Sunteți pe pagina 1din 32

Studente: Cuco Oana

Sibechi Alexandra Mihaela


Facultatea de Inginerie Alimentar , Anul IV , Cepa 2c
1
C!"I#S
I.Noiuni introductive despre produsele petroliere
1.Definiie
2.Originea petrolului
3.Compoziia petrolului
4.Clasificarea petrolului
5.Extracia petrolului
6.Prelucrarea petrolului
6.1.Prelucrarea primar
6.2.Prelucrarea secun!ar
6.3.Petroc"imia
#.Petrolul ca materie prim pentru in!ustria c"imic
$.Principalele fraciuni petroliere si utilizrile lor
%.Principalele companii petroliere !in &om'nia
1(.&sp'n!irea pe glo) a petrolului
II. Surse de poluare a mediului prin intermediul industriei
petroliere
1. *urse !e poluare specifice elementelor !e me!iu +P,
-i *O.
2.*urse !e poluare specifice elementului !e me!iu +E&
III. Cauzele polurii mediului marin cu hidrocarburi
IV . Consecinele polurii mediului marin cu hidrocarburi
V. Viitorul
VI. Bibliografie


2
1. Definiie
Petrolul )rut /numit -i iei0 este un pro!us !e natur organic1 care se
gse-te 2n scoar pm'ntului1 form'n! zcminte . El este un lic"i! 3'scos1 a
crui culoare 3ariaz !e la gal)en43er!e p'n la negru1 a3'n! reflexe colorate
!iferit. 5irosul petrolului este caracteristic. Densitatea lui este cuprins 2ntre
(1#5( -i (1%#(. Petrolul nu este solu)il 2n apa. Petrolul )rut este consi!erat la fel
!e 3aloros c -i aurul1 !e aceea a fost numit aurul negru.
Petrolul1 care este un amestec !e "i!rocar)uri soli!e -i gazoase !izol3ate
2ntr4un amestec !e "i!rocar)uri lic"i!e1 este un amestec !e su)stane lipofile.
6ieiul 2n stare )rut /nerafinat0 conine peste 1# ((( !e su)stane organice
complexe1 moti3 pentru care este materia prima cea mai important pentru
in!ustria c"imic /3opsele1 me!icamente1 materiale plastice1 etc.0 -i pro!ucerea
car)uranilor.
2.Originea petrolului
Petrolul a fost !escoperit 2n urm cu c'te3a mii !e ani. +3'n! !ensitatea
mai re!us !ec't a apei srate1 s4a gsit 2n ca3erne -i zone cu straturi
se!imentare calcaroase1 argiloase1 sau nisipoase !e la suprafaa1 /2n 7ermania1
!e exemplu1 2n 8urul 9ano3rei -i :raunsc";eig0. <n cazul 2n care straturile
impermea)ile !e argil sunt !easupra1 nepermi'n! ie-irea la suprafaa a
petrolului1 acesta se 3a gsi 2n straturile profun!e !e un!e 3a fi extras prin son!e
petroliere.
+supra mo!ului !e formare a ieiului 2n scoar pm'ntului s4au emis
mai multe teorii. =nele !inte acesteconsi!era ieiul c fiin! !e origine
anorganic 1altele 2i atri)uie origine organic.
Teoria anorganic asupra originei ieiului a fost formulat !e
5.:ert"elot si a fost completat si sustinut !e D.>. 5en!elee3.
+ceasta teorie afirm faptul ca ieiul s4a format in straturile a!'nci ale
scoarei prin aciunea apei asupra car)urilor metalice? CaC
2
1+l
4
C
3
etc.1care 2n
contact cu apa se !escompun rezult'n! acetilen 1metan si alte "i!rocar)uri -i
su) aciunea temperaturii si presiunii 2nalte !in interiorul pm'ntului -i 2n
prezena catalizatorilor naturali/oxizi si sruri metalice01"i!rocar)urile
nesaturate s4au polimerizat form'n! ieiul !e astzi.
Teoria organic se fun!amenteaz pe mai multe ipoteze 1 si anume ?
4 ieiul este !e origine vegetal /@iguier01form'n!u4se !in plante prin
putrezirea acestora -itransformarea lor in metan1!ioxi! !e car)on si acizi
gra-i etc.
3
4 ieiul este !e origine animalic /Engler01rezult'n! !in transformarea
grsimilor animalelor marine 1in special a pe-tilor 1la temperaturi si presiuni
mari in scoara pm'ntului A
4 ieiul este !e origine mixt 1vegetal animal /Potonie0 si prin
transformarea unor plante -i animale marine microscopice /microplanton01
acoperite !e namol 1-i su) aciunea unor )acterii anaero)e a rezultat o
materie organic 1numita BsapropelC care a im)i)at namolul.Datorit
transformrilor geologice ale scoarei pm'ntului 1nmolul cu BsapropropelC a
fost acoperit cu alte straturi !e pm'nt. *u) influena temperaturii si a
presiunii 2nalte BsapropelulC !in nmol a suferit apoi transformri c"imice
rezult'n! ieiul.
3. Compoziia petrolului
Petrolul )rut este un amestec complex a crui compoziie !ifer !e la un
zcm'nt la altul.
Principalele clase de compui care se gsesc in orice zcm'nt !e petrol
)rut sunt? "i!rocar)urile /alcani1 cicloalcani si arene01 compu-ii organici cu
oxigen1 azot sau sulf si unele metale /3ana!iu1 moli)!en1 nic"el0.
a) Alcanii intr in proporia cea mai mare in petrol. Ei se gsesc mai ales 2n
fraciunile u-oare. +stfel1 gazele !e son! sunt alctuite aproape numai !in
alcani inferiori1 care se gsesc amestecati 2n zcm'nt /a!eseori ei erup !in
pm'nt form'n! gaze naturale0. <n fraciunile cu puncte !e fier)ere mai 2nalte
/fraciuni me!ii01 proporia !e alcani sca!e. <n sc"im)1 parafina care este format
!in alcani cu un numr mare !e atomi !e car)on1 peste 16 se gse-te in proporii
ri!icate in fraciunile !e ulei.
b) Cicloalcanii / naftenele 0 se gsesc !e asemenea in proporie mare. >n
petroluri exist numai naftene cu cicluri !e C
5
si C
6
. <n fraciunile inferioare se
gsesc !eri3ai ai ciclopentanului si ciclo"exanului cu una sau mai multe catene
alc"ilice !e lungimi !iferite. <n fraciunile superioare sunt prezente naftene
policiclice cu 246 cicluri1 2n ale cror molecule se gsesc si catene alc"ilice.
c) Hidrocarburile aromatice se gsesc 2n proporie mai re!us !ec't
celelalte "i!rocar)uri. Dotu-i1 proporia lor 2n petrol 3ariaz 2n limite foarte largi.
+stfel 2n fraciunile u-oare se gsesc 2n proporie !e 442(E "i!rocar)uri
aromatice monocicliceA 2n fraciunile care fier) peste 2((
(
C1 cre-te coninutul 2n
compu-i cu mai multe nuclee aromatice. Cu c't coninutul 2n "i!rocar)uri
aromatice !in fraciunile grele este mai mare1 cu at't petrolul respecti3 conine
mai mult asfalt.
Dintre celelalte clase !e su)stane organice care se gsesc 2n petrol1 se
menioneaz compuii cu oxigen? acizi gra-i1 acizi naftenici -i fenoli1 care
imprim petrolului caracter aci!? compuii cu sulf? "i!rogen sulfurat1
mercaptani1 etc.1 care imprim petrolului miros neplcut -i proprietai corosi3eA
4
compuii cu azot1 care au caracter )azicA !iferite su)stane organice cu stuctur
complex conin'n! O1 * si1 uneori1 F1 !enumite rasini si asfaltene.
4.Clasificarea petrolului
Pe )aza compozitiei c"imice1 respecti3 a pre!ominarii unor categorii !e
"i!rocar)uri1 petrolurile au fost clasificate in mai multe tipuri?
Petrol parafinos caracterizat prin procentul mai ri!icat in alcani /pana
la #$E01 asa cum sunt in general petrolurile americane.
Petrol asfaltos 1 caracterizat prin procentul mare !e "i!rocar)uri
aromatice /in fractiunile usoare0 cat si !e su)stante asfaltoase1 asa cum
sunt petrolurile !in Caucaz.
Petrol de tip intermediar 1 caracterizat prin procentul mare fie !e
cicloalcani fie !e alcani si "i!rocar)uri aromatice.
>n tara noastra1 cele mai numeroase sunt petrolurile parafino4nafteno4
aromatice /52E01 carora le urmeaza1 in or!inea frec3entei1 petrolurile parafino4
naftenice /3#E01 nafteno4aromatice /$E0 si parafinice /3E0.
Caracteristica petrolurilor romanesti este a)un!enta compusilor aromatici1 in
!eose)i in fractiunile inferioareA !e aceea1 )enzinele romanesti contin 1(42(E
"i!rocar)uri aromatice.
. Extracia petrolului
Pentru exploatarea ieiului sunt necesare !ou operaii succesi3e? fora8ul
son!elor si extracia ieiului. Prin sond 2ntelegem o gaur cilin!ric 1spat 2n
scoara Pm'ntului cu a8utorul unor !ispoziti3e mecanice 1caracterizat printr4o
seciune foarte mic 2n comparaie cu lungimea ei care poate a8unge la c'te3a
mii !e metri/p'n la 15((( m0. Desc"i!erea !e la suprafa se nume-te gura
son!ei /cu !iametrul !e aproximati3 6( cm01 iar fun!ul gurii cilin!rice poart
numele !e talpa /cu !iametrul minim !e 1( cm0.
Forajul sondei reprezint ansam)lul operaiilor care se fac in 3e!erea
o)inerii unei gauri !e son! cum sunt ? sparea /forarea0 propriuzisa1care
const in !islocarea rocilor int'lnite 1cu a8utorul unui instrument numit sapa sau
trepan1 eliminarea detritusului /curirea gurii !e sfaramaturile !e teren
rezultate !in sapare01 tubarea gaurii /consoli!area peretilor gaurii !e son!a prin
intro!ucerea unor )urlane !e otel1insuru)ate cap la cap care se fixeaza prin
cimentare01 inchiderea apelor 1etc. saparea unei son!e se poate executa umed
/eliminarea !etritusului se realizeaza cu a8utorul noruiului !e fora80 folosin!
sistemul !e fora8 percutant/can! sapa a3anseaza prin ca!ere li)era1 percutie sau
)ataie pe talpa son!ei0 si rotati3/la care sapa a3anseaza prin apasare si rotire
continua 1ca un )urg"iu0sau uscat /numai percutant0.*4a creat si o noua meto!a
!e fora8/!e sapare a son!elor0 caracterizata prin folosirea unor motoare /masini
!e forta0 care se intro!uc in son!a 1la talpa si actioneaza !irect asupra
5
sapei.motoarele care actioneaza !irect sapa sunt amplasate ime!iat !easupra
sapei.ele sunt "i!raulice/ansam)lul motor4sapa numin!u4se electrobur sau
motor electric !e fun!0.
*istemele !e extractie a titeiului !in tara nostra sunt foarte !iferite1 ele
!epinzan! !e a!ancimea 1pozitia si !e presiunea titeiului sau a gazelor pe care le
contine. +stfel1 !in zacamintele fara presiune el tre)uie extras cu !ispoziti3e
corespunzatoare.sistemele !e extractie a titeiului utilizate 1!upa ce forarea a
a8uns pana la stratul !e titei1sunt ?
prin eruptie 1 !aca in zacamant titeiul este insotit !e op cantitate mare !e
gaze naturale1
presiunea exercitata !e acestea asupra titeiului poate fi !estul !e mare pentru a
ri!ica titeiul pana la suprafata .
prin eruptir artificiala /gaz4lift01 can! presiunea gazelor a scazut in asa
masura incat
eruptia naturala nu mai poate a3ea loc si in acest caz se pro3oaca sifonarea
fortata a titeiului la suprafata1prin intro!ucerea in gaura son!ei a gazelor su)
presiune1 cu a8utorul compresoarelor.
xtractia prin pompare1 cu a8utorul pompelor !e a!ancime se aplica
son!elor neeerupti3e1
izolate si putin a!anci/pana la 1((( m0.
!. Prelucrarea petrolului

