Biodiversitatea

"Umanitatea i-a construit iluzia c se poate descurca i fr biodiversitate,

vzut ca o stare periferic a lumii contemporane. Adevrul este c avem nevoie
mai mult dect oricnd de biodiversitate".Achim Steiner, Director eecutiv al
!ro"ramului de #ediu al $%U
1. Definitie si importanta
&ste util ca , mai intai, sa se faca dinstictie intre termenii frecvent utilizati
in prezent ' diversitate si biodiversitate.
Diversitatea este un concept introdus in ecolo"ie de mai bine de () de ani si
este centrul a mai multor probleme fundamentale ale acestei stiinte. *u toate
acestea , conceptul este inca obiect de dispute + !ielu , ,--( . , ca de eemplu ,
relativ la intrebarile '
ecluderea competitiva limiteaza numarul de taoni inruditi care eista intr-
un ecosistem dat /
eista o limita a similaritatii intre specii care coeista /
cum poate fi , in final , subdivizata 0 nisa-spatiu 0 /
1aspunsuri pertinente la aceste intrebari si la alte conee se pot da daca se
foloseste o masura cantitativa pentru fiecare comunitate care se numeste inde de
diversitate. Acest inde este analo" variatiei si masoara variabilittaea calitatii unei
colectivitati de or"anisme care apartin la mai multe specii , in acelasi mod in care
variatia masoara variabilitatea cantitativa a ma"nitudinii colectivitatii + de
eemplu , inaltimea arborilor intr-o padure ..
2n "eneral , diversitatea descrie , ca pe o componenta , proprietatea care
reflecta deopotriva numarul de specii + bo"atia . intr-o comunitate biolo"ica si
uniformitatea cu care abundenta diferitelor specii este perturbata. !entru
masurarea diversitatii in termen de numar de specii + s . , dintr-o comunitate , cel
mai folosit este indicele Simpson '
s s
3 4
i
+ s - 4
i
. 5 3 4
i
6
,
i5, i5,
in care 4
i
este abundenta relativa a i specii .
1aminind la aceasta foarte sumara prezentare a indicilor de masurare a
diversitatii , trebuie subliniat ca fundamental , ca diversitatea consta din
coeistenta diferitelor entitati in spatiu si timp. #odalitatea conventionala de a
obtine informatii asupra diversitatii implica observarea simultana a multiple
entitati pe durata unei perioade de timp si in diferite statiuni.
$ alternativa consta in a observa diferite entitati luate separat in statiuni
comune si apoi sa se compare spatial observatiile separate. Aceasta ultima
1
modalitate a fost promovata pentru o evaluare rapida prin 72S + 7eo"raphic
2nformation S8stem . + Scott et al. , ,-9: ..
Biodiversitatea este un concept cu totul diferit de al diversitatii , desi
ambele se ocupa cu variabilitate in "eneral. #etodele si scopurile urmarite difera
enorm + !ielu , ,--( ..
;iodiversitatea se ocupa cu lumea vie + biota . ca un intre" , iar scopul final
al investi"atiilor consta in conservarea , asa cum se afla in natura , a speciilor in
habitatele lor naturale. !e de alta parte , in timp ce diversitatea este un concept
teoretic , biodiversitatea este o parte a ecolo"iei aplicate +!ielu, ,--( ..
;iodiversitatea este un atribut al lumii vii naturale si orice incercare de
crestere artificiala a diversitatii , fie si numai a unei parti locale a padurii , este o
aberatie + %am<oon" , ,--( ..
Daca diversitatea este o proprietate a unui anume "rup in"ust , definit
taonomic , biodiversitatea este o proprietate a intre"ii biosfere.
&ista mai multe definitii de biodiversitati , apartinind unor oameni de
stiinta , or"anisme nationale si internationale sau conferinte ale %atiunilor Unite.
Asa de eemplu , *on"resul Statelor Unite ale Americii + $ffice of
=echnolo"8 Assessement , ,-9: . defineste diversitatea biolo"ica + termen sinonim
cu biodivesitatea . ca 0 ... referindu-se la varietatea si variabilitatea intre
or"anismele vii la compleele ecolo"ice in care ele se intilnesc.
