Alexandru Lapusneanu

Introducere :
Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care
valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti (Letopisetul Tarii Moldovei de
Grigore Ureche).
Nuvela de inspiratie istorica adduce in momentul aparitiei nu un model de patriotism ci un
antimodel de conducator ca un avertisment adresat contemporanilor.
Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al revistei Dacia Literara, nuvela
Alexandru Lapusneanul ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala
(Evul Mediu). Nuvela este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a
specie.
Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova secolului al XVI-
lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569)
evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecinetele detinerii puterii de
un domn crud, tiran.
Din punct de vedere structural, nuvela este alcatuita din patru capitole care realizeaza
echilibrul compozitional, acestea fixand momentele subiectului. Capitolele poarta cate un
motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor.
In primul capitol, Daca voi nu ma vreti, eu va vreu... este raspunsul dat de Lapusneanu
soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca norodul nu il vrea.
Acest capitol cuprinde expozitiunea, adica intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul
Moldovei in anul 1564, in fruntea unei armate turcesti, si intalnirea sa cu cei patru boieri
trimisi de Tomsa : Veverita, Motoc, Stroici si Spancioc, si intriga, adica hotararea
domnitorului de a relua tronul si a se razbuna fata de boierii tradatori.
In capitolul al doilea Ai sa dai seama, Doamna! este avertismentul pe care vaduva unui
boier decapitat ii adreseaza doamnei Ruxanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele
sotului sau. Capitolul acesta corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si
cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea domniei de catre Alexandru
Lapusneanu: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, uciderea unor boieri,
interventia domnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta omorurile si ii este promis
un leac de frica.
Cererea narodului care-l gaseste pe Motoc vinovat pentru toate multumirile Capul lui
Motoc vrem... este motto-ul capitolului al treilea. Capitolul contine mai multe scene de
factura romantica : participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa din metropolie,
ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de catre narodul
revoltat si leacul de frica a doamnei Ruxanda, piramida din capetele boierilor, la vazul
careia doamna Ruxanda lesina.
In capitolul al patrulea este desfasurat deznodamantul De ma voi scula, pre multi am sa
povestesc si eu.... Dupa patru ani de evenimente cumplite, Lapusneanu se retrage la
cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiurile vremii. Dupa
ce isi revine, ameninta cu moartea pe toata lumea, inclusiv pe propriul fiu, urmasul sau la
tron, iar acest fapt o determina pe doamna Ruxanda sa accepte sfatul boierilor de-al otravii.
Aspecte importante ale Nuvelei :
Timpul si spatial sunt precizate (Moldova, secolul al XVI-lea 1564-1569)
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantic : Personaje exceptionale in
situatii exceptionale ( au calitatii si defecte iesite din comun), utilizarea antitezei ca si
procedeu de caracterizare (Ruxanda, o femeie blanda si dragastoasa si Lapusneanul,
omul dur, tiran), replici memorabile Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...
Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic,
exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (uciderea celor 47 de boieri,
scena uciderii lui Motoc, scena otravirii domnului etc. ) Intruchipeaza tipul
domnitorului sangeros, tiran si crud. Este un damnat romantic (G. Calinescu) Crud,
hotarat, viclean, disimulat, inteligemt, bun cunoscator al psihologiei umane, abil
politic, un personaj puternic individualizat si memorabil.
Doamna Ruxanda este un personaj secundar, feminin, de tip romantic, construit prin
antiteza cu Alexandru Lapusneanul : Blandete cruzime, caracter slab- caracter
puternic => pune prin contrast in lumina carcaterul sotului sau.
Spancioc si Stroici = o sfatuiesc pe Ruxanda sa-l otraveasca pe Lapusneanul,
adresandu-i domnitorului o replica sugestiva invata a muri, tu care stiai numai a
omori
Motoc = tipul boierului tradator si viclean care dupa venirea la tron a doua oara a lui
Lapusneanu, acesta il linguseste asemenea cainelui care in loc sa muste, linge mana
care-l bate
Personajul colectiv apare pentru prima data in literature romana. Motoc sa moara
!Capul lui Motoc vrem! Naratorul suprinde gradat starile psihologice ale multimii
prin notatii scurte : Prostimea a ramas cu gura casca Toate glasurile facura glas si
acest glas striga Capul lui Motoc vrem
Limbajul personajelor este unu din principalele modalitati de caracterizare si reda
trasaturi in mod indirect prin replici memorabile : Daca voi nu ma vreti eu va
vreu,*...+ si daca nu ma iubiti eu va iubesc pre voi
Naratiunea si descrierea sunt reduse, naratorul obiectiv limitandu-si intervenitiile
Descrierile au valoare documentara, nu valoare epica (N. Manolescu)

Incheiere :
In concluzie, Alexandru Lapusneanu este o nuvela de inspiratie istorica, ce ilustreaza
principiile ideologiei pasopostie si ale romantismului romanesc. Epoca surprinsa a
doua jumatate a secolului al XVI-lea, in Moldova- este reinviata prin valorizarea si
trasfigurarea adevarului istoric. Din punctul meu de vedere, Costache Negruzzi face din
Alexandru Lapusneanu un domnitor tiran, crud si nemilos, sugerand astfel caracterul
exceptional al domniei sale, desi comportamentul sau nu a fost diferit de cel al altor
domnitor in Evul Mediu.