Sunteți pe pagina 1din 19

MANAGEMENTUL NTREI NERI I SI REPARRI I

UTI LAJ ELOR


11.1. Consideratii generae
n lucrarile de specialitate romnesti, doar termenul de mentenanta este relativ nou, el definind
activitati care fac parte din categoria celor mai uzuale si mai cunoscute practicate cotidian n
mediul industrial nca din cele mai vechi timpuri. Totusi, mentenanta cunoscuta n Romnia ca
ntretinerea si repararea utilajelor reprezinta nu numai o denumire, un termen nou, ci o abordare
superioara a activitatilor specifice care au ca scop mentinerea performantelor bunului utilizat,
complectate cu metode specifice si integrate ntro conceptie sistemica cu activitati logistice,
administrative si manageriale astfel nct eficienta economica sa fie permanent mbunatatita.
!istemele defecte conduc la rezultate neprevazute si nedorite, care chiar daca nu un
caracter catastrofic creeaza disconfort, induc inconveniente si genereaza pierderi care n final se
materializeaza n costuri suplimentare deloc de neglijat. "u ne putem nchipui tehnica militara,
lansatoarele de rachete, comple#ele produse aerospatiale sau sistemele hidraulice ale satelitilor
dect functionnd ireprosabil, dar totodata nu putem ignora consecintele unei instalatii de aer
conditionat defecte dintrun birou$ salariatii lucreaza fara randament, calculatoarele se opresc. %n
studiu comparativ realizat ntre ntreprinderile britanice si cele germane, arata ca utilajele si
echipamentele engleze nu sunt corespunzator ntretinute si se defecteaza mai des, ramnnd
neproductive perioade suplimentare de timp. &efectuoasa organizare a ntretinerii
echipamentelor conduce la pierderi anuale estimate la nivelul a ''( milioane ) *+, iar remedierea
situatiei e#istente si cresterea performantelor poate fi obtinuta doar prin coordonarea unor
activitati pluridisciplinare n care sa fie incluse$ proiectarea, constructia, instalarea, e#ploatarea,
logistica, repararea si administrarea activitatilor respective.
Terotehnologia reprezinta o combinatie ntre management, finante, inginerie si alte pra
-.-g/0e ctici aplicate sistemelor fizice n scopul mbunatatirii rezultatelor economice n
perioada duratei ciclului de viata pentru un produs. n fapt, sunt identificate si selectionate
resursele fizice care pot contribui la mentinerea performantelor echipamentelor si utilajelor,
tehnica moderna fiind asociata cu o serie de masuri asiguratorii n domeniul sigurantei n
functionare a utilajelor si produselor, fundamentate pe cunoasterea n detaliu a compartimentului
sistemului si prin actiuni de mentinere la performantele stabilite printro ntretinere preventiva
corespunzatoare.
Mentenanta, n engleza fara semnificatii lingvistice, n franceza nsemnnd ntretinere
reprezinta un ansamblu de activitati destinate conservarii echipamentelor, a proprietatilor
acestora n conditiile n care ele permit satisfacerea ct mai corespunzatoare a obiectivelor
ntreprinderii. &e cele mai multe ori mentenanta este perceputa ca sistemul de ntretinere
preventiva care minimizeaza pe termen lung costurile activitatilor respective, nsa mentenanta
trebuie sa raspunda si unor obiective mi#ate foarte comple#e$ asigurarea securitatii si fiabilitatii
sistemului, eliminarea sau reducerea riscurilor n functionare, stabilitatea caracteristicilor
functionale n ciclul de viata al sistemului, continuitatea si motivatia activitatii salariatilor,
supravietuirea economica si competitivitatea ntreprinderii prin controlul cheltuielilor aferente
activitatilor respective.
1a nivel de produs mentenabilitatea reprezinta proprietatea pe care trebuie sa o posede
masina utilajul, echipamentul sau instalatia de a se mentine n stare de functionare prin
ntretinere, revizii si reparatii simple, usor de realizat, pe toata durata de viata.
2rincipalele obiective *3, ale activitatilor de mentenanta sunt$
minimizarea pierderilor economice datorita ntreruperilor si optimizarea cheltuielilor
de ntretinere si reparatie4
ma#imizarea performantelor obtinute de echipamentele din dotare, ntro maniera
continua si eficienta4
prevenirea ntreruperilor accidentale si a consecintelor acestora asupra ritmicitatii si
continuitatii activitatilor productive.
