Tema 1.

rolul i necesitatea mijloacelor bneti la ntreprindere

Mijloacele bneti reprezint un principal mijloc de control asupra activitii economiei,un instrument
fundamental de sporire a eficienei economiei, a rentabilitii activitiintreprinse de fiecare ntreprindere.
Rolul banilor n economie este pus n eviden de funciile pe care acestea le ndeplinescn cadrul vieii
economice. Conform teoriei obiective a valorii, banii ndeplinesc urmtoarelefuncii: msur a valorii,
mijloc de circulaie, mijloc de plat, mijloc de conservare a valorii i bani universali.
Motivaia deinerii n permanen de ctre ntreprinderi a mijloacelor bneti se datoreaz unor cauze i
mprejurri, printre care menionm:- asiurarea activitii curente: plata furnizorilor, plata salariilor, plata
dividendelor, ac!itarea dob"nzilor, ac!itarea impozitelor, etc#- pentru a putea beneficia de avantajele oferite
de anumite mprejurri conjuncturale favorabile: rabaturi acordate de furnizori, ac!iziii de bunuri i servicii
la preuri avantajoase, investiii profitabile, etc# pentru efectuarea unor pli neprevzute: apariia unor
comenzi de producie suplimentare#- pentru a avea acces la anumite nlesniri acordate din partea bncilor i
pentru a beneficia de punctaje bune n cazul n care ntreprinderea dorete s contracteze credite bancare#-
din considerente de precauie, av"nd n vedere caracterul imprevizibil al intrrilor i ieirilor de numerar.
$ntreprinderile stabile din punct de vedere financiar tind s-i formeze solduri de precauie sub form de
valori mobiliare foarte lic!ide i cu rad mic de risc.
Tema 2. incasrile i plile bneti a activitii operaionale,
investiionale i financiare
%ncasarile si platile banesti sunt prezentate in raportul privind flu&urile M' a raportului fiscal.(in aceasta
cateorie fa) parte :
ncasrile generate de activitatea operaional includ:
ncasri bneti din v"nzri# *avansuri primite de la cumprtori +clieni,#*alte ncasri bneti, provenite
din: - v"nzarea altor active curente, dec"t produse finite#- arenda curent#- sub form de amenzi, penaliti#-
recuperarea prejudiciului material#- restituirea sumelor de la titularii de avans, etc.
ncasrile generate de activitatea investiional includ:ncasri din v"nzarea activelor pe termen
lun#*dividende din investiii financiare pe termen scurt#*dob"nzi primite din credite acordate#*suma
avansurilor ncasate pentru activele pe termen lun destinate v"nzrii#*rambursarea creditelor i
mprumuturilor pe termen lun de ctre teri#*alte ncasri bneti.
ncasrile oca!ionate de activitatea financiar sunt repre!entate de:sumele de bani obinute din
emisiunea de noi aciuni#*sume din contractarea creditelor bancare pe termen scurt sau pe termen lun, din
emisiuni de obliaiuni#*sume provenite din subvenii, sponsorizri, donaii, premii, ajutoare, .a#*sume sub
form de redevene financiare.
(in punct de vedere al coninutului lor economic plile se ordoneaz n trei rupe:
Pli generate de activitatea operaional, n cadrul crora se includ:*sumele, reprezent"nd contravaloarea
bunurilor, mrfurilor, serviciilor cumprate de la furnizori#*avansurile acordate furnizorilor n vederea unor
livrri ce se vor face n viitor#*plata salariilor i contribuii pentru asiurrile sociale#*plata dob"nzilor
pentru credite bancare#*alte pli de mijloace bneti din activitatea operaional:plata arendei curente#
ac!itarea impozitelor cu e&cepia impozitului pe venit#ac!itarea amenzilor, penalitilor, despubirilor#plata
c!eltuielilor aferente v"nzrilor altor active curente dec"t produse finite#vrsarea primelor de asiurare a
averii i a anajailor#investiii pe termen scurt#ac!itarea serviciilor i c!eltuielilor comerciale, enerale i
administrative#*alte pli.
Plile generate de activitatea investiional reflect nivelul c!eltuielilor care vor enera flu&uri de mijloace
bneti n viitor i sunt leate de: *procurarea activelor pe termen lun#*procurarea obliaiunilor#
*acordarea creditelor i mprumuturilor pe termen lun#*alte pli.
Plile ocazionate de realizarea activitii financiare se refer la:*restituirea creditelor i mprumuturilor
+n afar de dob"nzi,#*rscumprarea aciunilor proprii#*rate pltite ctre locator n cazul leasinului
-
financiar#*plata dividendelor#*alte pli
Tema ". formele de credit folosite de ntreprindere
credit comercial +-,. este imprumutul dat in bani persoanelor fizice si reprezinta o plata in rate a pretului
acordata de catre asiurat +furnizor de marfuri, vanzator,, ca o facilitate, clientilor, in baza contractului de
vanzare-cumparare inc!eiat intre ei.
+.,. credit acordat de reula cumparatorului de catre furnizor, sub forma unor vanzari de marfuri, e&ecutari
de lucrari sau prestari de servicii, urmand ca plata acestora sa se faca la o data ulterioara stabilita de comun
acord, sau avansarea anticipata de catre cumparator a unei sume furnizorului sau, urmand ca acesta sa-i
livreza ulterior, la o anumita data, marfa solicitata. %n primul caz avem de-a face cu un credit furnizor, iar in
cel de-al doilea caz cu un credit cumparator. Creditul comercial se acorda, de reula pe termen scurt.
#redit bancar /ste un contract de mprumut, doar c n cazul creditului bancar obliatoriu partea care d cu
mprumut este 'anca. +0rt. -.12 CC al RM 3fa de contractul de credit bancar se aplic reulile de la
mprumut cu unele e&cepii4,
$n cazul creditului bancar, una din pri n mod obliatoriu este o banc, iar obiect al mprumutului pot fi
doar banii.

$. #omparai avantajele i de!avantajele finanrii ntreprinderii
cu capital propriu i cel mprumutat
5entru ca o afacere s funcioneze ea are nevoie s fie finanat. 6inanarea reprezint procesul de
asiurare a unor fonduri bneti necesare desfurrii unor activiti ale unei firme, ea este abordat ca
alocare de resurse bneti, cu titlu rambursabil sau nerambursabil n condiii determinate, unor persoane
fizice sau juridice n scopul acoperirii unor nevoi economice sau sociale. $n sens mai restrns sau mai lar,
finanarea reprezint un transfer de fonduri bneti de la buetul de stat sau alte surse cu titlu nerambursabil
pentru subvenii .a. 0leerea surselor de finanare a activitii ocup locul central n activitatea firmei,
deorece capitalul, at"t cel propriu c"t i cel mprumutat comport costuri, care se reflect, n mod direct,
asupra rezultatului financiar al firmei, diminu"ndu-l. Raportul dintre capitalul propriu i cel mprumutat
determin, n mare msur, nivelul rentabilitii obinute de firm, fiindc aceste surse au costuri diferite,
fiind diferit i ordinea n care se face remunerarea capitalurilor utilizate +creditorii au prioritate fa de
acionari,.
0ceast surs de finanare reprezint cel mai frecvent punct de plecare n cazul afacerilor mici i noi.
%nstituiile financiare sunt mai puin desc!ise 7 n special n perioadele de instabilitate economic 7 firmelor
aflate la nceput dec"t cele )u o istorie de succes.
.
Capitalul propriu ofer avantajul unei siurane mai mari 7 nu va fi retras n cazul nrutirii situaiei
financiare, cum se poate nt"mpla n cazul unui credit bancar, nu este necesar e&punerea detaliat a planului
de afaceri n faa unor parteneri e&terni i nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante.5rin
urmare, aceast surs de finanare asiur fle&ibilitate,siuranta si independenta.
(ezavantajele finanrii din surse proprii sunt i ele importante: capitalul propriu este, n eneral,
destul de limitat i poate periclita dezvolt afacerii# n caz de nereusit, pierderea va fi suportat n ntreime
de ntreprinztor +sau de apropiaii si,#- firma va fi puin cunoscut de instituiile financiare i va nt"mpina
reuti n acumularea de fonduri n situaii speciale.
0vantajele surselor proprii de finanare sunt urmtoarele: meninerea independenei i autonomiei
financiare, deoarece nu se creeaz obliaii suplimentare +dob"nzi, aranii,# pstrarea capacitii firmei
de a contracta credite. (ezavantajele surselor interne de finanare sunt: fondurile proprii sunt n eneral
destul de limitate i pot fr"na dezvoltarea afacerii# n caz de nereusit, pierderea va fi suportat n
ntreime de ntreprinztor# firma va fi puin cunoscut de instituiile financiare i va putea mai reu
mobiliza fonduri n situaii speciale.