Petrolul )rut extras !in pamant este impurificat cu apa si su)stante minerale
in suspensie1 a caror separare se face !e o)icei inainte !e prelucrare. Operatiile la
care este supus petrolul se grupeaza in?
4 procedee fizice de separare1 !intre care cel mai important este !istilarea
fractionataA
! procedee de transformare chimica1 )azate pe fenomenul !e !escompunere
sau !e con!esare a moleculelor componentelor !in fractiuni.
6.1. Prelucrarea primara a petrolului
"ezbenzinarea gazelor de sonda Petrolul )rut extras !in son!e este insotit
!e "i!rocar)uri gazoase1 care formeaza asa4numitele gaze de sonda. De aceea1
prima operatie la care este supus petrolul1 !upa extragerea lui !in zacamant1 este
in!epartarea gazelor !e son!a.
O !ata cu gazele propriu4zise sunt1 insa1 antrenate !in petrolul )rut si o parte
!in "i!rocar)urile con!ensa)ile la presiunea atmosferica? izopentanul1 n4pentanul
si omologii lui superiori pana la octan si nonan. +ceste "i!rocar)uri1 impreuna cu
o parte !in )utan si proportii re!use !e propan1 sunt separate prin !iferite meto!e
!in gazele !e son!a /operatie !enumita dezbenzinare0 si formeaza gazolina.
6
Din gazolina se poate o)tine un amestec !e propan si )utan1 care comprimat
in )utelii1 este !istri)uit pentru consum /GaragazH01 precum si un concentrat !e
izopentan1 folosit la fa)ricarea )enzinelor !e a3ion.
+mestecul !e "i!rocar)uri gazoase ramas !in gazele !e son!a este folosit !e
o)icei !rept com)usti)il la locul !e pro!uctie sau transportat prin con!ucte pentru
alte intre)uintari.
a. Prelucrarea secundara a produselor petroliere
5eto!ele !e !istilare1 fracionare1 extracie -i cristalizare sunt meto!e fizice
a!ec3ate separrii petrolului 2n grupe !e "i!rocar)uri. <ns1 pentru satisfacerea
cerinelor 3aria)ile -i mereu cresc'n!e ale consumului -i pentru o 3alorificare c't
mai raional a petrolului este necesar -i o transformare pe cale c"imic a
componentelor sale.
Cracarea si reformarea . Prin cracare se intelege scin!area unor
"i!rocar)uri !in petrol1 cu masa moleculara mare si punct !e fier)ere ri!icat
/motorine si rezi!uuri !e la !istilarea primara01 su) influenta unor temperaturi
ri!icate /45(455(
(
C01 si1 e3entual a unor catalizatori1 in fractiuni mai mici1 cu
puncte !e fier)ere mai 8oase.
Cracarea const !in o serie !e reacii primare -i secun!are1 !e o)icei greu !e
separat -i urmrit. <n principiu1 materialul iniial format !in compu-i cu mas
molecular mare este scin!at 2n c'te3a fraciuni /pro!use interme!iare01 !in care
rezult apoi )enzin -i gaze. Dac1 2ns1 aceste pro!use !e reacie rm'n 2n
continuare expuse 2n con!iiile !e cracare1 inter3in reacii secun!are care !uc1 2n
sens in3ers la compu-i cu mas molecular mare1 anume gu!roane sau c"iar cocs.
9i!rogenul existent 2n materia prima nefiin! suficient pentru sturarea tuturor
"i!rocar)urilor rezultate la cracare1 2n pro!usul !e cracare apr alc"ene -i
alca!iene1 care1 fiin! foarte reacti3e1 pot suferi cu u-urin transformri ulterioare.
Pro!usul final este !eci o suprapunere a acestor reacii !eterminat !e !urat
-i temperatur !e cracare. <n practic1 con!iiile !e cracare tre)uie astfel alese
2nc't s rezulte o proporie maxim !e )enzin -i o proporie minima !e gaze1
gu!roane -i 2n special !e cocs.

1 . Cracarea termica a fost primul proce!eu !e cracare aplicat in pro!uctie.
El este folosit pentru cracarea motorinelor si a rezi!uurilor !e !istilare1 precum si
pentru reformarea )enzinelor grele.
Proce!eele !e cracare termica in faza !e 3apori se aplica petrolurilor sau
motorinelor. *e lucreaza la temperaturi pana la 6((
(
C si presiune 8oasa. :enzina
o)tinuta are calitati anti!etonante1 !ar este puternic nesaturata si !eci insta)ila. De
aceea1 pentru o)tinerea )enzinelor auto se prefera proce!eul cataliticA totusi1
pro!usul o)tinut prin cracare in faza !e 3apori poate folosi ca materie prima cu
caracter nesaturat necesar in!ustriei petroc"imice.
Reformarea termica este un proce!eu !upa care o )enzina grea1 cu cifra
octanica mai re!usa1 este transformata intr4o )enzina cu cifra octanica ri!icata.
#
Procesul const intr4o cracare termic1 la temperaturi !e 5((46((
(
C -i presiuni !e
4(4$( atm.
. Cracarea catalitic! prezint fa !e proce!eele termice a3anta8ul unei
accelerri eseniale a procesului !e cracare1 o)inerii unor ran!amente mai ri!icate
in )enzine si1 in special realizrii unei calitai superioare a pro!uselor rezultate.
Procedeele de cracare catalitic sunt aplicaii ale catalizei eterogene
/catalizatorul in stare soli!a este pus in contact cu materialul !e cracat1 care se
gaseste in stare !e 3apori sau 2n stare lic"i!0. De aceea1 prezint importanta
suprafata acti3a si compozitia c"imica a catalizatorului. *unt folositi1 !rept
catalizatori1 "i!rosilicatii !e aluminiu cu compozitia #(4$(E *iO
2
1 1(42(E +l
2
4O
3
si cel mult 1(E alti oxizi /FiO1 5gO1 @e
2
O
3
0.
Prin cracare catalitica se o)tin )enzine cu cifra octanica foarte ri!icata. Pot fi
supuse procesului !e cracare catalitica numai fractiuni petroliere nete /!e o)icei
motorine01 !ar nu rezi!uri.
Reformarea catalitic!1 a!ic transformarea catalitic a )enzinelor grele1
reprezint un proce!eu important -i 2nc 2n !ez3oltare.
Prin reformare catalitic se pot o)ine nu numai )enzine auto anti!etonante1
ci -i pro!use cu caracter aromatic1 care pot fi folosite !rept a!aosuri pentru
)enzine !e a3iatie1 cum si compusi aromatici puri.
<n comparaie cu proce!eele !e reformare termic1 proce!eele !e refomare
catalitica !au ran!amente mai )une 2n )enzine cu calitti anti!etonante superioare.
". Petroc#imia
Este o ramur a in!ustriei c"imice care reprezint ansam)lul proceselor
te"nologice cu a8utorul crora 2n mo! economic se pot o)ine pro!use c"imice
prin 3alorificarea c"imic a ieiului1 a !iferitelor sale fraciuni1 a gazelor !e
son!1 a gazelor !e rafinrie1 gazului metan1 c surse !e materii prime c"imice.
7am !e pro!use c"imice1 semifa)ricate -i finite1 furnizate !e petroc"imie este
foarte mare /circa 5(((0. +stfel1 !in )enzin rezultat !istilarea fracionata
primar a ieiului se extrag unele "i!rocar)uri /ex. ciclo"exanul1 )enzenul1
toluenul1 xilenii01 care prin prelucrri ulterioare sunt transformate 2n pro!u-i
interme!iari /ex. aceton1 fenol1 stiren1 an"i!ri! ftalica1 aci! teraftalic0 necesari
fa)ricrii fi)relor sintetice /relon1 nIlon0 materialelor plastice /)ac"elitano3olac1
polistiren01 cauciucului sintetic1 insectici!elor1 er)ici!elor1 colorantilor1
plastifiantilor1 me!icamentelor1 etc. Din gazele !e son! supuse separrii se o)ine
etan1 propan1 )utan1 prin a cror 3alorificare c"imic rezult polieten1
polipropen1 cauciuc sintetic1 alcool etilic1 glicerin1 sol3eni organici. Prin
prelucrarea petroc"imica a gazului metan se o)in materiale plastice1 c !e
exemplu policlorur !e 3inil /P.J.C.01 poliacetat !e 3inil1 polimetacrilat !e metil1
fenoplaste1 amino4plaste1 fi)re sintetice /poliacrilonitrilice01 precum -i negru !e
fum1 !eri3ai clorurati1 2ngr-minte cu azot /uree1 azotat !e amoniu0.
$
$.Petrolul ca materie prim! pentru industria c#imic!
O ramur relati3 recent a in!ustriei c"imice1 !ar care se gse-te 2n
!ez3oltare rapi!1 este in!ustria petroc"imica1 a!ic acea parte !in te"nologia
c"imic organic care folose-te pro!use o)inute !in petrol c materii prime
pentru sinteze.
Dez3oltarea recent a petroc"imiei1 mai ales 2n comparaie cu car)oc"imia
a!ic a acelei ramuri a te"nologiei c"imice organice care folose-te pro!use
o)inute !in gu!roane !e cr)uni c materii prime pentru sinteze se !atore-te
complexitii -i 3arietii compoziiei petrolurilor1 care 2ngreuneaz extrem !e
mult izolarea componentelor in!i3i!uale1 c"iar !ac acestea fac parte
pre!ominant !in clas "i!rocar)urilor. O !ata 2ns iniiat1 petroc"imia a luat o
!ez3oltare accelerat1 mai ales stimulat !e cerinele i3ite !up cel !e4al !oilea
rz)oi mon!ial1 2ntrec'n! cu mult ritmul !e !ez3oltare a in!ustriei
car)oc"imice. <n prezent exist o mare 3arietate !e pro!use petroc"imice /peste
3(((01 cu numeroase utilizri at't 2n ce pri3e-te consumul pro!ucti3 c't -i c
)unuri !e consum. *e apreciaz c pro!usele in!ustriei petroc"imice reprezint1
pe plan mon!ial1 circa o treime !in 3aloarea total a pro!uciei c"imice.
*pre !eose)ire !e car)oc"imie1 care prelucreaz 2n cea mai mare parte
com)inaii aromatice1 petroc"imia prelucreaz mai ales com)inaii alifatice. C
materii prime se folosesc unele "i!rocar)uri -i compu-i !eri3ai1 c !e exemplu
alcani inferiori !in gazele !e son! sau naturale1 alcani superiori !in fraciunile
grele /lampant1 motorin0 sau c"iar parafin1 "i!rocar)uri aromatice1 acizi
naftenici1 etc.1 care pot fi izolai cu !estul puritate !in fraciuni petroliere1 astfel
2nc't 2-i gsesc utilizirea fie c atare1 fie 2n sinteze c"imice. *ursele cele mai
importante pentru o)inerea !e pro!use nesturate -i aromatice care s fie
folosite c materie prima pentru sinteze c"imice sunt 2ns proce!eele !e cracare
-i reformare /termice -i mai ales catalitice0.
Dac se ine seam !e complexitatea compoziiei petrolului1 cum -i !e
3arietatea proceselor la care pot fi supuse su)stanele organice1 -i anume?
oxi!are1 re!ucere1 sulfonare1 nitrare1 "alogenare1 polimerizare1 alc"ilare1 etc.1 ne
putem !a seam c't !e mare este )az !e materii prime pe care o prezint
petrolul pentru in!ustria c"imic.

