REFERAT

- Sociologia educatiei-

Petcu Roman Tina,Anul II,Pedagogie
- 1 -

INTRODUCERE
Acum mai bine de doua sute de ani J.J.Rousseau adresa educatorilor
un apel si un avertisment devenit celebru:Educatori,invatati sa va
cunoasteti elevii!.Marele pedagog francez semnala o carenta de
anvergura a educatiei-ignorarea copilului ,a aspiratiilor, a intereselor si a
posibilitatilor sale.
In ultimele doua secole cunoasterea copilului si adaptarea
continuturilor si a metodelor educatiei la trebuintele sale n-au incetat de a
constitui prioritati ale cercetarii psihopedagogice. Acum in mai toate tarile
europene un sir de scoli pedagogice sau de figuri proeminente ale acestora
militeaza pentru ameliorarea statutului copilului in cadrul procesului
instructiv-educativ.
-au construit scoli e!perimentale, s-au imaginat noi modele de
educatie, s-a militat pentru o noua scoala, pentru un cadru moral si material
adecvat aspiratiilor si trebuintelor copilului.
"neori s-a e!agerat ignorandu-se sau minimalizandu-se cea de a doua
sursa sau categorie de e!igente care alimenteaza finalitatea si continuturile
educatiei-#$I%#&'#(# )*IA(#.
+ar ceea ce s-a retinut la nivelul decizional si al practicii educationale
n-au fost e!agerarile,ci ideea valabila si pretioasa ca scoala trebuie sa
realizeze ,la toate nivelurile si in toate impre,urarile o sinteza echilibrata
intre cererile societatii si asteptarile copilului, intre e!igentele obiective si
cele subiective -nu mai putin importanta a fost si aparitia preocuparii pentru
ameliorarea climatului moral al vietii scolare prin asocierea parintilor cu
activitatile scolare ale copiilor.
*u toate acestea ,problema calitatii scolare si a statutului elevului in
cadrul procesul instructiv .educativ continua sa fie o problema deschisa.
- / -

DE CE MERG UNII COPII INCRUNTATI LA
SCOALA?
*at de placut este pentru noi adultii sa intalnim dimineata devreme,in
drum spre serviciu, palcuri de elevi indreptandu-se grabiti spre scoala ,cu
ochii carpiti de somn dar veseli si galagiosi , umpland strazile de larma si de
voie buna0
1rintre ei se intampla destul de des sa remarcam si cate un 2omulet
pasind agale,cu capul plecat,trist si ingandurat- prin contrast observam un
altul incordat si e!cesiv de grabit,parca intr-o lupta indar,ita cu timpul,care
nu-i a,unge niciodata, altul care are fata trasa si nefiresc de crispata pentru
un copil.
i daca sensibilizati de aceste aparitii iesite din comun am urmari
sirurile de scolari sigur am descoperi si alte cazuri la fel de frapante.Impresia
pe care o produc este socanta si ne determina sa ne intrebam-+e ce merg unii
elevi incruntati la scoala3
*auzele pot fi multiple4de la scularea prea de dimineata,admonestarea
din partea unui membru al familiei,o neintelegere cu cineva apropiat,o stare
trecatoare pana la situatii dramatice create de impre,urarile inevitabile ale
e!istentei.
FAMILIA
5ARA I&+)IA(A,5AMI(IA, A*#' 1RIM M#+I" +# 6IA'A
A( *)1I("("I #$#R*I'A ) I&5("#&'A *)&I+#RA7I(A
A"1RA +#86)('ARII ("I.
Istoria fiecarei familii cu problemele ei specifice care-i confera o nota
proprie in raport cu toate celelalte contribuie in mod hotarator la conturarea
profilului personalitatii copilului, al acestui candidat la umanitate cum il
defineste admirabil 1ieron.
+incolo de acest cadru general in care se formeaza copilul, care de
cele mai multe ori este bun, creand premisa unei dezvoltari armonioase ,
normale este suficienta o singura carenta a familiei pentru a afecta planul
- 9 -

