea la ele.
7a principale atributii ale resedintelui %9 prevazute de
7onstitutie putem mentiona:
4 +u!irea ,uvernului
4 izolvarea ;arla!entului
4 $tributii in do!eniul politicii externe
4 $tributii in do!eniul apararii
resedintele %epublicii 9oldova indeplineste si urmatoarele atributii:
a- confera decoratii si titluri de onoare*
b- acorda grade militare supreme prevazute de lege*
c- solutioneaza problemele cetateniei %epublicii 9oldova si acorda azil
politic*
d- numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege*
e- acorda gratiere individuala*
f- poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra
problemelor de interes national*
g- acorda ranguri diplomatice*
0- confera grade superioare de clasificare lucratorilor din procuratura,
!udecatorii si altor categorii de functionari, in conditiile legii*
i- suspenda actele /uvernului, ce contravin legislatiei, pina la adoptarea 0otaririi
definitive a 7urtii 7onstitutionale*
!- exercita si alte atributii stabilite prin lege.
$CTE5E
resedintele %9 emite acte prin care isi manifesta si
materializeaza vointa sa. resedintele %9 emite decrete. Ele pot avea caracter
normativ ,decretul despre mobilizarea totala sau partiala- sau pot fi individuale
,de conferire a gradelor, titlurilor de onoare, grade militare supreme-. 'ecretele
sunt obligatorii pe tot teritoriul tarii. Ele se publica in monitorul oficial.
resedintele poate sa emita si acte cu caracter politic:
mesa!e, declaratii, apeluri, demersuri, scrisori.
2.2 ,eneralizati atributiile ;resedintelui &epublicii 'oldova in colaborare
cu ;arla!entul, cu ,uvernul, cu alte autoritati publice.
9tributiile #resdintelui in colaborare cu #arlamentul/
- resedintele poate lua parte la lucrarile arlamentului si este in drept sa
participe la lucrarile arlamentului si sa adreseze acestuia mesa!e cu privire la
principalele probeleme ale natiunii.
- resedintele dispune de un atribut exclusiv [ dizolvarea arlamentului. 'e
acest atribut el poate sa dispuna numai in . cazuri: 1. in cazul imposibilitatii
formarii /uvernului* .. in cazul blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de
3 luni. resedintele poate apela la aceasta sanctiune constitutionala numai in
cazul consultarii prelabile cu fractiunile parlamentare.
9tributiile #resedintelu in colaborarei cu Auvernul/
- 'upa consultarea ma!oritatii parlamentare, resedintele %epublicii 9oldova
desemneaza un candidat pentru functia de rim-ministru si numeste /uvernul
pe baza votului de incredere acordat de arlament. 1n caz de remaniere
guvernamentala sau de vacanta a postului, resedintele revoca si numeste, la
propunerea rimului-ministru, pe unii membri ai /uvernului.
- resedintele coopereaza cu /uvernul: el poate lua parte la sedintele
/uvernului. El prezideaza sedintele /uvernului la care participa. resedintele
%epublicii 9oldova poate consulta /uvernul in probleme urgente si de
3Q
importanta deosebita. ;a sedinte presedintele poate sa-si expuna parerea, dar nu
poate impune vointa sa.
9tributiile #resedintelui in colaborare cu alte autoritati
publice, se determina prin faptul ca resedintele %9 numeste in functii publice
[ la propunerea 7onsiliului #uperior al 9agistraturii, numeste !udecatorii
!udecatoriilor, 7urtilor de "pel, Mudecatorii !udecatoriilor specializate etc.
2.# Evaluati legislatia ce regle!enteaza atributiile ;resedintelui &epublicii
'oldova in do!eniul apararii si in do!eniul politicii externe.
9tributiile #resedintelui in domeniul apararii.
7onform 7onstitutiei %9, resedintele %epublicii
9oldova este comandantul suprem al fortelor armate, avind urmatoarele
atributii:
- resedintele %epublicii 9oldova poate declara, cu
aprobarea prealabila a arlamentului, mobilizarea partiala sau generala.
-1n caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii,
resedintele %epublicii 9oldova ia masuri pentru respingerea agresiunii,
declara stare de razboi si le aduce, neintirziat, la cunostinta arlamentului.
'aca arlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in .4 de ore de
la declansarea agresiunii.
- resedintele %epublicii 9oldova poate lua si alte masuri
pentru asigurarea securitatii nationale si a ordinii publice, in limitele si in
conditiile legii.
9tributiile #resedintelui in domeniul politicii externe
7a sef al statului si ca reprezentantul lui oficial, resedintele %9 dispune de
anumite atributii in domeniul politicii externe. "stfel conform 7onstitutiei
resedintele %9:
- poarta tratative si ia parte la negocieri, inc0eie tratate
internationale in numele %epublicii 9oldova si le prezinta, in modul si in
termenul stabilit prin lege, spre ratificare arlamentului.
- la propunerea /uvernului, acrediteaza si rec0eama
reprezentantii diplomatici ai %epublicii 9oldova si aproba infiintarea,
desfiintarea sau sc0imbarea rangului misiunilor diplomatice.
- primeste scrisorile de acreditare si de rec0emare ale
reprezentantilor diplomatici ai altor state in %epublica 9oldova.

31