ZF 02mai2013

Ziarul Financiar
EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XV / NR. 3647 12+4 PAGINI JOI, 2 MAI 2013 PRE}: 3,5 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
Ziarul Financiar
PUBLICITATE
PUBLICITATE
EVENIMENT
n Compania portughez` Sonae Sierra
va \ncepe \n 2014 dezvoltarea mallului
ParkLake din cartierul Titan din
Bucure[ti. Pagina 2
n Victor Ponta sus]ine c` patru mari
companii sunt interesate s` participe la
privatizarea companiei CFR Marf` care
urmeaz` s` fie scoas` la licita]ie \n
iunie. Pagina 3
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Majoritatea fondurilor de ac]iuni
au trecut pe minus dup` primele patru
luni din an, din cauza corec]iilor
\nregistrate de ac]iunile celor cinci
SIF-uri [i de titlurile bancar. Pagina 4
n Oferta public` prin care statul a
vndut pe burs` 15%din ac]iuni a
urcat tranzac]iile cu ac]iuni la 839 mil.
lei, \n aprilie. Pagina 5
B~NCI-ASIGUR~RI
n Legea le permite b`ncilor s`-[i
transfere depozitele \ntre ele f`r`
acordul clien]ilor, dar de cealalt` parte
clien]ii nu \[i pot muta creditele \ntre ei
f`r` ca banca s`-l verifice atent pe cel
care preia sarcina de plat` [i s` \[i dea
acordul. Pagina 6
COMPANII
n Lan]ul Accessorize a \nchis
magazinul de pe bulevardul Magheru,
singura unitate stradal` din Capital`,
pe fondul reducerii traficului pietonal [i
al sc`derii puterii de cump`rare.
Pagina 7
n Grupul Kenvelo a deschis primul
magazin sub brandul TimeOut din Cluj,
\n centrul comercial Polus Center. Noul
magazin are o suprafa]` de 131 mp.
Pagina 8
n Medimfarm Ploie[ti a \nregistrat
anul trecut o cre[tere cu 17%a cifrei
de afaceri, 16,1 mil. euro, \ns` profitul
net a sc`zut cu 88%. Pagina 8
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Actualul nivel al TVA din Polonia,
de 19%, va fi men]inut pn` la sfr[itul
anului 2016, a declarat premierul
Donald Tusk. Pagina 10
n Premierul Poloniei Donald Tusk [i
ministrul de externe Radoslaw Sikorski
se num`r` printre cele mai influente
500 de persoane din lume. Pagina 10
BUSINESS HI-TECH
n Yahoo! i-a acordat un pachet
salarial de 36,6 mil. dolari directorului
general pentru cele nici [ase luni \n
care s-a aflat la conducerea companiei
anul trecut. Pagina 11
n Apple a vndut obliga]iuni \n
valoare de 17 mld. dolari, emisiune
record pentru o corpora]ie. Pagina 11
n Doi tineri au renun]at la slujbele
din multina]ionalele telecom [i au pus
pe picioare un SRL-D \n IT cu afaceri de
50.000 euro \n primul an. Pagina 11
Bani pu]ini pentru educa]ie: Romnia se num`r`
printre ultimele cinci ]`ri din Uniunea European` \n
privin]a cuantumului fondurilor alocate de stat pentru
educa]ie, cu 4,1% din PIB \n 2011, mai mari doar fa]`
de cele ale Greciei, Slovaciei [i Bulgariei. Pagina 10
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
nAdio metrou Drumul Taberei
Universitate. Cumpui capac unei
investi]ii trecnd-o pe finan]are
european`
nPrimul drumla mare cu o
autostrad` pn` la plaj`: dup`
25 de ani, Autostrada Soarelui este
gata
nMicii risc` s` dispar` de pe
gr`tare din cauza unor norme
ale UE
Austriecii, lideri [i
\n construc]ii
Grupul austriac Strabag, care
construie[te mai multe
tronsoane de autostrad` \ntre
Deva [i Sibiu, a devenit noul
lider al constructorilor locali.
Austriecii mai sunt lideri pe
[ase pie]e: petrol, comer],
lemn, industria alimentar`,
asigur`ri [i b`nci. Pagina 8
REDAC}IE: 0318.256.288
PUBLICITATE: 0318.256.237
0318.256.238
ABONAMENTE: 0318.256.242
0318.256.244
EVENIMENTE: 0318.256.296
ZIARUL
FINANCIAR:
c o n t a c t e
www.zfenglish/com
ZF Pe scurt
B`ncile grece[ti [i cipriote sunt \n continuare
\n topul dobnzilor la depozitele \n euro [i lei
CIPRIAN BOTEA
B
ank of Cyprus [i Marfin, am-
bele cu ac]ionariat cipriot,
sunt singurele b`nci care mai
pl`tesc dobnzi peste 4% pe
an la depozitele \n euro cu sca-
den]a pe [ase luni. Clien]ii care aduc cel
pu]in o mie de euro la Marfin primesc
4,25%pe an.
Bank of Cyprus pl`te[te 4% pe an la
depozitele \n euro pe [ase luni, \n timp ce
economiile \n lei cu aceea[i scaden]` sunt
bonificate cu 6,3%pe an, cea mai mare do-
bnd` din pia]`.
Bank of Cyprus a transferat s`pt`mna
trecut` tot portofoliul de depozite c`tre
Marfin, dar a luat-o de la zero [i poate atra-
ge clien]i noi dup` ce a p`strat \n ofert` toa-
te produsele de economisire cu toate c` \n
aprilie a trecut printr-o situa]ie de criz` f`r`
precedent, opera]iunile fiind suspendate o
lun` pe fondul unor retrageri masive de de-
pozite accelerate de criza din Cipru, care a
izbucnit la jum`tatea lunii martie.
La depozitele \n lei, \n schimb, exist` \n
continuare un pluton de [ase-[apte b`nci
care pl`tesc dobnzi mai mari de 6%pe an,
respectiv cu cel pu]in o jum`tate de punct
procentual peste media pie]ei. Piraeus,
ATE Bank [i Marfin pl`tesc dobnzi de
6,25%pe an la lei.
Totu[i, plutonul b`ncilor care pl`tesc
dobnzi peste 6%pe an la lei [i 4%pe an la
euro s-a sub]iat \n ultimele s`pt`mni dup`
ce seceta de lichiditate s-a mai domolit.
BNR a reluat f`r` nicio restric]ie injec]iile
de lichiditate din pia]` [i infla]ia a revenit pe
sc`dere.
Cea mai drastic` ajustare a dobnzilor a
avut loc \n cazul depozitelor \n euro, care au
fost cele mai atractive produse de economi-
sire \n ultimele luni datorit` dobnzilor
mari [i volatilit`]ii cursului de schimb.