T% . r olul i clasificarea capitalului .
Capitalul reprezint ansamblul bunurilor reproductibile ale unei activiti anterioare, utilizate n
producerea de bunuri materiale i servicii destinate realizrii ca mrfuri pe pia n scopul obinerii unui
profit. /l se constituie din acele bunuri produse i acumulate care nu sunt supuse consumului final, ci sunt
utilizate de ntreprinderi pentru a produce noi bunuri economice i a le vinde cu profit.
5rin coninutul i rolul su economic, capitalul-factor de producie se delimiteaz de ceilali factori de
producie i de capitalul lic!id +bnesc sau financiar,.
(in punct de vedere al coninutului su te!nico-productiv i investiional, capitalul cuprinde acele
bunuri reproductibile care condiioneaz producerea continu i eficient a unor bunuri economice fr a
cror meninere nu se poate asiura ritmul necesar al activitii economice.
Clasificarea capitalului
Capitalurile fac parte dintre factorii de producie +natura, munca, capitalul, informaia etc.,.
0v"nd un rol de o asemenea importan, conceptul de capital, modul de formare a capitalurilor, alocarea lor
n cadrul proceselor economice, modul lor de utilizare i finalitatea utilizrii lor trebuie s fie cunoscute i
stp"nite.
5entru cunoaterea i stp"nirea acestora, capitalurile se clasific dup criterii multiple, n funcie de scopul
urmrit.
(intre aceste criterii, unele sunt de mai mare circulaie i, ca urmare, le enumerm mai jos:
- dup modul n care particip la procesele economice, se consum i se nlocuiesc, capitalurile, se clasific
n:- capitalul fi&#- capitalul circulant#
- dup coninutul lor: - capitalul economic#- capitalul permanent#- capitalul de lucru +fondul de rulment,#
- dup forma de proprietate: - capitalul propriu#- capitalul mprumutat#
- dup rolul i forma capitalului:- capital productiv#- capital financiar#
- dup modul de participare a proprietarilor la formarea capitalurilor:- capital subscris#- capital vrsat#
T&. 'lata devidentelor
1
(ecizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societatii, iar !otarirea cu privire la
plata dividendelor anuale se ia de adunarea enerala a actionarilor, la propunerea consiliului societatii.
5entru fiecare plata a dividendelor, consiliul societatii asiura intocmirea listei actionarilor care au
dreptul sa primeasca dividende.
(ividendele se platesc cu mijloace banesti, iar in cazurile prevazute de statutul societatii, se platesc cu
actiuni sau cu alte bunuri destinate consumului populatiei civile, a caror circulatie nu este interzisa sau
limitata de actele leislative.
5entru plata dividendelor fi&ate pe actiunile preferentiale poate fi constituit un fond special din contul
defalcarilor din profitul net al societatii.(ividendele pe actiunile de aceeasi clasa pot fi platite cu actiuni de
alta clasa numai in temeiul !otaririlor luate
8ermenul de plata a dividendelor se stabileste de consiliul societatii in conformitate cu statutul
societatii, insa nu poate fi mai mare de 1 luni de la data luarii deciziei cu privire la plata lor.
(ecizia cu privire la plata dividendelor de catre societatea desc!isa va fi publicata in termen de -9 zile
de la data luarii ei. (ividendele care nu au fost primite de actionar din vina lui in decurs de 1 ani de la data
aparitiei dreptului de primire a lor se trec la venitul societatii si nu pot fi revendicate de actionar.
Cota-parte din profitul net al societii, care se repartizeaz ntre acionari n corespundere cu clasele i
proporional numrului de aciuni care le aparin, constituie dividend. :ocietatea are dreptul s plteasc
dividende intermediare +trimestriale, semestriale, i anuale pe aciunile aflate n circulaie. :ocietatea nu are
dreptul s aranteze plata dividendelor.
5entru fiecare plat a dividendelor, consiliul societii asiur ntocmirea listei acionarilor care au dreptul
s primeasc dividende. $n lista acionarilor care au dreptul s primeasc dividende intermediare vor fi
nscrii acionarii i deintorii nominali de aciuni nreistrai n reistrul acionarilor cel mai t"rziu cu -9
zile p"n la luarea !otr"rii cu privire la plata dividendelor intermediare, iar n lista acionarilor care au
dreptul s primeasc dividende anuale vor fi nscrii acionarii i deintorii nominali de aciuni nreistrai
n reistrul menionat la data fi&at de consiliul societii.
T(. rolul i clasificarea investiiilor
)nvestitiile sunt o cateorie de c!eltuieli care anajeaza cel mai mult viitorul, n sensul ca de ele depind
cresterea si perfectionarea potentialului productiv al unei ntreprinderi +prin e&tindere si modernizare,,
aparitia de noi capacitati de productie ntr-o ramura sau alta a economiei. $n acelasi timp, se fac importante
c!eltuieli de investitie pt. dezvoltarea bazei materiale a activitatii social-culturale, precum si pentru
construirea de locuinte .
#lasificarea investiiilor . (up natura investiiilor avem cateorii de investiii:
-. %nvestiii corporale. :e ncadreaz n elementele de capital fi&. o %nvestiii propriu-zise, ac!izionarea de
mijloace fi&e pentru modernizare, dezvoltare, construcie, nlocuire. o %nvestiii asimilate, lucrri eoloice,
proiectare, oranizare de antier.
.. %nvestiii necorporale. o Realizarea de analize, studii i dianostic #o 6ormare i perfecionare personal o
5rorame informatice #o Cercetare i dezvoltare pentru atraerea de clieni poteniali #
1. %nvestiii financiare sau de portofoliu -Cumprarea de !"rtii de valoare +aciuni, obliaiuni, titluri de stat,
(up scopul realizrii investiiilor : o %nvestiii de cretere economic #o %nvestiii strateice #- investiii
ofensive #- investiii defensive
9. (up radul de risc : o %nvestiii cu risc minim +strateice cu aranii uvernamentale, ;o %nvestiii cu risc
redus +nlocuirea utilajelor uzate e&istente, o %nvestiii cu risc mediu +modernizare, dezvoltare,o %nvestiii cu
risc mare +costuri importante, incertitudine privind rezultatele ateptate,
2. (up relaia dintre investiia realizat i proiectul principal :o %nvestiia de baz #o %nvestiii
colaterale +ane&e, #o %nvestiii cone&e
<
*olul. +ezvoltarea economica si sociala n eneral depinde de dinamica ,volumul si calitatea
investitiilor realizate. /fectele realizarii investitiilor pot fi calificate n . cateorii principale:
/fecte economice:= stimuleaza cresterea de bunuri si servicii.= stimuleaza cresterea si diversificarea
ofertei+de bunuri,ale aentilor economici.= cresterea cifrei de afaceri ,a veniturilor si a profitului.
= favorizeaza circulatia capitalului.= stimuleaza cresterea radului de participare a tarii,la circuitul
economic international.= accelereaza promovarea proresului te!nic +dezvoltarea,rete!noloizarea si
noirea capacitatiilor de productie e&istente,= stimuleaza cresterea eficientei n toate domeniile
= nbunatateste mediul economic si de afaceri al tarii.
/fecte sociale:= cresterea calitatii vietii si a nivelului de trai = cresterea nr. de locuri de munca si a
radului de ocupare a fortei de munca = reducerea somajului = dezvoltarea culturii si educatiei
= cresterea calitatii fortei de munca = ocrotirea sanatatii = protectia mediului.
%nvestitiile sunt baza materiala a dezvoltarii economico-sociale a oricarei tari. /le asiura cresterea
cantitativa si calitativa a capitalului fi&, sporirea randamentului te!nic si economic al capitalului e&istent, dar
si crearea de noi locuri de munca. 5rin investitii se asiura cresterea radului de utilizare a resurselor
materiale si de munca ale societatii, rol pe care l-au avut ntotdeauna.
%nvestitiile au un rol !otar"tor n asiurarea modernizarii activitatii economice, ca o conditie necesara la
adaptarea sistemelor te!nice si economice ale conditiilor de trecere a economiei nationale la economia de
piata, de participare a tarii noastre la relatiile economice internationale n conditii de concurenta si
competitivitate. /le asiura un rad mai mare de ocupare a fortei de munca, locuri de munca cu utilaje
performante, perfectionarea proceselor te!noloice, e&tinderea si eneralizarea principiilor de conducere ale
economiei de piata.
%nvestitiile dau nastere la ceea ce se numeste efect propaat sau efect de antrenare, care determina:
promovarea proresului te!nic, cresterea productiei,mbunatatirea calitatii bunurilor, cresterea eficientei
economice. Rolul investitiilor trebuie abordat n conte&tul interdependentelor dintre ramuri, subramuri,
dintre productie si consum, dintre cerere si oferta, dintre diferitele piete e&istente, ntre acestea si noile piete
care si >cer dreptul la viata>.