2entru a avea certitudinea ca obiectivele nominalizate vor fi realizate trebuie efectuate o
serie de activitati specifice dintre care cele mai relevante constau n$
nca din faza de proiectare asigurarea cresterii posibilitatilor de inspectie a
starii echipamentelor si a schimbarii usoare a componentelor de uzura4
amplasarea corespunzatoare a echipamentului astfel nct ntretinerea si repararea sa
poata fi efectuata fara dificultati4
organizarea procesului productiv astfel nct sa fie previzionate stocuri intermediare
care sa asigure continuitatea productiei pe perioada ntreruperilor4
optimizarea tehnologiei de ntretinere si reparatie, astfel nct durata de interventie sa
fie ct mai mica, reducnd timpii de ntrerupere a echipamentelor de lucru4
realizarea unui program de ntretinere preventiva care printrun sistem de inspectii
planificate si prin schimbarea unor elemente critice, de uzura, pot reduce probabilitatea
de ntreruperi accidentale.
ntretinerea si repararea utilajelor utilizeaza o serie de notiuni fundamentale, pe care le
vom defini sumar pentru a putea ntelege logica sistemului de mentenanta.
Defectul reprezinta acea stare a sistemului n care satisfactia n munca si performantele
obtinute nu sunt la standardul acceptat. %n autoturism care n anumite conditii consuma
sistematic 3 l56(( 7m, n loc de /,' l56((7m performanta specificata n cartea tehnica, este un
echipament defect.
Siguranta n functionare reprezinta probabilitatea ca o parte din echipament sau
echipamentul nsusi sa functioneze corect, fara defecte, pe perioada de timp prestabilita.
!iguranta n functionare este evidentiata de o serie de parametrii fundamentali$ fiabilitatea,
mentenabilitatea, disponibilitatea si securitatea avnd ca obiectiv mentinerea calitatii produsului
sau a sistemului pe toata durata ciclului de viata la un pret corespunzator. n domeniul sigurantei
n functionare a sistemelor si a echipamentelor persista grave lacune care prejudiciaza rezultatele
economice ale ntreprinderilor, stare relevata si de slaba perceptie a notiunii de fiabilitate,
indicatorul cel mai utilizat n siguranta n functionare.
Fiabilitatea produsului reprezinta probabilitatea matematica ca un produs sasi realizeze
functiunea ntrun mediu dat, pe timpul unei durate sau a unui numar de cicluri de functionare
prestabilite. n atare conditii, fiabilitatea reprezinta inversul defectului iar ameliorarea sa impune
adoptarea unor atitudini responsabile la nivel de proiectanti, e#ecutanti si utilizatori.
1iteratura de specialitate *6, *', mentioneaza cinci cai prin care poate fi marita siguranta
n functionare a sistemelor$
6. 8resterea sigurantei n functionare a componentelor sistemului.
0. 9sigurarea redundantei n sistem.
.. 2roiectarea si implementarea unui sistem de ntretinere preventiva.
-. %tilizarea inventarului de antecedente pentru a identifica stadiul sistemului si tipurile
de evenimente probabile.
'. &imensionarea capacitatilor de ntretinere si reducerea timpilor de stagnare.
66.0. 8resterea sigurantei n functionarea sistemelor
:ajoritatea sistemelor sunt compuse din componente individuale interconectate serial, fiecare
element fiind caracterizat prin rolul, functiunile, caracteristicile, performantele si calitatea
e#ecutiei. &aca, dintrun oarecare motiv un component se defecteaza, tot sistemul poate fi defect,
adica performantele standard nu mai sunt asigurate partial sau n totalitate. %nitatea de baza
pentru masurarea sigurantei n functionare este rata defectelor R& care masoara procentajul de
defecte din numarul total de produse testate$
R&;<= >
&aca raportam rata defectelor la un timp de serviciu prestabilit R&;T= avem$
R&;T= > defect5unitate5ora
n care$
TT ? reprezinta timpul total
T" ? reprezinta timpul n afara functionarii
%n alt indicator, deosebit de util, l reprezinta timpul mediu ntre doua defecte$
T:2& > unitate5ani5defect
Exemplu: 0( de instalatii de aer conditionat care sunt utilizate pentru reactoare nucleare,
construite pentru 6((( ore de functionare, au fost testate, si doua produse sau defectat$ una dupa
0(( de ore, iar alta dupa /(( de ore de functionare. 2e baza rezultatelor obtinute cte defecte se
pot produce daca alte 0( de instalatii sunt utilizate pe perioada unui an @
9vem$
R&;<= >
R&;T= >
n care$
To > TT ? T"
TT ? timpul total 0( # 6((( > 0(((( ore
T" ? timpul nefunctional 3(( A -(( > 60(( ore
R&;T=>
iar
T:2& >
Baloarea C-.- unitati5an5defect reprezinta timpul mediu ntre doua defecte care se poate
considera pentru grupul de unitati ;0( n cazul nostru= n timpul a mai multor ani de serviciu.
