rn'=LE TE FU E T l

EFERIT E LA P OTECTI
I ROF GA C DI-IL R
1.. Elements generale;
2a Alcatuirea generala a componentei
nidroizolante a unui element de
constructie;
3" Matenate ~j produse curent utitizate
pentru realizarea hidroizolannor cladiriior;
317
1a ElEMENTE GENERAlE
1..1 Prin anvelopa lor, cJ adirite se afla in contact direct cu
diferite surse de umiditate din mediul tnconiurator.
Daca In cazul multor agent; exteriori, anvelopa
cladirHor trebuie sa functioneze ca un filtru selectiv, in
cazul umiditatli, rolul ei este unul de bariera; in mod
practic efectul apei exterioare nu trebuie sa sa manifeste
vizibil i functional in interiorul spatmor inchise ,ale
cladirilor.
I n indeplinirea roJ ului lor de bariera contra diverselor
forme de umiditate exterioara!elementete de anvelopa
trebuie sa nu se degradeze fizic ~i functional; ele trebuie
deci sa fie concepute in ideea de a se autoproteja%i de a
protei.E..patiileinterioare pe care Ie Inchid.
Proceseie functionale din unele spatH tnchise ale
cladmlor sunt generatoare de umiditate~sub forma de apa
lichida sau de vapori. Elementele de constructe care
dehmiteaza astfel de spatii trebuie ~i ere sa se
autoprotejeze ~j sa protejeze spatiile lnvecinate.
Sa poate decl afirma ci multe dintre diviziunne
fizice ale unet cladirn trebuie coneepute $1prolectate
pentru a satlsface un set spectat i specific de conditifi
tehntce de pertormanta, anume eele asoclate
Exigentei Esentiale de UI ZOLARE HIDROIFUGA-
Ca i In cazut exigentelor esennale de protecne
(izolare) termica ~i acustica, asigurarea exigentei de
protectte hidrofuga obliga ln multe cazuri la prevecierea
elementelor de constructie cu 0componenta specializata;
in mod uzuat aceasta componenta este denumita
"HIDROIZOLA TIED.
318
Observatie:
.A
a) In anumite rezolvari constructive? hidroizolafia nu apare ea
strat de sine stiitator in alcatuirea :sectiDnallia elementelor
. .
de construcpe, rolul ei fiind preluat si realizat de 0
componenui cu alt obiectiv esential.
Exemplu in aces! sens sunt :
e pardoseli impermeabile la apa;
G componente de rezisterua realizate din betoane
impermeabile;
tencuieli sau vopsitorii impermeabile la apa;
e termoizolatii din materiale foarte greu permeabile la
apa (polistiren extrudat, sticld spongioasd etc).
in mod evident adoptarea unei solutii de hidroizolare
de acest tip, trebuie sa fie perfect compatibila cu
functiunea de baza a componentei in discutie .
.b) Nu in toate cazurile protectia hidrofugd necesita
prevederea unei hidroizolatii, in sensu! unei componeme de
etanseizare.
Deoarece disfunctionalitatile din domeniul protectiel
hidrofuge sunt practic inacceptabHe, iar remedierile for
foarte dificile ~j costisitoare (multe din lucrariJ e de
hidroizolare sunt lucrart "ascunse") conceptia, proiectarea,
executia ~i exploatarea cladirilor trebuie sa asigure
sistemelor de hidroizolare 0 durabilitate fizica ~i
functionala foarte mare (uneori ega!a cu .durata de viata
normata a cladirii in discutie).
1n proiectarea hidrofuga a elementelor de constructe
intereseaza in mod special apa sub forma lichida, posibil a
ajunge in contact cu acestea.
Principafele surse de umiditate sub forma de apa
lichida sunt:
e apa rneteonca (ploi, topire zapada ~igheata);
c apa de exploatare (ocazionala i neaoundenta sau
periodic abundenta):
(!t ape subterane.
.. ' '.
, . ...; ..
. " ",-'"
, . .~.
> ,j 0
:~. . " : }
1~ -.:
~'~
. -: , )-.
.'