T1,. avantajele i de!avantajele a criteriilor de evaluare a proiectelor
investiionale -./0, *)*, T*, )'1
5entru selectarea proiectelor investiionale este recomandabil de inut cont de urmtoarele metode sau
criterii de selectare a proiectelor investiionale:
Valoarea actualizat net +?0@, const n actualizarea tuturor flu&urilor de numerar enerate de proiect la
o rat de actualizare eal cu costul capitalului. A investiie este acceptat dac ?0@ B C
5e plan economic i financiar, un proiect investiional cu o valoare actual net pozitiv semnific
urmtoarele:
*5osed capacitatea de a rambursa pe parcursul ciclului su de via economic capitalul investit#
*are capacitatea de a produce cas! floD n e&ces, asiur"nd obinerea unui anumit volum de valoare net.
@eajunsurile acestui criteriu sunt:
*?0@ permite s stabilim dac proiectul investiional este sau nu rentabil, dar nu scoate n eviden
importana relativ, comparativ a acestui proiect#
*?0@ nu ine cont de criteriu termenul de recuperare#
*?0@ depinde foarte mult de mrimea ratei de actualizare ce se ia n calcul i, din acest motiv, este foarte
important ca aceasta s fie stabilit corect, n funcie de componentele sale principale +costul capitalului,
prima de risc, prima de inflaie,. - %CEC6-E-F-ER,
-
EC6.E-F+-ER,
.E
C61E-F+-ER,
1
..Rata intern de rentabilitate +R%R, se definete ca rata de actualizare pentru care valoarea actualizat a
intrrilor de numerar viitoare enerate de o investiie devine eal cu costul iniial al investiiei. :au, altfel
spus, R%R este rata de actualizare care face ca ?0@ s fie eal cu zero. 5roiectul este acceptat dac R%R
9
este mai mare dec"t costul capitalului investit n proiect. Calculul R%R se face prin ncercri repetate.
Metodele de calcul a R%R sunt:
R%RGrmin E?0@ rmin +E, F ?0@rmin+E,-?0@ rmin +-, *+rma&-rmin,
1. Termenul de recuperare sau criteriul lic!iditii asiur o aleere a variantelor de investiie n funcie de
rapiditatea recuperrii capitalului investit. 5rin aceast modalitate se penalizeaz investiia care
recupereaz capitalul investit ntr-o perioad mai mare pentru c riscul de nerecuperare crete proporional
cu aceast perioad. A modalitate de determinare a termenului de recuperare este prezentat mai jos,
cealalt metod se descrie n aplicaiile practice. 8RG%initiala-C6-G:uma-C6.
(ar in"nd cont de faptul c proiectele analizate pot enera flu&uri financiare pozitive i dup recuperarea
valorii lor, n selectarea proiectului optim trebuie s se in seama i de veniturile suplimentare pe care le
enereaz proiectele de investiii. 0stfel, se poate calcula rentabilitatea realizat de fiecare proiect dup
recuperarea valorii lor ca raportul:
H -CC *
i investitie costul
i investitie costului acoperirea dup obtinute nete or venituril :uma
= R
:e va alee acel proiect care va avea un termen de recuperare mai mic i o rentabilitate mai mare.
)ndicele de profitabilitate -)', e&prim rentabilitatea relativ a investiiei pe ntreaa durat de via a
acesteia, respectiv valoarea actual net +?0@, scontat pentru o c!eltuial iniial de investiii eal cu -.
:e calculeaz conform cu ecuaia
*
:
C
%
?0@
%5 =
:unt reinute acele proiecte de investiii care au %5 B C. (up acest criteriu vor fi selectate proiectele de
investiii care au cel mai mare indice de profitabilitate +evident pozitiv,. Raport"nd valoarea actual net la
c!eltuiala iniial de investiii +%
C
,, indicele de profitabilitate avantajeaz proiectele cu c!eltuieli iniiale mici,
c!iar dac celelalte +cu c!eltuieli iniiale superioare, au valoarea actual net mai mare.
T11. noiunea de risc investiional i caracteri!ai criteriile
de evaluare a proiectelor de investiii.
$n domeniul investiiilor riscul poate fi definit ca orice situaie n care nu secunosc cu certitudine
caracteristicile unui eveniment viitor, dar n care se cunosc cel puin numrul de alternative posibile ale
valorilor respective i posibilitatea deapariie a fiecreia dintre ele. :ub termenul de 3risc investiional4 se
subnelee probabilitatea de nerambursare a capitalului investit.
T12. avantajele i de!avantajele a diferitor s urse de finanare
a proiectelor investiionale
5entru finanarea investiiilor capitale la nivelul aentului economic pot fi utilizate urmtoare surse.
(eosebim . tipuri de surse de finantare a invest: :urse interne si :urse e&terne de finanare a invest:
:uccesul activitii investiionale, n mare parte, este determinat de asiurarea financiar a acesteia.
6inanarea investiiilor are un coninut unitar, dar comple&, care reflect utilizarea resurselor n corelaie cu
te!nica de constituire i de mobilizare a lor. Resursele enerate n cadrul finanrii interne, ca i unele
resurse din finanarea e&tern, se resesc sau se mobilizeaz n contul investitorului pe msura enerrii
lor. Resursele e&terne +de natura mprumuturilor, creditelor bancare etc. comport, o te!nic specific de
*
2
interare a lor n vederea finanrii investiiilor.
6inanarea realizat numai cu sprijinul unic al surselor interne prezint o serie de avantaje i dezavantaje.
0vantajele sunt: confer un rad mai mare de independen i control asupra ntreprinderii, deoarece
aciunile ntreprinse nu se cer a fi justificate cuiva#reprezint un mijloc siur de acoperire a necesitilor
financiare ale ntreprinderii#menine independena i autonomia financiar, deoarece nu creeaz obliaii
suplimentare +dob"nzi, aranii,#fondurile investite nu necesit a fi rambursate.
(ezavantajele surselor interne de finanare a investiiilor constau n urmtoarele:volumul limitat al
resurselor financiare#lipsa posibilitilor de e&tindere a activitii investiionale ntr-o conjunctur favorabil
a pieei investiionale#restr"nerea capacitii ntreprinztorului de a dezvolta afacerea#posibilitatea de a
pierde anumite oportuniti de investiii datorit indisponibilitii de resurse financiare la momentul potrivit#
acceptarea de ctre investitor a unui nivel sporit de risc personal etc.
6inanarea e&tern constituie o alternativ pentru investitori, atunci cnd capacitatea de autofinanare este
sub nivelul proramului de investiii. 0ceasta este asiurat de bnci, instituii de investiii, orane ale
sectorului public, c"t i a celui privat.
Ina din cele mai importante surse e&terne de finanare a investiiilor este creditul bancar. Creditarea
investiiilor ca operaiune cu caracter financiar se intereaz procesului de finanare pe termen lun, ntruc"t,
de reul, creditul apare ca o resurs complementar de acoperire a unor proiecte realizate prin investiii.
5rintre alte surse e&terne de finanare a investiiilor sunt mprumuturile obliatare, care sunt relativ ieftine,
ns destul de riscante. . 5rin emiterea de obliaiuni se asiur resurse financiare mprumutate ener"nd i
c!eltuieli pentru plata dob"nzilor aferente i pentru rambursarea ratelor scadente.
5rintre avantajele obliaiunilor se pot meniona: rata rentabilitii ateptat de deintorii obliaiunilor,
care este mai mic dec"t cea a aciunilor comune i plata dob"nzii este o c!eltuial deductibil din impozit,
fapt ce reduce costul efectiv. (ezavantajele finanrii investiiilor prin emisiunea de obliaiuni se refer la
riscul sporit, deoarece ntreprinderea ar putea s nu fac fa plilor dob"nzilor sau rambursrii datoriilor la
momentul respectiv.
Jeasinul este o alternativ a sistemului de creditare. (in avantajele leasinului pot fi menionate:
posibilitatea obinerii finanrii interale a unei investiii n lipsa resurselor proprii# simplitatea te!nicii
contractrii comparativ cu creditul bancar# deductibilitatea ratelor ac!itate prin contractul de leasin, ceea ce
face ca impozitul pe profit pltit de ntreprindere s fie mai mic.
T12. caracteristica general, rolul i destinaia mijloacelor fi3e
Mijloacele fi&e sunt bunurile materiale, al cror pre unitar depete plafonul stabilit de leislaie,
aflate n sfera produciei, comercializrii i prestaiilor de servicii. Mijloacele fi&e nu se consum la prima
utilizare, iar valoarea lor se recupereaz treptat prin includerea n costurile mai multor e&erciii financiare
sub form de uzur.