9ceasta valoare nu reprezinta durata de viata asteptata de la un produs luat individual.
&upa cum am prezentat anterior, fiabilitatea produsului reprezinta principalul indicator al
sigurantei n functionare, probabilitatea matematica ca un produs sasi realizeze functiunea ntr
un mediu dat. 9meliorarea fiabilitatii sistemului reprezinta o preocupare primordiala pentru o serie
specialisti$ proiectanti, cercetatori, ingineri, economisti, caile cele mai utilizate n acest demers
fiind$
ameliorarea cercetarii si proiectarii componentelor sistemului4
simplificarea sistemului4
ameliorarea procesului productiv4
ameliorarea controlului de calitate4
testarea componentelor si a sistemelor4
realizarea unei ntretineri periodice preventive4
optimizarea e#ploatarii componentelor si a sistemului4
instalarea de sisteme n paralel.
!iguranta n functionare a sistemului depinde de siguranta n functionare a fiecarui element
component, chiar daca valoarea intrinseca a acestor elemente nu depinde de alt element
component. n figura 66.6 se evidentiaza faptul ca siguranta n functionare a sistemului ;pe
verticala= este dependenta de numarul componentelor si valoarea sigurantei de functionare a
acestora. &aca sistemul este format dintrun singur component, siguranta n functionare a
sistemului este egala cu siguranta n functionare a elementului respectiv. &aca sistemul are '(
componente fiecare cu o rata de siguranta de CC,'<, pentru ntregul sistem siguranta n
functionare are o valoare mult mai redusa de +3<4 daca sistemul are 6(( de componente fiecare
cu o siguranta n functionare de CC,'< pentru ntregul sistem siguranta n functionare este doar
de /(<. n nomograma se prezinta siguranta n functionare a unor sisteme comple#e care avnd
sute de componente cu o fiabilitate destul de ridicata, totusi pe ansamblul produsului rezultatele
sunt total nesatisfacatoare.
Digura 66.6 ? !iguranta n functionare a sistemului
&aca pentru fiecare element component putem identifica si specifica propria rata de
siguranta n functionare ;fiabilitatea R
i
= vom determina si rata sistemului R
s
prin formula$
R
s
> R
6
E R
0
E R
.
E F E R
n
De exemplu$ !a presupunem ca utilizam un sistem de relee format din trei componente
nseriate ;fig. 66.0= cu sigurante n functionare specifice R
6
> (,C4 R
0
> (,3 si R
.
> (,CC.
R
6
> (,C R
0
> (,3 R
.
> (,CC
Digura 66.0 ? !istem de relee nseriate
Rata de siguranta n functionare a ntregului sistem este$
R
s
> R
6
E R
0
E R
.
> ;(,C= E ;(,3= E ;(,CC= > (,+6.
Baloarea (,+6. reprezinta fiabilitatea sistemului de relee nseriate
11.! Asig"rarea red"ndantei
Redundanta reprezinta o actiune tehnica prin care se creste siguranta n functionare a sistemului
prin asigurarea n constructia sistemului a unor elemente adjuvante care vor lucra prelund
functiunile n conditiile de defectarii elementelor de baza. Gnstalarea de componente sau sisteme
n paralel reprezinta consecinta demersurilor de asigurare a redundantei, o metoda preventiva
care n conditiile defectarii unui component permite utilizarea imediata a unui component similar
montat n paralel cu cel defect. :etoda se utilizeaza mai ales n conditiile n care cu toate
masurile luate pentru marirea sigurantei n functionare a componentelor, valoarea finala obtinuta
pentru ansamblu nu satisface, sistemului trebuind sa i se asigure din ratiuni tehnice, economice
sau de securitate o rata de siguranta superioara. &eci, lnga un component cu o rata de siguranta
de 3(<, vom monta n paralel un component identic, cu aceeasi rata de siguranta care va lucra
doar cnd primul component se va defecta. Rata de siguranta n functionare a sistemului careia i
sa asigurat redundanta reprezinta probabilitatea primului element de a lucra corect la care se
adauga probabilitatea celui deal doilea element de a lucra corect corijata cu probabilitatea ca
acesta sa nu lucreze$

n care$
rata de siguranta a unui bloc cu redundanta
rata de siguranta a elementului de baza
rata de siguranta a elementului redundant
Exemplu$ !a presupunem ca la e#emplul anterior ;fig. 66.0= rata sigurantei n functionare a
sistemului format din cele trei relee este total necorespunzatoare, iar performantele releelor
componente nu mai pot fi mbunatatite. Dirma doreste sa mareasca siguranta n functionare a
sistemului, prin asigurarea redundantei pentru primele doua elemente componente.
