Proiect

Privita sub raport functional si structural,metoda poate fi considerata drept un

model sau un ansamblu organizat al procedeelor de realizare practica a operatiilor care
stau la baza actiunilor parcurse in comun de profesori si elevi si care conduc in mod
planificat la realizarea scopurilor propuse.
Intelegem prin metoda de invatamant o cale ,un drum strabatut deopotriva de
elevi si profesori ,prin care conform unor principii dar si unor legi se infaptuiesc
obiectivele instruirii ,adica se insusesc de catre elevi anumite cunostinte de baza si se
formeaza anumite capacitati intelectuale in vederea integrarii progresive in societate si
valoarea oricarei metode se stabileste numai in functie de obiective.
Una dintre metode cea mai des folosita si care se preteaza de la gradinita si chiar
pana la ciclul gimnazial este metoda jocului ,metoda ce valorifica avantajele dinamicii
de grup,spiritul de cooperare,participarea afectiva la joc atat a elevilor timizi cat si a celor
mai slabi.Metoda jocului stimuleaza curentul de influiente reciproce ceea ce duce la
cresterea gradului de coeziune in colectivul clasei precum si la intarirea unor calitati
morale:rabdare,tenacitate,respect pentru ceilalti.
ceasta metoda poate face parte si din strategiile didactice de predare invatare
pentru ca pune in functie toate fortele intelectuale ale scolarilor ,dar si trairile lor afective.
Mai nou e in tendinte si se considera necesar inv!"area centrat! pe elev ce
reprezint! o abordare si care presupune un stil de #nv!"are activ $i integrarea programelor
de #nv!"are #n func"ie de ritmul propriu de #nv!"are al elevului. %levul trebuie s! fie
implicat $i responsabil pentru progresele pe care le face #n ceea ce prive$te propria lui
educa"ie.
Pentru a avea cu adev!rat elevul #n centrul activit!"ii instructiv&educative,
profesorul #ndepline$te roluri cu mult mai nuan"ate dec't #n $coala tradi"ional!. (n
abordarea centrat! pe elev, succesul la clas! depinde de competen"ele cadrului didactic de
a crea oportunit!"ile optime de #nv!"are pentru fiecare elev. stfel, #n func"ie de conte)t,
profesorul ac"ioneaz! mereu, dar adecvat $i adaptat nevoilor grupului. (n vederea
dezvolt!rii g'ndirii critice la elevi, trebuie s! utiliz!m, cu prec!dere unele strategii activ&
participative, creative. cestea nu trebuie rupte de cele tradi"ionale, ele marc'nd un nivel
superior #n spirala moderniz!rii strategiilor didactice.
Metodele activ&participative sunt considerate metode moderne ce se alatura
jocului didactic prin faptul ca le ofera elevilor foarte multe avantaje de a descoperi cu
propriile forte situatiile de viata reala prin itermediul actiunilor la care sunt supusi in
timpul activitatilor de predare&invatare .
ceste metode active participative le dezvolta gandirea critica , care dupa cum
spunea M.*late este un tip de gandire diferentiata dupa finalitate si presupune
verificarea, evaluarea si alegerea raspunsului potrivit pe pentru o sarcina data si
respingerea argumentata a celorlalte variante de solutii.
+opilul din zilele noastre este dinamic , activ si competent , este rezultatul
interactiunii dintre mostenirea biologica si e)perientele individuale prin care a trecut de la
nastere in mediul sau social si cultural .
ceste metode vin in sprijinul construirii propriei personalitati prin dezvoltarea
capacitatii de concentrare a atentiei , prin mobilizarea energiei spre o cunoastere
operationala fiind in contact nemijlocit cu situatiile de viata reala si actionand direct si
nu prin intermediul diverselor mijloce de invatare traditionale .