Mijloacele fi&e reprezint o parte component a activelor materiale pe termen lun, care au o durat de via
mai mare de un an i sunt utilizate n activitatea ntreprinderii pentru obinerea unor avantaje economice i
financiare. :tructura mijloacelor fi&e, conform bilanului contabil, include: cldiri, construcii speciale,
maini, utilaje, instalaii de transmisie, mijloace de transport, plantaii perene, mijloace fi&e arendate pe
termen lun. :tructura mijloacelor fi&e depinde de profilul ntreprinderii, iar volumul total al acestora este
dependent de capacitatea de producie.
(eosebim urmtoarele criterii de clasificarea mijloacelor fi&e:
-,$n dependen de modul de participare la activitatea firmei: a,mijloace fi&e productive 7ele particip
nemijlocit la procesul de baz +de produc ie, sau creazcondi ii pentru desf urarea normal a acestora.
b,mijloace fi&e neproductive 7 ele sunt destinate pentru satisfacerea necesit ilor sociale aleanaja ilor
firmei +puncte medicale, osptrii, baze de odi!ne, sli de sport,.
.,$n dependen de forma natural-substan ial +radul de uzur, termenul de func ionare util,: a,Cldiri,
blocuri +imobil,, de producere administrative, etc.b,Construc ii: sonde de petrol, drumuri construite
de firm, .a.c,%nstala ii de transmi ii+re ele electrice, telecomunica ii, conducte, d,Ma ini i utilaje: de
K
for , de lucru +linii te!noloice,, te!nicade calcul.e,Mijloacele de transport: auto, feroviar,
maritimi.f,%nventari de produc ie i ospodrii
1,$n dependen de rolul lor la procesul de produc ie: a,Mijloace fi&e active7 care particip la procesul
de produc ie, transformnd obiectul muncii nprodus finit.b,Mijloace fi&e pasive 7 creeaz condi ii pentru
realizarea procesului de baz.
:e consider proresiv structura mijloacelor fi&e atunci cnd ponderea mijloacelor fi&e active prevaleaz.
$n practica eviden ei contabile, la mijloace fi&e se refer toate activele materiale valoarea crora
dep e te-CCC lei +LLL, i durata de func ionare util este mai mare de un an.
T14. 5 ijloacelor fi3e
Mijloacele fi&e sunt bunurile materiale, al cror pre unitar depete plafonul stabilit de leislaie,
aflate n sfera produciei, comercializrii i prestaiilor de servicii. Mijloacele fi&e nu se consum la prima
utilizare, iar valoarea lor se recupereaz treptat prin includerea n costurile mai multor e&erciii financiare
sub form de uzur.
6ursele de finanare ale mijloacelor fi&e:
-. mijloace proprii i anume: M sursele din fondul statutar cea mai mare parte a cruia se ntrebuineaz
pentru procurarea mijloacelor fi&e. Ja fel n aceste scopuri n continuare, se ntrebuineaz acumulrile ce
sunt formate la ntreprinderi n procesul de producie. mijloace mprumutate i anume: M credite bancare M
credite ale altor creditori care se furnizeaz sub forma cambiilor i alte creane. M mijloace primite de la
realizarea mprumuturilor obliatoare.
1. mijloace atrase, adic mijloace primite de la vnzarea aciunilor, a cotizaiilor de la membrii colectivului,
etc. <. subvenii din buet 9. investiii strine 2. mijloace ntrebuinate de rupuri de ntreprinderi
(ate despre e&istena i micarea activelor materiale pe termen lun la ntreprinderea, sunt prezentate n
Raportul financiar.
# alcularea u!urii mijloacelor fi3e . (in momentul intrrii la ntreprindere, dar mai ales n
procesul de folosire, mijloacele fi&e se uzeaz. Izura este de dou feluri:- uzura fizic constituie baza
material a pierderii valorii mijlocului fi&# - uzura moral are loc atunci c"nd mijloacele fi&e se nvec!esc
din punct de vedere te!noloic, apar altele mai performante din punct de vedere al parametrilor calitativi i
cantitativi.
(in punct de vedere financiar uzura reprezint un fond 7 o sum de bani ce se detaeaz din valoarea
mijloacelor fi&e i care permite ntreinerea i reparaia mijloacelor fi&e, iar n anumite condiii, nlocuirea
acestora cu altele. (in punct de vedere economic uzura este un proces capabil s repartizeze valoarea
mijlocului fi& asupra e&erciiilor financiare n care este utilizat mijlocul respectiv.
0stfel, uzura devine un element al costului, care se recuper n rezultatul v"nzrii i ncasrii produselor,
serviciilor.
Izura fizic i moral reprezint baza fondului de amortizare. 6aptul c 06 sunt supuse unui
procescontinuu de uzur i c ele influeneaz nivelul profitului face necesar utilizarea lor la ntreaa
capacitate.Creterea eficienei 06 se poate asiura pe cale: - e&tensiv- intensivItilizarea complet a 06
reclam aciuni ca:-intensificarea e&ploatrii raionale#-ntreinerea i reparaii n condiii optime#-
modernizarea 06#-ncrcarea complet a capacitilor i spaiilor productive#-respectarea disciplinei
te!noloice#-folosirea mai activ a uzurii ca pr!ie de influenare a mbuntirii activitii
6ondul de uzur a mijloacelor fi&e se calculeaz prin una din urmtoarele metode de calcul:
-, Metoda liniar se caracterizeaz prin includerea uniform n costul v"nzrilor a unor
sume fi&e stabilite proporional cu numrul de ani de funcionare a mijloacelor fi&e.
., Metoda n raport cu volumul de produse fabricate.Izura se calculeaz in"nd cont numai de volumul
produselor fabricate, )ilometrajul parcurs .a., dup urmtorul procedeu:
N
-.se calculeaz uzura ce revine unei uniti de producie +I uFp, ca raportul dintre valoarea uzurabil +?
uz
,
i capacitatea de fabricare a utilajului +O
total
,: I uFp G ?
uz
F O
total
..uzura anual se calculeaz ca produsul dintre norma de uzur +uzura pe unitate de produs, i volumul
produciei prevzut a se fabrica anual +O
anual
,: Izura anual G Izura uFp * O
anual
1., Metoda deresiv cu rata descresctoare.Izura anual se calculeaz aplic"nd asupra valorii uzurabile a
mijlocului fi& norma de uzur deresiv, calculat ca raport dintre numrul anilor de funcionare rmai i
suma anilor de funcionare util: @
u
G @ ani rmaiF suma anilor de funcionare util
<., Metoda soldului deresiv.Izura anual se calculeaz aplic"nd asupra valorii de bilan a mijlocului fi&
norma de uzur.@orma de uzur se determin ca produsul dintre norma liniar de uzur i coeficientul +),
cuprins ntre valorile - i .. Izura n ultimul an G valoarea de bilan 7 valoarea rmas probabil
/morti!area poate fi privit sub urmtoarele aspecte:
11 ca proces 7 care nseamn o detaare i transmitere de valoare din activele fi&e asupra produciei#
21 ca c!eltuial 7 care urmeaz a se include n costuri#
21 ca fond sau resurse financiare 7 care trebuie s asiure recuperarea valorii activelor fi&e i finanarea
nlocuirii acestora.
$n baza acestor aspecte amortizarea se poate defini ca e&presie bneasc a uzurii. 0mortizarea ca fond
poate fi definit ca o sum de bani ce se detaeaz din activele fi&e i permite ntreprinderii:
a1 meninerea constant a a.f., atunci cnd a utilizat resurse financiare proprii pentru obinerea a.f.#
b1 rambursarea la timp a creditelor, atunci cnd a utilizat resurse financiare mprumutate pentru procur a.f.
5rin procesul de amortizare se recupereaz valoarea a.f. constituindu-se fondul de amortizare. /l este
destinat reparaiei i nlocuirii a.f. 5entru ca fondul de amortizare s-i poat ndeplini funcia pentru care se
constituie este necesar s se evalueze corect a.f., iar normele de amortizare s reflecte at"t uzura fizic c"t i
cea moral, iar volumul su s asiure reparaia i nlocuirea a.f.
Reimul de amortizare trebuie de constituit astfel nct s fac din amortizare o adevrat pr!ie financiar
care s rspund mai multor cerine i anume: stabilirea e&act a c!eltuielilor cu amortizarea n costurile de
producie#recuperarea valorii a.f. ntr-o perioad de timp corespunztoare, innd cont de uzura fizic i
moral#impulsionarea ntreprinderilor n folosirea complet i eficient a a.f.#stimularea ntreprinderilor n
ntreinerea i repararea instrumentelor de munc#respectarea principiilor de fiscalitate.