!istemul de relee cu asigurarea redundantei va avea constructia din fig. 66.., n care sau
introdus n paralel cu elementele de baza cte un element suplimentar identic pentru primele
doua componente.
Digura 66.. ? !istem de relee cu asigurarea redundantei
8onform formulei prezentata anterior avem$
R
s
> *R
6
A RH
6
;6 ? R
6
=, E *R
0
A RH
0
;6 R
0
=, E R
.
>
*(,C A (,C;6 ? (,C=, E *(,3 A (,3;6 ? (,3=, E (,CC > (,C-
&eci, prin asigurarea redundantei pentru primele doua componente firma a reusit sa creasca
siguranta sistemului de la (,+6. la (,C- desigur cu cheltuielile suplimentare care trebuie sa fie
justificate de performanta astfel obtinuta.
66.-. 2roiectarea si implementare unui sistem de ntretinere preventiva
ntretinerea este de doua categorii$ preventiva si accidentala. ntretinerea preventiva */, mentine
sau creste performantele echipamentelor prin inspectii de rutina si prestarea unor servicii care
mentin utilajele si echipamentele de conditii corespunzatoare4 ea presupune proiectarea si
implementarea unui sistem care sa poata prevedea potentialele defecte declansnd o serie de
masuri corective sau de schimbare ce vor preveni ntreruperile sau pierderea performantelor.
&eci, ntretinerea preventiva reprezinta un mecanism tehniceconomicuman care are menirea de
a mentine sistemul productiv la performantele proiectate, crescnd competitivitatea ntreprinderii
printro eficienta ridicata.
ntretinerea accidentala reprezinta actiunile de remediere prestate pe un echipament defect care
trebuie reparat n conditii de urgenta sau dupa anumite prioritati stabilite de conducerea
administrativa.
Digura 66.- ? Ivolutia ratei defectelor n timp
2entru a stabili care tip de
ntretinere trebuie aplicat n conditiile concrete, specifice fiecarui sistem productiv trebuie sa
definim ce tipuri de defecte apar n perioada de viata a unui echipament ;produs= si distributia
acestora ;figura 66.-=. 8ea mai mare rata a defectelor este specifica perioadei initiale cunoscuta
sub denumirea de moarte infantila, cu pene ;defecte= precoce datorate mai ales procesului de
montaj, a transportului etc. reprezentata printro curba e#ponentiala negativa, zona 9J. %rmeaza
o zona cu defecte rare J8 cu o rata relativ constanta si urmnd o distributie de tip 2oisson. Kona
defectelor de uzura 8&, are o distributie urmnd legea normala, putin asimetrica, datorata n
primul rnd erodarii echipamentului n urma e#ploatarii n timp. &efectele numeroase din zona
9J reprezinta e#plicatia pentru rodarea produselor nainte de a fi comercializate iar alte
ntreprinderi asigura o perioada de garantie ;de la C( de zile la . ? ' ani=, termen n care aceste
defecte sunt depistate si eliminate. !tatistic, este demonstrat ca o serie de defecte din zona 9J nu
se datoreaza fiabilitatii scazute a produsului, cauza o reprezinta unele manevre inabile si chiar a
unei utilizari improprii, posibil de evitat prin pregatirea si selectionarea personalului operativ.
%rmeaza o perioada de timp relativ lunga J8 ncare distributia ratelor de defecte poate fi
determinata probabilistic. &aca marja, distributia, este relativ mica, putem spune ca rata
defectelor are o valoare standard bine definita, care creaza premisele implementarii unei ntretineri
preventive cu un sistem de programare eficient.

Digura 66.' ? 8ele mai frecvente rate de distributii ale defectelor
n figura 66.' sunt prezentate cele mai frecvente distributii ale ratelor de defectare la utilajele si
echipamentele de lucru specifice ntreprinderilor industriale.
8azul a, reprezinta o distributie 2oisson, cea mai favorabila introducerii unui sistem de
ntretinere preventiva pentru ca defectele se succed la intervale apro#imativ constante.
8azul b, reprezinta o distributie tipica pentru masinile si utilajele a caror elemente
componente au sigurante de functionare diferite, iar unele cu o siguranta sub performantele
solicitate produsului finit. &efectele apar mai ales la nceputul perioadei de funtionare.
8azul c reprezinta o distrbutie, specifica masinilor care necesita ajustari foarte fine4 daca
ajustarile sunt realizate corespunzator, defecte pot aparea dar dupa un timp de e#ploatare foarte
ndelungat.