%
% .Principalele fraciuni petroliere si utiliz!rile
lor
&' Fra"ionarea petrolului prin distilare la presiune normala / distilare
primar 0 se face 2n instalaii speciale pre3zute cu coloane !e !istilare !e !iferite
sisteme. Prin !istilarea petrolului se o)in fraciuni cu puncte !e fier)ere p'na la
35(
(
C.
:enzinele formeaza prima fraciune o)tinu la !istilarea petrolului. Ele sunt
lic"i!e incolore cu miros eterat1 alctuite !in "i!rocar)uri C
5
4C
1(
care !istila intre
3( si 2((
(
C. >n ce pri3este separarea !upa punctele !e fier)ere se !eose)esc?
benzina usoara1 fractiunea care !istila intre 3( si 1((
(
CA benzina medie >1 intre
1(( si 125
(
C1 si benzina medie >>1 intre 125 si 15(
(
CA benzina grea >1 intre 15( si
1#5
(
C si benzina grea >>1 intre 1#5 si 2((
(
C.
Componentele principale ale )enzinelor sunt alcani /4(4#5E0 si cicloalcani
/2(46(E0 cu C
5
4C
1(
. Continutul !e "i!rocar)uri aromatice al )enzinelor este1 in
me!ie1 1(412E. *unt insa si unele petroluri care !au )enzine ce contin c"iar pana
la 4(E "i!rocar)uri aromatice.
:enzinele se folosesc in special !rept car)uranti pentru motoare cu explozie1
apoi ca !izol3anti1 agenti !e extractie1 etc.
Petrolul lampant este un lic"i! incolor1 cu usoara fluorescenta. El este
alcatuit !in componente care !istila intre 2(( si 25(
(
C. Petrolul > este fractiunea
2((423(
(
C1 iar petrolul >>1 fractiunea 23(425(
(
C. Componentele sunt in mare
parte "i!rocar)uri cu C
1(
4C
15
1 alaturi !e care se mai gasesc compusi cu oxigen
/ acizi1 fenoli 0 si compusi cu sulf.
Dintre "i!rocar)uri s4au putut in!etifica in petrolul lampant atat
"i!rocar)urile saturate aciclice cu molecule mai mari !ecat C
1(
1 cat si
"i!rocar)urile aromatice /in proportii !e 2(45(E0. De asemenea1 si procentul !e
"i!rocar)uri naftenice este !estul !e ri!icat.
>n afara !e intre)uintarea lui uzuala pentru iluminat si incalzit1 petrolul
lampant este folosit tot mai mult !rept car)urant pentru tur)oreactoare !e a3iatie
si pentru rac"ete cosmice.
#otorina este alcatuita !in componente care !istila intre 25( si 2%(
(
C1
forman! motorina >1 si intre 2%( si 35( C1 forman! motorina >>. Este un lic"i!
gal)en4)run. 9i!rocar)urile care o compun sunt cu C
12
4 C
2(
1 atat cele cu caracter

saturat /aciclice si ciclice0 cat si cele aromatice1 proportia lor 3ariin! foarte mult.
Principalii compusi cu oxigen prezenti in motorine sunt acizii naftenici si acizii
grasi /cazul motorinelor !in petrolurile !in tara noastra0.
5otorina este intre)uintata mai ales !rept com)usti)il pentru motoarele
Diesel si pentru instalatii termice cu in8ectoare. Ea se mai foloseste ca lu)rifiant
pentru masini frigorifice1 !rept component lic"i! pentru fa)ricarea unsorilor
consistente1 etc.
1(
Pacura este rezi!uul care ramane !e la !istilarea petrolului )rut. Este un
lic"i! 3ascos1 !e culoare neagra1 alcatuit !in "i!rocar)uri cu puncte !e fier)ere
mai mari !e 35(
(
C. Cantitati31 reprezinta aproximati3 8umatate !in petrolul supus
!istilrii primare. Prin prelucrarea mai !eparte a pcurii se o)in? uleiurile1
parafin -i asfaltul.
Pacurile pro3enite !in petroluri cu caracter !iferit au proprieti !iferite1 !e aceea1
-i utilizarea lor este 3ariat. +stfel1 unele pacuri se folosesc !rept com)usti)il 2n
motoare Diesel /2n amestec cu motorin0 sau la instalaii termice cu in8ectoare1
altele sunt supuse unor tratamente1 fie pentru extragerea uleiurilor /prin !istilare01
fie pentru o)inerea )enzinelor /prin cracare0.

C Frac"ionarea pcurii prin distilare la presiune redus / distilare secundar 0 se
face pentru a co)or' temperatur !e fier)ere a componentelor care la presiune
normal nu pot fi !istilate !eoarece se !escompun. Prin aceast fracionare a
pcurii se o)in motorine1 mai ales grele1 -i uleiuri1 lic"i!e 3'scoase1 incolore sau
colorate !e la gal)en p'n la )run.
=leiurile sunt alctuite !in "i!rocar)uri cu C2( aKKC5(1 cu structur
complex1 conin'n! parafine1 cicluri aromatice -i naftenice.
*pre !eose)ire !e alte fraciuni petroliere1 uleiurile nu sunt !ifereniate !up
!omeniul temperaturilor !e fier)ere1 ci !up 3'scozitate1 care este cea mai
important caracteristic a unui lu)rifiant. =leiurile se 2ntre)uineaz pentru
ungerea ma-inilor -i a motoarelor cu explozie1 pentru izolarea electric1 la
transformatoare1 etc.
@olosirea lu)rifiantilor pentru scopuri fun!amental !iferite /motoare Diesel1
automo)ile1 mecanisme !e ceasornice1 etc.0 necesit -i caliti !eose)ite. Deoarece
calitile cerute nu pot fi o)inute 2ns numai prin alegerea fraciunii petroliere1 se
folosesc a!aosuri fie !e uleiuri !e pro3eniena animal sau 3egetal /uleiuri
compoun!ate01 fie !e a-a4numii a!iti3i1 su)stane care 2n !oze mici influeneaz
esenial calitile unui ulei /3'scozitate1 comportare la temperaturi 8oase sau 2nalte1
sta)ilitate la oxi!are1 etc.0.
Parafin se o)ine !in pro!usele !istilrii secun!are a unei pacuri
parafinoase. *epararea parafinei !e uleiuri se face prin rcire la temperatur 8oas
2n 3e!erea cristalizrii ei1 !up care urmeaz separarea cristalelor !e parafin prin
filtrare1 tot la temperatur 8oas1 sau1 uneori1 prin centrifugare.
Din punctul !e 3e!ere al compoziiei c"imice1 parafin este format !intr4un
amestec complex !e alcani cu numr mare !e atomi !e car)on /C21 aKK C3(0.
Parafin este o mas semiopaca1 insolu)il 2n apa -i alcooli1 solu)ila 2n
)enzen1 sulfura !e car)on1 etc. Calitile parafinei /parafin pentru c"i)rituri1
parafin moale1 parafin semitare -i parafin tare0 sunt !eterminate !e punctul !e
congelare1 coninutul 2n uleiuri1 !ar -i !e culoare -i miros. <n funcie !e aceste
caliti1 parafin se 2ntre)uineaz 2n cantiti mari la fa)ricarea lum'nrilor1
pentru impermea)ilizarea esturilor -i a "'rtiei1 c a!aos la pul)eri -i explozi3i1
!rept component la fa)ricarea cerurilor1 c izolant electric1 etc.
11
Jaselin )rut sau petrolatum este un pro!us alifios1 microcristalin1 care se
o)ine !in rezi!uurile !e la !istilare1 )ogate 2n pro!use parafinoase. Prin rafinare
se o)ine apoi 3aselin farmaceutic1 !e culoare gal)en sau al) /punct !e
picurare 354 6(( C0. Jaselin este folosit 2n me!icin -i cosmetic1 iar 2n te"nic
c lu)rifiant -i agent anticorosi3.
Jaselin artificial se prepar prin !izol3area parafinei1 cu a!aos !e
cerezin1 2n uleiuri minerale rafinate. Ea este inferioar calitati3 3aselinei naturale.
+sfaltul sau )itumul se o)ine c rezi!uu la !istilarea pcurii sau la oxi!area
acesteia. El este o mas neagr1 moale1 plastic -i lipicioas1 care pe msur ce
!istilarea este 2naintat !e3ine !in ce 2n ce mai !ur. +sfaltul1 !in punct !e 3e!ere
c"imic1 conine mai ales aromatice cu multe cicluri1 acizi -i r-ini cu molecule
mari -i alte !iferite su)stane care conin oxigen. El este 2ntre)uinat pentru
impregnarea cartonului /carton asfaltat01 pentru etan-area mufelor -i con!uctelor
!in in!ustria c"imic1 c liant pentru )ric"ete1 c mi8loc ru!imentar !e protecie a
fierului contra ruginii1 c material izolant1 la pa3area !rumurilor1 etc.

(.Principalele companii petroliere din Rom)nia
1. PED&O5 *.+.
#etrom este cea mai important companie petroliera !in &om'nia1 cu acti3iti
!e explorare1 pro!ucie1 rafinare1 petroc"imie -i marLeting. Compania are
rezer3e estimate !e circa 1 miliar! )arili ec"i3alent petrol1 o capacitate anual
!e rafinare !e $ milioane !e tone -i peste 6(( !e )enzinrii 2n &om'nia.
Compania !eine1 !e asemenea1 o reea internaional !e 211 )enzinrii1
localizate 2n &epu)lic 5ol!o3a1 :ulgaria -i *er)ia.
@on!at 2n 1%%1 c PED&O5 *.+.1 este unic companie !in &om'nia
care are !reptul !e a extrage 2ei pe teritoriul rii. Pro!ucia anual este !e
aproximati3 5 milioane tone 2ei pe an.
Compania !eine !ou rafinrii1 Petro)razi Ploie-ti -i +rpec"im Pite-ti1 care au
capaciti !e # respecti3 615 milioane tone pe an. +m)ele !ispun !e c'te !ou
mo!ule1 put'n! funciona astfel la 8umtate !e capacitate.

2. &+@O One-ti
$%&' 'ne(ti este una !in principalele rafinrii !e petrol !in &om'nia.
&afinria are o capacitate !e 315 milioane tone pe an
3. &O5PED&O.
7rupul $ompetrol este o companie multinaional1 cu acti3iti 2n 13 ri -i
a3'n! o puternic )az operaional 2n regiunea 5rii Fegre -i a 5rii
5e!iterane. .i!er 2n !omeniul petrolier regional1 &ompetrol este una !in cele
mai cunoscute mrci rom'ne-ti pe plan internaional. Cele 4( !e firme care
alctuiesc 7rupul &ompetrol acti3eaz 2n principal 2n rafinare -i marLeting1 cu
implicare 2n proiecte complementare !in explorare -i pro!ucie1 !istri)uie1
12
ser3icii in!ustriale1 mentenenta1 management al proiectelor1 logistic1 ser3icii !e
ecologie in!ustrial -i alte ser3icii conexe1 2n @r'nt1 &om'nia1 *pania -i *u!4
Estul Europei. Din 2((#1 acionarul ma8oritar al &ompetrol este compania
Laza"a Maz5unai7az.
Compania &ompetrol a fost 2nfiinat 2n anul 1%#4 c s exporte Lno;4"o;4ul
rom'nesc 2n !omeniul in!ustriei !e petrol -i gaze pe plan internaional. + a3ut
lucrri !e? construcie con!ucte1 fora81 construcie rezer3oare !e !epozitare 2n
>or!ania1 Nemen1 Egipt.
&afinrii? &afinria Jega1 &afinria Petromi!ia -i alte companii.