Continuare \n pagina 6
Cu tot scandalul \nchiderii Bank of Cyprus timp de o lun` [i discu]iile privind riscul plas`rii banilor \n depozite cu dobnzi mari, grecii [i
ciprio]ii continu` s` domine plutonul b`ncilor cu dobnzi peste media pie]ei. Oficial, Bank of Cyprus poate atrage \n continuare depozite.
Vnz`rile de bere au
accelerat cu 26% \n
luna februarie
IOANA DAVID
VNZ~RILE de bere s-au majorat cu 26% \n luna fe-
bruarie a acestui an comparativ cu aceea[i perioad` din
2012, pn` la 0,92 mil. hl (92 mil. litri sau 184 mil. doze),
arat` un calcul al ZF pe baza datelor Institutului Na]ional
de Statistic`. Rezultatele vin dup` ce [i \n ianuarie vnz`ri-
le au avut o evolu]ie foarte bun`, cu un plus de 24%.
O explica]ie este vremea mai pu]in friguroas` din
aceast` perioad`, precum[i o baz` de compara]ie redus` (\n
perioada similar` din 2012 consumul a fost foarte sc`zut).
Totodat`, \n februarie anul acesta statul a majorat acciza
astfel c` produc`torii s-au gr`bit s`-[i trimit` produsele \n
pia]` ct mai devreme posibil. Tot \n februarie produc`torii
au \nceput s` distribuie noi produse (de cele mai multe ori
beri cu arome) la care au avut campanii de promovare.
Rezultatele bune ale industriei de bere din aceast` pe-
riod` se v`d \n primul rnd \n cifrele anun]ate de Ursus
Breweries. |n perioada aprilie 2012 martie 2013 (care co-
respunde anului fiscal al companiei) vnz`rile produc`toru-
lui au crescut cu 24%.
Dac` anul acesta vomavea parte de la fel de multe zi-
le care favorizeaz` consumul de bere, exist` toate premise-
le (pentru o cre[tere a pie]ei n.red.), a spus Constantin
Bratu, directorul executiv al Asocia]iei Berarii Romniei.
Vezi pagina 12
Miracolul croat: 700 km
de autostrad` \n opt ani
BOGDAN COJOCARU
CROA}IA are 30 de kilometri de au-
tostrad` la suta de mii de locuitori, \n
timp ce pentru Romnia raportul este
de doar trei km/100.000 locuitori.
Croa]ii au construit 687 km de au-
tostrad` \ntre 2002 [i 2009.
|ntr-unsingur an, \n2004, croa]ii au
a[ternut 200 de kilometri de autostra-
d`, adic` mai mult de o treime din lun-
gimea total` a autostr`zilor din Rom-
nia, cu toate c` teritoriul croat are o pu-
ternic` amprent` montan`.
Dar croa]ii au rezolvat aceast` pro-
blem` cu peste 80 de kilometri de tu-
neluri. Cel mai lung este Mala Kapela,
de aproape [ase kilometri. |nRomnia,
cel mai lung tunel are 884 de metri, \n
vrful F`g`ra[ilor, pe Transf`g`r`[an,
iar lungimea total` a tunelurilor rutiere
este de doar doi kilometri.
Croa]ia are \n prezent 12 auto-
str`zi, care se \ntind pe 1.260 de kilo-
metri, iar de anul acesta va avea 13.
Cea mai mare dintre acestea, A1, \nce-
put` \n anii 2000, are 466 de kilometri [i
str`bate de la nord la sud regiunea lito-
ral` Dalma]ia, un important centru tu-
ristic.
La cea mai veche autostrad`, A3,
lucr`rile de construc]ie au \nceput \n
1948. Spre compara]ie, lungimea total`
a autostr`zilor romne[ti este de 530 de
kilometri.
Vezi pagina 10
Ac]iunile Cemacon
au adus cel mai mare
c[tig de pe burs`
ADRIAN COJOCAR
AC}IUNILE produc`torului de blocuri ceramice
Cemacon (CEON), care de]ine o fabric` la Zalù, au fost
vedeta \nceputului de an pe bursa de la Bucure[ti, reu[ind
aproape s`-[i dubleze valoarea \n patru luni pe fondul in-
tr`rii \n ac]ionariat a fondului de investi]ii finlandez KJK
Fund II.
Cemacon este una dintre companiile cu probleme de
pe burs` pentru c` are restan]e de peste 11,9 mil. euro la
BCR\n urma unor credite contractate \n 2007, astfel c` in-
trarea fondului finlandez \n ac]ionariat a adus o doz` de
optimism\n rndul investitorilor.
Un pariu inspirat s-ar fi dovedit \n acest debut de an [i
ac]iunile produc`torului de materiale de construc]ii
ComcmConstan]a (CMCM), care au urcat pe burs` \n pa-
tru luni cu 76%\n contextul rezolv`rii conflictului dintre
principalii ac]ionari, respectiv SIFTransilvania [i fostul ar-
bitru de fotbal Constantin Fr`]il`.
Printre ac]iunile c[tig`toare din acest an s-au mai
num`rat cele ale produc`torului de aspiratoare Electro-
arge[ Curtea de Arge[ (ELGS), cu un avans de 55%[i tit-
lurile Rompetrol Rafinare (RRC), plus 42%.
Vezi pagina 5
Omer Tetik de la
Credit Europe ar putea
deveni CEO al BT
OVIDIU TEMPEA
TURCUL Omer Tetik, actualul pre[edinte al Credit
Europe, ar putea prelua pozi]ia de director general al
B`ncii Transilvania , func]ie care a r`mas vacant` la \nce-
putul anului trecut dup` plecarea olandezului Robert
Rekkers, potrivit unor surse bancare.
Prin plecarea la Banca Tran-
silvania, Tetik face saltul de la o
banc` aflat` pe locul 15 \n sistemla
un juc`tor de top 3, cu o cot` de
pia]` de peste 8% [i active de
aproape 7 mld. euro.
Omer Tetik, 40 de ani, face par-
te din conducerea executiv` a
Credit Europe din anul 2000, cnd
a debutat ca [ef al diviziei trezore-
rie [i institu]ii financiare, iar mai
apoi a coordonat mai multe depar-
tamente inclusiv cele de retail banking, re]ea [i carduri.
Ulterior, el a fost avansat pe pozi]ia de vicepre[edinte [i
din anul 2011 este pre[edinte al b`ncii controlate de omul
de afaceri turc Husnu Ozyegin.
BT este printre pu]inele institu]ii de credit care au
ob]inut profit \n to]i anii de criz`. |n primul trimestru, ban-
ca a \nregistrat un profit net de 84 mil. lei (19 mil. euro), \n
sc`dere cu 8%fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.