Diversitatea poate fi definita ca numarul diferitelor componente si frecventa
lor relativa. !entru diversitatea biolo"ica , aceste componente sunt or"anizate la
mai multe niveluri , mer"ind de la ecosisteme complete pina la structuri chimice ,
care sunt baza moleculara a ereditatii. Astfel , termenul include ecosisteme
diferite , specii , "enuri si abundenta lor relativa. 0
$r"anizatia pentru Alimentatie si A"ricultura + >A$ . a %atiunilor Unite
consemneaza ' 0 ... Diversitatea biolo"ica indica varietatea formelor de viata ,
rolul ecolo"ic pe care il indeplinesc si diversitatea "enetica pe care o contin 0
+ ?ilco , ,-9@ .. Deci , diversitatea biolo"ica eista la nivelul "enelor + nivelul
molecular . , nivelul individual , nivelul populatiilor , la nivelul speciilor si la
nivelul ecosistemului ... 0.
#c%eel8 et al.+ ,--) . include in diversitatea biolo"ica toate speciile de
plante , animale si microor"anisme , ca si ecosistemele si procesele din care ele fac
parte. 1eid si #iller + ,-9@ . , de la ?orld 1esources 2nstitute , considera ca
biodiversitatea este varietatea or"anismelor lumii , inclusiv diversitatea lor
"enetica si comunitatile de viata pe care le formeaza. Aar"hetea conceptului
reflecta interrelatiile "enelor , speciilor si ecosistemelor. !entru ca "enele sunt
componente ale speciilor si speciile sunt componente ale ecosistemelor , alterarile
care au loc la oricare nivel al acestei ierarhii pot produce schimbari la alte
niveluri.
Speciile ocupa pozitia centrala a biodiversitatii si de aceea , de cele mai
multe ori , in diferite studii li se acorda cea mai mare atentie.
De data mai recenta , folosindu-se metode moderne de investi"are si anume
mar<eri "enetici si moleculari , se studiaza , in special la arborii de padure ,
diversitatea "enetica intraspecifica. !e de lata parte , in le"atura cu procesul de
conservare , speciile si ecosistemele sunt inte"rate in reteaua de servicii.
2
*onventia asupra biodiversitatii convenita la *onferinta %atiunilor Unite
pentru #ediu si Dezvoltare , 1io de Baneiro ,--6 , defineste diversitatea biolo"ica
drept 0 variabilitatea intre or"anismele vii din toate sursele , incluzind , inter
alia , ecosisteme si complee terestre , marine si altele acvatice care sunt parte C
acestea include diversitatea din interiorul speciilor , dintre specii si ecosisteme 0
7roonbrid"e + ,--6 . defineste biodiversitate drept 0 ... un concept care se
refera la domeniul de variatie intre unele seturi ale entitatilor C diversitatea
biolo"ica se refera astfel la varietatea lumi vii 0.
=ermenul 0 biodiversitate 0 este intr-adevar comun utilizat sa se descrie
numarul , varietatea si variabilitatea or"anismelor vii. Aceasta lar"a intele"ere
care imbraca multi parametri diferiti , este esential sinonima cu D Eiata pe
pamint 0.
2mportanta biodiversitatii este maFora atit pentru mediul ambiant cit si
pentru om , de unde rezulta necesitatea conservarii ei. Speciile , luate individual ,
plante , animale si microor"anisme sunt surse de materii prime pentru hrana ,
medicamente , imbracaminte , ener"ie si multe altele.
;iodiversitatea reprezinta totodata optiuni pentru posibile viitoare
necesitati umane , inestimabile beneficii estetice , spirituale si educationale. %u
mai putin importante sunt beneficiile mai subtile sub forma unui evantai lar" de
servicii ecolo"ice. &cositemele din terenurile umede de coasta , formate din specii
variate de plante si animale sunt capabile sa asaneze substantele poluante din apa
si sa furnizeze conditii pentru depunerea icrelor de catre specii de pesti si
crustacee , importante din punct de vedere comercial. 2n mod simlar , ecosistemele
forestiere re"leaza re"imul apelor , influentind frecventa inundatiilor si apa
disponibila in timpul sezonului uscat. Aceste ecosisteme si altele influenteaza
climatul local si , in cazul unor arii vaste impadurite , cum este bazinul fluviului
Amazon , si climatul "eneral.