Pentru a demonstra eficacitatea acestor metode am luat spre studiu urmatoarele
cadre didactice :
,ume si prenume : +-+IU, .%/I+I M-I+%/
Metodele agreate si folosite cel mai des , in afara jocului didactic sunt :
METODA CUBULUI
0biectul : /imba si literatura romana
+lasa a I1&a
2ubiectul: -ecapitularea partilor de vorbire
+ompetente vizate:
3ezvoltarea capacit!"ii de receptare a mesajului scris
3ezvoltarea capacit!"ii de e)primare scris!4
2e folosesc urmatoarele etape :
& se relizeaza un cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele : descrie ,compara , analizeaza,
asociaza ,aplica , argumenteaza .
&se cere elevilor rezolvarea individuala a sarcinilor scrise pe cele 5 fete ale cubului:
Fata 1: Descrie
-ecunoa$te p!r"ile de vorbire scriind deasupra cuv'ntului 2, 1, , P:
Fata 2: Compar
-ealizeaz! o compara"ie #ntre cuvintele subliniate $i scrie ce observi:
Fata 3: Analiz:
nalizeaz! cuvintele subliniate din te)t:
Fata : Asociere
socia"i cuvintele de pe prima coloan! cu cele potrivite de pe a doua coloan!:
Fata !: Aplic
+ompleteaz! propozi"iile
Fata ":Ar#$menteaz
+orecteaz! gre$elile rescriind propozi"iile $i argumenteaz!:
2e corecteaz! fi$ele si se apreciaza dupa caz.
METODA CIO%C&I'ELUI
O(iect$l : C$noasterea me)i$l$i
Clasa a I*+a
,$(iect$l : Anotimp$ri
Competente -izate:
3ezvoltarea capacitatii de recunoastere a anotimpurilor
Manifestarea curiozit!"ii pentru fenomene6rela"ii6regularit!"i6structuri din mediul apropiat
3ezvoltarea capacitatii de a identifica actiunile ce afecteaza mediul apropiat
.A,UL '%/ 1
2e propune notiunea,,..............
.A,UL '%/ 2
2crie"i tot ce v! trece prin minte referitor la tema pus! #n discu"ie
,u judeca"i 6 evalua"i ideile produse, ci doar nota"i&le
,u va opri"i p'n! nu epuiza"i toate ideile care v! vin #n minte, insista"i p'n! apar
idei noi
/asa"i s! apar! c't mai multe $i mai variate cone)iuni #ntre idei
,u limita"i num!rul ideilor, nici flu)ul leg!turilor dintre acestea.
.A,UL '%/ 3
2e realizeaza pe tabla ciorchinele
.A,UL '%/
2chema rezultata va fi comentata de elevi.
3up! rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi no"iunile $i leg!turile create
pentru a dezvolta idei concrete despre +0,+%P7U/ P-0PU2. Prin acest e)erci"iu se
#ncurajeaz! participarea #ntregii clase. Poate fi folosit cu succes la evaluarea unei unit!"i
de con"inut dar $i pe parcursul pred!rii, f!c'ndu&se apel la cuno$tin"ele dob'ndite de
elevi.
.as$l !
+oncentrarea atentiei pe formare de competente si deprinderi :
2timuleaz! cone)iunile dintre idei
Iese #n eviden"! modul propriu de a in"elege o tem! anume
-ealizeaz! asocia"ii noi de idei sau relev! noi sensuri ale ideilor
+aut! c!i de acces spre propriile cuno$tin"e, credin"e $i convingeri
vantaje
Participarea #ntregii clase la realizarea ciorchinelui este lansat! ca o provocare $i
determin! o #ntrecere de a descoperi noi cone)iuni legate de termenul propus.
METODA 00,TIU+*%EAU ,A ,TIU 1AM I'*ATAT2
vantaje :
o este o strategie de con$tientizare de c!tre elevi a ceea ce $tiu sau cred c! $tiu
referitor la un subiect $i totodat! a ceea ce nu $tiu sau nu sunt siguri c! $tiu si ar
dori s! $tie sau s! #nve"e4
o metoda poate fi folosit! #n prima parte a unei lec"ii 8 actualizarea vechilor
cuno$tin"e & evocarea4
o activeaz! elevii $i #i face con$tien"i de procesul #nv!"!rii4
o se ofer! elevilor posibilitatea de a&$i verifica nivelul cuno$tin"elor.