..~
,.,,'
.,-'>".:::.:....::... "I
:-.~
319
Elementele' supraterane ale anvelopei cladirilor,
(elementele de falada i de acoperis) trebuie protejate
tmpotriva actiunii apelor meteorice.
Tot impotriva actiunii acestora, trebuie protejate ~i
elementele ce apartin "separatiilor exterioare" (placi i
parapeti de baleon ~ifoggii~scan exterioare, ete).
Apa de exploatare sau apa tehnologica impune
protectia hidrofuga a unor elernente de constructie
interioare (pereti, placi de planseu etc.).
Gele mai complicate probleme de izolare hidrofuga
apar in cazul elementelor de anvelopa subterana,
deoarece caracteristicile umiditatii subterane ~i ate actiunii
ei sunt strans legate de caracteristicile de permeabilitate
ale pamantului din vecinatate, iar acestea pot fi foarte
diferite de la 0snuatie laalla.
,
1.2 lntr-o prezentare succmta, principalele surse de
umiditate suoterana sunt
a) 8Pele de infiltratie: ape de Ia supratata terenului
patrunse in grosimea acestuia prin miscare
gravitationala (in rnasura in care caracteristicile
de permeabilitate la apa ale terenului permit
acestlucru).
Aceste ape provin ifn principal din precipitatil
atmosferice; acestora "Ii se adauga ape
provenite din defectiuni ale retelelor edilitare
subterane. Fiindin miscare, nu exercita
presiune hidrostatica semmficativa decat in
sensul miscarii,
b) ADa capilara: apa existenta 1nstructura poroasa
a pamanturilor ~i care le confera acestora 0
anumita umiditate naturala;
c) Ape de acumulare: ape de infrltratie care
lntatnind straturi de pamant greu permeabile
umplu pana la saturatie structora poroasa a
straturilor de pamant permeabile de oeasupra,
320
7 excesul ajungand sa realizeze 0oglinda de apa
J libera,
Apa de acumufare exercita presiune
hidrosta-tica asupra elementelor de constructie
aflate sau ajunse in contact cu ea.
Atunci cand stratul de pamant greu
permeabil se intinde pe supratete man, apa de
acumulare realizeaza 0 panza de apa freatica
(de apa libera subterana),
in multe cazuri apa de acumulare poate
apare zonal, in vecinatatea unor Ientile de
parnant greu permeaoil, situate relativ aproape
de supratata terenuJ ui natural.
Schematic cele de mai 5US sunt reprezentate infig. 6.1.
L6f/T1j4 be
PAHArNT
GREU
pe:RH3=A-I3IL
-
PAHANT
.... ..--. - P(7RH er413/ L
N G"54-TVelt-r.
- - - - - - - - - - - - - - - --774fi:i7Wr~#Sll-TORAT
- ~ ~ _'~~~I/7,~~~~r
/
..-- P4-HMT QReU
rAN2A- J:>l3!\PA peR H e=;4-BI L.
Fig. 6.1.
fJ }
03 in cazul elementelor anvelopei subterane a cladirilor ~
elemente aflate in contact direct cu pamantul~ tipul
protectiei hidrofuge depinde de stratiticatia terenului din
321
imediata vecinatate ~i de caracteristicile umiditatii
subterane existente sau posibil sa apara in timp.
In raport cu acestea pot fi identificate cateva situatf
tip:
a}Terenuri permeabile ~i nivelul oanzet de apa
freatica foartecoborat (fig.6.2).
Deoarece in aeeste situatii aparitia la nivelul
elementelor de anvelopa subterana a apei cu
presiune hidrostatiea este praetie irnprobabila,
apare necesara numai prevederea a unor
tudroizolatii "usoare" impotriva umiditatii naturale a
pamantului.
,
~I
UHPI-OTo~4-
DE.PA-ff4N T
,
i
o
Fig. 6~2
b) Terenuri_greu permeabile ~i fara apa freatica
vizibila la nivelul fundului sapaturu
Desl aparent nu exists surse semnifieative de
umiditate in jurul anvelopei subterane a claoirilof
sunt neeesare masuri serioase de protectie
hidrofuga, deoarece:
e terenul greu permeabil poate contine zonal
Ientile de teren permeabil prin care apa de
322
suprafata se infiftreaza, curge spre cladire ~i
se acumuleaza 'in vecinatatea acesteia (fig.
