Sunteți pe pagina 1din 12

Bilet 1

1.Etapele de lucru pentru realizarea Cadastrului General si proiectul tehnic al lucrarilor de


introducere a Cadastrului General
Realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referinta (comuna ,oras.
Municipiu) impune parcurgerea unor etape de lucrari ale caror volume si complexitate se stabilesc in
functie de urmatoarele situatii:
- vechimea si calitatea planurilor topografice din zona precum si stare ape teren a
marcajelor punctelor din reteaua geodezica
-vechimea si calitatea documentatiilor privitoare la sistemele mai vechi de evidenta a
imobilelor
-marimea totala si situarea comunei precum si nr si supraf localit apartinatoare
Etape de lucru (si operatiuni specifice):
1 Intocmirea proiectului tehnic pt intreaga lucrare pe baza analizelor la teren , analizarii
lucrarilor existente si a marimii si complexitatii teritoriului.(lucrari de teren si birou)
2 Delimitarea si marcarea cu borne a hotarelor teritoriului administrativ, a perimetrelor
intavilanelor si a altor destinatii care ocupa suprafete mari (lucrari de teren)
3 Determinarea dupa caz a punctelor geodezice de indesire ,pt reteaua de sprijin necesara
ridicarilor topografice sau reperajului fotogrametric(lucrari de teren si calcule )
4 Executarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi planuri cadastrale sau de
actualizare si extragerea continutului din alte categorii de planuri( a. integrale prin masuratori
clasice sau fara folosirea aparaturii automate; b. de reparaj si descifrare fotogrametrica pt planuri
noi; c. de completare si actualizare a planurilor existente)
5 Calcule la etapele 3 si 4 ( calcule pt determinarea retelelor de sprijin si indesire in cazul
planurilor la scarile 1:500; 1:2000)
6 Executarea originalelor de teren pe baza noilor masuratori sau prin derivarea din planul
topografic de baza ( a. realizarea originalelor de teren pe baza masuratorilor de la 4a si 4c ; b.
realizarea originalelor de teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pt zone de extravilan)
7 Identificarea la teren a proprietilor si categoriilor de folosinta ale terenurilor (a. pe baza
copiilor tiparite ale planurilor cadastrale derivate; b. pe baza copiilor dupa original de teren ;c. pe
baza actelor de proprietate)
8 Numerotarea cadastrala si echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor de folosinta
actualizate
9 Calculul suprafetelor ( a. din coord obtinute din masuratori clasice; b. din coordonate
obtinute din masuratori fotogrammetrice analitice ; c. din masuratori grafice pe plan de digitizare)
10. Incarcarea fisierelor de date si organizarea bazei de date a cadastrului general pt
teritoriii administrative( a. in sistem of line; b. in sistem on line)
11 Redactarea registrului cadastral cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a
datelor si a dispozitivelor de listare a datelor de iesire ( a. registrul cadastral al proprietarilor; b.
registrul cadastral al parcelelor; c. indexul alfabetic; d.registrul corpurilor de proprietate )
12 Carto-editarea si multiplicarea palnurilor cadastrale
13 Carto-editarea si multiplicarea planului cadastral de ansamblu
Din etapele mentionate, unele e posibil sa se execute simultan . etapele 3-6 se refera la
lucrarile geodezice si topo- fotogrametrice iar restul adica 1,2 si de la 7 la 11 sunt lucrari specific
cadastrale.

2.Cartarea imobiliara Continut,scop
Cartarea imobiliara este procedeul prin care se obtin date si informatii tehnico-economice
despre fondul construit existent cu referire la caracteristicile constructive ale cladirilor evidentiate
prin indici de cartare A,B,C,D .
Clasificarea constructiilor se face dupa : felul materialelor de constructie si structura de
rezistenta,nr etajelor,destinatie, folosindu-se in acest scop notatile denumite indici de cartare.
Indicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei.
Indicii de cartare folositi in prezent pentru cartarea cadastrala a constructilor sunt :
Dupa categoria constructiei :
a. constructii de locuinte social-culturale si industriale
A=cu cadre si placi de beton sau schelet metalic
B=cladiri din piatra sau caramida(cu planse din lemn)
C=cladiri din lemn cu fundatie din beton
D=cladiri din piatra,chirpici sau pamant
b.constructii anexa gospodaresti
m=magazii din zid
gj=garaje din zid
gr=grajduri din zid
su=sura din zid
po=polata din zidarie
sr=sere