Pasi de urmat :
I. 2% P-0PU,% 7%M +% U-M%*9 .I 27U3I79:
......................

II. 2% ,U,:9 ;I 2% %<P/I+9 M%703 3% /U+-U
o 2e cere elevilor s! inventarieze ideile pe care consider! c! le de"in cu privire la
subiectul sau tema investiga"iei ce va urma4 aceste idei vor fi notate #ntr&o rubric!
a unui tabel 8 =27IU4
o %i vor nota apoi $i ideile despre care au #ndoieli sau ceea ce ar dori s! $tie in
leg!tura cu tema respectiv!4 aceste idei sunt grupate #n rubrica =1-%U 2
27IU4
o Profesorul va propune apoi studierea unui te)t, realizarea unei investiga"ii $i
fi)area unor cuno$tin"e referitoare la acel subiect, selectate de profesor4 elevii #$i
#nsu$esc noile cuno$tin"e $i #$i inventariaz! noile idei asimilate pe care le noteaz!
#n rubrica =M I,1774
TIU VREAU S TIU AM NVAT

III. 2% +0M%,7%* 2+>%M
3up! rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi no"iunile #nscrise #n fiecare
coloan! pentru a demonstra nivelul actual al cuno$tin"elor.
Prin brainstorming, participan"ii identific! situa"ia de plecare precum $i
ceea ce au dob'ndit #n urma procesului de #nv!"are. Prin acest e)erci"iu se #ncurajeaz!
participarea fiec!rui elev prin con$tientizarea eventualelor lacune $i prin motivarea
acoperirii acestora.
/ucrarea #n forma final! trebuie s! fie desf!$urat! pe caiete.
Dana E3ano-a
Turul galeriei este o metod! interactiv! de #nv!"are bazat! pe colaborarea #ntre elevi, care
sunt pu$i #n ipostaza de a g!si solu"ii de rezolvare a unor probleme. ceast! metod!
presupune evaluarea interactiv! $i profund formativ! a produselor realizate de grupuri de
elevi. stfel, turul galeriei const! #n urm!toarele:
?. %levii, #n grupuri de trei sau patru, rezolv! o problem! @o sarcin! de #nv!"areA
susceptibil! de a avea mai multe solu"ii @mai multe perspective de abordareA.
B. Produsele muncii grupului se materializeaz! #ntr&o schem!, diagram!, inventar de
idei etc. notate pe o h'rtie @un posterA.
C. Posterele se e)pun pe pere"ii clasei, transforma"i #ntr&o veritabil! galerie.
D. /a semnalul profesorului, grupurile trec pe r'nd, pe la fiecare poster pentru a
e)amina solu"iile propuse de colegi. +omentariile $i observa"iile vizitatorilor sunt
scrise pe posterul analizat.
E. 3up! ce se #ncheie turul galeriei @grupurile revin la pozi"ia ini"ial!, #nainte de
plecareA fiecare echip! #$i ree)amineaz! produsul muncii lor comparativ cu ale
celorlal"i $i discut! observa"iile $i comentariile notate de colegi pe propriul
poster.
M%703 ,,%<P/0*I 27%/-
3%.I,I7I% : %)plozia stelara este o metoda de stimulare a creativitatii,o modalitate de
rela)are a elevilor si se bazeaza pe formularea de intrebari pentru rezolvarea de probleme
si noi descoperiri. %ste similara brainstormingului, incepe din centrul conceptului si se
imprastie in afara, cu intrebari, asemenea e)ploziei stelare.

0FI%+7I1%: .ormularea de intrebari si realizarea de cone)iuni intre ideile descoperite
de elevi, in grup prin interactiune si individual pentru rezolvarea unei probleme.

M7%-I/: 0 stea mare, cinci stele mici, tabloul %)plozia stelara

3%2+-I%-% M%703%I:
?. %levii asezati in semicerc propun problema de rezolvat. Pesteaua mare se scrie6se
deseneaza ideea centrala .
B. Pe cele E stelute se scrie cate o intrebare de tipul: +%G +I,%G U,3%G 3% +%G
+,3G iar cinci elevi din grupa e)trag cate o intrebare. .iecare elev din cei cinci isi
alege cate trei&patru colegi organizandu&se astfel in cinci grupuri.