1*.R!sp)ndirea pe glo" a petrolului
+proape peste tot pe 7lo) exist )azine !e extracie a petrolului. Cele mai mari
sunt? 7olful Persic /rile !in regiune sunt cele mai mari exportatoare !e petrol
!in lume01 +lasLa/Pru!"oe :aI41( miliar!e !e )ariliO !e petrol se presupune c
a!poste-te acest )azin0 !ar -i unele mari cum ar fi 5area For!ului/platformele
For3egiei12n principal01 5area Feagr1 5area O"otsL /2n F @e!eraiei &use0
etc.Dar cel mai )ogat !intre ele este1 cu siguran 7olful Persic.De4a lungul
ultimelor !ecenii rile !in regiune au !einut -i !ein monopolul 2n ceea ce
pri3e-te exporturile !e petrol.De altfel1 2ntreag economie a acestor ri se
)azeaz pe pro!ucia !e petrol. Cele mai mari exportatoare !e petrol !in lume au
fon!at o organizaie !enumit OPEC/Organizaia rilor exportatoare !e petrol0
care are c !omeniu !e acti3itate politic petroliera.6rile mem)re sunt? +lgeria1
+ra)ia *au!ita1 Ecua!or1 Emiratele +ra)e =nite1 7a)on1 >n!onezia1 >raL1 >ran1
Mu;eit1 .i)ia1 Figeria1 Puatar1 Jenezuela.
$ezervele de petrol din lume) anul *++ ,in miliarde de barili)
13
441.2
360
345
180
177.1
170
162.3
Tarile cu cele mai mari productii de petrol(milioane tone), in 2001
Arabia Saudita S.U.A Rusia Iran Mexic Venezuea !"ina
<n prezent petrolul -i gazele naturale constituie sursele energetice principale
ale omenirii. <ncep'n! !e la mi8locul secolului al QQ4lea1 consumul !e
petrol a crescut aproape continuu1
2n me!ie1 cu $41(E anual1 !e la 51( milioane t 2n anul 1%5(1 la 11%$ miliar!e t 2n
anul 1%#(1 415 miliar!e t 2n 1%%3 -i la peste 6 miliar!e t 2n anul 2((6. Pro!ucia
mon!ial !e
iei a 2nregistrat1 !e asemenea1 o cre-tere continu1 !e la 2(1% milioane )arili pe
zi1 2n anul 1%6(1 la 651$ milioane )arili pe zi 2n 1%%%1 ating'n! $11# milioane
)arili pe zi la ni3elul anului
2((6.
E3oluia transportului maritim al petrolului 2n comerul mon!ial a urmat1 2n
linii mari1 ten!inele consumului -i pro!uciei !e iei1 cunosc'n! aproape an !e
an cre-teri ale 3olumului!e transport1 !e la 1 1(% milioane t 2n 1%#(1 la 1 %%(
milioane t 2n 2((6. O e3oluie -i mai spectaculoas a a3ut4o comerul maritim al
pro!uselor petroliere1 care a crescut !e la 232 milioane t 2n 1%#(1 la 6$3
milioane t 2n 2((6. Dransportul maritim al petrolului -i al pro!uselor petroliere
constituie1 cel puin pentru ultimele patru !ecenii1 un factor care
poate !etermina un gra! ri!icat !e risc 2n ceea ce pri3e-te pro!ucerea
inci!entelor !e poluare marin1 !e-i te"nologia !e construcie a petrolierelor a
marcat un progres !eose)it.
Dona8ul petrolierelor a crescut !e la cca 16 ((( t!;1 c't a3eau 2n mo! o)i-nuit
tancurile petroliere 2n anul 1%5(1 la 25( ((( t!; 2n anii 1%6(1 pentru ca 2n anii
1%#( s fie construite petroliere !e peste 5(( ((( t!;. <n 2((#1 capacitatea !e
transport a flotei mon!iale !e petroliere a a8uns la 3$3 milioane t!;.
Dup anul 1%#(1 comerul maritim a cunoscut o !ez3oltare !eose)it pe linia
transportului gazelor lic"efiate. +stfel1 2n ultimii ani s4a !ez3oltat o puternic
flot mon!ial !e na3e specializate1 constituite !in tancuri pentru gaze lic"efiate.
Fa3ele tanc pentru gaze lic"efiate s4au specializat1 la r'n!ul lor1 pe transportul a
!ou categorii !istincte !e pro!use? gaze petroliere lic"efiate R .P7 /liSuifie!
14
petroleum gas0 -i gaze naturale lic"efiate R .F7 /liSuifie! natural gas01 flota
acestora 2nsum'n! astzi 261% milioane t!;. Prospectarea -i exploatarea
zcmintelor !e petrol -i !e gaze naturale !in !omeniul marin au a3ut o
!ez3oltare explozi3 2n ultimele !ecenii. +nul 1%5( marc"eaz 2nceputul
exploatrii petrolului !in zonele marine1 cu a8utorul platformelor !e fora8 -i
extracie. <n timp ce rezer3ele !e petrol !in zcmintele continentale sca!
3ertiginos1 companiile petoliere se 2n!reapt tot mai mult spre extraciile marine1
estim'n!u4 se c aceste resurse s4ar cifra la 16( miliar!e )arili !e petrol -i 14
miliar!e metri cu)i !e gaze naturale. E3oluia in!ustriei !e fora8 marin a fost
rapi!. .a 2nceputul anului 1%#41 pe glo) se aflau 2n exploatare 1%2 platforme
fixe -i 23% platforme mo)ile. Fumrul acestor mi8loace a crescut enorm 2n
ultimul !eceniu1 astzi 2nsum'n! peste 6 %(( !e instalaii petroliere. Conform
unui raport al *ecretariatului 7eneral al Faiunilor =nite1 circa 2#E !in totalul
ieiului -i gazelor extrase la ni3el mon!ial pro3ine !in acti3itile !e exploatare
a resurselor marine.
II $Sur%e de poluare a mediului prin intermediul
indu%triei petroliere