&aca se doreste proiectarea si implementarea unei politici de ntretinere preventive, decizia
are un caracter preponderent economic$ este sau nu rentabila@ Relatiile dintre ntretinerea
preventiva sau ntretinerea accidentala prin repararea defectelor si costurile pe care le genereaza
sunt ilustrate n figura 66./.
Digura 66./ ? 8osturile totale de ntretinere
Teoretic, cheltuielile efectuate cu ntretinerea preventiva maresc durata de functionare a
echipamentului si deci sunt evitate o serie de reparatii accidentale, numarul defectelor fiind redus
simtitor sau chiar anulate. &aca numarul defectelor este foarte mic, chiar n cazul lipsei
ntretinerii preventive, costurile aferente reparatiilor accidentale sunt relativ reduse si este logic
sa e#ploatam utilajul pna se strica, sal reparam si apoi sal utilizam n continuare. !e poate
conchide ca optiunea de a implementa sau nu un sistem de ntretinere preventiva depinde de
numarul de defecte, de distributia lor, de consecintele acestora si de costurile cu reparatiile.
9stfel, conducatorul va trebui sa analizeze si sa gaseasca un echilibru ntre doua categorii de
consecinte$
daca creste costul ntretinerii preventive scade numarul de defecte4
daca nu e#ista ntretinere preventiva, cresc defectele, cresc costurile pentru reparatiile
accidentale.
&in figura care cumuleaza cheltuielile de ntretinere rezulta ca, peste punctul de intersectie al
celor doua costuri ;notate cu G= este de preferat, datorita costurilor mai reduse, sa abandonam
sistemul de ntretinere preventiva si sa reparam utilajele cnd se defecteaza.
ntro analiza de acest tip problema o reprezinta posibilitatea de a cuantifica corect
costurile reparatiilor, pentru ca rareori se pot identifica toate pierderile, o parte dintre ele sunt
ignorate pentru ca nu sunt direct legate de defectiunea si perioada respectiva. Lrict de mici si
neimportante par la prima vedere, toate consecintele trebuie inventariate$ costul stocari pieselor
de schimb, nemultumirea clientilor, scaderea moralului operatorilor etc. 8uantificnd
toate costurile asociate timpului de stationare, conducatorul poate calcula ntro maniera
economica nivelul optim al activitatii de ntretinere, datele necesare unui demers logic fiind
ndreptate spre identificarea unor elemente fundamentale$ probabilitatea defectelor, timpii de
reparatii si cheltuielile de ntretinere sau reparatie.
8alculul oportunitatii ntretinerii preventive se realizeaza dupa un algoritm *-, format din
urmatoarele etape$
6M 9naliza defectelor si istoricul reparatiilor4
0M 8alculul probabilitatii defectelor.
.M 8alculul costului probabil al repararii accidentale.
-M 8alculul costului ntretinerii preventive.
'M 8ompararea rezultatelor si adoptarea deciziei.
Exemplu$ L firma de pariuri electronice are un computer pentru procesarea datelor. n ultimele
0( de luni calculatorul a fost defect dupa cum urmeaza$
"umar de defecte lunare "umarul de luni Drecventa defectelor
( - -50( > (,0
6 3 350( > (,-
0 / /50( > (,.
. 0 050( > (,6
n fiecare perioada n care computerul a stat firma a estimat ca a pierdut .(( u.m. n reparatie si
ntreruperea afacerii. L firma de calculatoare propune un sistem de ntretinere preventiva care
costa 00( u.m. lunar si care reduce numarul de defecte la unul pe luna. 8are va fi optiunea firmei
de pariuri@
Daza 6. 8alculul probabilitatii numarului de defecte, daca firma continua sa lucreze ca nainte$
>
> ;(=E;(,0= A ;6=E;(,-= A ;0=E;(,.= A ;.=E;(,6= > 6,- defecte5luna
Daza 0. 8alculul costului probabil daca nu se contracteaza ntretinerea preventiva$
8ost probabil > > 6,. E .(( > .C( u.m5luna
Daza .. 8alculul costului probabil cu ntretinere preventiva$
8ost probabil > >
> 00( A ;6=E;.((= > '0( u.m.5luna
Daza -. 8ompararea rezultatelor obtinute. Iste evident ca un sistem de ntretinere preventiva nu
se justifica economic4 el sar putea contracta n cazul n care costul sistemului de ntretinere lunar
nu ar depasi C( u.m. sau daca firma de calculatoare asigura toate ntretinerile si reparatiile la un
cost lunar de ma#im .C( u.m.