C. Hrupurile coopereaza in elaborarea intrebarilor.
D. /a e)pirarea timpului, elevii revin in semicerc in jurul stelutei mari si comunica
intrebarile elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, in functie de
potentialul grupei6grupului. %levii celorlalte grupuri raspund la intrebari sau formuleaza
intrebari la intrebari.
E. 2e apreciaza intrebarile elevilor, efortul acestora de a elabora intrebari corecte precum
si modul de cooperare si interactiune.
+%-I,7% :
%levii trebuie familiarizati cu intrebarile de tipul : +%G,+I,%G U,3%G, +,3G, 3%
+%G4
Metoda se aplica corect daca se respecta etapele de utilizare4
.iecare tip de intrebare se scrie cu alta culoare pentru a fi retinute cu usurinta4
Intrebarile copiilor se inregistreza6inscrie in Portofoliul e)ploziei stelare4
+opii pot confectiona6desena stele de diferite marimi in alte activitati4
Profesorul poate crea jocuri,e)ercitii,utilizand intrebarile elaborate de copii4
%)plozia stelara poate fi utilizata ori de cate ori profesorul propune rezolvarea unei
probleme.
F%,%.I+II/% M%703%I:
%ste o noua cale de realizare a obiectivelor programei4
.aciliteaza crearea de intrebari la intrebari in grup si individual, pentru rezolvarea
problemei propuse4
2timuleaza creativitatea in grup si individuala4
3ezvolta si e)erseaza gandirea cauzala, divergenta, deductiva, inteligentele multiple,
limbajul, atentia distributiva4
2e utilizeaza in activitati: lecturi dupa imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice,
activitati matematice, in activitati de evaluare
M%703 ./0-II 3% ,U.-
2e da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei6plan$ei4
2e cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala4
Ideile copiilor se trec in cele I petale,de la la > in sensul acelor de ceasornic4
+ele I idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate I petale 4
M%703 F-I,270-MI,H
,imic nu se critic!, nimic nu se $terge, f!r! atitudini sau prejudec!"i, c't mai
multe ideiJ
Metoda are drept scop emiterea unui num!r c't mai mare de solu"ii, de idei,
privind modul de rezolvare a unei probleme, #n speran"a c!, prin combinarea lor
se va ob"ine solu"ia optim!. +alea de ob"inere a acestor idei este aceea a stimul!rii
creativit!"ii #n cadrul grupului, #ntr&o atmosfer! lipsit! de critic!, neinhibatoare,
rezultat al am'n!rii momentului evalu!rii .
Frainstorming&ul se desf!$oar! #n cadrul unui grup sub coordonarea unui
moderator, care #ndepline$te rolul at't de animator c't $i de mediator. 3urata
optim! este de BK8DE de minute.
1. Etapa de pregtire care cuprinde:
aA faza de investigare $i de selec"ie a membrilor grupului creativ4
bA faza de antrenament creativ4
cA faza de preg!tire a $edin"elor de lucru4 @pe scurt: reunirea unui grup preferabil eterogen
de E&?B persoane care timp de o or! dezvolt! c't mai multe idei pe o tem!4A
2. Etapa productiv, de emitere de alternative creative, care cuprinde:
aA faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezb!tut4
bA faza de solu"ionare a subproblemelor formulate4
cA faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continu!rii demersului creativ4
. Etapa !e"ec#iei idei"or e$i!e, care favorizeaz! g'ndirea critic!:
aA faza analizei listei de idei emise p'n! #n acel moment4
bA faza evalu!rii critice $i a opt!rii pentru solu"ia final!.