6.3);
~ umplutura de pamant, necesara tehnologic In
foarte multe situatii in jurul anvelopei
subterane are in general 0 anurnita
permeabiliate la apa (cu exceptia cazurilor
cand aceasta se rsalizeaza in mod controlat
din argila foarte bine compactata): apa de
suprafata infHtrata In aceasta umplutura se
poate acumula si poate deveni astfel apa cu
presiune hidrostatica.
Ca urrnare, in ambele situatii apare posibila In
vecinatatea subterana a c\adirii 0prezenta de apa cu
presiune hidrostatica ceea ce obliga la prevederea unor
hidroizolatii specifice.
LENT/Lt:= PAHA-NT
P~R;\fE4BIL
-IfIDR.oi20LATle
II1P071t/ A-
A-Pe=Lq;e C<J
P!<S/(JNc -'
-1/1DR,I{} STIr 7iCA
~
P/tHANT G~,e-eu--~
'FErRHe=A-.e It-
Fig. 6.3
c) Teren permeabil ~inivel foarte ridicat at panzei de
apa freatica (fig. 6.4).
oparte semniticativa a anvelopei subterane a
cladirii se va putea Qasi permanent sau ocazional
In contact direct cu apa cu presiune hidrostatica.
Nivelul maxim asteptat al panzei de apa
freatica constituie un parametru esential a[
323
proiectarii; deoarece terenul de deasupra acestui
nivel poate ajunge sa fie ~i el saturat cu apa,
hidroizolarea contra apelor cu preslune
hidrostatica este recomandabil sa depaseasca cu
cca 50 cm NAS (fig. 6.4).
Fig. 6.4
d) Teren greu permeabil in vecmatatea cladiru ~i cu
apa freatica vizibila la nive\ul fundulu\ sapaturii (fig.
6.5).
~i in acest caz, 0parte a sapaturii se executa
sub nivelul apei freatice. Spre deosebire de cazul
c), apa de suprafata infiltrata in pamantul de
umplutura se acurnuleaza deasupra nivelului
panzei de apa freatica i exercita propria sa
presiune hidrostatica. Din aeest motiv intreaga
anvelopa subterana a eladirii trebuie protejata
InJ potriva apei cu presiune hidrostaticB.
peR11E"Al3JL
-----------.~.--------------------~-~------
Fig. 6.5
324
1.4 Tn cazul efementelor de anvefopasupraterane cu
1!prafata exterioara avand lnclinare mica in raport eu
orizontala (in principal elementsle acoperi~rilor teresa),
in actiunea ape; se manifesta 0presiune hidrostatica, cu
valori nesemnificative.
Pot apare Insa situatii accidentale ln care presiunea
hidrostatica sa ajunga semruficatlva. Cele mai frecvente
exemple in acest sens sunt:
G blocarea dispozitivelor de scurgere (inghet,
lnfundare, etc);
@ pante de scurgere insuficiente, prost executate
sau barate accidental;
e depasirea temporara a capacitatii de evacuare
a dispozitivelor de scurgere (datortta unor
debite de apa excesiv de mari).
In cazul elementelor de acoperi~cu pante medii :i
mari, scurgerea relativ rapida a apelormeteorice face sa
nu apara in mod practic efect de presume hidrostatica.
Elementele verticale de anvelopa supraterana -
(peretii exteriori) - sunt actionate de apa meteorica
incidenta sub diferite unghiuri, ~iavand 0anumita energie
cinetica oatorata vantului: aceasta apa sa prelinge
gravitational pe supratata fatadelor, murdannd-o !?i chiar
deqradand-o (prin diferite mecanisme, indusiv prin efecte
de tip soc termic, lnghet-dezghef, umftare-contracne, ete).
Asoguraliea unor corects fUlflctionalitip
higrotermice a fatadelor, dublala de un aspect estetlc
corespunzator, face ca protectna hidmfuga a acestora
sa necesite, in general~aBte soButii concrete decal:
acoperleurlte sl mal ales slementele anvelopei
subterane.