Vezi pagina 6
400 de romni \[i
petrec vacan]a de
Pa[te \n hotelurile de
cinci stele din Mamaia
CURSUL DE SCHIMB AR PUTEA TESTA
UN NOU PRAG DE REZISTEN}~, DE
4,2 LEI/EURO, CRED ANALI{TII Pagina 6
EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XV / NR. 3647 12+4 PAGINI JOI, 2 MAI 2013 PRE}: 3,5 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -
Ziarul Financiar Ziarul Financiar
Dobnzile de 4% la euro \nc` rezist`
SURSA: b`ncile
Cele mai bune dobnzi la
depozitele \n lei pe [ase luni
(% pe an)
Bank of Cyprus 6,30%
Piraeus 6,25%
Marfin 6,25%
ATE Bank 6,25%
TBI Bank 6,15%
Cele mai bune dobnzi la
depozitele \n euro pe [ase
luni (% pe an)
Marfin 4,25%
Bank of Cyprus 4,0%
ATE Bank 3,9%
Piraeus 3,9%
B. Romneasc` 3,75%
DAC~ NU VREI UNA,
IA MAI MULTE
Revista BUSINESS Magazin apare \n re]eaua Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 5,9 lei
Ma[inile pentru companii sunt \n 2013 ultimul
bastion de cre[tere pentru dealerii [i
importatorii auto. Citi]i \n Business Magazin
OMER TETIK
Cre[teri mari pe ac]iuni
pu]in lichide
Topul cre[terilor de pe burs` \n primele patru luni
Companie (Simbol) Evolu]ie \n 2013
Cemacon Zalù (CEON) +91%
Comcm Constan]a (CMCM) +77%
Electroarge[ (ELGS) +55%
Rompetrol Rafinare (RRC) +42%
Banca Carpatica (BCC) +36%
Croa]ia are \n prezent 12 au to str`zi,
care se \ntind pe 1.260 de kilometri,
iar de anul acesta va avea 13
Hotelurile de lux din sta]iunea Mamaia de pe litoralul romnesc
vor func]iona \n vacan]a de 1 Mai [i Pa[te cu peste 95%din
camere pline de turi[ti, potrivit datelor din pia]`. Gara de Nord
(foto) [i Autostrada Soarelui au fost luate cu asalt. |n sta]iune
vor ajunge 25.000 de romni care \[i vor petrece aici zilele
libere din aceast` perioad`. 400 se vor caza la hoteluri de cinci
stele. Toate cele 125 de camere (250 de locuri de cazare) sunt
ocupate \n vacan]a de 1 Mai [i Pa[te. Amavut dou` pachete,
unul cu trei nop]i de cazare [i altul cu cinci nop]i de cazare, a
spus Mihai de la recep]ia hotelului de cinci stele Vega din
Mamaia. Pachetul ce a inclus trei nop]i de cazare, cu mic dejun,
prnz [i acces la zona de spa, a costat 1.275 de lei (296 euro)
de persoan`, \n timp ce sejurul cu cinci nop]i de cazare a costat
1.655 de lei (384 de euro) de persoan`, potrivit lui. Nu mai
avemnicio camer` liber`, a spus Simona de la recep]ia
hotelului de cinci stele Club California din Mamaia, cu o
capacitate de zece camere duble. Tariful unei camere \ncepe de
la 70 de euro pe noapte, potrivit datelor de pe site-ul hotelului.
{i cele 49 de camere duble ale hotelului de cinci stele Palm
Beach din Mamaia sunt ocupate. {i la hotelul de patru stele
Iaki din Mamaia, de]inut de Gheorghe Hagi, sunt ocupate
aproape toate camerele. Mai avemdoar patru camere libere
din cele 122 de camere, a spus ieri o reprezentant` de la
recep]ie. Hotelurile de cinci stele Mamaia [i Rex sunt \nchise
pentru lucr`ri de renovare. Mirabela Tiron Vezi pagina 12
VNZ~RI LA JUM~TATE
PE METRU P~TRAT
Vnz`rile pe metru p`trat ale grupului francez Carrefour au
sc`zut cu aproape la jum`tate din 2008 pn` anul trecut.
Retailerul a deschis aproape 70 de magazine noi. Pagina 12
HOTEL VEGA HOTEL IAKI
CURS VALUTAR - 30.04.2013
4,3237
RON
3,3075
RON
3,5320
RON
1,3072 1,2238
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
CHF
CHF
SURSA: BVB
F
O
T
O
: S
ilv
iu
M
a
t
e
i
ADELINA MIHAI
C
ele mai multe structuri 104 - are
\n subordine [i coor donare
Ministerul Econo miei, aici
intrnd [i cele 82 de companii de
stat. Urmeaz` Ministerul
S`n`t`]ii, care coordoneaz` activitatea
spitatelor [i a institutelor din ]ar` care se
autofinan]eaz`, iar pe locul trei \n top este
Ministerul Culturii, care are 57 de institu]ii, \n
special muzee, a c`ror activitate trebuie s` o
supravegheze.
Structura administra]iei centrale se face \n
raport cu misiunile pe care le are fiecare
institu]ie, \ns` \n lume exist` sisteme diferite
de organizare.
|n SUA, de exemplu, exist` un sistem
administrativ bazat pe agen]ii, care au o
autonomie destul de mare [i unde nu exist`
ministere.
{i \n Suedia exist` un sistem bazat pe
agen]ii autonome, \ns` \n Romnia este
promovat modelul francez, care are la baz` un
centralism excesiv din care reies multe
construc]ii structurate ierarhic, este de p`rere
profesorul universitar Emil B`lan, specialist \n
drept public \n cadrul {colii Na]ionale de
Studii Politice [i Administrative (SNSPA).
Nu se poate spune dac` sunt multe sau
pu]ine structurile din subordinea ministerelor,
pentru c` ar fi o evaluare subiectiv`. Deocamdat`, se poate
afirma c` nu dimensiunea [tiin]ific` prevaleaz` \n aceast`
construc]ie arborescent`, ci este bazat` mai mult pe intui]ie.
Suntem \ntr-un sistem administrativ pe care \l mo[tenim, nu
este pus \n corela]ie cu reformele constitu]ionale. S-a creat
administra]ia local` \ntre timp, \ns` pe partea de administra]ie
de stat a fost centralizat`, cu multe ramifica]ii \ns`. Mai
important dect num`rul lor este evaluarea rezultatelor pe
care le au \n func]ie de misiunile pe care le au \n raport cu
costurile pe care le genereaz`, explic` profesorul Emil B`lan.