A-anta4ele utiliz!rii metodei brainstorming sunt multiple:
ob"inerea rapid! $i u$oar! a ideilor noi $i a solu"iilor rezolvitoare4
costurile reduse necesare folosirii metodei4
aplicabilitatea larg!, aproape #n toate domeniile4
stimuleaz! participarea activ! $i creaz! posibilitatea contagiunii ideilor4
dezvolt! creativitatea, spontaneitatea, #ncrederea #n sine prin procesul evalu!rii
am'nate4
dezvolt! abilitatea de a lucra #n echip!4
M%703 P/-II/0- H,3I70-%
.lria al(astr 8 este liderul, conduce activitatea. %ste p!l!ria responsabil! cu
controlul discutiilor, e)trage concluzii 8 clari3ica5ale#e sol$tia corecta
.lria al( 8 detine informatii despre tema pusa in discutie ,face
cone)iuni,ofera informatia bruta asa cum a primit&o 8 in3ormeaza
.lria ro6ie 8 #$i e)prim! emotiile, sentimentele, supararea, fa"! de personajele
#nt'lnite, nu se justifica 8 sp$ne ce simte
.lria nea#r 8 este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile
propuse, e)prima doar judecati negative 8 i)enti3ica #reselile
.lria -er)e 8 ofer! solu"ii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative
L+e trebuie facutGM 8 #enereaza i)ei noi
.lria #al(en 8 este creatorul, simbolul g'ndirii pozitive $i constructive,
e)ploreaza optimist posibilitatile, creeaz! finalul. 8 e3ort$l a)$ce (ene3icii
M%703 ,,M2 -07U,3
O(iecti-e:
N dezvoltarea capacit!"ii de a formula r!spunsuri
N dezvoltarea abilit!"ilor de comunicare #n grup
Tip )e acti-itate: de stimulare a creativit!"ii participan"ilor
Mana#ement$l clasei
N grupe #n care fiecare elev are stabilit! ordinea #n care va rezolva sarcina de lucru
Materiale:
N fi$e de lucru cuprinz'nd o #ntrebare la care se pot da mai multe r!spunsuri, c'te o
coal! de h'rtie pentru fiecare grup!
Descrierea acti-itatii :
N profesorul pune #ntrebarea
N primul elev din fiecare grup! scrie un r!spuns, pe care #l spune grupei cu voce tare
N al doilea elev scrie un alt r!spuns pe care #l spune grupei
N elevul care nu $tie s! dea un r!spuns va spune 7pas2 $i va da coala urm!torului
elev
N se continu! p'n! la e)pirarea timpului limit!
N la e)pirarea termenului elevii vor avea mai multe r!spunsuri, pe care le pot
discuta #n grup! $i apoi le pot prezenta #ntregii clase
A-anta4e
N (i oblig! pe to"i elevii s! participe relativ #n mod egal
N Permite profesorului s! identifice contribu"ia fiec!ruia
N Profesorul poate propune elevilor s! prezinte ideile pe un poster care va fi afi$at.
Mo) )e e-al$are
N 0bservare
N +orectare reciproc!
8n loc )e concl$zii9

(nv!"!m'ntul modern ne #nva"! c! activ este elevul care g'nde$te, care depune un
efort de reflec"ie personal!, interioar! $i abstract!, c!ruia i se ofer! posibilitatea de a afla
singur cuno$tin"ele #n"eleg'ndu& le, stoc'ndu& le $i aplic'ndu& le #n mod personal, care
cerceteaz! $i redescoper! adev!rurile $i nu acela care reproduce mecanic materialul
predat de
cadrul didactic. cest tip de #nv!"!m'nt dore$te formarea de elevi capabili s! rezolve
orice
situa"ie problem! ap!rut! #n mod nea$teptat, care sunt capabili s! #$i concentreze aten"ia
pe o
activitate un timp mai #ndelungat $i care sunt dispu$i s! #$i dezvolte poten"ialul de care
dispune la ma)imum.
Pe parcursul activit!"ii didactice trebuie s! facem din elev un participant activ #n
propriul proces de #nv!"are preg!tit s!& $i #nsu$easc! cuno$tin"ele prin efort propriu, prin
angajarea g!ndirii $i mobilizarea tuturor func"iilor intelectuale. 7ransmiterea
cuno$tin"elor
trebuie s! fie un fel de joc didactic pentru a atrage elevii s!& $i le #nsu$easc! $i pentru a& i
prinde #n mrejele procesului instructiv& educativ.