0mortizarea ca proces mai are rolul de a elibera resursele de finanare pentru renoirea a.f., fapt ce se
realizeaz prin prelevarea din rezultatele lobale a unei pri corespunztoare. 5entru stabilirea fondului de
amortizare este necesar s se cunoasc normele de uzur care sunt e&primate n H, au un caracter mediu i
pot fi stabilite pe fiecare fel de rupe omoene, pe cateorii mari i pe total a.f.
T17. Indicatorii rentabilitii financiare i rentabilitii econo!ice.
"upa criteriul functional, ratele rentabilitatii se pot clasifica n rate ale rentabilitatii economice# rate ale
rentabilitatii finance# rate ale rentabilitatii resurselor consumate# rate ale rentabilitatii veniturilor.
*ata rentabilitatii economice. Rata rentabilitatii economice masoara performantele totale ale activitatii
unei firme, independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. 0ceasta rata se poate e&prima sub mai
multe forme, n functie de modul de e&primare a indicatorului de efort. $nt"lnim astfel:
- rata rentabilitatii economice a activelor, c"nd indicatorul de efort este reprezentat de activele totale sau cele
de e&ploatare# - rata rentabilitatii economice a capitalului investit, c"nd indicatorul de efort este
reprezentat de capitalul investit.
-.Rata rentabilitatii economice a activelor, se calculeaza ca raport ntre rezultatul total al e&ercitiului sau
profitul brut total +5b, si activul total +0t,, format din activele imobilizate +0i, si activele circulante +0c,
P
Rata rentabilitatii economice a capitalului investit se determina ca raport ntre rezultatul total al e&ercitiului
sau rezultatul din e&ploatare si capitalul investit.
(e nivelul acestei rate sunt interesati, n primul r"nd investitorii actuali si cei potentiali +actionarii si
bancile,, care o compara cu rentabilitatea unor alte forme de plasament +dob"nzile la depozitele bancare,
c"stiul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.,, dar si manaerii, pentru care un nivel ridicat al
acestei rate semnifica o estiune eficienta a capitalurilor investite. $n acest sens ei compara rata rentabilitatii
economice cu rata medie a costului capitalului +Rci,, put"ndu-se nt"lni urmatoarele situatii:
- c"nd Re B Rci nseamna ca activitatea desfasurata deaja o rentabilitate economica superioara costului
capitalului, nreistr"ndu-se o valoare adauata economica pozitiva care va spori valoarea de piata a
ntreprinderii#
- c"nd Re Q Rci nseamna ca rentabilitatea obtinuta nu poate acoperii solicitarile furnizorilor de capital,
nreistr"ndu-se o valoare adauata economica neativa si o reducere a capitalurilor proprii.
*ata rentabilitatii financiare. e&prima eficienta utilizarii capitalului propriu sau permanent al firmei. (in
acest considerent, rata rentabilitatii financiare prezinta o importanta deosebita, n primul r"nd, pentru
actionari, care apreciaza, n functie de nivelul acesteia, daca investitia lor este justificata si daca vor continua
sa sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o perioada limitata,
la o parte din dividendele cuvenite.
Manaerii, la r"ndul lor, vor fi interesati sa pastreze un nivel corespunzator al acestei rate, pentru a-si putea
pastra pozitiile si a realiza criteriile de performanta ale firmei.
$n functie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem:
- rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu#
- rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent.
a, Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu se poate calcula prin raportarea profitului net +5n, la
marimea capitalului propriu.
5entru a elimina influenta elementelor e&traordinare, cu caracter aleatoriu care pot avea uneori o
pondere semnificativa, n cadrul profitului net, este necesar ca n locul rezultatului net al e&ercitiului dupa
impozitare +profitului net, sa operam cu rezultatul curent al e&ercitiului. $n vederea folosirii valorilor nete,
putem deduce marimea teoretica a impozitului pe profit aferent acestui rezultat curent.
(in relatia de calcul a acestei rate rezulta ca pentru cresterea nivelului sau este necesar ca profitul net sa
creasca ntr-un ritm superior cresterii capitalului propriu.
$n cadrul analizei, se poate studia si leatura dintre rata rentabilitatii financiare, rata rentabilitatii economice
si rata dob"nzii, prin intermediul radului de ndatorare sau a p"r!iei financiara si a cotei de impozit pe
profit.
6iecare dintre aceste cateorii de rate e&prima modul de finantare a unei forme de capital. 0stfel, daca
rata rentabilitatii economice e&prima eficienta utilizarii capitalurilor investite, rata rentabilitatii financiare si
rata dob"nzii e&prima modul de remunerare a celor doua componente ale acestuia +capitalul propriu si
capitalul mprumutat,. $n conditiile unei rate a rentabilitatii economice date, orice modificare a raportului
dintre capitalul propriu si capitalul mprumutat conduce la modificarea ratei rentabilitatii financiare.
rentabilitatea activelor G profit net F valoarea medie a activelor - reflect eficacitatea utilizrii capitalului
de ctre ntreprindere
rentabilitatea financiar G profit net F valoarea medie a capitalului propriu- reflect bunstarea acionarilor.
-C
T1#. analiza econo!ico$financiare
/nali!a financiar constituie un instrument manaerial care contribuie la cunoaterea situaiei
financiare a ntreprinderii, a factorilor i cauzelor care au determinat-o, n contientizarea trecutului i
prezentului n vederea fundamentrii viitoarelor obiective strateice de meninere i de dezvoltare a
ntreprinderii intr7un mediu concurenial.
5rin intermediul analizei financiare se stabilesc punctele forte i slabe ale estiunii financiare, av"nd la baz
anumite norme i criterii, se d o e&plicare a cauzelor obinerii unor rezultate nesatisfctoare i se propun
msuri de mbuntire a lor.
Rtiina economic pune la ndem"na ntreprinderii diverse metode i te!nici de realizare a muncii de
analiz financiar. :electarea acestora este n str"ns dependen de scopul analizei i urmeaz s fac fa
scopurilor i obiectivelor pe care le urmrete ntreprinderea. $n acest conte&t, poate fi fcut o rupare a
metodelor folosite n funcie de laturile fundamentale ale cunoaterii 7 latura calitativ i latura cantitativ.
7biectivele de baz ale analizei financiare sunt: descoperirea i mobilizarea rezervelor interne#dianoza i
relarea activitii ntreprinderii#ntrirea autonomiei economico-financiare#creterea eficienei
economice#6undamentarea deciziilor financiare#informarea ntreprinderii cu cerinele standardelor i cu
nivelul concurenei pe diferite piee.
8unciile analizei financiare sunt:de informare#de evaluare a potenialului te!nico-economic#de realizare a
estiunii eficiente a patrimoniului ntreprinderii#de realizare a relaiilor cu mediul e&tern.
Ja nivelul aentului economic sistemul de informare necesar analizei se formeaz din . mari cateorii :
% :ursele interne care reflect funcia propriu-zis a ntreprinderii, strile acesteia n anumite momente ieste
asiurat de sistemele de eviden contabil.
:ursa principal necesar analizei financiare o constituieraportul financiar care este alctuit din :
-.bilanul contabil, care furnizeaz conducerii ntreprinderii elementele de baz necesare pentru selectarea
direciilor de dezvoltare, modelelor de optimizare a procesului de producie i de desfacere politicii
financiare, investiionale i de creditare. 'ilanul contabil creeaz condiii de analiz a proceselor i
fenomenelor din sferade interes a aenilor economici sub aspect dialectic pentru determinarea relaiei
dintre cauze i efecte nvederea lurii msurilor de relare i de stabilire a unor norme.
..raportul privind rezultatele financiare, care evideniaz veniturile i c!eltuielile pentru o anumit perioad
de timp, rupate n funcie de natura lor precum i rezultatul e&erciiului concretizat n profit sau pierdere.
:copul urmrit de acest raport este de a prezenta rezultatul unei afaceri comparnd venitul obinut n
decursul unei perioade cu c!eltuielile efectuate pentru obinerea profitului, oferind posibiliti de a urmri n
evoluie sarcinile stabilite pentru ntreprindere i de a furniza informaii necesare pentru luarea deciziilor.
1.raportul privind flu&ul mijloacelor bneti sintetizeaz tranzaciile n numerar pentru o anumit perioad
de timp. /ste destinat s arate modul n care activitile ntreprinderii au afectat lic!iditatea i
solvabilitatea acestuia, relaia dintre flu&urile de numerar din activitatea operaional, investiional ifinanci
ar. 0cest raport ofer informaii necesare analizei surselor de ncasri i pli n numerar.