Dintre agen"ii poluan"i se pot enumera?apa de
zcm$nt1 "i"eiul1 gazele asociateA
4 apa !e zcm'nt prin coninutul su )ogat 2n sruri /clorur !e so!iu 2n
concentraii c"iar
!e 25( gT.1 cloruri !e calciu1 cloruri !e magneziu1 etc0 alturi !e oxigenul
atmosferic sau oxigenul !izol3at amplific corozi3itatea asupra ec"ipamentelor
!e a!'ncime sau suprafa. Poluarea solului cu ap !e zcm'nt1 !e-euri
metalice afectate !e rugin estemai gra3 !ec't cea !atorat numai
petrolului.&eme!ierea terenurilor srturate este costisitoare -i !e lung !uratA
4 ieiul prin compoziia sa complex1 2n sinergism cu apa !e zcm'nt !istrug
)io!i3ersitatea natural a unor "a)itate /terestre sau ac3atice0 sau pro!uc
compromiterea unor terenuri agricole poluate acci!entalA
4 gazele asociate1 in!uc un efect corozi3 asupra ec"ipamentului1 miros neplcut
prin prezena "i!rogenului sulfurat. @isurarea con!uctelor !e transport a gazelor
-i a ieiului in!uc riscuri !e incen!iu1 explozie.
Chimicale 4 transportate1 !epozitate1 manipulate1 utilizate /ex. stimulatori ai
fluxului !e iei 2n strat1 in"i)itori !e coroziune1 pro!use peliculogene1 flui!e !e
fora81 !ezemulsionani1 etc.0A
%eeurile ! generate1 !epozitate1 3alorificate termoenergetic1 eliminate /ex.
De-euri nepericuloase1 !e-euri periculoase0A
misii de gaze pro3enite !in ?
15
4 procese !e ar!ere/completTincomplet01 cu !ega8are !e !ioxi! !e car)on1 oxi!
!e car)on1 !ioxi! !e sulf1 !ioxi! !e azot1 pul)eri se!imenta)ileA
4 fisurri !e con!ucte /!ega8are !e amestecuri C14C4A COJA 92*A Cl21 etc.0
misii de vibra"ii -iTsau zgomot& !atorate ec"ipamentelor1 instalaiilor !e
explorare1exploatare1 transport.
1. +urse de poluare specifice elementelor de mediu ,P- .i +O/
*e 2ncepe cu apa -i solul !eoarece aceste !ou elemente sunt cele mai afectate
!in cauza acti3itii !in -antierele petroliere1 iar remanena polurii lor este pe
termen lung.
<n ceea ce pri3e-te acti3itatea !esf-urat 2n ca!rul sectorului !e explorare -i
pro!ucie a ieiului1 poluarea solului -i !e cele mai multe ori -i a apei su)terane
sau ap !e suprafa are ca surse?
a' con!uctele ce alimenteaz parcurile sc"elelor1 la care se pot pro!uce scpri
acci!entale !e iei -i ap !e zcm'ntA
b' parcurile !e separatoareA
c' careurile !e son!eA
d' !epozitele -i staiile !e tratare a ieiuluiA
e' staii !e compresoare1 pompare -i trasee
!e con!uct poluate !in cauza a3ariilorA
f' !epozitarea -lamurilorA
g' !ecantoare !e ape uzateA
h' ape uzate1 neepurate1 !e3ersate in emisarA
i' instalaiile !e transport -i !epozitare a pro!uselor petroliere -i 2n special a apei
!e in8ecie A
j' son!e !estinate a)an!onriiA
(' instalaii -i utila8e casate -i !epozitate necontrolatA
l' !e-euri !e az)est.
+spectul particular al polurii apelor su)terane cu iei -i alte pro!use
petroliere pentru &om'nia const 2n aceea c este un fenomen cu o istorie !e
peste 1(( !e ani1 care a !e)utat o!at cu 2nceperea exploatrii zcmintelor !e
iei 2n zona Jii Pra"o3ei1 urmat !e !ez3oltarea in!ustriei !e prelucrare.
Poluarea s4a extins prin scurgerile !in instalaii1 parcuri !e rezer3oare1 rampe !e
2ncrcare4!escrcare1 staii !e pompare1 con!ucte su)terane1 reele !e canalizri1
)ataluri pentru !epozitarea -lamurilor T-lopsurilor petroliere.
.+urse de poluare specifice elementului de mediu ,ER
=tilizarea petrolului pro3oaca poluari masi3e ale aerului in multe orase.
7azele !e esapament e3acuate !e autoturisme si !e alte masini cu com)ustie
interna contin gaze otra3itoare cum ar fi CO 1 "i!rocar)uri nearse 1 oxizi !e azot
si plum). =nii !intre acesti agenti !e poluare reactioneaza cu lumina soarelui
16
pro!ucan! acel smog neplacut 1 fotoc"imic 1 care pluteste !easupra multor orase1
cum ar fi .os +ngeles sau 5exico CitI. +tunci can! oxizii !e azot se com)ina
cu picaturile !e apa !in nori 1 ia nastere ploaia aci!a care polueaza lacurile si
raurile 1 !istrugan! si pa!urile . *4au facut pasi importanti pentru a micsora
efectul gazelor !e esapament . *e pro!uce )enzina fara plum) iar unele masini
sunt !otate cu filtre catalitice care transforma gazele noci3e in gaze inofensi3e.
>nsa eficienta acestor im)unatatiri este !iminuata !e cresterea consumului !e
petrol.
+erul este esenial pentru 3iaa pe aceast planet. +erul ne apro3izioneaza cu
oxigen1 care este eseniala pentru corpul nostru !e a tri. +erul este !e %%.%E
azot1 oxigen1 3apori !e ap -i gaze inerte. +cti3itile umane pot eli)era
su)stane 2n aer1 !intre care unele !intre ele pot cauza pro)leme pentru oameni1
plante -i animale. Calitatea aerului este importanta. &espiratia pentru a!uli1 2n
me!ie1 aproximati3 2( !e metri cu)i1 sau 2(((( !e litri !e aer !e zi cu zi.
Poluani ai aerului poate cauza o 3arietate !e pro)leme !e sntate1 inclusi3
pro)leme respiratorii1 astm )ron-ic1 )ron-it1 afeciuni pulmonare1 cancer1
precum -i creierul -i !eteriorarea sistemului ner3os. Poluarea aerului poate irita1
!e asemenea1 oc"i1 nas -i g't1 -i pentru a re!uce rezistena la rceli -i alte )oli.
Poriuni mici !e poluare a aerului -i a emisiilor !e gaze cu efect !e ser pro3in
!in surse naturale1 cum ar fi incen!iile !e p!ure1 -i a aciunii 3ulcanice.
+cti3iti umane1 cum ar fi ar!erea com)usti)ililor fosili1 folosin! pro!use
c"imice -i a proceselor in!ustriale sunt surs !e poluare a aerului . Poluarea
aerului -i a gazelor cu efect !e ser sunt cauza !e smog1 sc"im)rile climatice -i
terenuri -i contaminarea apelor1 atunci c'n! poluani se 2nca!reaz 2n
precipitaii.
Poluarea aerului este intro!ucerea 2n atmosfera !e pro!use c"imice1 pul)eri 2n
suspensie1 sau materiale )iologice care !eteriorarea sau !isconfort pro3oca la
om -i a altor organisme 3ii1 sau !uneaz me!iului natural. Poluani ai aerului se
2nca!reaz 2n patru categorii principale? poluanii organici persisteni1
contaminani criterii !e aer1 metale grele -i toxine. Poluani in!i3i!uali !ifer !e
la un altul 2n compoziia c"imic1 reaciile lor cu alte su)stane c"imice1 surse1
perser3erence1 posi)ilitatea !e a cltori prin atmosfera1 precum -i efectul care
le4au. Poluarea aerului este a!esea i!entificat cu in!ustriile ma8ore1 !ar cea mai
mare surs !e emisii este !e surse mo)ile1 2n principal automo)ile. 7aze1 cum ar
fi !ioxi!ul !e car)on1 care contri)uie la 2nclzirea glo)al1 au fost recent
recunoscute ca pro3enin! !e la oameni !e -tiin climatice1 2n timp ce acestea1
!e asemenea1 recunosc c !ioxi!ul !e car)on este esenial pentru 3iaa plantelor
prin fotosintez. Exist mai multe tipuri principale !e poluare -i a efectelor
polurii1 care sunt frec3ent menionate. +cestea inclu! 1 ploi aci!e1 efectul !e
ser1 precum -i guri 2n stratul !e ozon. @iecare !intre aceste pro)leme are
consecine gra3e pentru sntatea noastr -i calitatea 3ieii1 precum -i pentru
me!iul 2ncon8urtor. De e3acuare !e la ar!erea com)usti)ililor 2n automo)ile1
case1 -i in!ustriile este o surs ma8or !e poluare a aerului. =n alt tip !e poluare
1#
este eli)erarea !e gaze noci3e1 cum ar fi !ioxi!ul !e sulf1 monoxi!ul !e car)on1
oxizi !e azot1 -i 3apori c"imici. +cestea pot lua parte la reacii c"imice
suplimentare o!at ce sunt 2n atmosfer1 form'n! ploaie smog -i aci!.
Efectul !e ser1 !e asemenea1 menionate 2n continuare 2nclzirea glo)al1
general1 se cre!e s 3in !e la acumularea !e gaze !e !ioxi! !e car)on 2n
atmosfer. Dioxi!ul !e car)on este pro!us atunci c'n! com)usti)ili sunt arse.
Plante con3erti !e !ioxi! !e car)on inapoi la oxigen1 !ar eli)erarea !e !ioxi! !e
car)on !in acti3itile umane este mai mare !ec't plantele !in lume poate
procesa. *ituaia este agra3at1 !eoarece multe !in p!urile planetei !ispar1 3iaa
plantelor este lezat !e ploaie aci!a. +stfel1 cantitatea !e !ioxi! !e car)on !in
aer creste continuu. +ceast acumularea acioneaz ca o ptur -i capcane
aproape !e cl!ur la suprafaa pm'ntului nostru. <nclzirea glo)al -i
sc"im)rile climatice ne afecteaza pe toti1 fie !irect1 cu 3reme se3er1 inun!aiile
-i seceta sau in!irect1 2n penurie !e pro!use alimentare -i !e foamete.
&afinare a petrolului este o proce!ura mur!ara care contri)uie la poluarea -i
2nclzirea glo)al. &afinriile care pstreaz masini si camioane !e rulare1 !e
asemenea1 contri)uie la 2nclzirea glo)al. Car)urantul tre)uie s fie ars pentru a
face )enzina !in ulei1 generatoare !e poluarea cu !ioxi! !e car)on. &afinriile
!e petrol1 nu numai polueaz aerul nostru1 !ar -i apa noastr -i a solului. +cestea
sunt una !in sursele principale !e poluare a aerului 2n +merica !e For!.
&afinriile sunt cea mai mare surs unic staionare a !iferitelor compu-i
c"imici organici1 -i principala surs !e fum ur)an. &afinriile sunt1 !e asemenea1
una !intre cele mai mari surse in!ustriale !e emisii toxice -i cea mai mare surs
unic in!ustriale !e emisii !e )enzen. *u)stane c"imice emise !e rafinrii !e
petrol inclu! metale cum ar fi plum)ul1 -i mici particule !e praf numit P51(1
care a8unge a!'nc 2n plm'ni nostri -i efectele !untoare ale capacitatii noastre
!e a respira. <n cele !in urm1 rafinriile emit gaze multe cum ar fi !ioxi!ul !e
sulf /*O201 oxi! !e azot /FO201 !ioxi! !e car)on1 monoxi!ul !e car)on1 metan1
!ioxine1 fluorur !e "i!rogen1 clor1 )enzen -i altele. 5ulte !in gazele emise !e
ctre rafinrii sunt toxice pentru om1 -i poate pro3oca leziuni irre3ersa)le -i
c"iar moarte. Ele pot pro3oca pro)leme respiratorii1 cum ar fi astmul )ron-ic1
tuse1 !ureri 2n piept1 senzaie !e sufocare1 -i )ron-it. Emisiile pro3enite !e la
rafinrii !e petrol1 !e asemenea1 poate !uce la iritaii ale pielii1 grea1 pro)leme
cu oc"ii1 !ureri !e cap1 malformaii congenitale1 leucemie1 -i alte tipuri !e
cancer .
Poluarea aerului este incontesta)il cea mai gra3 pro)lem pe termen scurt -i
me!iu1 !in punct !e 3e!ere al sntii umane1 rezol3area acestui aspect fiin!
prioritatea !e 3'rf 2n politica !e protecie a me!iului la ni3el planetar. +erul
poluat este mai !ificil !e e3itat !ec't apa poluat.
Depozitarea lic"i!elor organice /ex. iei1 com)usti)ili1 in"i)itori1 )ioci!e1 aci!
acetic0 sau anorganice /ex. aci! clor"i!ric1 clor1 aci! flour"i!ric1 alcool metilic0
prin neetan-eiti pot pro!uce emisii 2n aer. &ezer3oarele care stoc"eaz ieiuri
parafinoase reprezint o surs suplimentar !e emisii !e COJ1 !ar -i 92*.
1$
5i8loacele !e transport1 !ar -i instalaiile !e inter3enie la son! />C51 trolii1
agregate !e cimentare 4+C@1 containere1 cisterne1etc.0 care utilizeaz
com)usti)ili fosili /)enzin -i motorin0 reprezint surse mobile importante !e
emisii !e CO21 *Ox1 FOx1 pul)eri 2n aerul atmosferic. Eliminarea oxizilor !e
sulf -i oxizilor !e azot 2n aer !etermin apariia ploilor acide cu impact
semnificati3 asupra me!iului 2ncon8urtor 7azele !e ar!ere !in )ateriile !e
cazane1 !e la ro!a8ul motoarelor sunt ageni poluani ce aparin unor surse
fixe !e poluare atmosferic1 specifice pe -antierele !e petrol.
---.Cau&ele polurii mediului marin cu
hidrocarburi

Poluarea me!iului marin cu "i!rocar)uri constituie un fenomen 2ngri8ortor1
care a luat o amploare fr prece!ent 2ncep'n! cu anii 1%6(. *ursele -i cauzele
polurii s4au multiplicat an !e an proporional cu apariia -i proliferarea unor
factori !e risc1 mai ales 2n inter3alul 1%#( 4 1%$(. >nci!entele aprute 2n
acti3itile !e fora81 extracie1 transport1 operaiuni !e transfer1 2ncrcare R
!escrcare1 rafinare1 !epozitare au generat riscuri iminente1 !ate fiin!
proprietile periculoase ale petrolului -i pro!uselor petroliere. <n Oceanul
Planetar a8ung cantiti uria-e !e "i!rocar)uri.
Potri3it unui stu!iu al +ca!emiei !e Utiine a *=+1 cantitatea me!ie !e
petrol ce polueaz anual mrile -i oceanele lumii se ri!ic la cca 6 milioane t1
!in care 313 milioane t ar pro3eni !in surse terestre /rafinrii !in zone costiere1
emisii in!ustriale -i ur)ane1 aport flu3ial1 transport atmosferic etc.01 211 milioane
t /35E0 R !in transportul maritim1 6(( ((( t R emisii naturale !e pe fun!ul
oceanic1 iar $ ((( t R !in acti3iti !e fora8 -i exploatare marin /5assin1 1%%%0.
Din analiza !atelor statistice pri3in! sursele -i cauzele polurii cu petrol a
me!iului marin1 pu)licate !e !iferite instituii internaionale1 regionale sau
naionale1 reiese c pon!erea cea mai mare a cantitii !e petrol ce polueaz
oceanele -i mrile Derrei pro3ine !in surse !e la uscat. +lturi !e aceast
categorie1 !intre cele mai semnificati3e surse !e poluare cu petrol sunt citate?
transporturile maritime1 emisiile naturale1 extraciile !e petrol !in zcminte
marine1 rafinriile -i terminalele petroliere /Da)elul 10. +stfel1 emisiile
in!ustriale cumuleaz ma8oritatea cantitii !e petrol ce polueaz me!iul marin
la ni3el glo)al1 !ein'n! un procent !e 6(1$E !in total.
Sur%ele polurii mrilor %i
oceanelor cu petrol
!ondere
Emisii in!ustriale 6(1$E
Dransport maritim1excluz'n! tancurile petroliere 1414E
Emisii naturale 1(12E
+cci!ente ale tancurilor petroliere 616E
Operarea tancurilor petroliere 41#E
Pro!uc ia Offs"ore 211E
1%
&afinriiTterminale petroliere 112E
D+:E. 1. *ursele polurii cu petrol ale Oceanului Planetar
*ursa? =nite! Fations En3ironment Programme /=FEP01 1%%(