I#emplul prezentat reprezinta un caz singular, majoritatea ntreprinderilor industriale avnd n
dotare mai multe echipamente tehnologice de acelasi tip, parcul de echipamente reprezentnd o
baza justificativa si asiguratorie a capacitatii productive necesare pentru satisfacerea cererilor
clientilor. n aceste conditii costul de ntretinere si reparatie se determina cu o formula generala
de tipul $
;8ost= >
"umarul asteptat de defecte cumulat n timp, notat cu J, se poate determina cu ajutorul
ecuatiei$
unde
" ? reprezinta numarul de echipamente, utilaje
2 ? probabilitatea de defectare pe perioada unei luni date dupa ntretinere preventiva.
2
n
? reprezinta probabilitatea ca masina sa se defecteze accidental dupa ntretinere n a na
luna4 daca ntretinerea preventiva a fost realizata n luna a .a pentru o masina, n perioada a -a
avem 2
6
probabilitatea ca ea sa se defecteze, iar n a 'a luna avem probabilitatea 2
0
sa se
defecteze, etc.
n ? reprezinta numarul de perioade de timp, n general o luna calendaristica.
Exemplu$ L firma are n dotare ' masini de multiplicat care din timp n timp se defecteaza.
!erviciul economic propune ca pentru cele cinci masini sa fie promovata o politica de ntretinere
preventiva de baza cu o valoare de 6(( u.m. pentru o vizita. &aca orice masina se defecteaza
costul de avarie, reparatie accidentala, este n medie de 0'( u.m. n care sau calculat pierderile
de capacitate si costurile cu reparatia. nregistrarile arata ca probabilitatea de aparitie a
defectiunilor dupa o reparatie sunt$
1uni pna la prima
defectiune dupa o reparatie
2robabilitatea
de defectiune
6 (,0
0 (,6
. (,.
- (,-
!a se determine politica optima de ntretinere preventiva
2olitica pentru o luna
"umarul de defecte asteptat$
J
6
> "E 2
6
> ;'= E ;(,0= > 6

2olitica pentru doua luni.
Dirma va decide sa verifice echipamentele la doua luni iar numarul asteptat de defecte
J
0
are structura$
J
0
> ";2
6
A 2
0
= A J
6
2
6
Gnterpretarea formulei$ numarul asteptat de defecte pe timp de doua luni J
0
este egal cu
numarul total de utilaje ponderat cu suma probabilitatilor ca n acest timp ;doua luni= utilajele sa
se defecte ;2
6
A 2
0
= adunat cu numarul asteptat de masini care va cadea n prima luna J
6
care este
posibil sa se defecteze din nou si n luna a doua 2
6
;nainte ca planificarea reparatiei sa fie
efectuata=
J
0
> ";2
6
A 2
0
= A J
6
2
6
> 'E;(,0 A (,6= A ;6=E ;(,0= >
> 6,+ defecte5doua luni
"umarul mediu de defecte pe luna$ 6,+50 > (,3' defecte5luna
8ostul ntretinerii preventive a doua luni$ 6(( u.m.50 >'( u.m.5luna
6. 2olitica de ntretinere la trei luni. !imilar avem
J
.
> "E;2
6
A 2
0
A 2
.
= A J
0
2
6
A J
6
2
0
>
> 'E;(,0 A (,6 A (,.= A ;6,+=E;(,0= A ;6=E;(,6= >
> .,-- defecte5trei luni
0. 2olitica de ntretinere la fiecare patru luni.
J
-
> "E;2
6
A 2
0
A2
.
A 2
-
= A J
.
2
6
A J
0
2
0
A J
6
2
.

> /,6'3 defecte5patru luni
Dirma va alege politica de ntretinere preventiva la fiecare doua luni care conduce la costurile
totale cele mai mici.
n concluzie, ntretinerea preventiva este propice daca$
defectiunile se produc cu o probabilitate cunoscuta si pe baza unei legi normale
de distributie4 cunoscnd distributia putem determina momentul ntretinerii preventive4
siguranta n functionare a sistemului nu satisface utilizatorul si ea impune o
ntretinere preventiva4
costurile repararilor accidentale sunt mari si consecintele sunt deosebit de
nefavorabile chiar catastrofice.
L atentie deosebita trebuie acordata si activitatilor de inspectie care se ncadreaza doar partial n
sistemul ntretinerii preventive
Ichipamentele trebuie inspectate periodic pentru a determina tipul ntretinerii sau reparatia care
poate sa readuca performantele la cotele initiale. 9ceste inspectii se realizeaza de multe ori
vizual, dar si prin masuratori, ncercari si proceduri tipice, determinnd o serie de caracteristici
fizice ale echipamentelor. !nspectia scoate n evidenta posibilitatea ca echipamentul sau un
element constructiv sa fie defect ct mai curnd. Lperatiile de inspectie consuma timp si resurse
financiare, astfel nct dimensionarea lor ca timp si frecventa trebuie sa constituie o preocupare
consecventa pentru conducatori.