Exist` \n continuare institu]ii aflate \n coordonarea
ministerelor a c`ror activitate r`mne \ns` \n umbr`. La Mi-
nisterul Muncii, de exemplu, exist` dou` institute - Institutul
Na]ional de Cercetare {tiin]ific` \n Domeniul Muncii [i Pro-
tec]iei Sociale [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protec]ia Muncii Alexandru Darabont Bucure[ti
ale c`ror cercet`ri despre pia]a muncii nu se reg`sesc \nc` nici
pe site-ul lor, nici pe cel al ministerului de resort.
De o evaluare a misiunii pe care o au institu]iile [i mai ales
agen]iile din subordinea ministerelor vorbe[te [i Cristian
Prvan, secretarul general al Asocia]iei Oamenilor de Afaceri
din Romnia (AOAR).
Cnd se vrea s` se pun` un nou [ef pe undeva, se mai
inventeaz` o nou` agen]ie, iar multe dintre ele nu au activit`]i
care s` le justifice misiunea pe care o au. |ntr-un raport mai
vechi al ANAF (agen]ie aflat` \n subordinea Ministerului de
Finan]e - n.red.), de exemplu, am v`zut c` s-au dat sanc]iuni,
\ntr-un an, pentru 3-4 tiruri de fructe [i legume intrate ilegal \n
]ar`. {i raportul pe 2012 al ANAF este o glum`, e o istorie
frumoas` despre nimic, care ne dezonoreaz`, mai spune
Cristian Prvan de la AOAR.
Pe de alt` parte, un control mai puternic al statului asupra
companiilor de stat este necesar \n cazul companiilor
strategice, mai spune secretarul general al AOAR.
Este important ca statul s` mai aib` control asupra
companiilor na]ionale, pentru c` \n Austria, de exemplu, o
companie \n care statul mai avea 30 -35% a reu[it s` ob]in`
credite pentru produc]ia de [ine la dobnzi avantajoase, a
mai spus Cristian Prvan.
adelina.mihai@zf.ro
Peste 440 de institu]ii,
agen]ii [i structuri se
afl` \n subordinea,
\n coordonarea
sau sub autoritatea
celor 17 ministere,
arat` o analiz` a ZF
pe baza informa]iilor
disponibile pe
site-urile ministerelor.
Fie c` sunt institu]ii
autofinan]ate,
finan]ate par]ial sau
total din bugetele
ministerelor,
num`rul mare de
structuri care trebuie
s`-[i raporteze
activitatea c`tre
ministere fac aproape
imposibil` o
eventual` evaluare a
eficien]ei acestora.
Num`rul grupurilor de companii romne[ti
cre[te \n detrimentul multina]ionalelor
M~D~LINA PANAETE
NUM~RUL de grupuri de \ntreprinderi cu
ac]ionariat strìn a sc`zut de la peste 26.000 \n
2008 la aproape 15.700 \n 2011, \n timp ce
num`rul grupurilor de \ntreprinderi cu
ac]ionariat romnesc a crescut de la 4.300 la
5.500, arat` datele de la Institutul Na]ional de
Statistic` (INS).
Un grup de firme este definit ca o mul]ime
de cel pu]in dou` firme din care una de]ine cel
pu]in 50%din cealalt` sau celelalte.
Au fost ani \n care au sc`zut destul de
mult [i investi]iile strìne [i [timc` s-au produs
[i multe retrageri de firme strìne. A[a se
\ntmpl` \ntotdeauna \n perioada de criz`,
firmele se concentreaz` pe activitatea de pe
pie]ele-mam` [i planurile de
extindere sunt revizuite, a
declarat analistul eco nomic
Aurelian Dochia, care adaug` c`
o alt` explica]ie ar putea fi faptul
c` multe firme au fuzionat.
O alt` explica]ie ar putea fi
ie[irea de pe pia]` a multor com-
panii din imobiliare odat` cu
izbucnirea crizei financiare.
Num`rul gru purilor de
\ntreprinderi care activau \n Romnia \n 2011
a fost de 21.277, \n cre[tere cu 2,5%
comparativ cu anul precedent, \n condi]iile \n
care74%din acestea erau multina]ionale, iar
numai 26% erau rezidente. Din grupurile
locale, 90%din acestea erau formate din dou`
sau trei ntreprinderi, dar datele INS nu arat`
\ns` din cte \ntreprinderi este format un grup
multina]ional.
|n 2008, la \nceputul crizei, func]ionau \n
Romnia peste 30.500 de grupuri de
\ntreprinderi, dintre care 4.200 rezidente [i
peste 26.000 de companii multi na]ionale.
Num`rul total al grupurilor de \ntreprinderi a
sc`zut, iar ponderea multina]ionalelor \n total
a sc`zut [i ea de la peste 85%la 74%\n 2011.
Cel mai mare procent de grupuri de
ntreprinderi au ca domeniu de activitate
comer]ul cu ridicata [i cu am`nuntul,
repararea autovehiculelor [i motocicletelor
(21%), industria prelucr`toare (16%) [i
construc]ii (14%).
|n ceea ce prive[te num`rul de salaria]i,
aproximativ 17%din angaja]ii companiilor din
grupuri cu capital strìn lucreaz` \n firme
controlate de persoane fizice sau juridice din
Germania, \n timp ce 11%sunt controlate din
Fran]a, iar 8% de olandezi, potrivit aceleia[i
surse. Astfel \n 2011 Olanda ajunge \n top trei
cei mai mari angajatori strìni din Romnia,
lund locul Austriei. Olandezii se aflau \n 2010
pe locul [ase, cu o pondere de 6,3%\n totalul
subgrupurilor de \ntreprinderi \n Romnia, \n
func]ie de num`rul de salaria]i. |n top mai sunt
prezente [i Italia, Statele Unite, Cipru [i
Luxemburg.
Subgrupurile de ntreprinderi controlate
din Germania predomin` n industria
prelucr`toare \n propor]ie de 7%, n comer] cu
ridicata [i cu am`nuntul (5%) [i n domeniul
informa]ii [i comunica]ii (1%).
Adoptarea legii holdingului o
m`sur` vital`
De mai bine de zece ani, oamenii de
afaceri a[teapt` ca legea holdingului s` fie
adoptat`, reglementare care ar putea aduce
printre altele [i beneficii fiscale \ntreprin-
derilor.