De-i sursele terestre furnizeaz cea mai mare parte a petrolului ce polueaz
oceanele -i mrile lumii1 !ep-in! cu mult toate celelalte surse luate 2mpreun1
inci!entele cu cele mai gra3e consecine s4au !atorat transportului maritim.
Dezastrele ecologice pro!use !e acci!entele !e na3igaie ale unor tancuri
petroliere /ex. DorreI CanIon1 +moco4Ca!iz1 Exxon
Jal!ez1 Prestige -.a.01 !emonstreaz c riscurile pe care le implic transportul
maritim sunt cu mult mai ri!icate !ec't cele generate !e alte surse.
<n )azinul 5rii Fegre sunt !escrcate anual cca 11( ((( t !e petrol1 ceea ce
face ca efectele polurii s se resimt 2n ec"ili)rul ecologic al 2ntregului )azin.
*ursele continentale
polueaz cel mai gra3 5area Feagr. Fumai Dunrea 3ars 2n mare o cantitate
!e 53 ((( t anual1 a!ic aproape 5(E !in totalul cantitii !e petrol !e3ersat
anual 2n mare. Dintre celelalte surse terestre1 sunt e3i!eniate urmtoarele? 3(
((( t !e petrol pro3in !in apele uzate mena8ereA 15 ((( t pro3in !in in!ustrie1
inclusi3 !in in!ustria petrolier1 iar restul !e 12 ((( t constituie aportul
celorlalte surse1 2n care este inclus -i transportul maritim. Poluarea !atorat
!e3ersrilor !e "i!rocar)uri ca urmare a acci!entelor !e na3igaie este
nesemnificati31 acest )azin maritim fiin! p'n acum ferit !e acci!ente ma8ore.
Cauzele polurii me!iului marin cu "i!rocar)uri sunt analizate1 !e regul1 2n
raport cu cele !ou forme !e poluare pe care le 2m)rac poluarea cu "i!rocar)uri
a me!iului marin? operaional -i acci!ental. Poluarea operaional este
generat !e !e3ersrile ce se pro!uc neintenionat1 2n urmtoarele situaii? pe
timpul operaiilor !e 2ncrcare4!escrcare a tancurilor petroliereA pe timpul
operaiilor !e )unc"erare /realizare a plinurilor !e com)usti)il greu -i u-or
pentru motoarele na3ei0A pe timpul 3oia8ului na3ei1 prin e3acuarea )alastului -i a
apei !e santin fr o epurare suficientA pe timpul staionrii 2n porturi1 c'n! se
2nregistreaz scurgeri la curarea petrolierelor 2n 3e!erea trecerii la transportul
altor tipuri !e petroluri etc. Poluarea acci!ental este cauzat !e acci!entele !e
na3igaie1 !intre care cele mai semnificati3e sunt? coliziunile# e-urile1
naufragiile !atorate ruperii corpului na3ei sau gurilor !e ap1 incen!iile1
exploziile -.a.
Din 1%#4 -i p'n 2n 2((# s4au 2nregistrat %351 inci!ente !e poluare cu petrol1
ca urmare a !e3ersrilor operaionale -i acci!entale pro3enin! !in transportul
maritim1 2ns !in acestea1
2(
ma8oritatea /$315E0 sunt !in categoria celor consi!erate minore1 cu !e3ersri
mai mici !e # t. Procentul !e3ersrilor !e peste #(( t reprezint !oar 31#E1 iar
acci!entele !e na3igaie !ein o pon!ere !e 4616E !in total. <n aceast perioa!
s4au 2nregistrat 5#3 coliziuni1 5$( e-uri1 #(% acci!ente ca urmare a ce!rii
corpului na3ei /ruperea na3ei1 guri !e ap etc.01 133 explozii -i 2361 acci!ente
!in alte cauze sau !in cauze necunoscute. +cci!entele !e na3igaie !ein un
procent !e 4616 E !in totalul celor %351 acci!ente /Da). 2 -i @ig. 10. Poluarea
operaional1 !in punct !e 3e!ere al numrului !e inci!ente1 are pon!erea cea
mai mare -i constituie 2n )un
msur rezultatul unui management !eficitar 2n acti3itatea !e pre3enire a
polurii marine1 at't la )or!ul na3elor sau 2n ca!rul companiilor !e na3igaie1 c't
-i la ni3elul terminalelor petroliere1 al operatorilor portuari sau al firmelor !e
)unc"era8. Prin comparaie cu !e3ersrile acci!entale ma8ore1 poluarea
operaional nu a pro3ocat consecine ecologice la fel !e e3i!ente1 cu toate c la
ni3el glo)al cantitatea anual !e "i!rocar)uri pro3enit !in surse operaionale
este !e circa patru ori mai mare. +!e3ratele catastrofe ecologice au fost 2ns
pro3ocate !e acci!entele !e na3igaie 2n care au fost implicate marile petoliere1
2n urma crora1 nu !e puine ori1 cantitie !e3ersate !e unele na3e au !ep-it 5(
((( t1 a8ung'n! c"iar la 2$# ((( t1 ca 2n cazul petrolierului +tlantic Empress . <n
perioa!a 1%#442((#1 !e3ersrile ma8ore !e "i!rocar)uri !e peste #(( tone au
a3ut1 2n principal1 cauze acci!entale ? coliziuni R5#31 e-uri 45$(1 acci!ente
!atorate a3arierii corpului na3ei 4#(%1 incen!ii -i explozii 41331 alte cauze sau
cauze necunoscute 42361 /Da). 20. Dup anii 1%#(1 2n care s4au 2nregistrat cele
mai multe !e3ersri !in istoria omenirii1 me!ia calculat pe zece ani a
!e3ersrilor !e peste #(( tone a sczut !e la un !eceniu la altul /@ig. 20.
Din analiza factorilor !e risc ce au stat la originea acci!entelor !e na3igaie
putem e3i!enia contri)uia ma8or a cinci categorii !e factori?
V riscurile generate !e fenomene "i!rometeorologice extreme /furtuni cu 3'nturi
foarte puternice -i mare !ezlnuit1 uragane1 tsunami etc.0A
V riscurile !eterminate !e acte !e rz)oi1 terorism -i piraterieA
V riscurile generate !e proprietile fizico4c"imice periculoase ale anumitor
mrfuri transportate1 inclusi3 petrolul -i pro!usele petroliereA
V riscurile pro3ocate !e 3iciile ascunse ale na3ei.
V riscurile cauzate !e gre-elile omului.
21