Problema 2


























Bilet 2

1.Modurile de dobandire a dreptului de proprietate si dezmembramintele acestui drept
(principii, notiuni, definitii
Prin mod de dobandire se inteleg acele mijloace juridice cum sunt faptele si actele juridice
de dobandire atat a dreptului de proprietate cat si a celorlalte drepturi reale . In normele juridice de
drept civil sunt prevazute moduri generale de dobandire a dreptului de proprietate si moduri
specifice de dobandire care sunt prevazute in alte acte normative.
Dreptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin
conventie si prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
Criterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate :
-dupa intinderea dobandirii : universal, cu titlu si cu titlu universal;
-moduri originare si derivate;
-moduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte .
Moduri de dobandire originara
A. Accesiunea este dreptul in virtutea caruia proprietarul dobandeste tot ceea ce se
uneste sau se incorporeaza in mod natural sau artificial la lucrul sau.
B. Posesia de buna credinta- lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor , fara
sa fie trebuintata de vreo scurgere de timp . simpla posesie a bunului imobil s-a considerat ca
valoreaza titlu de proprietate .
C.Uzucapiunea -uzucapiunea sau precriptia achizitiva este un mod originar de dobandire a
proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite .
Conditiile uzucapiunii sunt:
- posesiunea sa fie utila , adica neviciata;
posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar;
-sa posede lucrul in timp prevazut de lege.
Moduri de dezmembrare:
Dezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii:
- o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persone determinate si dispar odata
cu aceasta
-alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru(servituti), acestea exista in
interesul fondului (servitutile reale)
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie(consta in dreptul de
proprietar pe care il are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii
ce se afla pe un teren, care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra
terenului pe care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta lucrare.)
-dreptul de uz(este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta titularului sau de a se
folosi de bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita trebuintelor uzuarului si a
familiei sale._
-dreptul de uzufrcut(este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita
uzufructuar, il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri apartinand altei
persoane denumita nud proprietar, cu obligatia de a-i conserva substanta.)
- dreptul de abitatie(este un drept real de uz aplicat la casa de locuit)
-dreptul de servitude.( este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond, numit fond
servant sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond dominant, care apartine
altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit.)

2.Codurile uitilizate la cartarea constructiilor se semnificatia lor.

Indicii de cartare folositi in prezent pentru cartarea cadastrala a constructilor sunt :
Dupa categoria constructiei :
a. constructii de locuinte social-culturale si industriale
A=cu cadre si placi de beton sau schelet metalic
B=cladiri din piatra sau caramida(cu planse din lemn)
C=cladiri din lemn cu fundatie din beton
D=cladiri din piatra,chirpici sau pamant
b.constructii anexa gospodaresti
m=magazii din zid
gj=garaje din zid
gr=grajduri din zid
su=sura din zid
po=polata din zidarie
sr=sere




















Bilet 3
1.Numerotarea cadastrala a teritoriilor adiministrative (extravilan si intravilan) si
documentele cadastrului general.
Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie pe planul
cadastral a cate unui numar de ordine pentru fiecare tarla (cvartal - intravilan) si fiecare imobil.
Aceste numere de ordine (numere cadastrale), se inscriu cu caracter nedefinitiv, alaturi de
simbolurile categoriilor de folosinta ale terenurilor.
Extravilan
Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr 1 din partea
NV a teritoriului administrativ, si continandu-se din aproape in aproape in sens crescator a
numaratorilor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul cadastral al
limitelor artificiale sau naturale (cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale
reliefului, limite de paduri sau exploatatii agricole), astfel incat sa poata fi usor de identificat si
delimitat. Inscrierea in plan a numarului cadastral a tarlalei se face in zona centrala cu cifre bloc,
filiforme cu inaltimea de 5 mm, iar al imobilului in centrul de figurari al acesteia, cu cifre bloc
filiforme cu inaltimea de 2 mm.
Reguli generale la numerotarea cadastrala a imobilelor :
-numerotarea cadastrala incepe cu imobilul nr 1 din tarlaua nr 1, iar ultimul numar de imobil
trebuie sa se regaseasca in ultima tarla, incluzandu-se in aceasta numerotare si detaliile liniare care
separa tarlalele( drumurile, canalele. Etc)
-apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar celelalte
detalii liniare se numeroteaza pe fiecare tronson rezultate din intretinerea cu alte detalii
liniare,respectandu-se ordinea : -cai ferate intretaiate de ape,
-drumuri nationale intretaiate de ape si cai ferate
-drumuri judetenej intretaiate de cai ferate si drumuri comunale,
-drumurile de exploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri
comunale,
-digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatoare at cand nu sunt
paralele cu caile de comunicatie
Intravilan
In intravilan numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul nr1,
situat in partea de NV a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la 1 la n, in cadrul
fiecarui cvartal. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la 1 la n, in cadrul fiecarui imobil.
Numarul imobilului se scrie doar odata pe plan, iar numerele cadastrale a le parcelelor se
scriu pe mijlocul fiecarei parcele impreuna cu simbolurile categoriilor de folosinta sub forma
fractionara. Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza separat
si formeaza cvartalul zero respectand ordinea de numerotare de la extravilan. Pentru bulevarde
si strazi principale se atribuie un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu
alte strazi , suprafata de interes se atribuie cele mai importante. Prin legea cadastrului si
publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale ale cadastrului general( la nivel de
comuna, oras sau municipiu) :
-registrul cadastral al parcelelor
-indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora ;
-registrul cadastral al proprietatilor ;
-registrul imobilelor ;
-fise centralizatoare ale partidelor cadastrale de proprietari si categorii de folosinta