>iecare specie are caracteristici determinate de fondul lor de "ene ,
structurate specific , in raport cu sistemul lor "enetic , care include diversitatea
"enetica intraspecifica.
#ana"ementul acestei diversitati este important , in special , in populatiile
mici si la speciie domesticite. 2n decursul timpului , de milenii , omul a utilizat
diversitatea "enetica un crearea de varietati domestice de plante si animale pentru
utilizarea in a"ricultura , cresterea animalelor , silvicultura si aGuacultura. %umai
in a"ricultura din Statele Unite ale Americii , se estimeaza ca se adau"a anual o
valoare a productiei de un miliard de dolari prin pro"rame de ameliorare bazate pe
diversitatea "enetica + $=A , ,-9: ..
0 *onservarea biodiversitatii este mana"ementul interactiilor umane cu
variate forme de viata si ecosisteme , in scopul maimizarii beneficiilor ce se pot
optine azi si oentru mentinerea potentialului lor , pentru nevoile si aspiratiile
"eneratiilor viitoare 0+ ?orld *onservation Strate"8 - 2U*% , ,-9) .. Aceasta
definitie a conservarii subliniaza cum sa se utilizeze speciile , sa se amenaFeze
terenul si sa se investeasca in procesul de dezvoltare. !ina in prezent , prin
conservare s-a inteles mentinerea sau prezervarea . Acesti ultimi doi termeni sunt
mai de"raba utili pentru a pastra un ecosistem sau o populatie in starea eistenta.
Dar prin conservare se cere mult mai mult.
3
*onservarea biodiversitatii , in conceptia moderna , are mult mai multe
obiective. 2ntre acestea , de eemplu , conservarea activa isi propune sa inlocuiasca
speciile introduse + eotice H nu este vorba numai de specii forestiere . , care
produc vatamari ecosistemelor naturale a"ricole si silvice. Acest obiectiv este
capital in cazul cind aceste specii nu dovedesc suficienta adaptabilitate in
conditiile de mediu locale sau cind se incruciseaza cu specii autohtone si
bastardizeaza + polueaza "enetic . populatiile locale.
*onservarea urmareste , de asemenea , mentinerea si utilizarea diversitatii
"enetice a speciilor domestice sau inca salbatice , a habitatelor naturale care ofera
servicii pentru umanitate si biosfera sau urmareste sa salveze , sa studieze si sa
utilizeze specii naturale intr-o tara sau alta , intr-un loc sau altul.
2mportanta cea mai relevanta a biodiversitatii consta in rolul pe care il are
in ecosisteme , in procesele care se realizeaza si in dinamica acestora + 1eid si
#iller , ,-9- ..
!rin biodiversitate se InJele"e totalitatea "enotipurilor, speciilor i
ecosistemelor ce apar Intr-un areal. Dar biodiversitatea are un InJeles i mai lar",
ea cuprinznd urmtoarele cate"orii'
Diversitatea genetic H se refer la 0materialul "enetic conJinut de toate
formele de viaJ, cuprinznd informaJiile ce determin caracteristicile
speciilor i indivizilor i care constituie diversitatea vieJii viiD
Diversitatea speciilor H Inseamn numrul de specii distincte de vieJuitoare
ce populeaz un anumit areal, de la unul foarte restrns +, mp. pn la
Intrea"a planetC
Diversitatea ecosistemelor H reprezint bo"Jia de ecosisteme eistente pe
"lob. &emplu' eist un ecosistem al punilor, al pdurilor de foioase, a
celor de rinoase, ecosistemele marine, etc. !entru un anumit areal,
diversitatea ecosistemelor Inseamn numrul de ecosisteme pe care le
cuprinde. *u ct este mai mare numrul de ecosisteme a arealului
considerat, cu att este mai mare biodiversitatea.