&aca$
T
T
? reprezinta timpul total de ntreruperi pe perioada analizata
T
i
? reprezinta timpul de ntrerupere pentru o inspectie
T
s
? reprezinta timpul de ntrerupere pentru o reparatie
" ? reprezinta numarul de inspectii pe perioada analizata
N ? o constanta specifica fiecarui element
!e poate considera ca timpul de ntreruperi pe perioada considerata este format din timpii
prevazuti pentru inspectii si timpii de ntreruperi datorate operatiilor, invers proportionale cu
inspectiile efectuate$
"umarul de inspectii ", care minimizeaza functia descrisa mai sus se obtine cu relatia
&e e#emplu$ daca pentru un echipament sa determinat N > 0 t
s
>(,C saptamni si t
i
>(.0
saptamni, avem
66.' 8resterea capacitatii de reparatie
&in pacate, e#ista numeroase situatii n care siguranta n functionare a echipamentelor nu este la
nivelul dorit, iar ntretinerea preventiva nu se dovedeste a fi rentabila, singura solutie n a repara
cupromptitudine defectele o reprezinta dezvoltarea capacitatii de reparatie$ conducatorii vor trebui
sa dimensioneze un sistem care sa reintroduca prompt n lucru echipamentele defecte la
performantele care le caracterizeaza, gestionnd o multitudine de activitati care au ca scop$
pregatirea si specializarea operatorilor care lucreaza pe echipamente si utilaje4
determinarea resurselor necesare repararii utilajelor ;personal specializat, scule,
instrumente, piese de schimb=4
cresterea acuratetei si abilitatii responsabililor n stabilirea prioritatilor si a
planurilor de reparatii4
dimensionarea stocurilor de piese de schimb4
cresterea promptitudinii n identificarea cauzelor defectelor4
abilitatea de a concepe cai pentru marirea sigurantei n functionare a
echipamentelor.
!e impune dezvoltarea unei politici participative ;fig. 66.+= n managementul ntretinerii, n care
operatorii depasesc faza de Oobservare, curatare, verificare implicnduse direct n repararea
propriului utilaj.
tttsj
ntretinerea preventiva costa mai putin daca o responsabilizam spre stnga
8ompetenta ntretinerii creste daca o gestionam dinspre dreapta
Figura ""#$ % Managementul participativ n ntretinerea si repararea utila&elor
66./. Gndicatori de evaluare a ntretinerii si repararii utilajelor
2roductivitatea muncii reprezinta un indicator utilizat si n evaluarea managementului
ntretinerii4 de la formula generala$
2roductivitate >
pentru ntretinerea si reparatia utilajelor se utilizeaza urmatoarele variante$
a= 2roductivitatea ntretinerii >
b= 2roductivitatea ntretinerii >
c= 2roductivitatea ntretinerii >
9lta categorie de indicatori, mai apropiati de managementul ntretinerii si repararii sunt$
1. Eficienta utilizarii masinilor determinata prin numarul de ore operationale$
Ificienta utilizarii masinilor >
n care$
9 ? reprezinta orele total posibile de lucru ;0-h5zi=4
J ? reprezinta orele neplanificate de lucru4
8 ? reprezinta orele de reparatii planificate4
& ? reprezinta orele de reparatii neplanificate dar efectuate.
Ificienta trebuie sa tinda spre valoarea 6.
#. Eficacitatea ntretinerii preventive, se poate determina cu formula$
11.$. Gestionarea %ntretinerii si re&ararii "tia'eor (" a'"tor" &rogra)eor
s&e(iai*ate
2entru a face fata sporului de productivitate impus de legile economiei de piata, echipamentele
sunt automatizate, robotizate, legate n sisteme ct mai comple#e. Lricte masuri ar fi luate
elementele componente ale echipamentului au o limita de fragilitate mai ales fata de o serie de
agresiuni inerente$ uzura, coroziune, socuri, manevre inadecvate, etc. 8ostul direct al ntretinerii
reprezinta, dupa unele calcule riguros efectuate, apro#imativ -< din cifra de afaceri a
ntreprinderii, dar daca se iau n considerare si consecintele indirecte acest procent creste ntro
maniera semnificativa, pna la +3<. 2entru o perioada scurta de timp achizitia unui program
soft care sa gestioneze activitatile de ntretinere si reparatii poate parea o cheltuiala mare, dar
actiunea reprezinta o sursa de profit pe termen lung. Jeneficiile asteptate sunt$
6. 'resterea disponibilitatii utila&elor4 disponibilitatea reprezinta aptitudinea ca masina sa fie
n starea dorita la momentul n care trebuie sa e#ecute functionarea productiva specifica.