vietii lui psihice antrenand o intreaga trena de nea,unsuri printre care si
dificultati in activitatile dominante ale acestei varste4 invatatura si cadrul
social.
+e aici si starea lui de incordare care are drept rezultat sanctiuni .
olutia eliminarii acestora ar fi solutionarea carentelor familiale.
In caz contrar pot aparea traume de natura psihica sau morala ,copilul esuand
in stari maladive de natura nervoasa,in conduite reprobabile,in esec scolar si
social.
Intr-o familie dezbinata, copilul incepe sa se framante sa-si puna tot
felul de probleme carora nu le gaseste un raspuns acceptabil ,isi simte
sufletul incarcat, e chinuit de perspectivele sumbre pe care le intrevede.
1
)are va gasi pana la urma raspunsurile pe care le cauta3 6a gasi acea
duiosie dupa care tan,este si care i-ar aduce linistea eliberandu-l de tensiunea
trairii sentimentului de insingurare ,de instrainare3
+aca lipsa de interes a familiei pentru problemele copilului poate fi o
cauza a 2incruntarii sale, alteori acelasi efect poate fi produs de gri,a
e!agerata pentru reusita lui scolara. *and aceasta nu e dublata de
competenta pedagogica, efortul 2 parintelui are ca rezultat aversiunea
copilului pentru scoala.
In cazul in care efortul imens de a se remarca la invatatura depus de
elev la insistenta parintelui,nu e incununat de succes ,el oboseste ,se
descura,eaza, traind sentimentul amar al 2ostenelii fara speranta .
/
e cuvine ca scoala sa intervina pentru a atrage parintilor atentia
asupra adevaratei capacitati intelectuale a copilului si asupra gravelor
consecinte ale erorii lor educative .
9
)rientarea profesionala gresita facuta de unii parinti-animati dealtfel
de cele mai bune intentii,dar fara sa tina cont de nevoile si aptitudinile
copilului-reprezinta un izvor nou de suferinta si poate constitui o cauza a
ratarii lui profesionale si a unor importante pagube sociale.
Alteori 2incruntarea apare chiar de la inceputul scolaritatii,fiind provocata
de teama instinctiva de necunoscut si alimentata de avertizari rau inspirate
ale unor parinti.
i daca se intampla ca aceste amenintari sa se confirme, incruntarea
elevului isi gaseste o noua ,ustificare.
*onsider sugestiv in acest sens, un fragment din poezia lui 6aleriu
arbu45ermecatorii babuini
:
4
1
6ezi fragmente din ,urnalul unui copil afectat de tensiunile familiale-A&#$A 1
/
Alain
9
2a-i cere cuiva mai mult decat poate el sa dea inseamna sa risti sa obtii mai putin decat ar fi putut da 2
7erge A.,+efectele parintilor,7ucuresti,#.+.1.,1;<=,p.:;
:
arbu 6aleriu,1oeme banale,7ucuresti,1;<;,p.>1->9
- : -

Copiii vostri au prea repede fruntile incretite
(Si vor avea si legendele sufletelor
si povestile viselor pline de umbre,de pete si incretituri)

prea repede patrund tainele care nu se cer prea repede stiute,

prea uita repede bilele colorate
si-si cumpara dictionare.

Lasati jocul copiilor ,povestile,florile,surasul,

Nu le aglomerati bulevardele copilariei cu semafoare de directie
SCOALA
Alaturi de familie, scoala reprezinta factorul care desavarseste
formarea omului in vederea participarii lui la viata sociala. Influenteaza la
randul ei prin conditiile concrete in care se desfasoara procesul de
invatamant, personalitatea elevului.
Amintim aici4 tipul de scoala- ce-i confera o nota proprie, traditia
scolii-care impune elevului o anumita tinuta, dotarea materiala-ce creeaza
conditia obiectiva a unui invatamant de calitate, curriculum-ul-daca e bine
conceput si mai ales ne referim la factorul care da viata tuturor celor
amintite4 profesorul.
+e caracterul si calitatea dialogului pe care acesta il stabileste ,in
raportul de munca scolara cu elevii sai, de caracteristicile climatului pe care
il creeaza la lectie ,depinde,in mare masura, efectul muncii sale educative.
>
+e cele mai multe ori, prin pregatire si maiestrie pedagogica, profesorul
realizeaza un contact pozitiv cu elevii,acesta favorizand procesul instructiv-
educativ. +ragostea pentru copii, capacitatea de empatie, delicatetea
sufleteasca, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stapanire de
sine, pasiunea pentru disciplina pe care o preda si in genere pentru
cunoastere sunt calitati care-i asigura eficienta muncii la catedra.
Rezultatul unui raport pozitiv profesor-elevi inseamna atat oameni
formati pentru o integrare eficienta in circuitul vietii sociale,cat si educatori
>
%hiviriga (uminita,Relatia profesor-elev in perspectiva lectiei moderne,7ucuresti,#.+.1.,1;=>
- > -