O nou` legisla]ie a holdingului este
vital`. |ns` aceast` legisla]ie pentru care
milit`m de 15 ani este ca monstrul din Loch
Ness, toat` lumea vorbe[te despre ea, dar
nimeni nu a v`zut-o. S-a vorbit c` risc`m s`
pierdem prin nomadismul marilor
multina]ionale poten]ial semnificativ la export
[i locuri de munc`. Nokia a fost un exemplu,
iar dac` nu suntem aten]i exemplul poate fi
continuat cu Arcelor Mittal [i cu Dacia, a
declarat luni Vasile Iuga, managing
partner PWC, \n cadrul Galei
Capitalului Romnesc, organizat` de
grupul media Finmedia.
|n cadrul evenimentului, au fost
premiate mai multe companii, dar [i
antreprenori. Printre laurea]ii galei au
fost Dedeman Bacù, care a primit
premiul Compania lider n domeniul
comer]ului cu am`nuntul al
articolelor de fier`rie, din sticl` [i al
celor pentru vopsit n magazine specializate
[i Interagro SA care a primit premiul
Compania lider a agriculturii [i lider al
exporturilor dintre companiile cu capital
romnesc
{i profesor doctor Cezar Mereu]` a
subliniat \n cadrul aceluia[i eveniment faptul
c` adoptarea legii holdingului ar fi o m`sur`
care ar ajuta dezvoltarea companiilor
romne[ti pentru c` ar cre[te puterea de]inut`
de grupurile locale \n fa]a multina]ionale.
madalina.panaete@zf.ro
Sonae Sierra vrea s` \nceap` construc]ia centrului
comercial ParkLake din Bucure[ti \n 2014
CRISTINA CUNCEA
COMPANIAportughez` Sonae Sierra, care a
\ncasat anul trecut 1,5 mil. euro din \nchirierea
centrului comercial River Mall din Rmnicu
Vlcea, anun]` c` va \ncepe \n 2014
dezvoltarea mallului ParkLake din cartierul
Titan din Bucure[ti.
Pe parcursul anului 2012 am \ncheiat
\n]elegerea cu Caelum Development pentru
dezvoltarea ParkLake \n Bucure[ti. Construc-
]ia urmeaz` s` \nceap` \n 2014 [i centrul va
cuprinde 200 de magazine, deservind o arie de
acoperire de o jum`tate de milion de persoane.
Proiectul, reprezentnd o investi]ie de 185 mil.
euro, are deja semnate contracte pentru 52%
din totalul de 67.000 metri p`tra]i \nchiriabili,
se arat` \n raportul anual al operatorului
portughez. Proiectul a fost anun]at \n urm` cu
mai mult de cinci ani de c`tre Caelum
Development, care estima o investi]ie de circa
500 mil. euro pentru o suprafa]` de 110.000 de
metri p`tra]i. |n 2008, Sonae Sierra s-a asociat
cu Caelumpentru dezvoltarea proiectului, \ns`
\n cele din urm` a ie[it din parteneriat, pentru
a reveni \n 2012. ParkLake Plaza va fi amplasat
pe bulevardul Liviu Rebreanu,
lng` Parcul Titan, pe un teren de
8,2 hectare, achizi]ionat de Cae-
lumDevelopment \n 2006.
Caeluma anun]at c` a \nceput
lucr`rile \n urm` cu doi ani. De
atunci nu au mai fost anun]uri
oficiale, \ns` potrivit informa]iilor
din pia]` lucr`rile au fost oprite
\nc` de anul trecut. ParkLake
Plaza va include o zon` de
restaurante interna]ionale cu peste
20 de unit`]i, un multiplex Cinema City cu 16
s`li, un hipermarket Cora cu o suprafa]` de
15.000 mp, Pure Fitness, Flanco, Douglas,
Zara Home [i mai multe magazine de mod`
precumH&M, Mango sau Zara.
Sonae Sierra de]ine 51 de centre comer-
ciale, este prezent` \n 11 ]`ri din lume [i ad-
ministreaz` peste 70 de astfel de
proiecte, cu o valoare de pia]` de
6,5 mld. euro [i cu o suprafa]`
total` \nchiriabil` de peste 2,2
mil. mp.
|n Romnia, compania
de]ine River Mall din Rmnicu
Vlcea cu o suprafa]` de circa
12.000 metri p`tra]i, iar veniturile
realizate de retaileri au cumulat
anul trecut 18,6 mil. euro, \n
cre[tere cu 10,7%fa]` de 2011.
PUBLICITATE
www.zf.ro/EVENI MENT
2
ZIARUL FINANCIAR l J o i , 2 ma i 2 0 1 3 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro
activau \n Romnia \n 2011, \n
cre[tere cu 2,5%comparativ cu anul
precedent, \n condi]iile \n care 74%
din acestea erau multina]ionale, iar
numai 26%erau rezidente.
21.277
grupuri de
\ntreprinderi
TOPUL MINISTERELOR CU CELE MAI MULTE INSTITU}II |N SUBORDINE
Structuri sau institu]ii/agen]ii aflate \n coordonarea, \n subordinea sau sub autoritatea ministerului
SURSA: site-urile ministerelor
MINISTERUL ECONOMIEI 104
MINISTERUL S~N~T~}II 81
MINISTERUL CULTURII 57
Ministerul Transporturilor 51
Ministerul Educa]iei Na]ionale - Ministerul Tineretului si Sportului 32
Ministerul Afacerilor Interne 27
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale 21
Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Administratiei Publice 18
Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale 10
Ministerul Mediului [i Schimb`rilor Climatice 10
Ministerul Muncii, Familiei, Protec]iei Sociale [i Pers. Vrstnice 8
Ministerul Afacerilor Externe 7
Ministerul Finan]elor Publice 6
Ministerul pentru Societatea Informa]ional` 6
Ministerul Public 3
Ministerul Justi]iei 0
Ministerul Fondurilor Europene 0
Ministerele au \n subordine peste 400 de institu]ii.
R`mne un mister cum le este evaluat` eficien]a
comerciale de]ine
compania portughez`
Sonae Sierra.
51
de centre
Trei
ministere
Economie, S`n`tate [i
Cultur` au \mpreun` \n
subordine 242 agen]ii sau alte
structuri, adic` mai mult de
jum`tate din num`rul total al
unor astfel de institu]ii aflate
sub controlul celor 17
ministere.
Patru companii foarte
mari sunt interesate
de privatizarea CFR
Marf`
MARIUS FR~}IL~
PREMIERUL Victor Ponta sus]ine c` patru mari companii
sunt interesate s` participe la privatizarea companiei CFR
Marf`, care urmeaz` s` fie scoas` la licita]ie \n iunie plecnd
de la suma de 180 mil. euro.
Sunt patru companii foarte mari care au anun]at deja
inten]ia [i pn` la board-ul FMI din iunie o s` avem
procedura finalizat`, a declarat ieri premierul.
Premierul a ar`tat c` procedura de privatizare se
desf`[oar` conformprevederilor recomandate de consultant,
iar ceea ce este important este c` nu pot participa tot felul de
oameni, cuma fost \n cazul Oltchim.
De asemenea, \ntrebat dac` prevederea privind
participarea la licita]ie a unor asocieri de companii nu poate
duce la un nou caz Oltchim, Ponta a spus c` e nevoie de
investi]ii foarte mari la CFR Marf`, iar cei care particip` se
pot asocia pentru a investi.