(n momentul #n care decidem s! devenim cadre didactice, suntem direct responsabili
de educarea $i dezvoltarea elevilor6 copiilor c!rora le vom fi educatori. (n acest proces,
avem
un rol important deoarece de noi, de comportamentul nostru dar mai ales de metodele pe
care
le aplic!m depinde dezvoltarea $i implicarea elevilor #n procesul instructiv& educativ.
+onsider aceast! tem! foarte important! at't pentru cariera didactic! @viz'nd bunul
mers al demersului didacticA c't $i pentru realizarea idealului educa"ional al $colii
rom'ne$ti,
de a forma oameni liberi, personaliz!"i autonome, creative $i tolerante.
(nv!"!m'ntul modern ne #nva"! c! activ este elevul care g'nde$te,
care depune un
efort de reflec"ie personal!, interioar! $i abstract!, c!ruia i se ofer! posibilitatea de a afla
singur cuno$tin"ele #n"eleg'ndu& le, stoc'ndu& le $i aplic'ndu& le #n mod personal, care
cerceteaz! $i redescoper! adev!rurile $i nu acela care reproduce mecanic materialul
predat de
cadrul didactic. cest tip de #nv!"!m'nt dore$te formarea de elevi capabili s! rezolve
orice
situa"ie problem! ap!rut! #n mod nea$teptat, care sunt capabili s! #$i concentreze aten"ia
pe o
activitate un timp mai #ndelungat $i care sunt dispu$i s! #$i dezvolte poten"ialul de care
dispune la ma)imum.
Pe parcursul activit!"ii didactice trebuie s! facem din elev un participant activ #n
propriul proces de #nv!"are preg!tit s!& $i #nsu$easc! cuno$tin"ele prin efort propriu, prin
angajarea g!ndirii $i mobilizarea tuturor func"iilor intelectuale. 7ransmiterea
cuno$tin"elor
trebuie s! fie un fel de joc didactic pentru a atrage elevii s!& $i le #nsu$easc! $i pentru a& i
prinde #n mrejele procesului instructiv& educativ.
(n momentul #n care decidem s! devenim cadre didactice, suntem direct responsabili
de educarea $i dezvoltarea elevilor6 copiilor c!rora le vom fi educatori. (n acest proces,
avem
un rol important deoarece de noi, de comportamentul nostru dar mai ales de metodele pe
care
le aplic!m depinde dezvoltarea $i implicarea elevilor #n procesul instructiv& educativ.
+onsider aceast! tem! foarte important! at't pentru cariera didactic! @viz'nd bunul
mers al demersului didacticA c't $i pentru realizarea idealului educa"ional al $colii
rom'ne$ti,
de a forma oameni liberi, personaliz!"i autonome, creative $i tolerante.
Metodele de invatamant reprezinta acele cai prin care elevii ajung, in
procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de
cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valorificarea
aptitudinilor specifice, pentru indeplinirea scopurilor invatamantului, adica pentru
informarea si formarea educatiei.
Metodele de instruire privesc atat modul cum se transmit si asimileaza
cunostintele cat si dezvoltarea unor calitati intelectuale si morale, precum si
controlul dobandirii cunostintelor si formarii abilitatilor..
.precizeaza ca metodele de invatamant sunt selectate in raport cu scopul
si obiectivele activitatii didactice, continutul lectiei si particularitatile elevilor
( varsta, nivelul dezvoltarii psihice, tipul si gradul deficientelor/tulburarilor, nivelul
si specificitatea mijloacelor de comunicare, tipul de perceptie al elevilor analitic
sau sintetic).
Pentru a asigura o baza perceptiva concret-senzoriala in legatura cu un
fenomen sau proces utilizez metoda demonstratiei ( demonstratia cu obiecte in
stare naturala, demonstratia cu actiuni, demonstratia cu substitutele obiectelor,
fenomenelor, actiunilor, demonstratia de tip combinat, demonstratia cu mijloace
tehnice).
Pentru a capta interesul elevilor si a stimula relatiile de colaborare,
responsabilizare, relationare utilizez metode active- participative ( urul
galeriei, Masa rotunda ).