325
2. AlCATUI REA GENERAlA
A COMPONENTEI HIDROIZOLANTE A UNUI
ELEMENT DE CONSTRUCTIE

2.1 Protectia hidrofuga a elementelor de constructie, nu

presupune i'ntotdeauna asigurarea unei etanseizari a
suprafetei lor posibil a fi in contact cu apa sub forma
lichida. Este in special cazul elementelor de tip pereti
exteriori ~i a acoperisurilor cu pante mari, deci a
elementelor pe care apa se scurge foarte rapid.
Protect;; etane sunt necesare pentru suprafetele
elementelor orizontale sau verticale af\ate (sau posibUa se
afla) In contact direct cu apa stagnanta (deci cu presiune
hidrostatica) sau cu materiale permanent umede. Astfel de
protectii sunt cunoscute sub denumirea de hidroizolatii,
prin acest termen fiind desemnata 0componenta a unui
element de constructie, arnplasata la suprafata de contact
a acestuia cu apa ~i caracterizata prin continuitate ~i
omogenitate in sectiune,
Cele mai utilizate hidroizolatii in domeniul cladirilor
civile sunt cele realizate cu materiale ~i produse
bituminoase, dar in ultimul timp au Inceput sa capete
extindere ~i hidroizolatiile realizate cu produse din
materiale plastice speciale.
in mod traditional 0cornponenta hidroizolanta are 0
structura multistrat (fig. 6.6).
SUP.,4j.; t; '\ T~ b5 P'R:OT(;.7AT" A-
gtl"~77'7"St----; ; ::::-L~Hf7NTULUi .J)E CONSTRc.JC7/E
- --~
1'15Diu - - -~ STMTDb COI2f3CTAR,-J../iI/ELARE
C() - --~
UMiDi7A7E:---- STRATVI2/' e 6""TA-AlS4..ee
(
~~~9---S7.eAr De PROn:;;:CTlc
- - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Fig. 6.6
326
a) un strat de corectare-nivelare a suprafetei "de
protectie" a elementului de constructie;
b) unul sau mai multe straturi de etanare;
c) un strat de 12rotectie , aflat In contact direct cu mediul
din care provine umiditatea.
Aceasta contiquratie de principiu se materializeaza in
diferite rezolvari concrete.
2.2 Un element esential pentru conceptia ~i proieetarea
componentei hidroizolante a unui element de constructe 11
constituie !iPul suportului acestei componente. EI poate
fi:
~ rigid (de ex. placi de beton armat sau zidarie,
orizontale, verticale sau chiar incHnate);
semirigid (de ex. placi din polistiren expandat
sau extrudat, placi de poliuretan);
elastic (de ex. astereala din lemn);
semielastic (de ex. ptaci de vata minerala cu p
>150kg/m
3
).
a) Stratul de corectare-nivelare din structura
componentei hidroizolante apare in special in cazul
elementelor rigide si este in esenta 0tencuiala din mortar
de eiment de 1-2 em grosime, bine driscuita; acest strat
poate lipsi daca geometria suprafetei suport este plana ~i
neteda (de ex. supratete de beton armat turnat in cofraje
metalice).
b) Straturile de etansare pot fi constituite din membrane
hidroizolante (bituminoase sau polimeriee) sau din mase
omogene cu aplicare peliculara (deasemeni bituminoase
sau polimerice).
Aplicarea membranelor hidroizolante pe supratata
suport (corectata ~i nlvelata acolo unde este cazul) se
poate face:
8prin_pozare (asezare) oirecta sau cu intercalarea
unui strat de separate, in ambelecazuri fiind
327
necesara prevederea unui strat de protectie
suficlent de greu incat sa as\gure lestarea; este
In special cazul suprafetelor suport cu pante mici
intAlnite la acoperisunle teresa;
prin Hpirecontinua sau discontinua (prin puncte);
este in special cazul supratetslor suport
verticale;
prin pozare simpla cu fixare mecanica;
prin lipire continua sau discontinua si fjxare
mecan;ca suplimentara; este in special cazu!
suprafetelor suport cu pante mari la care
lestarea realizata din stratul de protectie este
insuficienta, ~; cazul suprafetetor suport verticale
la care nu se poate asigura presarea structurii de
etansare pe suprafata suport.