Pì trebuie [i 30 de milioane de euro activitate \n
domeniu. Nu [tiu dac` domnul Diaconescu are, a mai spus
premierul.
Ministrul transporturilor Relu Fenechiu a afirmat recent
c` dup` cedarea a 51%din ac]iunile CFRMarf` statul romn
va putea \mpiedica vnzarea companiei la fier vechi, iar
condi]iile restrictive impuse \n caietul de sarcini nu vor
permite \nscrierea la licita]ie a unor geamba[i.
Fenechiua spus c` [i-ar dori ca privatizarea s` fie realizat`
cu o companie care s` dezvolte transportul feroviar de
m`rfuri \n Romnia.
Privatizarea CFR Marf` este unul dintre angajamentele
asumate de Guvern prin acordul cu FMI.
Licita]ia pentru pachetul de 51% din ac]iunile CFR
Marf` va porni de la un pre] de 180 milioane de euro, iar
c[tig`torul licita]iei va fi stabilit la jum`tatea lunii iunie.
Procedura va avea trei etape - precalificare, negociere pe
baz` de oferte preliminare [i neangajante, respectiv licita]ie
cu ofert` \n plic.
PUBLICITATE
RADU BOSTAN
S
ub titlul vag alte cheltuieli, \n
bugetele locale sunt ascunse sumele
foarte mari de ordinul sutelor de
milioane de lei f`r` ca bugetele
aprobate s` explice destina]ia lor.
Prim`ria General` a Bucure[tiului [i-a pro-
gramat \n acest an cheltuieli de 4,5 mld. lei, iar
prim`riile de sector alte 4,3 mld. lei. Prin lege,
administra]iile locale (prim`rii, consilii jude]e-
ne sau locale) au obliga]ia s` publice bugetele
de venituri [i cheltuieli, iar prim`riile se achit`
de aceast` sarcin` publicnd sute de pagini
scanate, ceea ce face imposibil` o cùtare
rapid` prin documente.
Alegerea prim`riilor de a nu furniza
un fi[ier Excel cu veniturile [i cheltuielile
este criticat` de organiza]iile neguverna-
mentale care opineaz` c` resortul unei
astfel de solu]ii este chiar ascunderea
destina]iei unor sume importante de
bani publici multe dintre acestea fiind
prev`zute sub titlul de alte cheltuieli.
Prim`ria General` trebuia s` aib` un
descriptiv al bugetului. Bucure[tiul nu
este format din dou` milioane de contabili,
spune Nicu[or Dan, pre[edintele Asocia]iei
Salva]i Bucure[tiul.
|n cazul Prim`riei Generale a Capitalei,
totalul cheltuielilor netransparente este de
ordinul sutelor de milioane de lei. Cele mai mici
sume considerate [i altele \n bugetul aprobat
smb`t` de consilierii municipali sunt cele
trecute sub capitolul cheltuieli de personal.
Astfel, angaja]ii prim`riei sau ai institu]iilor
finan]ate de bugetul local pot beneficia, pe ln-
g` sporul pentru condi]ii de munc`, [i de alte
sporuri \n valoare de 47.000 lei. |n afar` de
salariile de baz` pentru care va pl`ti 37,8 mil.
lei, prim`ria va mai scoate din vistierie [i
800.000 lei pentruindemniza]ii pentrupersoane
din afara unit`]ii, ct [i 1,1 mil. lei pentru alte
drepturi salariale \n bani.
Aceste sume sunt \ns` m`run]i[uri pe ln-
g` cea de 371 mil. lei prev`zut` la indicatorul nu-
mit simplu alte cheltuieli cu bunuri [i servicii.
|ncercarea de a deduce din context destina]ia
banilor este dificil`: indicatorul figureaz` \n sub-
capi t ol ul
alte cheltuieli al`turi de bani pentru pu-
blicitate, protocol, asigurare non-via]` [i chirii.
Sume de ordinul sutelor de milioane de lei
au ap`rut cu acest titlu \n fiecare buget local
din ultimii ani, de[i alocarea prev`zut` de bu-
getul tocmai aprobat pentru alte bunuri [i ser-
vicii este cea mai mare. |n 2012, bugetul local
prevedea 211 mil. lei pentru alte cheltuieli cu
bunuri [i servicii, \ncre[tere fa]` de 2011, cnd
suma a fost de 170 mil. lei, [i fa]` de 2010, cnd
suma a fost de 155 mil. lei.
Sectoarele ascund pl`]i de 450 mil. lei
Prim`riile de sector dau \ns` dovad` de pu-
]in mai mult` transparen]` \n cheltuirea banilor
publici dect Prim`ria General`, preciznd
m`car domeniul care va beneficia de cheltuieli
diverse. De exemplu, Sectorul 1 [i-a bu-
getat cheltuieli totale de 1,2 mld. lei, din
care circa 140 mil. lei se vor duce anul
acesta c`tre alte cheltuieli \n domeniul
\nv`]`mntului. Prim`ria Sectorului 1 nu
explic` \n ce anume constau aceste chel-
tuieli, \ns` se a[teapt` ca ele s` creasc` \n anii
urm`tori, pn` la 170 mil. lei \n 2016.
Prim`ria Sectorului 2 [i-a estimat un buget
total de 1,1 mld. lei, din care circa 50 mil. lei se
vor duce c`tre alte cheltuieli. Destina]ia ba-
nilor este explicat` vag - este vorba despre
burse, sus]inerea cultelor [i desp`gubiri civile.
La sectorul 3, unde bugetul total va fi anul
acesta de 782 mil. lei, circa 46 mil. lei vor fi pl`-
ti]i pentru alte cheltuieli, \n special \n dome-
niul asisten]ei sociale.
Prim`ria Sectorului 4 a publicat numai o
variant` sintetizat` a proiectului de buget, din
care reiese c` 5,7 mil. lei din bugetul total de
477 mil. vor fi pl`ti]i pentru alte servicii \n do-
meniul locuin]ei.
La fel ca \n al]i ani, Prim`ria Sectorului 5 nu
public` proiectul de buget pe site-ul propriu.
La sectorul 6, 154 mil. lei dintr-un total de
1 mld. lei vor fi pl`titi]i pentru alte cheltuieli,
cea mai mare parte din bani fiind destinat`
unor servicii diverse din domeniul asisten]ei
sociale [i al locuin]elor.