<.raportul privind flu&ul capitalului propriu furnizeaz informaii privind structura capitalului propriu
9.ane&ele raportului financiar
%% :urse e&terne sunt necesare orientrii activitii ntreprinderii i adaptrii ei la sc!imbrile ce pot avealoc
brusc n mediul economic i ajut la dimensionarea unor noi obiective strateice.%nformaiile e&terne n
funcie de natura domeniului la care se refer pot fi structurate astfel:
-,te!noloice .,economico-financiare 1,juridice <, fiscale
--
T1%. &olul si necesitatea anaizei econo!ico$financiare
$ntr-un mediu deosebit de comple& si aitat, necesitatea cresterii eficientei economice in toate
ramurile economiei face ca analiza economico-financiara sa joace un rol din ce in ce mai important.
(eoarece prin analiza economico-financiara se stabilesc punctele tari si slabe din activitatea unei firme dar
si masurile ce trebuie a se aplica pe termen scurt si lun in vederea atinerii obiectivelor stabilite,analiza
dianostic constituie o parte componenta a manaementului strateic al firmei. $n concluzie, analiza
economico-financiara are un rol fundamental in evaluarea, relarea si ameliorarea performantelor
economico-financiare ale firmei si totodata are un caracter permanent, indiferent daca se realizeaza de un
compartiment din cadrul firmei, de societati specializate de consultanta, de audit etc.
0naliza economico-financiara are un rol deosebit in cunoasterea si comensurarea influentei diversilor factori
ce conduc la cresterea eficientei intreii activitati economice. Realizarea obiectului de activitate al firmei se
desfasoara si se realizeaza sub actiunea unei multitudini de factorii endoeni si e&oeni, iar rolul analizei
economico-financiare este de a determina cauzele actiunii acestor factori, de a cerceta fenomenele
economico-financiare ce rezulta din actiunea acestora si nu in ultimul rand sa elaboreze solutii de prevenire
si inlaturare a cauzelor cu actiune neativa si sa creeze conditii pentru cauzele cu efecte pozitive, dorite de
conducerea firmei.
0naliza economico-financiara are un loc bine definit in structurile functionale ale conducerii# ea intra sub
incidenta perfectionarii transformandu-se intr-un instrument al centrelor de decizie in amplul proces de
sporire a eficientei oricarei activitati. $n concluzie analiza economico-financiara ofera informatii c!eie
necesare oricarei firme in obtinerea celor mai bune performante economico-financiare.
:fera utilizatoriilor informatiilor asiurate prin analiza economico-financiara este e&trem de lara. 5ot
manifesta interes privind situatia economico-financiara a unei intreprinderii caracterizata prin analiza
economico-financiara creditorii financiari, actionarii sau asociatii, manaeri, furnizorii si alti creditori
comerciali, clientii, personalul anajat, investitorii prezenti si potentiali, uvernul si institutiile sale.
%nformatiile solicitate analizei economico-financiare difera de la un utilizator la altul in functie de interesul
acordat situatiei intreprinderii.
T'1. Instru!entele de plat (utilizate la ntreprindere)
@umerarul sub forma de bancnote si moneda metalica reprezinta instrumentul de plata initial, cu rol
important si astazi in economia tuturor tarilor.
@umerarul este utilizat in mare masura in calitatea sa de mijloc de plata, datorita unor trasaturi care-i
determina superioritatea comparativ cu alte instrumente de plata, respectiv:
- este mijloc de plata eneral valabil si acceptabil pentru oricare din membrii comunitatii de plati#
- este un mijloc de plata cu efect imediat - transferul numerarului efectuat de catre platitor in favoarea
beneficiarului are ca efect stinerea obliatiei care a determinat plata#
- este un mijloc de plata prin care efectuarea platii nu este conditionata de nimic.
(e-a lunul timpului, alaturi de disponibilitatile banesti propriu-zise +bani cas!, bani lic!izi, s-au
impus tot mai mult banii de cont, banii scripturali.
0stfel, prin transferul sumei dintr-un cont in altul, respectiv prin debitarea contului platitor si
creditarea contului beneficiar se ajune la o simplificare a relatiilor de plati. (ezvoltarea bancilor a dus
la eneralizarea viramentelor - ca modalitate de efectuare a platilor.
5latile prin virament utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie, magnetic sau
electronic.
5rincipalele instrumente de plata utilizate sunt: efectele de comert +trata sau polita, biletul la ordin si
Darantul,, cecurile, cartile de plata +cardurile, etc.
-.
Ca procedeu de infaptuire a platilor, viramentul poate fi diferit, in functie de sensul in care se
dispune si se efectueaza plata. 5redominant este vira!entul de credit, care implica urmatoarea
succesiune a operatiilor: a, platitorul da ordin bancii sale sa onoreze ordinul de plata catre
beneficiarul dat# b, banca platitoare preia suma din contul platitorului si efectueaza plata catre banca
beneficiarului# c, banca beneficiarului inscrie suma in contul creditorului.
7rdinul de plata este un instrument de plata si decontare utilizat pentru stinerea unor obliatii
devenite e&iibile. 0ltfel spus, o dispozitie data de un client bancii sale in scopul efectuarii unei plati
in favoarea unei terte persoane. 0sadar, operatiunea de virament presupune o stare mutuala de credit
intre banca ce e&ecuta operatia si clientii sai care-si au cont desc!is la respectiva banca si disponibil in
cont.
(intre instrumentele de plata fara numerar, ca numar de operatiuni, cel mai raspandit si frecvent
utilizat este cecul. /l face parte din cateoria instrumentelor de plata de debit +nu de credit, cu toate ca
beneficiarul sau, pe toata perioada de timp cuprinsa intre momentul emiterii si cel al ac!itarii de catre
banca acorda credit fara dobanda traatorului,. 0ceste instrumente de plata de debit enereaza o
siuranta mai mare privind incasarea sumelor inscrise pe ele si presupun, in esenta, o instructiune de
plata initiata de banca beneficiarului catre banca platitorului, prin care sa fie debitat contul acestuia
din urma. Cecul reprezinta un ordin scris dat de client bancii sale, prin care cere acesteia sa plateasca
o anumita suma fie lui, fie unei persoane specificata de client.
#ambia cuprinde obliatia de a plati sau de a face sa se plateasca la scadenta o suma determinata.
#artea de plata -cardul1 este un instrument de plata care permite posesorului sa efectueze plata unor
marfuri sau servicii, pe baza unei inteleeri contractuale inc!eiate intre detinator si furnizorul de marfuri sau
servicii, prin intermediul terminalelor instalate la acesta din urma. 8otodata, cartea de plata permite
depunerea sau retraerea de numerar in sau dintr-un cont bancar personal.
T'' . surse de finanare a activelor curente
:ursele de finanare ale activelor circulante pot fi:
1. surse mprumutate
credit furnizor 7 cumprrile nu sunt pltite imediat, astfel ntreprinderea beneficiaz de acest credit.
/&emplu: n cazul aprovizionrii de la furnizori apare un decalaj ntre data recepiei i cea a plii
materialilor, timp n care ntreprinderea cumprtoare folosete nite resurse bneti, ce nu-i aparin
+contravaloarea materialelor, i care se cuvin ntreprinderii furnizoare.
Creditul comercial - este acela pe care i-l acord direct participanii la relaiile contractuale, fr intervenia
vreunei verii intermediare. /ste vorba de creditul pe care-l acord furnizorul cumprtorului pentru
perioada de la livrarea mrfii p"n la ncasarea contravalorii lor, sau invers, creditul pe care-l acord clientul
furnizorului sub form de avans, pentru a crea posibiliti financiare acestuia n vederea e&ecutrii
comenzilor i livrrii produselor contractate.
!."ondul de rulment ca surs de finanare a activelor circulante. 6ondul de rulment reprezint surplusul de
resurse permanente utilizat pentru rennoirea stocurilor i creanelor. /l este e&presia realizrii ec!ilibrului
financiar pe termen lun i a contribuiei acesteia la nfptuirea ec!ilibrului finanrii pe termen scurt.
#.surse proprii $ se refer n primul r"nd, la profitul net, care trebuie s fie, repartizat n proporii raionale,
ntre plata dividendelor i fondul de dezvoltare economic. 6ondul de dezvoltare economic, la r"ndul su,
trebuie divizat n fondul de investiii n active fi&e i fondul de investiii n active curente.
T'*. efectul de ncetinire sau de accelerare a vitezei de rotaiei a activelor curente .
Reinerea mijloacelor la orice faz de circulaie a activelor duce la Sncetinirea rotaiei acestora, la
atraerea suplimentar a mijloacelor Sn circuit, i, ca rezultat, la aravarea considerabil a situaiei
financiare a Sntreprinderii.