Fig. 1 $%nderea incidente%r cauze%r de &%uare din t%tau incidente%r 'Sursa( I)*$+# 2008,
Categorii !e
!e3ersri.
Cauze
# tone #4#(( tone #(( tone DOD+.
Fr. E
1 . Opera ionale
<ncrcareT!escrcare 2$23 333 3( 31$6 3411
:unc"era8 54$ 26 ( 5#4 611
+lte opera ii 11#$ 56 1 1235 1312
Dotal 1 454% 415 31 4%%5 5314
2 . +cci!entale
Coliziuni 1#5 3(( %$ 5#3 611
E uri 235 226 11% 5$( 612
Ce!are corp na3 5#6 %( 43 #(% #16
>ncen!ii i explozii $$ 15 3( 133 114
+lte
cauzeTnecunoscute
21$6 15( 25 2361 2512
Dotal 2 326( #$1 315 4356 4616
Dotal/1W20 #.$(% 11%6 346 %.351 1((
E !in total $315 121$ 341# 1(( 4
Tabelul 2 -u./ru de0ers/ri%r de &etr% &r%0enind din trans&%rtu
.ariti.# 1n 2unc3ie de cauze# 1n &eri%ada 147452007 'Sursa( I)*$+#
2008,
22
Fig. 2 -u./ru de0ers/ri%r de &etr% .ai .ari de 700 t%ne# 147052007 'Sursa
I)*$+# 2008,
*tu!iul 2mpre8urrilor 2n care s4au pro!us acci!entele !e na3igaie ale
petrolierelor arat c peste 8umtate !in acci!ente s4au !atorat con!iiilor
"i!rometeorologice grele1 cele mai multe pro!uc'n!u4se 2n 7olful 5exic1
coastele nor!4estice ale *=+1 5area 5e!iteran1 5area 5'necii1 5area
For!ului13estul Peninsulei >)erice1 5area Xaponiei -i coastele su!ice ale +fricii1
pe timpul sezoanelor cu frec3en ri!icat a acestor fenomene. +ce-ti factori au
constituit cauza unora !in cele)rele acci!ente istorice1 ca 2n cazurile? DorreI
CanIon1 +moco Ca!iz1 Prestige1 Castillo !e :ell3er -.a. Peste !ou treimi !in
acci!entele luate 2n consi!erare s4au pro!us 2n perioa!a rece a anului1 c'n!
furtunile pe mare sunt mai 3iolente? 2n emisfera nor!ic 4 2n perioa!a octom)rie4
martie 1 iar 2n emisfera su!ic4 !in martie p'n 2n octom)rie.
+ctele !e rz)oi care au !us la scufun!area petrolierelor 2n timpul celor !ou
rz)oaie mon!iale sunt )ine cunoscute1iar 2n zilele noastre a aprut un risc nou1
cel al terorismului1 care nu ocole-te nici transportul maritim. +stfel1 petrolierul
francez .im)urg1 a3'n! la )or! 5# ((( t !e petrol1 a fost supus unui atac terorist1
2n zona 7olfului +!en1 pe (6.1(.2((2.
Datorit emanaiilor !e gaze ce se pro!uc 2n tancuri petrolul -i pro!usele
petroliere prezint un ri!icat pericol !e incen!ii -i explozii. De aceea1 la )or!ul
acestor na3e se impun msuri !eose)ite at't !in punct !e 3e!ere al !otrii cu
instalaii !e gaz inert1 !e a3ertizare -i !e stingere a incen!iilor1 c't -i al
23
managementului pentru sigurana na3igaiei -i operarea mrfii. Faufragiul
petrolierului rom'nesc =F>&E+1 !e $$ 2$5 t!;1 ce a a3ut loc 2n !reptul
coastelor :ulgariei1 la 4( 5m su!4 est !e Cap MaliaLra1 pe 13.1(.1%$21 a a3ut
!rept cauz incen!iul -i exploziile pro3ocate !e acumulrile !e gaze. Jiciile
ascunse ale na3ei1 ale aparaturii -i instalaiilor !e la )or! pot a3ea efecte !intre
cele mai gra3e asupra petrolierelor. O serie !e petroliere rupte 2n !ou1 sau care
au suferit a3arii la instalaia !e gu3ernare1 la ma-ini sau la aparatura !e
ra!iolocaie -i care s4au sol!at cu naufragii au fost suspectate !e 3icii ascunse.
De-i au fost in3ocate -i alte cauze1 2n acci!entele suferite !e petrolierele
Prestige1 EriLa -i altele1 armatorii au solicitat expertize care s !emonstreze c
ruperea 2n !ou a na3elor respecti3e s4ar !atora 3iciilor ascunse. <ntre cauzele
acci!entelor frec3ente !e na3igaie ale tancurilor petroliere a!eseori sunt citate
erorile umane. *e estimeaz c peste 8umtate !in acci!entele !e na3igaie
implic gre-eli ale coman!anilor sau ale ec"ipa8elor. <n anumite cazuri
acci!entele puteau fi e3itate !ac se luau msuri !e pre3enire a anumitor riscuri.
Cazul petrolierului Exxon Jal!ez1 e-uat 2n 7olul +lasLa1 este exemplul cel mai
)izar. Coman!antul na3ei a fost acuzat c a con!us na3a 2n stare !e e)rietate1
pro3oc'n! un !ezastru ecologic cu efecte !eose)it !e se3ere. *tu!iile 2ntreprinse
!e >5O1 .loI!Bs1 >DOP@ -i alte instituii implicate 2n managementul na3al arat
c printre cauzele importante ale acci!entelor !e na3igaie ale tancurilor
petroliere se numr -i nerespectarea normelor -i msurilor !e siguran a
na3igaiei1 prin 2nregistrarea cu u-urin a na3elor su) pa3ilion !e complezen
-i prin meninerea 2n ser3iciu a na3elor cu 3ec"ime mai mare !e 15 ani1
supun'n! astfel na3ele unor factori suplimentari !e risc. 5ulte companii !e
na3igaie 2-i 2nregistreaz na3ele su) pa3ilionul unor state ca .i)eria1 Panama1
*ingapore1 :a"amas1 Cipru1 5alta -.a.1 nu numai pentru a plti taxe -i impozite
mai mici1 !ar -i pentru a trece mai u-or !e inspeciile1 nu tocmai foarte exigente1
ale societilor !e clasificare sau !e registru !in statele respecti3e. Din aceast
cauz1 o pon!ere mare a na3elor su) pa3ilion !e complezen nu 2n!eplinesc
toate con!iiile impuse pri3in! sigurana na3igaiei -i securitatea transportului
maritim1 fiin! expuse acci!entelor !e na3igaie. Conform statisticii >DOP@1
!intr4un e-antion !e 1(( petroliere la care s4au 2nregistrat !e3ersri acci!entale
mai mari !e 1 ((( tone1 66 petroliere na3igau su) pa3ilion !e complezen. <n
ceea ce pri3e-te na3ele 3ec"i1 s4a constatat c cele mai multe na3e pier!ute au o
3ec"ime !e peste 13 ani. De altfel1 3'rsta me!ie a flotei mon!iale !e petroliere
este !e 1( ani12ns na3ele care !ep-esc 3'rsta !e 2( ani reprezint 1316E !in
total. Practic1 toate acci!entele ma8ore la care tancurile petroliere s4au rupt 2n
!ou -i apoi s4au scufun!at1 au aprut la na3e cu 3'rste !e peste 13 ani.
O alt cauz semnificati3 a polurii mrilor -i oceanelor cu "i!rocar)uri o
constituie explorarea -i exploatarea petrolului -i a gazelor naturale !in !omeniul
marin. Executarea lucrrilor !e fora81 exploatarea propriu4zis a
"i!rocar)urilor1stoca8ul acestora pe mare sau 2n apropierea litoralului -i
transportul cu a8utorul na3elor sau al con!uctelor su)marine implic o serie !e
24
riscuri pri3in! poluarea marin. Ui 2n cazul acestor acti3iti putem 2nt'lni cele
!ou tipuri !e poluare1 ca -i 2n cazul na3igaiei? operaional -i acci!ental.
Poluarea operaional pro3ine !in scprile relati3 mici1 pro!use pe timpul
operrii normale a platformelor !e fora8 -i exploatare1a instalaiilor !e transfer1 a
stoca8ului -i transportului spre uscat. Dotu-i1 atunci c'n! apar scurgeri constante
cu !e)ite 2nsemnate1 cum ar fi 2n cazul unor racor!uri imperfecte sau a3ariate1
poluarea poate atinge ni3eluri periculoase. Poluarea acci!ental 2n ca!rul
exploatrii "i!rocar)urilor !in !omeniul marin este cauzat !e !e3ersrile
ma8ore !e petrol ca urmare a unui acci!ent pro!us la platformele marine1 la
tancurile !e stoca8 sau la con!uctele su)marine !e transport al ieiului spre
terminalele petroliere sau spre uscat. Dintre acci!entele !e acest tip1 amintim
cazurile?
a0 *anta :ar)ara C"annel /1%6%01 c'n! au fost !e3ersate 2n mare cca 11 2(( t
iei1 2n largul localitii *anta :ar)ara1California1 ca urmare a exploziei unei
platforme !e fora8 marin !in c2mpul petrolier 5ontesitoA
)0 ELofisL /1%##01 acci!ent pro!us la platforma petrolier :ra3o1 !in c'mpul
petrolier ELofisL1 situat 2n zona central a 5rii For!ului. O erupie instantanee
a pro3ocat eli)erarea
fr 2ntrerupere a 12 ((( t !e petrol. Xumtate !in aceast cantitate s4a e3aporat
rapi!1 2ntruc't petrolul !in acest zcm'nt are o temperatur ri!icat /%((C0 -i
este foarte u-or1 iar restul s4a !epus la suprafaa mrii form'n! o imens p'nz1
!e peste 1((( Lilometri ptrai /N. 7autier1 1%%%0A
c0 >xtoc One /1%#%0. <n istoria acci!entelor !e poluare 2nregistrate la platformele
petroliere marine1 cea mai gra3 maree neagr !e origine acci!ental a fost cea
pro!us la son!a !e fora8 marin >xtoc One1 !in 7olful 5exic1 acci!ent 2n urma
cruia au fost !e3ersate 2n mare circa 6(( ((( tone !e iei1 !in iunie 1%#% -i
p'n 2n fe)ruarie 1%$(1 ceea ce 2nseamn ec"i3alentul a trei !e3ersri !e talia
celei pro3ocate !e +moco4Ca!iz. Cu toate c proporiile acestei !e3ersri sunt1
!e !eparte1 !e o amploare fr prece!ent1 stu!iile 2ntreprinse -i me!iatizarea
fcut 2n acest caz au fost mult su) ni3elul marilor acci!ente ale tancurilor
petroliere.
Poluarea marin cu "i!rocar)uri poate a3ea !rept cauz -i actele !e rz)oi care
3izeaz instalaiile petroliere !e la rm. <n fe)ruarie 1%%11 2n timpul &z)oiului
!in 7olf1 trupele iraLiene1 2n retragerea !in Mu;ait1 au !esc"is ro)inetele
imenselor rezer3oare !e petrol !in zona !e conflict -i au !at foc puurilor1
!eclan-'n! astfel cea mai mare !e3ersare !e petrol !in istorie.
Circa 6( milioane !e )arili /!e 15( !e ori mai mult !ec't 2n cazul Exxon
Jal!ez0 au inun!at 2ntinse suprafee !e pe uscat -i !e pe litoral1 o parte a
petrolului a8ung'n! 2n 7olful Persic. <nainte !e )om)ar!amentele aliailor1
sol!aii iraLieni au !e3ersat 2n apele 7olfului zeci !e milioane !e )arili !e iei1
arunc'n! 2n aer numeroase terminale petroliere Lu;eitiene1 2n scopul !e a
2mpie!ica o in3azie !inspre mare. Ptura !e petrol format a acoperit peste 16((
Lm !e litoral. Coasta !e Est a >nsulei +)ou4 +li1 compus o!inioar !in pla8e !e
25
nisip !eose)it !e cutate !e turi-ti1 s4a transformat 2ntr4un loc fr 3ia.
Catastrofa ecologic pro3ocat !e petrolul !e3ersat a afectat gra3 2ntregul
ecosistem !in partea !e nor! a 7olfului Persic.
IV . Con%ecin'ele polurii mediului marin cu
hidrocarburi
Dintre toate formele !e poluare1 impactul cel mai se3er asupra ecosistemelor
marine 2l are poluarea cu "i!rocar)uri.Petrolul1 !e3ersat 2n cantiti mari1 se
2ntin!e pe suprafee consi!era)ile -i afecteaz gra3 calitatea apei -i 3iaa marin.
Consecinele cele mai !ezastruoase le4au a3ut mareele negre pro!use 2n
regiunile costiere -i1 2n special1 2n zone un!e p'nza !e petrol s4a concentrat pe
suprafee re!use sau cu a!'ncimi mici? 5area 5'necii1 7olful :iscaIa1 7olful
+lasLa1 7olful Persic etc. Experimentele -i o)ser3aiile efectuate 2n ca!rul unor
!e3ersri acci!entale !e "i!rocar)uri au rele3at faptul c toxicitatea !iferitelor
pro!use petroliere1 cum ar fi ieiul sau c"iar -i pro!usele finite1 are efecte foarte
!iferite asupra organismelor marine. <n general1 s4a o)ser3at c toxicitatea
periculoas este cauzat !e concentraia compu-ilor 3olatili !in "i!rocar)uri1
incluz'n! parafinele u-oare -i aromatice /)enzina1 toluenul1 xilenii1 naftalina
-.a.0. +ce-ti compu-i sunt mai solu)ili 2n ap !ec't 2n "i!rocar)uri1 ceea ce
creeaz efectul toxic al surselor poluante.Poluarea cu "i!rocar)uri a mrilor -i
oceanelor lumii a atins 2n ultimii patruzeci !e ani o asemenea amploare 2nc't1
potri3it opiniei multor experi1 ecosistemelor marine le4ar tre)ui ani )uni pentru
o refacere complet1 pri3it at't !in punct !e 3e!ere al sntii )iotopurilor1c't
-i prin prisma rea)ilitrii tuturor speciilor !e flor -i faun ce au a3ut !e suferit
2n urma polurii.
Consecinele ecologice ale mareelor negre cauzate !e acci!entele unor mari
tancuri petroliere1 ale unor rafinrii situate 2n zone costiere sau ale unor
platforme marine !e extracie a petrolului1 urmate !e !e3ersarea 2n mare a unor
masi3e cantiti !e petrol1 s4au !o3e!it a fi !eose)it !e gra3e -i uneori c"iar
catastrofale pentru ecosistemele marine. *tu!iile 2ntreprinse 2n cazul mareelor
negre arat c impactul polurii cu petrol asupra organismelor )entale -i
pelagice este consi!era)il. <n +tlanticul !e For!1 conform unor estimri1
poluarea cu petrol ar pro3oca1 2n fiecare an1 moartea a cca 5((.((( psri1
familiile cele mai atinse fiin! cele !e Procellari!e -i !e +lci!e /@. &ama!e1
1%%%0. Cauzele morii psrilor marine sunt atri)uite unor efecte ca? pier!erea
pena8ului1 2ngreuierea aripilor1 imposi)ilitatea !e mi-care1 !ereglarea
funciilor intestinale -i glan!ulare prin care psrile o)in apa !ulce !in apa !e
mare1 pier!erea calitii "i!rofuge a pena8ului1ceea ce !uce la imposi)ilitatea
meninerii cl!urii corpului 2n contactul cu apa. <n timpul clocitului1 petrolul
care acoper pena8ul psrilor a!ulte contamineaz oule -i pro3oac moartea
26
em)rionilor. O)ser3aiile efectuate arat c o cantitate !e 2( miligrame !e
"i!rocar)uri1 !epuse pe oule unor psri marine1 prezint !e8a o puternic
toxicitate.
Efectele polurii cu "i!rocar)uri au !ecimat populaii !e flor -i faun marin
!in cele mai !i3erse1 at't ca genuri c't -i ca specii? pe-ti )entali -i pelagici1
stri!ii -i mi!ii1 gasteropo!e1crustacee1 !elfini1 foci1 3i!re !e mare1 pinguini1
fitoplancton -i zooplancton1 colonii !e corali1 alge marine etc. *4a !emonstrat c
!oze mo!erate !e petrol !iminueaz acti3itatea !e fotosintez a algelor -i a
fitoplanctonului. Doto!at1 pe-tii care triesc 2n zone contaminate acumuleaz
"i!rocar)uri 2n esuturile musculare1 ceea ce 2i face neconsuma)ili /@. &ama!e1
1%%%0. =nele specii ale faunei marine !in r'n!ul )i3al3elor1 pe-tilor1
crustaceelor1 zooplanctonul1 !i3erse microorganisme -i )acterii etc.1 pot
consuma sau a)sor)i anumite cantiti !e "i!rocar)uri !in zonele poluate. *4a
!o3e!it c esuturile multor organisme marine pot reine o perioa! 2n!elungat
unele fraciuni !in ieiul !e3ersat. <n corpul pe-tilor -i al unor organisme
marine1 aceste fraciuni sunt transformate 2n !iferite su)stane prin procese
meta)olice. Concentraia !e "i!rocar)uri !in corpul lor cre-te mai mult atunci
c'n! aceste 3ieuitoare se "rnesc cu microorganisme contaminate cu iei1 2n
asemenea cazuri 2nregistr'n!u4se o rat a mortalitii mai ri!icat. Efecte
negati3e1 merg'n! c"iar p'n la moartea organismelor1 le4au a3ut -i su)stanele
utilizate 2n lupta pentru com)aterea polurii1 2n special !ispersanii pe )az !e
!etergeni1 ale cror urmri au fost1 2n unele cazuri1 mai gra3e !ec't efectele
pro!use !e p'nza !e petrol /cazurile DorreI CanIon1 Exxon Jal!ez1 -.a.0.
Extin!erea -i e3oluia 2n timp a "i!rocar)urilor !e3ersate 2n me!iul marin pot
influena "otr'tor ecosistemele marine. .ungimea litoralului poluat !epin!e
foarte mult !e tipul !e "i!rocar)uri1 !e factorii "i!rometeorologici /3'nt1
cureni1 maree etc.01 !e 3'scozitatea1 !ensitatea -i punctul !e curgere al
petrolurilor )rute1 care pot contri)ui la !ispersia p'nzei !e petrol spre largul
mrii sau o pot a)ate spre rm1 uneori 2mping'n!4o pe !istane foarte mari1
c"iar !e sute !e mile marine. De asemenea1 eficiena forelor -i mi8loacelor !e
inter3enie pentru !epoluare pot a3ea efecte importante asupra e3oluiei p'nzei
!e petrol. <n momentul !e3ersrii petrolului1 la suprafaa apei se formeaz o
p'nz poluatoare /!enumit -i YfilmH sau YpeliculH0. 9i!rocar)urile1 a3'n!1 2n
general1 !ensitatea mai sczut !ec't cea a apei !e mare1 rm'n 2n stare !e
plutire la suprafaa mrii -i !oar fraciunile mai grele1 ca pcura sau unele
pro!use !e prelucrare ca asfaltenele1 pot a3ea o u-oar imersiune1 rm'n'n! 2n
suspensie ctre suprafa. 9i!rocar)urile a8unse 2n me!iul marin nu rm'n 2ns
nealterate1 a-a 2nc't su) aciunea me!iului ele sufer !i3erse transformri1 ceea
ce face ca1 2n timp1 concentraia !e "i!rocar)uri rezultat !intr4o !e3ersare s
sca! treptat. +-a se explic -i faptul c1 !e-i an !e an1 2n oceane sunt !e3ersate
cantiti !e "i!rocar)uri !e or!inul a milioane !e tone1 concentraia glo)al nu
cunoa-te o cre-tere 2nsemnat. Dup cum se arat 2n stu!ii recente1 !in analiza
coninutului !e "i!rocar)uri prezente 2n apele oceanelor a reie-it c 2n apele !in
2#
largul )azinelor concentraia este mai mic !e 1 p.p.).1 iar 2n apele costiere este
!e cca 141( p.p.). O concentraie mai ri!icat a fost e3i!eniat 2n apropierea
cilor maritime ale petrolierelor1 un!e s4au 2nregistrat 3alori !e 242( p.p.).
*pre !eose)ire !e oceane1 2n apele mrilor s4a estimat c1 2n general1
concentraia "i!rocar)urilor este !e cca 3 p.p.). 2n largul mrii1 !e 2(45( p.p.).
2n apele teritoriale -i poate a8unge la 3alori !e 1((41((( p.p.). 2n zonele poluate
cu pro!use petroliere. +ceste 3alori sunt me!ii -i ele !ifer !e la o mare la alta1
2n funcie !e mai muli factori? 3olumul !e3ersrilor !e "i!rocar)uri !in !i3erse
surse1 intensitatea traficului maritim /2n special al petrolierelor01 caracteristicile
mrii /suprafa1 3olumul apelor1 gra! !e !esc"i!ere1 concentraia factorilor
)io!egra!a)ili etc.01 intensitatea efectelor fenomenelor "i!rometeorologice etc.
=nul !in cazurile1 poate cele mai reprezentati3e1 pentru stu!iul consecinelor
ecologice ale polurii cu "i!rocar)uri1 este cel al mareei negre pro!use 2n urma
e-urii tancului petrolier +moco4Ca!iz. O)ser3aiile -i acti3itile 2ntreprinse 2n
ca!rul unui amplu program !e cercetare au permis !esprin!erea unor constatri
-i concluzii importante pri3in! impactul pe termen lung al polurii cu petrol
asupra unui ecosistem marin 3aloros1 Din concluziile trase1 a reie-it c poluarea
pro3ocat !e !e3ersarea a 223 ((( tone !e iei a afectat cca 3(( Lm !e litoral -i
a !us la !istrugerea a 26( ((( tone !e )iomas marin1 !e pe o suprafa !e 25(
((( "ectare poluate. Din estimrile >@&E5E&1 2ntre 1% ((( -i 3# ((( psri -i
sute !e milioane !e pe-ti au pierit 2n acest acci!ent ecologic. Zona costier a fost
poluat cu 5(46( ((( tone !e petrol1 iar 2n regiunea afectat !e mareea neagr
/mare -i litoral01 3(E !in faun -i 5E !in flor au fost !istruse /N. 7autier0.
=n alt caz cele)ru l4a constituit Exxon Jal!ez1 sol!at cu !e3ersarea 2n :aia
Prince [illiam1 !in 7olful +lasLa1 a 4( ((( tone !e petrol. +ceast maree
neagr a a3ut consecine ecologice catastrofale 2ntruc't s4a pro!us 2ntr4o zon
maritim sensi)il1 populat cu !elfini1 foci1 3i!re !e mare1 somoni1 3ulturi -i
loc !e refugiu pentru numeroase psri migratoare.
*ensi)ilitatea "a)itatului era sporit -i !e caracteristicile fizice ale )azinului
maritim 2n care a a3ut loc poluarea? acesta era un golf cu o !esc"i!ere relati3
2ngust1 cu a!'ncimi re!use -i presrat cu numeroase insule mici. Petrolul
!e3ersat a poluat circa 1##( Lm !e coast1 incluz'n! aici at't linia coastei
golfului +lasLa1 c't -i coastele insulelor !in apropiere. Ecosistemul marin a
cunoscut urmri !ramatice? 2ntregul "a)itat a fost gra3 afectat1 iar poluarea a
cauzat moartea a 35 ((( psri11 ((( 3i!re marine1 3(( foci1 25( 3ulturi1 25
)alene -i milioane !e pe-ti /somoni1 "eringi -i alte specii0. Populaia local1 care
trie-te 2n principal !in pescuit1 a3ea s suporte o perioa! !ramatic1 2ntruc't
resursele piscicole1 mai ales cele !e somon -i "ering au fost !ecimate.
O alt consecin a polurii stratului superficial al mrilor -i oceanelor cu
"i!rocar)uri este alterarea interaciunilor ocean4atmosfer. Petrolul influeneaz
negati31 pe !e o parte1 transferurile !e materie !in ca!rul circuitelor
)iogeoc"imice1 iar pe !e alt parte1 fluxurile !e energie caloric la ni3elul
interfeei !intre cele !ou me!ii. *4a e3aluat c o ton !e petrol poate acoperi 12
2$
Lm2 !e ocean1 ceea ce 2nseamn c1 la cantitatea anual !e milioane !e tone
!e3ersate 2n 2ntregul Ocean Planetar1 suprafaa marin contaminat prin aceast
form !e poluare ar reprezenta zeci1 poate c"iar sute !e milioane !e Lm2.
@ran\ois &ama!e nota c numai 2n Oceanele +tlantic -i >n!ian suprafaa
contaminat anual cu petrol /!ispersat !e curenii marini0 este estimat la peste
5( milioane !e Lm21 ceea ce ar reprezenta cca 3( E !in suprafaa celor !ou
oceane. Datorit concentraiei actuale !e poluani !e la suprafa1 oceanul 4 care
are un rol important 2n sc"im)ul !e gaze cu atmosfera1 a)sor)in! o parte !in
acestea R preia cantiti tot mai mici !e CO2 atmosferic1 astfel c excesul !e
CO2 !e origine antropic particip la amplificarea efectului !e ser. <n acela-i
timp1 suprafeele oceanice poluate cu "i!rocar)uri1 !ar -i cu alte categorii !e
poluani /!etergeni1 pestici!e1 PC: etc.01 re!uc procesele !e fotosintez1 !e
e3aporaie -i !e formare a oxigenului -i a aerosolilor marini1 al cror rol 2n
circulaia atmosferic -i 2n susinerea unor fenomene "i!rometeorologice este
!eterminant.