Diversitatea peisager H este o noJiune intrat recent In uz i ea apare In
0Strate"ia paneuropean a diversitJii biolo"ice i peisa"ereD, adoptat de
*onsiliul de #initri a U& In ,--(. Kn noua accepJiune, prin peisaF se InJele"
relaJiile eistente In cursul unei perioade date Intre un individ sau o
societate i un teritoriu definit din punct de vedere topo"rafic i a crui
aspect rezult din acJiunea, In decursul timpului, a factorilor naturali i
umani sau o combinare a acestora.
Diversitatea cultural uman H este considerat tot un component al
biodiversitJii cci, In msura In care diversitatea "enetic sau a speciilor
permite vieJuitoarelor s supravieJuiasc In medii diverse, tot aa i factorii
de cultur uman +nomadismul, transhumanJa, a"ricultura tradiJional.
reprezint un sistem de convieJuire cu un mediu dat. Aspectele culturale
umane, mai ales cele tradiJionale, reflectnd cea mai bun inte"rare a
omului In datele naturale.

4
2. Functii
&cosistemele Indeplinesc diverse funcJii de baz esenJiale pentru utilizarea
durabil a resurselor =errei. !rintre acestea se numr funcJia de aprovizionare
sub form de produse recoltabile ca hrana, apa potabil i materiile prime,
funcJiile de re"lare, cum sunt sechestrarea carbonului, tratarea deeurilor i
serviciile culturale.
!ierderea important i prelun"it a biodiversitJii In &uropa reflect
declinul continuu al ecosistemelor i al potenJialului natural, precum i capacitatea
acestora de a-i Indeplini funcJiile de re"lare.
Importana biodiversitii
&ste considerabil pentru ansamblul vieJii pe "lob i In special pentru om.
Aceasta are rol important ca hran pentru om, ca baz pentru diverse industrii i
are o valoare estetic i peda"o"ic.

Lrana H este luat de om din componentele ve"etale i animale, slbatice
i domestice ale biosferei. Din lumea mineral omul ia doar sarea ca
atare, cci o mare parte a componentelor chimice ce intr In alimentaJie
au la baz tot produse biolo"ice.
Sntatea omului H depinde In mod substanJial de produsele
biodiversitJii. $dinioar toate medicamentele proveneau din plante i
animale. Dintre medicamentele clasice se cunosc de mult chinina,
camforul, efedrina, papaverina, etc. Dup ,-@) au fost descoperite i
valorificate ciupercile, ce au dat marele "rup de M))) tipuri de
antibiotice, apoi tranchilizante, cardiotonice, corticosteroizii etrai
direct din plante slbatice sau preparaJi din molecule ve"etale.
2ndustria i comerJul H se bazeaz, de asemenea, In bun msur pe
produsele biolo"ice. 2ndustria alimentar, industria lemnului, diverse
fibre, "uma, esenJe de parfumuri i numeroi coloranJi.
AcJiunea asupra litosferei H de ctre biosfer este considerabil. =oate
trei re"nurile +microbii, plantele, animalele. "enereaz solul, apr solul
de eroziune. Ee"etaJia stabilete echilibrele biochimice +fotosinteza.,
are calitatea de a absorbi poluanJii i de a menJine microclimatul,
creeaz peisaFul.
1olul estetic i educativ H al biodiversitJii devine tot mai pre"nant Intr-o
societate suprasaturat de artificialul civilizaJiei moderne. =urismul a
devenit a doua industrie economic pe "lob, el fiind strns le"at de
peisaF i de elementele biosferei.
Deoarece biodiversitatea este strns le"at de nevoile umanitJii, ea trebuie
considerat un element al securitJii naJionale.
5
!ierderile In biodiversitatea !mntului ar putea - In curnd - s loveasc i
In economiile mondiale, dup cum avertizeaz un raport al $r"anizaJiei %aJiunilor
Unite +$%U., fcut public de ;;*.
1aJiunea este urmtoarea' dac, spre eemplu, pdurile se rresc, cursurile
de ap sunt acoperite cu al"e i barierele de corali mor, atunci aportul lor In
hrnirea populaJiilor i asi"urarea echilibrului climatic va trebui acoperit din
bu"etele naJionale.