-1
Reducerea duratei ciclului de producie i a fazelor de circulaie a activelor contribuie la accelerarea
rotaiei activelor, efectul creia se e&prim prin majorarea volumului producerii i vTnzrilor fr atraerea
suplimentar a resurselor financiare. 5e lTn aceasta, pe seama accelerrii rotaiei activelor, se majoreaz i
profitul, deoarece, Sn mod normal, capitalul trebuie s revin Sn forma sa iniial bneasc cu o anumit
cretere. (ac Sn urma activitii de Sntreprinztor Sntreprinderea Snreistreaz pierderi, atunci
accelerarea rotaiei activelor cauzeaz Snrutirea +aravarea, rezultatelor financiare i consumarea
capitalului. (e aici, rezult c Sntreprinderea trebuie, pe de o parte, s utilizeze eficient activele sale,
majorTnd suma profitului obinut, Sn medie la un leu activ, iar, pe de alt parte, - s le foloseasc mai
intensiv, accelerTnd rotaia acestora Sn toate fazele de circulaie a activelor.
T24. #i de accelerare a vite!ei de rotaie a activelor curente .
Cile de accelerare a vitezei de rotaie trebuie s fie urmrite i cutate n fiecare faz a procesului de
e&ploatare, aprovizionare i comercializare.
-. $n faza aprovizionrii, principalele ci de accelerare a vitezei de rotaie sunt:
- (iversificarea furnizorilor# 0daptarea la condiiile de pia#0provizionarea de la cele mai apropiate
surse# 0provizionarea la cele mai mici costuri#$nc!eierea contractelor cu furnizorii ce ar permite
aprovizionarea le timp cu materii prime i materiale#$mbuntirea condiiilor de pstrare a stocurilor de
materii prime i materiale.Creterea operativitii, care va avea loc prin perfecionarea
aprovizionrii.Reducerea consumurilor specifice i a pierderilor n timpul transportului, depozitrii,
c!eltuielilor de transport aprovizionare.
.. $n faza produciei, principalele ci de accelerare a vitezei de rotaie sunt:
- Reducerea ntreruperii n procesul de munc#Reducere costului i duratei ciclului de fabricaie#
- Itilizarea te!noloiilor moderne#6olosirea interal a timpului de munc#Itilizarea ma&im a
capacitilor de munc#Aranizarea ma&im a muncii #Creterea calificrii anajailor#Creterea
calitii produciei, etc.
1. $n faza aprovizionrii, principalele ci de accelerare a vitezei de rotaie sunt:
- (iversificarea pieei de desfacere# Modificarea sortimentului conform cerinelor pieei#:tudierea
posibilitilor de a se livra marfa pe credit#Respectarea reimului v"nzrilor#Reducerea timpului de
sortare-ambalare# Reducerea perioadelor de decontare.
T2". 8ondul de rulment
6ondul de rulment reprezint surplusul de resurse permanente utilizat pentru rennoirea stocurilor i
creanelor. /l este e&presia realizrii ec!ilibrului financiar pe termen lun i a contribuiei acesteia la
nfptuirea ec!ilibrului finanrii pe termen scurt. 0ceast reul specific de finanare a activelor curente
este realizat prin e&istena fondului de rulment, parte din capitalurile permanente deajate de parte de sus a
bilanului pentru a acoperi nevoi de finanare din partea de jos a bilanului.
$n acest caz fondul de rulment este utilizat pentru a msura condiiile ec!ilibrului financiar care rezult
din lic!iditatea activelor pe termen scurt i e&iibilitatea pasivelor pe termen scurt. 0stfel, fondul de
rulment reprezint surplusul activelor curente asupra pasivelor pe termen scurt.
@ecesarul fondului de rulment reprezint necesarul de finanare enerat deactivitatea ntreprinderii n fiecare
stadiu al ciclului operaional. /l este dependent de decalajul ntre ncasri ic!eltuieli. @ecesarul de fond de
rulment apare ca diferen ntre activele i pasivele de e&ploatare conformdatelor din bilan. @ecesarul
permanent de finanare este corespunztor cu capital permanent, iar nevoiletemporare 7 cu creditele pe 8:.
5artea din resurse financiare care asiur finanarea permanent a a.c. se numete fond de rulment +6R,. /l
se formeaz din capital propriu i mprumuturi pe 8M i 8J. 6R servete pentru a msura condiiile
ec!ilibrului financiar ce rezult din confruntarea dintre lic!iditatea activelor pe 8: i e&iibilitatea pasivelor
-<
pe 8:. Relaiade baz de care se ine seama n acoperirea necesarului financiar al e&ploatrii este:
@6R G 6R E credite detrezorerie
6R se determin prin .variante::-, ca diferen dintre capital permanent i active imobilizate#., ca diferen
dintre active curente i resurse de trezorerie.
$n baza primei metode se apreciaz modalitatea de finanare a investiiilor n a.c., iar metoda a doua creeaz
posibilitatea aprecierii ec!ilibrului financiar pe 8: prin nevoile i resursele de finanare a ciclului
operaional.
6R poate fi:
a,6R brut +6R', care se mai numete 6R total sau economic i desemneaz toate elementele de a.c. posibile
a fi transferate n bani ntr-un termen mai mic de - an. 6R' n calitate de ec!ivalent valoric alelementelor
din activ caracterizate prin lic!iditi pe un termen mai mic de - an se compune din:stocuri diverse# creane-
Clieni#avansuri acordate furnizorilor #disponibiliti bneti n cas, n cont, n carnetele de cecuri eliberate
b,6R net +6R@, sau permanent reprezint partea din capital permanent care este utilizat pentrufinanarea
a.c. 6R@ se calculeaz conform relaiei:-. 6R@ G - 0ctive imobilizate E Capital permanent
.. 6R@ G 0ctive curente 7 (atorii pe 8:
c,6R propriu +6R5, reprezint e&cedentul capitalului propriu fa de activele imobilizate i aratautonomia
de care dispune ntreprinderea n finanarea investiiilor n a.c. 6R5 se calculeaz conform relaiilor:-. 6R5 G
C5 7 imobilizri.. 6R5 6R@ 7 (atorii la termen
d,6R strin +6R:, reprezint datoriile la termen i se calculeaz conform relaiilor:-. 6R: G C5ermanent. 7
C5.. 6R: G 6R@ 7 6R5
T2$ 6tocurile de marfuri
:tocul - reprezint cantiti fizice de materii prime i materiale necesare asiurrii ritmicitii produciei.
(in punct de vedere financiar: stocurile reprezint imobilizri de resurse financiare, care nu pot fi
recuperate p"n c"nd acestea nu parcur ntre ciclu de e&ploatare.
5etodele de control a stocurilor 5entru ca ntreprinderea s fie asiurat n orice moment cu necesarul
optim de stocuri, este necesar o estiune eficient a acestora, un control frecvent asupra lor. :e cunosc o
serie de metode de estiune a stocurilor, n funcie de condiiile specifice luate n calcul.
Metoda clasic de optimizare a stocurilor. 0cest model ofer un instrument de optimizare a mrimii
stocurilor i pornete de la identificarea costului total de formare a stocurilor, care se dorete minim n
condiiile ma&imizrii rentabilitii activitii de e&ploatare.
Metoda respectiv poate fi utilizat doar ntr-un mediu economic cert, unde:costurile de comand i de
depozitare sunt cunoscute cu certitudine# consumul de materii prime, producia sau cererea de produse finite
este, de asemenea, cunoscut cu certitudine astfel nc"t rupturile pot fi perfect evitate i c costurile de
ruptur +stocurile de siuran, sunt ine&istente.
(up cum am precizat, deinerea unei anumite cantiti de stocuri de materii prime i materiale
enereaz costuri de deinere +C(, a cror valoare este direct proporional cu cantitatea de stocuri.
Rennoirea stocurilor presupune ns costuri suplimentare numite costuri de comand +CC,, al cror nivel
total +pe parcursul unei anumite perioade, este invers proporional cu mrimea stocului. 0stfel, se poate
calcula un cost total aferent stocului deinut +C8:,:C8: G C( E CC
Metoda de estiune 0'C. Modelul de analiz 0'C permite divizarea stocurilor de mrfuri i materiale pe
cateorii de importan a acestora pentru ntreprindere. Ja utilizarea modelului 0'C pentru controlul
stocurilor privind nivelul de ac!iziii, tipurile de materii prime se divizeaz pe rupe in"nd cont de:
valoarea stocului fa de nivelul total de ac!iziionare a acestora# valoarea stocurilor incluse n procesul de
producie# influenele neative a ine&istenei stocurilor pentru realizarea ciclului operaional, etc.
-9
$n cateoria 304 se includ cele mai scumpe tipuri de stocuri, care au o perioad ndelunat de
aprovizionare. 0ceste stocuri cer o permanent monitorizare, deoarece au o influen major asupra
rezultatului financiar +n caz c"nd nu sunt suficiente, i asupra realizrii procesului de producie. $n practic,
s-a constatat c ponderea acestor stocuri n totalul stocurilor e&istente este de apro&imativ -CH, iar valoarea
lor constituie circa KCH din valoarea total a stocurilor. @ivelul stocurilor din aceast cateorie este
determinat, de reul, prin modelul /AO i necesit o verificare sptm"nal.