2.Scopurile publicitatii imobiliare.
Publicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor imobiliare, oferind
posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia juridica a imobilelor transmise. Astfel este inlaturata
posibilitatea instrainarii successive de catre acelasi proprietar, a mobilului sau catre mai multe
persone.
In conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului consensualismului,
operatia juridica a transcrierii are o importanta deosebita.
Toate actele translative de bunuri si drepturi nu vor putea fi opuse tertilor daca nu s-a facut
transcriptia ceruta de lege.
Prin publicitatea imobiliara sunt ocrotite persoanele interesate de a cumpara immobile care
nu sunt afectate de unele dezmemraminte ale dreptului de proprietate cum sunt usufruct, uz,
abitatie,superficie si servitute , sau sunt grevate de ipoteci sau privilegii, astfel se prevede ca
privilegiile nu produc nici un efect in ceea ce privetse imobilelledecat atunci cand ele s-au adus la
cunostinta publica prin inscriptie. In material ipotecilor se dispune ca intre creditori ipoteca nu
are rang decat in ziua inscriptiei sale in registru iar ipotecilei inscrise in aceeasi zi au acelasi rang

































Bilet 4

1.Reteaua geodezica utilizata la lucrarile de Cadastru General-tipuri de retele si precizii
necesare.
Reteua geodezica a tarii noastre satisface pe deplin ca precizie si densitate nevoile specifice
ale cadastrului general , ca retea de sprijin respectand cu strictete normele tehnice pt introducerea
cadastrului general elaborate de ANCPI fost ONCGC , iar in cazurile limita deteminate de
deformatiile specifice proiectie ST-1970 sa adopte sisteme derivate din sistem stereo 70 adica
sisteme de proiectie locala cu plan secant al proiectiei stereo 70.
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realiz astfel incat sa asigure densitatea de
puncte necesare pt executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general .
In configuratia retelei geodezice de indesire si de ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din
reteaua geodezica de sprijin , astfel incat acestea sa incadreze reteaua .
Reteaua se poate executa prin urmatoarele metode: triangulatie , trilateratie, triangulatie-
trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii, retrointersectii sau tehnologii GPS.
In cazul in care determinarile se fac cu echipamente GPS se va tine cont de urmatoarele :
- reteaua trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din reteua geodezica ;
- punctele din reteua de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate la interiorul retelei si la
marginea acesteia ;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajut a 3 vectori;
- se vor determina punctele de legatura dublu- stationate in sesiuni diferite .
Numarul de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se
calculeaza :

; n=nr pct de legat intre sesiuni.



2.Rectificarea hotarelor-metode, scopuri si princii
Limitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole
astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
Consideram situatia a doua unitati U1 si U2, separate de hotarul dat de punctele 104 105
106 107.Se cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate.
Inlocuirea se poate face grafic sua prin calcul.
Rezolvare grafica :
-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele
detinatorilor. Daca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul 104 atunci constructia se
desfasoara astfel :
- se uneste 107 cu 105, iar prin 106 se duce paralela 106M la dreapta 105-107
-linia 105M va inlocui hotarul dat de punctele 105 106 107,intrucat triunghiurile date de
punctele 105 106 107 si 105 M 107 sunt egale
-se unesc punctele 104-M iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta 104-M
-linia 104-A inlocuieste hotarul dat de punctele104,105, M, justificare fiind aceeasi ca in
situatia anterioara
-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar 104-A, care
inlocuieste grafic hotarul vechi format de punctele 104 105 106 107
Rezolvare numerica :
-se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele 104 105 106 107 101 din
coordonate, care se noteaza cu S1
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 107-104, se calculeaza suprafata data de
punctele 101 104 107 care se noteaza cu S2
In urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele rezultate : - S1=S2 hotarul nou
este dat de linia 104-107 ;
- S1>S2 linia de rectificare se va sprijini pe 107-102 ;
- S1<S2 linia de rectificare va intersecta 107-101
-aceasa inseamna ca din suprafata S2 trebuie scazuta suprafata S1 si rezulta s = S
2
S
1
,
pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104 107 si A are suprafata s
-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi
ceea ce inseamna ca punctul A va avea coordonatele :
X(A)=X(107)d(107,A)*COS(teta107,101)
Y(A)=. * sin teta.
d(107, A) =2s/ d107,104*sin(alfa)
s=S1-S2
alfa=teta(107,104)-teta(107,101)
-pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele 101,104,A