Noi lucr`ri de infrastructur`
de 2 mld. euro trec pe
finan]are european`
ANDREEA NEFERU
IULIAN ANGHEL
NOI lucr`ri de investi]ii, cu o valoare
de 2 mld. euro trec pe finan]are
european` \n urma unui acord \ntre
Bucure[ti [i Bruxelles. Magistralele de
metrou M4 Parc Bazilescu-Strùle[ti [i
M5 Drumul Taberei - Universitate,
precum [i tronsonul de autostrad` Se-
be[ - Turda vor fi finan]ate din fon-
durile structurale alocate \ntre 2007-
2013 Programului Opera]ional Secto-
rial Transporturi, \n contextul \n care
investi]iile de stat \n infrastructura de
transport au fost puternic reduse \n
ultima perioad`.
Ministerul Trans por tu rilor are
asigurat` sursa de finan]are pentru
demararea obiectivelor de investi]ii de
importan]` strategic` pentru Romnia,
magistralele de metrou M4 [i M5 [i
tron sonul de auto strad` Sebe[ -
Turda, a spus Relu Fenechiu, minis-
trul transporturilor.
Ministerul Transporturilor va putea
deconta din bani europeni 85% din
valoarea acestor proiec-
te, urmnd ca restul de
15%s` fie contribu]ie de
la bugetul de stat. Minis-
terul vrea s` trimit` la
Bruxelles pn` \n sep-
tembrie cererile de finan-
]are [i de rambursare a
cheltuielilor.
Guvernul a ar`tat \n
repetate rnduri c` vrea
s` includ` anumite pro-
iecte de investi]ii \n me-
troul bucure[tean \n
schema de finan]are din
bani europeni, \n contex-
tul \n care fondurile alo-
cate acestor lucr`ri au
fost reduse substan]ial \n
ultimul an. Spre exem-
plu, magistrala 5 de me-
trou din cartierul bucu-
re[tean Drumul Taberei
a primit anul acesta o fi-
nan]are de la bugetul de
stat de doar 21,6 milioane
de euro, suma fiind supli-
mentat` cu alte 23,6 mi-
lioane de euro \n aceast`
prim`var`, prin tr-o ordonan]` de
urgen]`. Lucr`rile la aceast` magistral`
de metrou sunt deja \n \ntrziere cu un
an, din cauza faptului c` finan]area a
fost redus`. Magistrala 5 de metrou
Drumul Taberei - Universitate trebuia
s` fie gata \n 2014, potrivit contractului
de construire semnat \n 2011, \ns` \n
proiectul de buget publicat la \nceputul
acestui an scria c` finalizarea acestui
proiect major pentru infrastructura bu-
cure[tean` a fost \mpins` pentru 2018.
La [ase ani de la integrarea \n UE,
POS-T, cu cele 96 de
mari proiecte aprobate,
a atras de la UEdoar 295
de milioane de euro,
adic` 6% din totalul
fondurilor de peste 4,5
miliarde de euro alocate
de Bruxelles \n perioada
2007-2013.
|n total, \n proiectele
din POS-T au ajuns 467
milioane de euro (bani
din ramburs`ri de la UE,
prefinan]`ri de la Uniu-
nea European` [i cofi-
nan]area statului), adic`
4,8 mil. euro \n medie pe
fiecare din cele 96 de
proiecte aprobate care,
fiecare, cost` zeci [i sute
de milioane de euro. |n
aceast` situa]ie este de-
vre me de apreciat ce
succes vor avea noile lu-
cr`ri incluse \n finan]a-
rea european` prin
POS-T, programul cu
cea mai slab` rat` de ab-
sorb]ie dintre toate cele
[apte programe opera]ionale care be-
neficiaz` \ntre 2007 [i 2013 de o finan-
]are total` de aproape 20 mld. euro [i
din care au fost absorbi]i pn` \n
prezent 2,5 mld. euro (13%din total).
Licita]ia pentru pachetul de 51% din ac]iunile CFR Marf` va
porni de la un pre] de 180 milioane de euro
FOTO: MediafaxFoto
3
www.zf.ro/EVENI MENT
Cheltuielile netransparente din
bugetele prim`riilor Capitalei:
1 mld. lei cu o destina]ie obscur`
Sumele
prev`zute
de fiecare
prim`rie
sub
indicatorul
de alte
cheltuieli
CINE ASCUNDE
MILIARDUL
Aproape un miliard de lei aflat la dispozi]ia Prim`riei Generale a Bucure[tiului [i
a prim`riilor de sector peste 10% din bugetele cumulate ale prim`riilor
bucure[tene de 8,8 mld. lei - merge anul acesta c`tre destina]ii necunoscute.
Institu]ie Sum` (mil. lei)
Prim`ria General` 516,7
Prim`ria Sector 1 224,2
Prim`ria Sector 5 nu a publicat
bugetul pe site
Total 997,8
SURSA: calculele ZF pe baza bugetelor
pe 2013 publicate pe site-urile
prim`riilor
puncte de vedere
S
tatul romn cheltuie \n acest an 47
miliarde de euro, dublu fa]` de 2005, dar
oamenii sunt nemul]umi]i de [coli, spitale [i
drumuri. De ce nu se vede \n cre[terea
calit`]ii serviciilor de educa]ie, de \ngrijire
medical` [i de transport dublarea banilor
cheltui]i? Pentru c` banii se risipesc.
Administra]ia este ineficient`. Economia
merge mediocru de patru ani. Ziarul
Financiar a formulat 10 \ntreb`ri la care fie
nu exist` ast`zi un r`spuns, fie sunt informa]ii
contradictorii, fie datele nu sunt publicate \n
mod curent de Institutul de Statistic`, vitale
pentru administra]ie [i economie.
1. Care este num`rul angaja]ilor din
economia romneasc`?
Institutul de Statistic` (INS) spune c` \n
februarie 2013 erau 4,3 milioane de
angaja]i. |ntr-un drept la replic` trimis la un
articol din ZF care sublinia diferen]a dintre
datele INS [i ceea ce a afirmat premierul
Ponta la \nceputul s`pt`mnii, c` sunt \n
prezent 5,1 milioane de angaja]i \n
economie, guvernul afirm`, citnd date ale
Inspec]iei Tehnice a Muncii (sic -
institu]ia nu exist`, de fapt este vorba de
Inspec]ia Muncii/Inspectoratul Teritorial de
Munc`) c` INS num`r` doar salaria]ii cu
contracte de munc` \n firme cu peste 4
salaria]i [i care lucreaz` 22 de zile pe lun`.
Restul de pn` la 5.053.392 c]i sus]ine
guvernul c` sunt \n total sunt salaria]i cu
norm` redus`, orar atipic, sezonieri etc..
Poate fi o explica]ie. Dar de ce nu este
publicat de INS [i acest num`r al
salaria]ilor activi num`ra]i de Inspec]ia
Muncii prin eviden]a contractelor? {i cnd
\ntreab` FMI sau Comisia European` c]i
salaria]i sunt \n Romnia ce r`spunde
premierul - 4,3 milioane sau 5,1 milioane?
|n SUAscade [i cre[te bursa de fiecare
dat` cnd este dat publicit`]ii num`rul de
angaja]i din economie, un indicator vital.