Un proiect denumit &conomia &cosistemelor i ;iodiversitJii i-a propus s
calculeze costurile atrase de de"radarea naturii.A reuit deFa s aproimeze
deficitul cauzat, anual, de pierderea pdurilor. Ar fi vorba de o sum cuprins
Intre 6.))) i (.))) de miliarde de dolari la nivel mondial.
"Umanitatea i-a construit iluzia c se poate descurca i fr biodiversitate,
vzut ca o stare periferic a lumii contemporane. Adevrul este c avem nevoie
mai mult dect oricnd de biodiversitate pe o planet ai crei locuitori se vor
InmulJi de la N miliarde, cJi sunt In prezent, la peste - miliarde pn In 6)()",
atra"e atenJia Achim Steiner, director eecutiv al !ro"ramului de #ediu al $%U.
Aceste semnale de alarm pornesc de la o statistic dramatic. Kntre ,-:) i
6))N, abundenJa "lobal a vertebratelor - "rup care include mamiferele, reptilele,
psrile, amfibienii i petii - a sczut cu o treime.
7uvernele statelor care i-au asumat, prin Summitul pentru ;iodiversitate
Jinut In 6))6, In Bohannesbur", Africa de Sud, sarcina de a reduce aceste pierderi
pn In 6),6 nu reuesc s se Jin de cuvnt.
!otrivit $%U, biodiversitatea aFut oameni In patru feluri esenJiale'
aprovizionarea, funcJia de re"lare - "In"hiJirea" polurii sau re"larea frecvenJei
ploilor, funcJia cultural - venerarea locurilor sacre sau relaarea In mediul rural
i, nu In ultimul rnd, funcJia de suport pentru culturile a"ricole.
*hiar i cunoscnd acest lucruri, maForitatea "uvernelor lumii nu au reuit s
Impiedice popularea fr precedent a listei cu speciile de plante sau animale pe
cale de dispariJie.
"6, la sut din toate mamiferele, M) la sut din amfibieni, ,6 la sut din
populaJia de psri i 6: la sut din suprafeJele ocupate de barierele de corali sunt
pe aceast list", anunJ directorul "eneral adFunct al Uniunii 2nternaJionale
pentru *onvservarea %aturii, ;ill Bac<son.
$%U face acest nou apel pentru contientizare cu cteva luni Inainte de
Adunarea 2nternaJional pentru Diversitatea ;iolo"ic, pro"ramat pentru luna
octombrie, In Baponia.
3. Conservarea biodiversitatii
3.1. Consideratii generale
Astazi circa ,.M miliarde de oameni traiesc intr-o saracie absoluta , @)
milioane mor anual de boli cauzate de foame , despaduririle au un ritm mediu
anual de circa 6 O , urbanizarea a reunit deFa () O din populatia =errei , iar (-,@ O
dintre speciile diverselor "rupe de or"anisme sunt puternic amenintate etc.
!roblema apei devine una "lobala. Unii specialisti sunt de parere ca
6
0 $menirea va muri de sete inainte sa moara de foame 0. Afirmatia se bazeaza pe
faptul ca , in deceniul trecut , peste , miliard de oameni nu aveau acces la apa
potabila , iar circa ,) milioane mureau anual din cauza bolilor "enerate de lipsa
acesteia.
2n aceste conditii este necesara folosirea oricaror modalitati care ar fi in
masura sa asi"ure conservarea biodiversitatii in ansamblul ei ori a unor specii
puternic amenintate cu disparitia , pentru ca noi nu putem prevedea care specie
este cheie intr-un ecosistem.