Bilet 5
1.Rectificarea hotarelor (scop,princii si mod de rezolvare)
Limitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole
astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
Consideram situatia a doua unitati U1 si U2, separate de hotarul dat de punctele 104 105
106 107.Se cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate.
Inlocuirea se poate face grafic sua prin calcul.
Rezolvare grafica :
-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele
detinatorilor. Daca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul 104 atunci constructia se
desfasoara astfel :
- se uneste 107 cu 105, iar prin 106 se duce paralela 106M la dreapta 105-107
-linia 105M va inlocui hotarul dat de punctele 105 106 107,intrucat triunghiurile date de
punctele 105 106 107 si 105 M 107 sunt egale
-se unesc punctele 104-M iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta 104-M
-linia 104-A inlocuieste hotarul dat de punctele104,105, M, justificare fiind aceeasi ca in
situatia anterioara
-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar 104-A, care
inlocuieste grafic hotarul vechi format de punctele 104 105 106 107
Rezolvare numerica :
-se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele 104 105 106 107 101 din
coordonate, care se noteaza cu S1
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 107-104, se calculeaza suprafata data de
punctele 101 104 107 care se noteaza cu S2
In urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele rezultate : - S1=S2 hotarul nou
este dat de linia 104-107 ;
- S1>S2 linia de rectificare se va sprijini pe 107-102 ;
- S1<S2 linia de rectificare va intersecta 107-101
-aceasa inseamna ca din suprafata S2 trebuie scazuta suprafata S1 si rezulta s = S
2
S
1
,
pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104 107 si A are suprafata s
-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi
ceea ce inseamna ca punctul A va avea coordonatele :
X(A)=X(107)d(107,A)*COS(teta107,101)
Y(A)=. * sin teta.
d(107, A) =2s/ d107,104*sin(alfa)
s=S1-S2
alfa=teta(107,104)-teta(107,101)
-pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele 101,104,A

2.Bonitare cadastrala (scop si definitie)
Partea economica a cadastrului general cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a
valorii cadastrale,aceste metodologii se numesc bonitare cadastrala.
Asa cum s-a aratat prin activitatea de Cadastru General se urmaresc doua scopuri generale:
-furnizarea catre institutiile juridice si proprietarii de immobile , a datelor cu privire la partea
cantitativa a drepturilor reale de proprietate;
-furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa a
imobilelor ,in vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscal.
Expresia bonitare deriva de la expresia din limba latina bonitos care inseamna preturi sau
evaluare ,iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se intelege aprecierea calitativa a
acestora din punct de vedere economic . Prin metodologiile de bonitare cadastrala de ex a
terenurilor agricole se poate stabili in mod stiintific , pe perioade de timp mari valoarea productiilor
si a veniturilor nete cadastrale , evitandu-se consecintele unor aproximari dupa date incerte.
Bonitarea cad a terenurilor- intre metodele cunoscute de bonitare cadasatrala a terenurilor
agricole se numara si cea care foloseste drept criteriu impartirea terenurilor dupa grad de fertilitate
in cinci clase diferite . Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definite de
totalitatea insusirilor fizice , chimice si biologice care asigura plantelor cantitatile de substante
nutritive in timpul perioadei de vegetatie , toate terenurle cultivate cu o fetilitate naturala si una
artificiala. Bonitarea cadastrala a terenurilor mai tine cont si de conditiile de clima, relief si
hidrologie. Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a ternurilor e necesar ca pe planul cadastral adus
la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la
dosarul lucari de cartare pedologica(stationara).





