Atunci cand etansarea se realizeaza cu doua sau tret
membrane hidroizolante, acestea se lipesc continuu intre
ele pentru a forma un singur strat etansant.
in cazul membranelor bituminoase lipirea(intre ele
sau de stratul suport) se face de regula prin topirea, cu
flacara sau aer cald, a reliefului bituminos; in cazul
membranelor polimerice lipirea se face de regula cu
adezivi specific; aphcati la rece.
Aplicarea stratului de etansare din mase omogene
peliculare pe supratata suport se poate face prin
pensulare sau pulverizare.
c) Stratul de protec~ie din structura componentei
hidroizolante are ca rol principal protejarea straturilor de
etansare impotriva actiunilor previzibile ale aqentilor
mecanici, termici, chimici, biologici, etc; ca urmare el
trebuie realizat din materiale i produse rezistente i
durabile.
I n multe situatii acest strat asigura presarea
permanenta a stratului de etansare pe suprafata suport.
. '
328'
Solutiile .traditionale pentru realizarea acesturstrat
protector au in' vedere zidarii' subtiri~placi monollte sau
prefabricate din beton armat,straturi de pietri, marqaritar,
dale mozaicate, etc.
Ca solutii mai noi pot fi amintite:
.pelicuJ e reflectante aplicate pe santier;
materiale .minerale aplicate din fabrica pe una
dinsupratetelemembranei hidroizolante;
.placi termoizolante din 'pofistiren extrudat
(solutie foarte interesanta . deoarece se
realizeaza . sirnultan ' ~i componenta
termoizolanta a elementuluide anvelopa, iar
solicitanle termice ta care este supus
stratLlI(rile) de etansare ';ajung . sa fie
nesemnificative). '. .
3. MATERIALE 51 PRODUS-E CURENT
UTILIZATEPENTRU ,REALIZAREA
HI DROI ZOLA-TUlORCl.ADI RllOR
3.1 Membranete .hidroizolante bituminoase reprezinta
in general produse de firma, cu performante ~idomenii de
utilizare specificate ~i atestate de institutii specializate
(prin documente de tip agrementari).
Membranele bituminoase au grosimi de 2+6.rnrn ~i
fUndlivrate in suluri au fata inferioara tratata antiaderent.
Cele mai multeproduse de.Cicesttip au,o structure
multistrat de tipul celei reprezentateschematic infig. 6.7 .
~-----......-.+--:r=/Nis.. A" ::J ~d SUPElGi04RA (d)
.------HAsA- Bii"UHiNOA-S-A (C\,,)
t-v'~ __ ~......--.....,..e.::...-- S7 RA T be ~I'M-R 6 (-E
_ ...... H.,fsA Bi TUfv1IA1oA-S-4 Cct.)
F---------, 7R4T-AMGrf../T A-NTiAbERENT (c) o
- - . \.
; -', , - -~ -- -~ - - - <
Fig. 6.7
329
a) Masa bituminoasa utlllzeaza ca material de baza,
una din urmatoarele dOU3 categorii calitative de bitum:
bitum oxidat, respectiv bitum de extractle (sau
bitumnatural) -cucalitati imbunatatite prin suflare
cu aer la temperaturi ridicate;
bitumuri aditivate respectiv bitumuri oxidate, cu
calitali mult tmbunatatie prin incorporarea in
structura lor coloidala a unui polimer (uneori
chiar mai multi).
in prezent cea mai largi utilizare o au masele
bitumlnoase realizate cu bitum aditivat ell
"polipropilena atactlca" (APP) sau cu "stiren-butan-
stiren" (585).
Bitumul aditivat cu sas (bitum elastomer) este
superior celui aditivat cu APP (bitumplastomer) in special
prin faptul ca T~i mentineelasticitatea la temperaturi foarte
scazute (-15+-25C).
Din acest motiv membranele hidroizolante care in
exploatare se pot afla la temperaturi sub -10C, este
indicat sa fie realizate cu bitumaditivat cusas.