3.2. Conservarea in situ
Sin"ura posibilitate reala de a proteFa speciile periclitate cu disparitia
ramine incercarea de a conserva comunitatile biolo"ice si ecosistemele din care fac
parte. *onservarea 0 in situ 0 ramine , asadar , solutia optima , ideala pentru
starte"ia conservativa.
a. Categorii so!ologice de specii
#ulta vreme , naturalistii au luat in considerare acele specii care erau rare ,
ori prezentau o valoare bio"eo"rafica deosebita , chiar si una sentimentala. Asa s-
au declarat 0 monumente ale naturii 0 , asa s-au constituit rezervatiile stiintifice si
naturale si , tot asa , s-au elaborat primele 0 liste rosii 0 sau 0 carti rosii 0 si s-a
nascut sozolo"ia H stiinta a conservarii biodiversitatii.
!e plan mondial , la ora actuala sunt stabilite urmatoarele cate"orii
sozolo"ice de specii , alaturi de liste ale speciilor ve"etale si animale care necesita
o protectie stricta '
specii disparute C
specii in mare pericol C
specii amenintate C
specii vulnerabile C
specii rare C
specii potential amenintate C
specii ale caror statut nu este inca elucidat C
specii fara interes pentru lista rosie C
specii sau taoni neevaluati.
b. Categorii de arii prote"ate
!e plan mondial eista ,) cate"orii de arii proteFate + conform clasificarii
facute de Uniunea 2nternationala pentru *onservarea %aturii H 2U*% . ' rezervatii
stintifice sau rezervatii inte"rate , parcuri nationale , monumente ale naturii ,
rezervatii de conservare a naturii , peisaFe marine sau terestre proteFate ,
rezervatii de resurse naturale , re"iuni biolo"ice naturale si rezervatii
antropolo"ice , re"iuni naturale amenaFate pentru utilizari multiple , rezervatii ale
bioseferei. Aa aceste zece cate"orii 2U*% a mai admis o cate"orie speciala numita
1A#SA1 sau zone umede de importanta internationala + mlastini , paduri de
man"rove , delte etc. .. De la noi din tara , in aceasta cate"orie este inclusa doar
Delta Dunarii.
2n tara noastra miscarea de ocrotire a mediului are deFa o traditie de circa
un secol. Siturile conservate la noi in tara sunt '
, . 1ezervatiile stiintifice sau rezervatii naturale inte"rate , in care nu se
intervine in nici un fel in desfasurarea proceselor naturale
7
6 . !arcurile nationale includ suprafete mari de uscat sauPsi de ape , in
cadrul carora se afla intr-un stadiu natural si cvasinatural si care cuprind una sau
mai multe arii cu statut de rezervatie inte"rala. 2n aceste arii sunt ecluse
eploatarile economice iar vizitarea lor este autorizata in scopuri educative , de
recreere sau culturale. Uneori , pe aceste suprafete sunt admise mici asezari. 2n
1omania eista ,, parcuri nationale + Delta Dunarii care indeplineste conditiile
unui parc national , Domo"led-Ealea *ernei , 1etezat , #untii 1odnei , *eahlau ,
*alimani , !iatra *raiului etc. ..
M . #onumente ale naturii
@ . 1ezervatii de conservare a naturii
( . !arcuri naturale - sunt in numar de N dintre care !ortile de >ier,Apuseni ,
;uce"i.
N . 1ezervatii ale biosferei constituie areale proteFate pe plan
international , prin intermediul lor fiind demonstrate valoarea principiilor de
conservare a umanitatii. Aici se realizeaza cercetari fundamentale si are loc
monitorizarea intre"ii activitati din biosfera. 2n rezervatiile biosferei , pe lin"a
cercetare si suprave"here , se desfasoara actiuni complee de educatie , formare si
demonstratie. 1ezervatiile biosferei au luat nastere prin pro"ramul U%&S*$ inca
din ,-9@ + cuprinde peste M)) teritorii .. Statutul acesta a fost acordat si Deltei
Dunarii , din anul ,--6.
: . ;unuri de patrimoniu international au fost desemnate o serie de
obiective naturale , istorice , cultutale etc. din toata lumea. Aa noi in tara amintim
manastirile din ;ucovina , #anastirea Lurezi , Delta Dunarii etc.