care-si onoreaza sarcina sociala asumata. In cazul in care relatia e negativa,
ca urmare a unor insuficiente si neimpliniri ale muncii didactice a celui
dintai, se ivesc din nou carente in viata scolara a copiilor si cu deosebire, a
unora dintre ei,deoarece nu toti reactioneaza la fel la situatiile stresante
create.
#chilibrul psihic si moral al acestor copii devine instabil,la scoala sunt
panditi de pericolul dereglarilor psihice, al tulburarilor de conduita, al
esecului scolar. A avea alaturi de ei numai profesorul ,preocupat de buna
desfasurare a procesului educational, dar si omul care sa se apropie cu
intelegere si caldura de problemele lor reprezinta o adevarata reusita pentru
elevi.
Indiferenti la ceea ce se intampla dincolo de aparente e!ista si
profesori pe care nu-i intereseaza trairile, sentimentele, atitudinile elevilor
fata de sarcinile scolare sau e!trascolare. *hemati sa dezvolte sentimente , sa
formeze convingeri, sa modeleze atitudini, ei se multumesc sa constate
formal conduite e!terioare.
Alti elevi ,ca urmare a unor situatii scolare in care se simt frustrati si
contrariati traiesc la un moment dat asa numitul 2conflict de adaptare 2 ce se
caracterizeaza prin inchistare, izolare. +e multe ori am auzit comentarii ,ba
chiar am trait pe pielea noastra asemenea sentimente. i nu o data am gandit4
Am dorit sa mi se intinda mana si am fost respinsa ,am nazuit sa mi se
raspunda la la nedumeriri si am primit raspunsuri formale,am dorit sa mi se
faca dreptate si am fost nedreptatita
6
.
Intradevar,alaturi de sensibilitate si capacitate de empatie, dragostea
pentru copil ,obiectivitatea,o buna autocunoastere a educatorului dublata de
o corecta cunoastere a subiectului educatiei, reflectia asupra cailor de sporire
a calitatii muncii la catedra si asupra posibilitatii evitarii starilor conflictuale
in clasa sunt tot atatea cai ce sigura eficienta actului paideutic.
SCOALA SI SOCIETATEA
'ot mai constienti de accelerarea istoriei, unii pedagogi si-au pus
problema posibilitatii unor prospectiuni in viitor, menite sa ofere predictii
pertinente privind educatia.
<
*hestionar realizat la ora de dirigentie pe tema4Relatia elev-profesor
- < -

#vident nu este usor sa se prospecteze viitorul educatiei cunoscandu-
se dependenta ei de factorii politici, economici si sociali. %.7erger spunea4
Viitorul trebuie pregatit, construit chiar. Suntem agenti liberi si eficienti ai
lumii de maine.
Aspiratia are la baza o noua conceptie asupra functiei scolii4scoala
incepe sa fie privita ca institutia cea mai sensibila la nou. +aca societatea se
schimba intr-un ritm continuu, inseamna ca generatia care se educa acum
trebuie sa fie pregatita pentru schimbarile care vor veni- asadar pedagogia
prospectiva trebuie s-o a,ute sa primeasca tot ceea ce urmeaza.
Aceasta deschidere are doua directii4
a?educarea copiilor si tinerilor pentru a face fata cerintelor viitoare-
b?educarea posibila a copiilor care vor trai peste doua-trei decenii.
#ste foarte bine cunoscut faptul ca o scoala nu poate fi mai buna decat
realitatea sociala care a produs-o si pe care o serveste. ) scoala mai buna ,
cu rezultate educative superioare se poate organiza numai intr-o societate
care actioneaza lucid , prin contributia membrilor ei la propria sa
perfectionare.
e cere mai intai clarificata o chestiune4 scoala viitoare va pune
accentul pe cultivarea capacitatii de adaptare la schimbare sau pe educarea
atitudinii critice fata de aceasta schimbare3 #vident ca raspunsul depinde de
profilul societatii in care isi va desfasura scoala activitatea.


CONCLUZII
Mentinerea si functionarea societatii in parametrii psihologici si etici
favorabili dezvoltarii, deschiderii si intaririi relatiilor interumane, sansa
oricarei persoane de a-si atinge ma!imumul potentialului sau depind, in
mare masura de gradul de autenticitate al educatiei.
#ducatia tine de activitatile cele mai elementare si mai necesare ale
societatii
=
.#a este 2locul in care decidem daca sa ne iubim copiii suficient
pentru a nu-i e!clude din lumea noastra si a-i lasa in voia lor si nici de a nu
le lua sansa de a intreprinde ceva nou, ceva imprevizibil pentru noi, ci de a-i
pregati dinainte pentru sarcina de a reinnoi o lume comuna
@
.
=
Arendt,Intre trecut si viitor,#d.Antet,p.1;9
@
Ibidem,p./A:
- = -

1rin educatie conservam si imbogatim cultura societatii ,conservam
nobletea omului.*ultura il salveaza din 2naufragiul vietii, ii ingaduie sa
traiasca fara ca viata lui sa fie o tragedie .
#ducatia de inalta calitate ii formeaza pe oameni sa continue sa invete
sa caute adevarurile profunde chiar si dupa ce scoala s-a terminat- ii
formeaza sa gandeasca, sa fie sensibili la tot ce e in ,urul lor, sa
supravietuiasca intr-o societate care se schimba de la o zi la alta- sa se
implineasca in viata si in profesie,sa se 2imbogateasca cu noutatile
mediului social caruia ii apartin .
.
7ibliografie
1. Iosifescu,.Bcoord.?-Management educational pentru
institutiile de invatanant,7ucuresti,I#-M#* /AA1.
/. %illC,M.-#lev bun,elev slab,7ucuresti,#ditura
+idactica si 1edagogica 1;=<
9. +ave,R.D.Bcoord.?-5undamentele educatiei
permanente,7ucuresti #.+.1.1;;1
:. Ausubel,+.1.,Robinson,5.%.-Invatarea in scoala .)
introducere in psihologia
pedagogica,7ucuresti,#ditura +idactica si 1edagogica
1;@1
- @ -