Bitumurile aditivate cu APP, au avantajul unei
temperaturi de inmuiere ceva mai ridicate decat cele
aditivate cu SPS. in toate cazurlle tnsa aceasta
temperaturaestemai marede 100C.
b) Stratul de armare al membranelor hidroizolante,
reatizat initial din carton celulozic sau panza textila (deci
din materiale putrescibile ~i cu caJ itafi ftzico-mecanice
modeste) este realizatin prezent, in general, din:
~voal poliesteric;
tesatura dinfire poliestence:
-impaslitura dinfibre de sticla;
>- tesatura din fire de sticla .
.
Aceste materiale sunt imputrescibileiinatacabile
bacteriologic. Le diferentiaz8 in principal ..performan\ele
330
mecanlce, cele bazate pe fire si fibre de sticla fiind
inferioare celor poliesterice (au rezlstenta la tractiune de
cca 3 ori mai mica ~i alungirea la rupere de cca 25 ori mai
mica).
Observatie:
Cele paint produse de armare meruionate pot fi
considerate prod use " de bazd" in sensul ca se regasesc in
diferite moduri concrete la marea : majoritate a
producatorilor de membrane hidroizolante bituminoase .
in multe cazuri ele apar in variante imbunatilJite, ca de
exemplu " impdslitura din fibre de sticlii armata
longitudinal cufire de sticla" .
c) Principalele finisaje ale suprafetei inferioare al
membranelor au rotul de a asigura derularea comoda i
tara nici 0degradare a sulurilor. Cele mai utilizate solutii
sunt:
pulberi minerale: nisip fin, talc;
., folie termofuzibila din polieti\ena.
o solutle mai speciala 0constituie placarea fetei
inferioare cu un strat de pasla potipropilenica; acesta
aslqura 0desolidarizare a membranei de stratul ei suport
i poate realiza 0anumita difuzie a vaporilor de apa,
ajun~i dintr-un motiv sau altul la nivelul supratetei suport a
componentei hidroizolante.
d) Fatasuperioara a membranelorbituminoase este
acoperita 1ngeneral cu r:tl!p fin. talc. folie termosudabila
din polietilena; acest finisaj nu urmeaza sa aiba un rol
functional in exp\oatarea hidroizolatiei, el fiind aplicat doar
cu rol antiaderent ~i de protectie a membranei pana la
punerea in opera.
o situatie speciala este aceea a finisajelor cu rol
protector 1n exploatare: impotriva factorilor climatici in
general, cu deosebire impotriva razelor ultrav,iolete:
331
Acest tip de fin;saj af fetei superioare reatizeaza deci 0
autoprotectie a membranelor bituminoase in exploatare.
Cele mai utilizate autoprotsctil actuale sunt granulele
iLPaietele de ardezie (colorata) ceramizata ~i fonile de
aluminiu ecruisat (cca 0.08 mm).
Observatii:
1 n 'domeniul membrane/or hidroizolante bituminoase
mai pot fi mentionate:
a) membrane eu masa bituminoasa realizata din bitum
oxidat aditivat eu copolimeri olefinici si elastomeri
SBS (liant Alpa, firma AXTER);
bJ membrane dublu armate, de tipul membrane;
DERBIGUM GCprodusa de firma IMPERBEL;
~~~~4 = ~E E ! C ~= = ! ! f = = = T 4 L C
~~ro~ ~L~s~d
ADITIV~ r 1'"""---....J~"'1It---rrSIlTuI?4
cu A-.PP. POLICST(3RJcA.
..r--- HIM
Fig. 6.8
Voalul de sticla, vizibil la suprcfata membranei,
asigurd acesteia 0 foarte buna stabilitate
dimensionala iar armatura poliesterica asigurd
bune rezistente la tractiune si lapoansonare.
c) membranele compozite de tipul membranei PLURA .
produsd de firma PLUVITEC (Italia).
BiTufV!~-Ni$IP / TALC.