Bilet 6

1.Partea economica a Cadastrului General-scopul partii economice si bonitarea cadastrala
a terenurilor-generalitati privind solurile si clasificarea lor.
Prin activitatea cadastrului general se urmaresc doua scopuri principale :
a. furnizarea catre institutiile publice si proprietarii de imobile a datelor cu privire la
partea cantitativa a drepturilor reale de proprietate.
b. Furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa a
imobilelor in vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscale
Partea economica a cadastrului general cuprinde un ansamblu de metodologii, de stabilire a
valorilor economice a imobilelor.Aceste metode se numesc metode de bonitare cadastrala.
Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se enumera si cea
care foloseste drept criteriu, impartirea teritoriului tarii in cinci zone agrogeografice.
Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea
insusirilor fizice, chimice si biologice care asigura plantelor cantitati de substante nutritive in timpul
perioadei de vegetatie. Toate terenurile au o fertilitate naturala si una artificiala Fertilitatea
naturala se formeaza in procesul de geneza a solului .
Fertilitatea artificiala( culturala) se realizaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia
naturala a solului prin masuri agroameliorative
La incadrarea terenului in cele 5 clase de calitate s-au luat in vedere : grosimea profilului de
sol, grosimea orizontului de humus, textura si continutul de schelet, valoarea reactiai Ph, natura si
insusirile rocilor-mama, adancimea apei freatice si compozitia chimica a acestora, interventia omului
cu lucrari de imbinatatiri funciare .
Impartirea solului in 5 clase, dupa gradul de fertilitate :
Clasa intai : soluri cu fertilizare foarte buna(cele care se preteaza la orice categorie de
folosinta agricola, nu necesita lucrari de if, soluri profunde care au un orizont de humus bine
dezvoltat cu textura luto-nisipoasa sau lutoasa, fara continut de schelet, slab acida si slab alcalina,
nu se manifesta nici un proces de degradare ca podzolire, saturare, eroziune sau mlastinizare.)
Clasa 2 : solurile cu fertilitate buna(pretabilitate la toate plantele cultivate, orizontul de
humus mai putin dezvolt, textura variaza de la nisipi lutos pana la lutos-argilos, procese incipiente
de podzolire, salinizare, eroziune, mlastinizare.)
Clasa 3 : soluri cu fertilitate mijlocie.( incep sa apara procese evidente de degradare,
pretabilitatea pentru arabil este diminuata, orizontul de humus slab dezvoltat, textura variaza de la
nisip-lutos, pana la argilo lutos, relieful este colinar, iar drenajul solului-nesatisfacator) ;
Clasa 4 : soluri cu fertilitate slaba( degradare puternica, folosirea ca arabil este foarte
redusa, se preteaza la plantatii de vii,pomi si pajisti, in marea majoritate necesita lucrari de if, in
special de combatere a eroziunii continutului)
Clasa 5 : soluri cu fertilitate foarte slaba : (roci ajunse la suprafata, au in general conditii
nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor, cele mai potrivite folosinte fiind : pasunile, fanetele
,livezile, : necesita lucrari de combatere a eroziunii solului sau lucrari hidroameliorative.)
Bonitarea terenurilor agricole nu se bazeaza doar pe fertilitatea solului ci si pe factorii de
clima, relief si hidrologie.

7. Drepturile tabulare care se inscriu in cartea funciara:
Dreptul de superficie se incrie in folosul titularului in partea a treia a cartii funciare de
proprietate , aratandu-se totodata cartea funciara in care s-a inscris dreptul de superficie ca un corp
funciar de sine statator. Imobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie se inscrie cu
acelasi nr de parcela insotit de un indice a dreptului de proprietate .
In cazul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alcatuiesc
corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela , se va alcatui un corp funciar din parcela sau
numai din partea de parcela grevata cu dreptul de superficie.
Dreptul de servitute, uzufrcut ,usul si abitatia au drept obiect numai o parte dintr-o parcela ,
aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan. Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a
fondului dominant.
Dreptul de ipoteca- se poate inscrie numai asupra unui corp funciar , in intregul sau asupra
unui proprietar. Daca ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament , ea va fi inscrisa atat
asupra acestora cat si asupra partii comune indiviza cuvenita proprietarului ipotecat. Dreptul la
ipoteca se inscrie pt o anumita suma de bani aratandu-se catitatea dobanzii. Dobanzile
conventionale si legale pe ultimii 3 ani vor avea rang de ipoteca. Cheltuielile de judecata si urmarile
vor avea rangul dreptului de ipoteca , pana la suma maxima inscrisa pt asigurarea lor.
In cazul in care din inscrisul doveditor al vanzarii se dovedeste ca pretul nu a fost platit sau
nu a fost primit in intregime , dreptul de ipoteca legala pt garantarea pretului datorat , se inscriu din
oficiu in folosul vanzatorului, daca vanzarea a fost rezolvata acest drept se va radia din oficiu.