!tapnirea evolutiei disponibilitatii echipamentelor din dotare reprezinta un element cheie al
eficientei productiei realizate.
0. Rationali(area stocului de piese de schimb stiind faptul ca stocul reprezinta resurse
financiare imobilizate. !tocurile sunt compuse din multe piese fara miscare timp ndelungat, iar
costurile de stocare ajung uneori chiar la 0(.(< din valoarea pieselor respective. 8hiar si n
astfel de conditii, tendinta actuala este tot de a creste stocurile mai ales la piesele critice, vitale.
2rogramele de optimizare judeca att ratiunile tehnice ct si cele economice care pot determina
conservarea pieselor de schimb.
.. )ptimi(area costurilor de productie. 2rogramele pot determina cu promptitudine costurile
directe si indirecte datorate ntretinerii sau nentretinerii preventive a echipamentelor din dotare.
-. *relungirea duratei de viata a echipamentelor ca urmare a aplicarii unei politici de
ntretinere corespunzatoare.
Dunctiunile principale pe care trebuie sa le realizeze un program de gestionare a ntretinerii si
repararii ;fig. 66.+= echipamentelor pe calculator sunt$
crearea unei baze de date tehnice cu privire la echipamentele din dotare ;structuri
arborescente, legaturi ntre echipamente=4
ntocmirea unor procese tehnologice si proceduri de interventii4
centralizarea cererilor de interventii ;evenimente, istoric=4
planificarea cererilor de interventii ;tehnologiile, timpii, resursele=4
urmarirea realizarii interventiilor4
repertoar al pieselor de schimb ;cantitati, furnizori, timp de aprovizionare=4
optimizarea stocurilor de piese de schimb si a aprovizionarii4
urmarirea analitica si bugetara a interventiilor ;costuri=4
analize integrate$ arbori de diagnostic, analiza 9:&I84
statistica care sa evidentieze stari, frecvente, date, histograme, rapoarte, diagrame,
asistenta statistica.
&ate despre echipament &ate despre
resurse
&ate
despre
ntretinere
Ichip
ament
Gstoric ntretine
re
preventi
va
!cule,
piese,
materia
le
2ersonal Tehnologi
i
&escri
ere
8apac
itate
8ost
2iese
compo
nente
!patiu
1ocali
zare
:odificari
&efecte majore
8osturi ntretinere
Gnstructi
uni
:aterial
e
Timpi
standard
8osturi
&escri
ere
"ume 2roceduri
2ret Brsta !pecializa
ri
%zura !peciali
zare
:ateriale
1ot
optim
9bilitati !ubcontra
ctari
!toc
sigur
8oncedi
u
!tatistici,
frecvente
8ontrolul activitatilor Rapoarte
speciale
2rograme de
ntretinere
8osturi :ateriale 9ngajati Tendinte
9nalize
statistice
Lrdine de lucru
2lanificari de
activitati
9chizitii piese
ntretinere
2iese
Retributii
!tagnari
%zura
2reviziuni
!tocuri
2roductivitate
Ificienta
Dig. 66.C 2rincipalele functiuni ale unui program de ntretinere si reparare a echipamentelor
8918%19TLR

Jibliografie
6. 9nderson. &., +n !ntroduction to Management Science, Pest 2ublishing
8ompanQ, ".R., 6CC6.
0. 9rmstrong, :., , + -andboo. of Management Techni/ues, 0
th
Idition,
Nogan 2age, 1ondon, 6CC'.
.. Juffa, I.!., 'onducerea moderna a productiei, Iditura Tehnica,
Jucuresti, 6C+'.
-. 8order, 9., Maintenance Management Techni/ues, :cSraT Uill, ".R.,
6C+/.
'. Uill, T., *roduction0)rgani(ation Management. Test and 8ases 2rentince
Uall, 1ondon, 6CC6.
/. Uomos, T., )rgani(area si conducerea ntreprinderilor constructoare de
masini, 8urs %niversitar, G2J, Jucuresti, 6C33.
+. %.N. &epartment of GndustrQ ? Terotechnolog1 % +n !ntroduction to the
Management of *h1sical Resources, 1ondon, 6C+'.
3. Pild, R., *roduction and )perations Management, -
th
Idition, 8assell
Id. 1dt, 1ondon, 6CC6.

S-ar putea să vă placă și