$n cateoria 3'4 se includ elementele mai puin importante at"t numeric, c"t i valoric, ponderea lor
n total stocuri de materii prime i materiale fiind de .CH. :tocul din aceast cateorie se supun controlului,
de obicei, o dat n lun.
$n cateoria 3C4 se includ celelalte elemente ale stocurilor de mrfuri i materiale, care au o valoare
mic i care nu au rol semnificativ la formarea rezultatelor financiare i la realizarea ciclului operaional.
0provizionarea se poate realiza o sinur dat n cantitatea necesarului anual, iar controlul asupra acestora
se efectueaz semestrial. 5onderea acestor stocuri n totalul stocurilor e&istente este de apro&imativ KCH, iar
valoarea lor constituie circa -CH din valoarea total a stocurilor.
Metoda celor dou recipiente. 0ceast metod presupune aranjarea elementelor din stoc n dou recipiente:
unul este considerat stocul curent, cellalt 7 stoc de siuran. C"nd primul recipient se olete, se face o
nou comand i se trece la folosirea elementelor din cel de-al doilea recipient. :e utilizeaz aceast metod
la ntreprinderile care realizeaz v"nzri cu amnuntul sau ntreprinderi de producie unde elementelor
stocurilor sunt mrunte.
Metoda liniei roii. /lementele din stoc sunt aezate ntr-un vas de sticl pe care se deseneaz o linie roie.
C"nd nivelul stocului ajune la aceast linie, devine necesar efectuarea unei noi comenzi n aprovizionare.
Itilizarea metodei este eficient n cazul ntreprinderilor din industria alimentar.
Metoda U0@'0@ sau metoda stocului zero sau metoda de producie n flu& continuu. 0ceast metod
prevede ca ntreprinderea s dein un stoc minimal, iar aprovizionarea s se fac n mod continuu. 5entru ca
aceast metod s fie eficient este necesar s e&iste o coordonare e&celent ntre ntreprinderi i furnizori.
59T7+9 +9 +)5906)70/*9 / 6T7#:*);7*. @ecesitatea dimensionarii corecte a stocurilor
decure din consecintele acestora asupra desfasurarii ciclului de e&ploatare, asupra nivelului de blocare a
capitalului si asupra costurilor. @ivelul optim al stocului este acela care tine seama de conditiile reale de
aprovizionare, te!noloice, de productie si comercializare, de reducerea capitalurilor blocate si a costurilor
si este orientat spre accelerarea vitezei de rotatie, spre cresterea eficientei economice. %n dimensionarea
stocurilor se pot utiliza mai multe metode, intre care :- metoda analitica #- metoda pe
elemente #- metoda mi&ta +analitica anual si pe elemente trimestrial, #- metoda sintetica.
5etoda analitica :e caracterizeaza prin determinarea stocurilor, anual si trimestrial, pe fiecare
componenta a elementului de active circulante.
(imensionarea stocului la materii si materiale.5entru stabilirea stocului la materii si materiale avem nevoie
de urmatorii doi factori:- necesarul fizic si valoric de materii si materiale pentru realizarea proramului
+@,#- timpul de imobilizare +blocare, stationare, total al materiilor si materialelor + 8it,.
@ecesarul fizic de materii si materiale se determina in functie de cantitatea de produse prevazuta a
se fabrica si de consumul specific, iar necesarul valoric reprezanta produsul dintre necesarul fizic si pretul de
aprovizionare.
Cel de-al doilea factor - timpul de imobilizare total - este numarul total de zile in care vor fi stocate
materiile si materialele in depozite. 0cest timp total cuprinde mai multi timpi si anume : timpul pentru stocul
-2
curent, timpul pentru conditionare, timpul de siuranta si eventual si alti timpi +pentru transporturi interioare
si pentru stocul de iarna,.
(imensionarea stocului la productia neterminata. 5roductia neterminata reprezinta acea productie al
carei proces te!noloic nu este inc!eiat si care se aseste in sectiile de productie in diferite stadii de
prelucrare, in curs de montare, in asteptare si in faza interoperationala.
?aloric, productia determinata reflecta toate c!eltuielile incluse in pretul de cost de uzina.Marimea
stocului de productie neterminata depinde de urmatorii factori :- valoarea productiei marfii e&primata in
cost de uzina, care poate fi denumita si baza de calcul- durata ciclului de fabricatie #- ritmul de
crestere a c!eltuielilor e&primat printr-un coeficient de colectare.
Corecta stabilire a costurilor de uzina reprezinta o premisa pentru dimensionarea stocului la
productia neterminata. (urata ciclului de fabricatie este timpul de la inceperea prelucrarii materiilor prime
si pana la data predarii la maazie a ultimelor produse din lot si se stabileste in cadrul documentatiei
te!noloice a produselor, tinandu-se seama de modul de folosire a utilajelor si a altor instrumente de munca,
de intrarea in functiune a noi utilaje mai perfectionate, de majorarea numarului de sc!imburi, de masurile de
oranizare a productiei si a muncii, de perfectionarea proceselor si procedeelor te!noloice etc.:tabilirea
duratei ciclului de fabricatie se face de catre ininerul sef si te!noloul sef sau seful serviciului de productie.
(imensionarea stocurilor la obiectele de invetar de mica valoare si scurta durata. %mbracaminte si materiale
de protectie, uniforme si c!eltuieli anticipate.Cu e&ceptia c!eltuielilor anticipate, stocurile +:, pentru
celelalte elemente se stabilesc tinandu-se seama de stocul initial +:,, stocul fara miscare sau de prisos +:fin,,
ac!izitiile ce se vor face in perioada respectiva +0, si consumul sau uzura acestora +I,.
(imensionarea stocurilor pentru piesele de sc!imb. %n intreprinderile in care e&ista un numar mare de
repere si de valori mici, se poate accepta ca dimensionarea stocurilor pentru piesele de sc!imb sa se
efectueze potrivit cu relatia de calcul aferenta obiectelor de inventar de mica valoare si scurta durata. %n
practica noastra financiara si-au facut locul si alta procedee de calcul. %n primul rand, mentionam ca piesele
de sc!imb pot fi clasificate in doua cateorii, in functie de caracterul fabricatiei masinilor, utilajelor si
instalatiilor pentru care sunt destinate si anume :- piese de sc!imb destinate masinilor, utilajelor si
instalatiilor de serie mare +escavatoare, combine, tractoare etc., #- piese de sc!imb destinate celorlalte
masini# utilaje si instalatii +utilaje te!noloice pentru industria c!imica etc.,.
(imensionarea stocurilor pentru produsele finite, a soldului produselor, lucrarilor si serviciilor facturate si
marfurilor e&pediate dar neincasate, precum si a stocurilor de semifabricate.:tocul la produsele finite
depinde de doi factori :- costul complet si comercial al produselor +5cc, #- durata medie de stationare a
produselor +(s,. (urata de stationare si timpul de imobilizare a produselor finite este timpul care se scure
de la terminarea proceselor de fabricatie pana la e&pedierea acestora.
5etoda pe elemente. Metoda se caracterizeaza prin determinarea stocurilor pe elemente de active
circulante, nu si pe fiecare component al acestora avand doua procedee principale de calcul a
stocurilor :- pe baza timpului de imobilizare pe elemente #- pe baza corelatiei dintre soldurile
elementelor de active circulante, pe de o parte, si volumul productiei, pe de alta parte.
5etoda mi3ta. Metoda se caracterizeaza prin stabilirea stocurilor anuale pe fiecare component al
elementelor de active circulante +analitic, si a stocurilor trimestriale, numai pe elemente +nu si pe
componentele acestora,. Cu alte cuvinte, se combina calculele analitice, ce se fac anual, cu cele pe elemente,
ce se efectueaza trimestrial.:copul stabilirii analitice a stocurilor anuale consta, in special, in furnizarea de
informatii necesare calcularii timpului de imobilizare, ca factor de baza in determinarea stocurilor
trimestriale.
5etoda sintetica -<lobala1. Metoda sintetica se caracterizeaza prin stabilirea stocului pe total active
circulante, eventual cu defalcarea acestuia pe elemente. %n stabilirea stocului prin aceasta metoda se pot
-K
utiliza urmatoarele procedee +mai importante, :- procedeul bazat pe viteza de rotatie#- procedeul
bazat pe corelatia dintre soldul total al activelor circulante si volumul productiei #- procedeul bazat pe
ponderea activelor circulante la -CC sau -CCC lei productie marfa.
-N