3.3. Conservarea e# situ
!rocesul de conservare 0 e situ 0 poate fi considerat ca un comple de
variate masuri complementare , dezvoltarea intr-o atfel de ambianta ecolo"ica
decit cea caracteristica unitatii tinta , in scopul refacerii perpetuarii populatiilor
unor specii amenintate sau ale unor soiuri si rase. 2n cadrul acestui sistem de
conservare , distin"em '
a colectiile tematice , care pot fi '
- colectii de lucru + constituite pe durata eperimetelor .C
- colectii baza + pentru conservarea pe termen lun" ..
*onstituirea acestor colectii si pastrarea lor, necesita un volum mare
de munca si consumuri ener"etice sporite.
b bancile de gene + sau conservatoarele de "ermoplasma . reunesc '
seminte de fructe, culturi in vitro si embrioni care, dupa o corecta
identificare si codificare sunt pastrate in conditii de temperaturi scazute
+ criostocare ., fiind necesara o reinnoire a materialului biolo"ic dupa un
anumit timp. 2n cadrul acestor banci de "ene, se distin" colectii de materiale
ortodoe + care se pot deshidrata usor si rezista la temperaturi intre )-6)
o
* .,
colectii de materiale recalcitrante + care nu rezista la temperaturi scazute . si
colectii cu materiale liofilizate + care pot fi pastrate numai dupa o
prealabila deshidratare in vid ..
Diversitatea biolo"ica se conserva numai partial , prin delimitarea si
"estiunea adecvata a ariilor proteFate. Acestea sunt necesare , dar nu suficiente.
!roblemele fundamentale ramin in afara ariilor proteFate , in sectoare
8
precum a"ricultura , silvicultura , mineritul , poluarea , asezarile umane , fluul
de capitaluri si alti factori in le"atura cu economia internationala
Amenintarile maFore ale biodiversitatii include + #c%eel8 et al. , ,--) .'
alterarea $abitatelor de la ecosisteme naturale intinse si diverse la altele
restrinse ca arie si diversitate si chiar la monoculturi. Amenintarea evidenta
vine de la schimbarea utilizarii pamintului pe scara re"ionala , care duce la
restrin"erea suprafetei ve"etatiei naturale , insotita adesea de
fra"mentarea habitatelor. Aceasta inseamna inevitabil reducerea
populatiilor speciilor din care rezulta pierderi ale diversitatii "enetice si
cresterea vulnerabilitatii populatiilor la boli si schimbari intimplatoare ale
populatiilor C
suprae#ploatarea , respectiv recoltarea de indivizi la o rata mai inalta
peste limita maima a suportabilitatii , decit capacitatea reproductiva
naturala a populatiilor. *ind recoltarea este re"lementata prin le"e ,
respectiv specia este proteFata,operatia de recoltare se numeste 0poachin" 0
+ braconaF . C
poluarea c$imica , implicata in declinul padurilor din &uropa , anomaliile
pasarilor sau nasterea prematura la foci , a devenit o amenintare maFora
eistenta virtual in oricare parte a lumii. !oluarea chimica este complea si
atotpatrunzatoare. &a se eprima in forme diferite , ca ' poluarea
atmosferica cu sulf si oid de azot si cu oidanti care vatama direct
ve"etatia si strica apa proaspata prin depozitele 0 ploilor acide 0 C utilizarea
ecesiva a chimicalelor in a"ricultura , prin care se contamineaza cursurile
de apa sau prin acumularea de compusi ai metalelor "rele sau alte substante
toice din surse industriale cu impact asupra vietii si solului , apei si
maulrilor marii C
sc$imbarea climatului , adesea in le"atura cu schimbarea ve"etatiei
re"ionale. Aceasta forma implica factori "lobali , ca ' acumularea de bioid
de carbon C efecte re"ionale , ca &l %ino + 7raham si Eite , ,-99 . si
0 moosoon s8stems 0 si efecte locale , adesea implicate in mana"ementul
incendiilor. Schimbarea climatului pare sa aiba efecte drastice asupra
padurilor boreale , coralilor , man"rovelor si terenurilor umede , ca si
schimbarea "ranitelor lumii verzi C
speciile introduse , care in multe insule oceanice au inlocuit virtual speciile
locale de plante , modifica si ele ma"nitudinea si structura biodiversitatii.