~DiT!V~ T caA-~~_ItRHA7V.e-4 19:::>L;'liS"TfTl?J
81 TuH . ('col??,bati6iltX C(/ aJ776ele)
bl77VAT c(./s'as. .. _ \mafie qfu.l?7;7!0C<S~ J
......... ---t-1LH 'POLleT/ LG"N'A-
Fig. 6.9
Stratul de bitum plastomer superior asigurd
membranei 0bund rezistenta la actiunea agentilor
332
mecanici, termici, chimici etc; stratul irferior din
hilum elastomer ii asigurd flexibilitate $i
elasticitate.
3.2 Produsele bituminoase sub forma de mase omogene
cu aplicare peliculara sunt realizate din bitum oxidat sau
aditivat in amestec cu solventi organici sau cu pulberi
minerale.
I nprimul caz produsul obtinut este fJ uid~j se aplica
prin pensulare sau stropire pe suprafata suport a
hidroizolatiei, cu rol de "amorsare" a acesteia (preqatire in
vederea asiqurarii aderentei cu primul strat de etansare),
Prin amestecul unei mase bituminoase cu maxim
30% pulberi sau fibre minerale se obtine un produs
denumit "mastic bituminos". Este utilizat fie ca produs de
tipire continua sau prin puncte a membranelor
bituminoase, fie ca masa de impermeabilizare, de sine
-statatoare.
303 Membranele hidroizolante polim~rice sunt, ca ~i cele
biturninoase, produse de firma cu caracteristic\ ~i domenii
de utilizare bine precizate.
Cele mai utilizate sunt realizate dintr-o masa de PVC
plastifiat armata cu tmpashtun de fibre. de sticla sau
poliester.
Prin comparatie cu membranele bituminoase au
grosimi foarte mici: 0,8 mm +1,8 mm.
Sunt incompatibile cu polistirenul celular ~i de aceea
trebuie separate de aeesta; In cele mai multe cazuri stratul
separator este un voal oollesteric care realizeaza fata
inferioara a membraneL
E de mentionat i faptuJ ca aceste membrane
hidroizolante nu rezista la solventi organici, la materiale
bituminoase, la grasimi ~i uleiuri, iar atunci cand urmeaza
sa fie utilizate la lucrari subterane trebuie tratate biocid
(contra mucegaiurilor, cnmercuor, bactenuor, ete.),
333
3.4 La realizarea hidroizolatiilor in afara membranelor
.
hidroizolante mai sunt necesare i alte produse. Dintre
acestea se pot rnentiona:
vopsele pentru amorsajul la rece a suprafetelor
pe care se vor aplica membranele;
adezivi bituminost;
membrane de separare-desolidarizare;
e membrane cu rol de strat de difuzie a vaporilor;
CD membrane cu rol de bariera contra vaporilor;
e sifoane de scurgere;
suporturi reglabile pentru dalele de pardoseli ale
teraselor utilitare.
in general flecare firma care produce membrane
hidroizoJ ante, produce ~i toate materialele ~i accesoriile
necesare in conformitate cu detaliile constructive, cu
tehnologia de executie ~i caietul de sarcini.
I n majoritatea cazurilor aeeste firme au in vedere nu
numai problematica hidroizolatiei ci intreaga problematica
a elementului de constructe ce inglobeaza hidroizolatla ~i
poseda un portofoliu de solutii ~i detam constructive atent
concepute ~i verificate (tehnic, tehnologic i functional).
3.5Aprecierea calitativa a membranelor hidroizolante se
face in raport cu rnai multe criterii, cele mal importante
fiind:
R - rezistenta de rupere la tractiune [N]
A - alungirea la rupere [ Of< ) 1
F - flexibilitatea la temperaturi scazute [OCj
Fiecare din cele trei criterii are cinci niveluri calitative,
notate in ordine crescatoare,
Cu titlu de exemplu i pentru a evidentia diferentele
dintre diferitele tipuri de membrane se redau mai jos
tncadrarile unora dintre acestea in sistemul ealitativ R.A.F.
carton celulozic cu bitum oxidat . R2A1 F1
e panza textils cu bitum oxidat R~Fl
334
lmpaslitura din fibre de sticla
cu bitum aditivat cu APP ------ R:A1F2
@I Impastitura din fibre de sticla
cu bitum aditivat cu SBS ---- . R~1F5
tD tesatura din fire de sticJ a
cu bitum aditivat cu APP RsA1F2
tesatura din fire de sticla
cu bitum aditivat cu SBS RsA1FS
e voal poliestertc cu bitum APP RsA5F2
voal poliesteric cu bitum SBS n RsA5F5
Observafii:
Pentru 0mai bund imagine asupra diferentelor de
performarue dintre diferitele tipuri de membrane
hidroizolante se prezintd in continuare cdteva valori
caracteristice.