2%
V . Viitorul
Cu toate noile !escoperiri 1 este clar ca acesti com)usti)ili fosili nu sunt
inepuiza)ili si ca titeiul este utilizat cu 3iteza mai mare !ecat se poate reinnoi pe
cale naturala . 5ai mult !ecat atat 1 in ciu!a rezer3elor in sca!ere si a pretului in
crestere 1 cererea !e titei este tot mai mare. Cu toate acestea 1 ta)loul nu este atat
!e sum)ru pe cat pare. =nii experti au estimat ca rezer3ele !escoperite
reprezinta !oar aproximati3 o treime !in rezer3ele existente la ora actuala su)
scoarta pamantului. Cu o noua te"nologie este posi)il sa se mareasca
consi!era)il rezer3ele 1 care se pot reface. .a inceputul anilor 1%%( oamenii !e
stiinta americani au creat o te"nologie numita Ginun!are c"imicaH cu scopul !e
a extrage titeiul !e pe terenurile petroliere existente. +cest proces presupune
ri!icarea titeiului la suprafata utilizant o su)stanta c"imica asemanatoare
!etergentilor. >n trecut aceasta meto!a a fost limitata !in cauza costurilor
ri!icate ale su)stantelor c"imice. Oamenii !e stiinta afirma ca acum au pus la
punct un proces ieftin care utilizeaza pro!use rezi!uale care apar in timpul
fa)ricarii "artiei. Ei consi!era ca aceasta te"nologie ar putea mari rezer3ele
potentiale ale *.=.+ !e aproape 6 ori.
+lte surse se refera la gu!roane 1 care sunt roci impregnate cu titei a3an! o
3ascozitate foarte mare. Dar exploatarea acestora este scumpa. O alta sursa este
un grup !e roci numit sist petrolier. +ceste roci sunt )ogate intr4o su)stanta
numita Merogen care poate pro!uce titei. Foile !escoperiri si noile te"nologii
lasa loc sperantei pentru 3iitor. *ingura solutie pe termen lung la criza
energetica pro3ocata !e epuizarea rezer3elor !e com)usti)ili fosili o reprezinta
!ez3oltarea unor forme alternati3e !e energie. Pana can! aceste alternati3e 3or
!e3eni 3ia)ile 1 conser3area si a!ministrarea atenta a rezer3elor existente este
esentiala.
3(
(ibliogra)ie

1.D&+7O5>& >.1 YPre3enirea polurii me!iului marinH1 E!.
CE&OF+J1 Constana1 2((5A
2.7E&.+C9 *.1 Y5arine PollutionH1 E!it. *pringer4Jerlag 1
:erlin1 1%$1A
3.5+Z>.= D.1 GDreptul mrii . Concepte -i instituii consacra
te !e Con3enia !e la 5ontego4:aIH1 E!it. .umina .ex1
:ucure-ti1 2((2A
4.5>.+F >.1 GPro)leme ecologice ri!icate !e na3igaie -i
transporturile na3aleH1referat !e !octorat1 Constana1 2((3A
5.5>.+F >.1 GPoluarea marin. *c"i istoric pri3in! cauzele1
consecinele -i corecti3eleH1 referat !e !octorat1Constana1
2((6A
6.5O&E&E X...1 Y.es etres 3i3ants !ans leur milieuH1 E!itura
9ac"ette1 Paris1 1%$5A
#.&+5+DE @.1 YElements !Becologie. Ecologie
fon!amentaleH 1 E!it. 5c 7ra;49ill1 1%%3A
$.&+5+DE @. 1 YDictionnaire !e lCEcologieH1 EncIclopae!ia
=ni3ersalis et +l)in 5ic"el1 Paris1 1%%%A
%.Y.*5H /.loI!Cs *"ip 5anager01 t"e international )usiness
montlI pu)lication1.on!on1 no3em)er 1%%# an! marc" 2((1A
1(.Y5anual on Oill PollutionH1 >nternational 5aritime
Organization1 .on!on1 2((3A
11.Y&e3ie; of 5aritime Dransport1 2((#H1 =nite! Fations
Conference on Dra!e an! De3elopment1 7ene3a1 2(($A
12."ttp?TTimo.org R >nternational 5aritime OrganizationA
13."ttp?TTitop f.com T 4 >nternational DanLer O;ners Pollution
@e!eration .t!A
14."ttp?TTresponse.restoration.noaa.go3Tp"otosTs"ips."tml 4
5a8or Oil *pills an! Oil *pill Case 9istories Data)ase /1%6#4
2((#0A
15."ttp?TT;;;.iopc fun!.org ]>OPC @un!s /D"e >nternational
31
Oil Pollution Compensation @un!s01 2((6. YClaims 5anualH.
.on!on1 7reat :ritain.
16. C.:'sceanu1 D.Ji-a) *tud+ and Control of Corrosion in
the Perspective of *ustainable %evelopment of ,rban
%istribution -rids^1*i)iu1 &omania1 %411 iunie 2((51 pag.2($4
2121 E!itura P&>FDEC91 :ucuresti 2((51 >*:F %#34#1$4
25%6.
1#.Jiorica >lie YFormarea ploilor acide.1 &e3ista 7raiul
D'm)o3iei nr. %#T2((61 E!itura >.*.X. 2((61 pag. $1 >**F
15$3424%Q.
32