Qonele continentale sunt de asemenea afectate de problema speciilor
introduse , care a devenit in Statele Unite ale Americii problema cea mai
importanta a sistemului national de parcuri naturale. $ situatie similara se
petrece in lumea animala + #iller , ,-9- .C
cresterea populatiilor insotita de revolutia industriala , comertul "lobal ,
eploatarea combustibililor fosili si masurile de sanatate publica mai
eficace , care duc la cresterea populatiei "lobului sunt tot atitia factori de
amenintare a speciilor in special si a biodiversitatii in "eneral. !opulatia
"lobului a cunoscut o crestere continua de la , miliard la inceputul secolului
al R2R-lea , la 6 miliarde in ,-6) , si la peste ( miliarde azi. $ previziune
optimista estimeaza populatia "lobului la 9-,) miliarde in a doua Fumatate a
9
secolului al RR2-lea. Specialistii se intreaba daca pentru o populatie atit de
numeroasa se poate asi"ura o dezvoltare durabila , sustinuta.
Aceste variate impacte umane asupra bioticului poate creste sau descreste
diversitatea "enetica a speciilor sau habitatelor in anume re"iune. Dar cel mai
profund si ireversibil impact al activitatii umane este accelerarea substantiala a
disparitiei speciilor. Azi , fiintele umane utilizeaza , distru" sau risipesc
aproimativ @) O din productivitatea terestra primara neta sau aproimativ 6( O
din productivitatea totala a lumii + Eitouse< et al. , ,-9N ..
Daca in trecut , disparitia speciilor era provocata de factori naturali + ,6 O in
$rtovicianul tirziu , ,@ O in Devonianul tirziu , (6 O in !ermianul tirziu , ,6 O in
=riasic si ,, O in *retacicul tirziu H ?illson , ,-99 . , in prezent , factorul
preponderent este antropic.
!entru eemplificare , se citeaza disparitia vertebratelor . 2n ultimii 6))
milioane de ani , in decursul fiecarui milion , au disparut in medie -)) mii de
vertebrate. 1ezulta ca in fiecare secol au disparut -) specii de vertebrate + 1aup ,
,-9N .. 1eferitor la disparitia speciilor de plante , L8ers + ,-99 . estimeaza ca la
fiecare 6: ani au disparut cite o specie de plante superioare , in ultimii @))
milioane de ani , cu o rata in crestere in timpurile mai recente.
2n "eneral , flora din insule este mai amenintata cu disparitia decit in zonele
continentale. Distru"erea rapida a celor mai diverse ecosisteme ale "lobului , in
special de la tropice , a condus la concluzia potrivit careia este probabil ca un sfert
din diversitatea biolo"ica totala a "lobului sa se afle intr-un serios risc de
disparitie in urmatorii 6) H M) ani + 1aven , ,-99 ..
10
BIB%I&'()FI*
,. ;erca, #. 6))) - &colo"ie "eneral i protecJia mediului. &ditura *eres,
;ucureti
6. DeFeu, A., !etrescu, *., *hira, A. ,--:. Lorticultur i protecJia mediului, &d.
Didactic i !eda"o"ic, ;ucureti
M. &nescu E., *hereches D., ;andiu *., ,,-: , *onservarea biodiversitatii si a
resurselor "enetice forestiere, S.*. A"ris H 1edactia revistelor a"ricole,
;ucuresti
@. #arin D.2., ;beanu, %. 6))( H &colo"ie. &ditura *eres, ;ucureti
(. Edineanu A., ,--9 - Dezvoltarea Durabil, Eol. 2-22, &d. UniversitJii ;ucureti
N. ;otnariuc %., Edineanu A. ,-96H &colo"ie, &d. Didactic i !eda"o"ic, ;ucureti
:. Ae"ea nr. ,M:P,--( - Ae"ea protecJiei mediului
9. http'PPSSS.mmediu.roPdezvoltareTdurabilaPsndd.htm
-.http'PPSSS.mmediu.roPdepartamentTapePbiodiversitatePrezervatiiTparcuriTnat
ionle.htm
11