Caracteristici membrana R A F
[ N] [%] [ OC}
Impaslitura din fibre de sticla si hilum 350 2.3 -5
plastomer (APP)
Impdslitura din fibre de sticld si bitum 350 2.5 -15
elastomer (SBS)
Tesiitura
poliestericd
eu
bitum I
650 40 -5
>
plastomer (APP)
Tesatura poliestericii eu hilum elasto- 850 50 -15
mer (SBS)
3.6 Componenta de etansare a unei hidroizolatii se poate
realiza monostrat, bistrat sau chiar tristrat ~ifolosind un tip
de membrana hidroizolanta sau altul. .
Alcatuirea efectiva a acestei componente se
prolecteaza functie de tipul elementului de constructe
care 0inglobeaza\ la solicitarile la care este de asteptat ca
va trebui sa faca fata In exp/oatare, de conditiile de mediu
"inconjurator" J etc.
335
Fiecare tip de alcannre poate fl, ~i trebuie,
caracterizat prin valorile unor parametrii de performanta.
I n prezent, acestl parametrll sunt:
impermeabilitatea la apa (I)
rezlstenta la poansonare statica (P3)
rezistenta la poansonare dinarnlca (Pd)
comportamentul la temperaturi ridicate (T)
rezistenta la oboseala.
!!!!,permeabilitateala a~ este definlta conventional
prin nivelul presiunii de apa (mentinuta experimental 0
durata de timp standard) sub care etanseitatea nu mai
este asigurata.
in prezent sunt avute in vedere 6 niveluri exlqentiale notate
1
1
+1
6
; pentru fiecare exista a presiune limita de etanseitate:
11 Plim=0.15 mcol.H20(7 2 are)
12 Plim=1.00 meal. H
2
0 (7 2 are)
13 Prim= 6.00 mcol.H20 (48ore)
14 Plim=10.00m col.H20(36are)
15 Plim=25.00 mcol.H20 (12are)
16 Plim=50.00 mcoLH20(12 are)
Rezistenta la poansonare statica, este definita prin
rezultatul tncercanlor experimentale (efectuate cu
procedura standardizata) cu 0bila de 10 mm diametru,
avand diferite greutati.
Sunt avute in vedere 4 niveluri exigentiale notate Ps1+Ps4,
diferentiate prin masa bilei care produce ooanscoarea. Ps1
corespunde unei mase mai mici de 7 kg iar Ps4 unei mase mai
mari de 25 kg.
Rezistenta la poansonare dinamica este descnsa
prin diametrul poansonului sferic care aplicat cu 0energie
de 9 J , produce (experimental) strapunqerea complexului .
de etansare,
Cele patru niveluri esennale corespund valorilor: 25-30 mm,
15-20mm, 8-10-12 mm$i respectiv 4-6mm.
. \
336
i
incercare ~
I Oe]
i
[mm]
!
T1
I
+60
J
>2
i
j
T2
!
+80
!
<2
!
-
I
T3 +80 <2
,I
T 4 +90
!
<2
1
Comportamentul fa temperaturi ridicate are in
vedere glisarea in mm a structurii de etansare in raport cu
suprafata suport (~i a straturuor cornponente intre ele)
atunci cand aceasta este I ncalzita experimental la 0
temperatura standardizata (60.,80 sau gOGe).
Cala patru niveluri exigentiale sunt definite conform tabelului:
I Nivel de clasificare I Temperatura de ! Marimea deplasi;irii '
Rezlstenta la oboseala are In vedere mentinerea
I
irnpermeabilitatii sub 0coloana de apa de 5 em, inal\ime
mentinuta experimental 24 ore, a structurii de etansare
supusa unei temperaturi standard i unor deptasan ciclice
standardizate.