2. Care este num`rul bugetarilor?
De[i se tot clameaz` restructurarea
num`rului de bugetari, datele sunt ascunse
de ochii publicului. Nu exist` o raportare
lunar` nicìeri a acestui num`r total de
salaria]i pl`ti]i de la buget (de stat, local,
institu]ii autofinan]ate, companii de stat), ci
doar frnturi de informa]ii cnd se \ndur`
s` le livreze Ministerul Finan]elor.
Pre[edintele Traian B`sescu a spus recent
la o emisiune la TVR c` urm`re[te \n
fiecare lun` num`rul de bugetari, pe fiecare
sector al activit`]ii publice - s`n`tate,
\nv`]`mnt, administra]ie central`. Aceast`
raportare nu este \ns` f`cut` public` de
INS.
3. C]i oficiali din statul romn (autorit`]i
publice, autorit`]i locale, institu]ii
autofinan]ate) au alocat` ma[in` [i
[ofer de la stat?
Pentru a putea stabili ct se poate
economisi dac` to]i demnitarii \n afar` de
mini[tri ar renun]a la ma[ina de serviciu [i
[ofer [i eventual s` fie \nfiin]at un dispecerat
unic auto care s` deserveasc` demnitarii cnd
au nevoie de ma[in` pentru deplas`ri,
guvernul ar trebui s` [tie c]i au acest drept.
Nu se poate stabili. Guvernul nu a r`spuns
niciodat` la aceast` \ntrebare [i nici nu are de
fapt mijloacele de a r`spunde pentru c` nu
exist` linii \n buget la fiecare institu]ie cu
acest post al cheltuielilor.
4. Cte institu]ii sunt \n subordinea
ministerelor?
Ziarul Financiar arat` ast`zi \ntr-un articol
de pe pagina al`turat` ce stufoas` [i ct de
neproductiv` este schema ministerelor. Nu
po]i spune c` po]i administra eficient sute de
companii/agen]ii/institu]ii din subordine,
fiecare cu propriul sù buget de venituri [i
cheltuieli, f`r` un mandat clar de obiective de
performan]`. Ministrul este de fapt prizonierul
unui pìenjeni[ de agen]ii/institu]ii/companii
din subordonare/coordonare/autoritate cu
directori care sunt de multe ori mai tari
dect mini[trii, cu
secretarele/[oferii/departamentele lor de
comunicare/legale/de achizi]ii. Ineficien]`
maxim`. Ministrul mai este ministru doar cu
numele. Probabil c` cel pu]in jum`tate din
aceste institu]ii ar trebui desfiin]ate [i func]iile
lor transferate \napoi la ministere, dac` este
necesar, pentru c` de multe ori se dubleaz`.
5. Care este topul 100 al celor mai mari
exportatori romni cu valori pentru
fiecare companie?
Primele 100 de companii din Romnia ca
nivel al exporturilor de]in jum`tate din
exporturile estimate pentru anul acesta la 48
de miliarde de euro, dar Ministerul
Economiei, unde exist` un departament de
comer] exterior, nu poate furniza valoarea
exporturilor fiec`rei companii. Cumpo]i
avea o politic` de sus]inere a exporturilor [i
exportatorilor dac` nu [tii cine, unde, ct [i
ce export`?
6. Cte IMM-uri s-au \nfiin]at \n
Romnia \n 2012 [i cte s-au
desfiin]at?
Ministerul Economiei [i Ministerul
pentru mediul de afaceri nu [tiu cums`
r`spund` la aceast` \ntrebare [i au trimis
Ziarul Financiar la Statistic` dup` r`spuns.
Cumpo]i avea o politic` de \ncurajare a
IMM-urilor dac` nu [tii cte sunt, cte s-au
\nfiin]at anul trecut [i cte au disp`rut? Mai
mult, Ministerul Mediului de Afaceri ar
trebui s` [tie cte din IMM-urile \nfiin]ate \n
urm` cu cinci sau zece ani mai func]ioneaz`,
\n ce domenii activeaz` pentru a [ti ce se
poate face pentru impulsionarea \nfiin]`rii de
\ntreprinderi.
7. Care este top 100 al prim`riilor din
Romnia dup` nivelul cheltuielilor [i al
eficien]ei angaja]ilor?
Autorit`]ile publice locale din Romnia
nu sunt obligate s` publice pe site-ul
mfinante.ro date esen]iale despre bugetele
lor, a[a cumo fac cele peste 400.000 de
companii din Romnia. Alocarea unui
CUI - cod unic de \nregistrare - pentru
fiecare institu]ie public`, local` [i central` [i
publicarea a zece parametri (printre care
venituri, cheltuieli, investi]ii, num`rul de
salaria]i, datorii) ar aduce posibilitatea
compar`rii eficien]ei acestora [i asum`rii
unor obiective de eficientizare a activit`]ii
lor.
8. Care sunt primele 100 de investi]ii
publice din Romnia (buget de stat,
bugete locale) \n func]ie de alocarea
bugetar` pentru 2013?
Lista celor 40.000 de investi]ii publice a
ajuns un fel de mit urban al comentatorilor [i
politicienilor care discut` despre eficien]a
investi]iilor publice, dar Ministerul
Finan]elor nu vrea sau nu poate s` publice
lista primelor 100 de investi]ii publice \n
func]ie de alocarea de la buget \n 2013,
pentru a vedea unde merg efectiv banii
aloca]i pentru investi]ii de la bugetul public.
9. Care este topul celor mai bine pl`ti]i
100.000 de angaja]i ai statului romn, cu
nume, prenume [i func]ie (autorit`]i
publice [i locale, institu]ii autofinan]ate,
companii [i b`nci de stat)?
De vreme ce aproape to]i angaja]ii
statului sunt obliga]i s` depun` declara]ii de
avere [i venituri, aceast` list` ar trebui s` se
fac` foarte simplu. A[a s-ar scoate le iveal`
diferen]ele dintre salarii \ntre ministere, c]i
bugetari c[tig` mai mult dect pre[edintele
[i unde merg cu adev`rat cele 10 miliarde de
euro cheltuieli pe an cu salariile bugetarilor,
dublu fa]` de 2005. {i se va putea explica de
ce nu sunt bani pentru dou` activit`]i vitale -
pentru profesori [i pentru medici.
10. Care este popula]ia Romniei?
Mai sunt dou` luni [i se face un an de
cnd s-a pus pe mas` o problem` total`
pentru Romnia - c]i cet`]eni mai are, dar
nu exist` un r`spuns clar la aceast` \ntrebare.
Statistica afirm` c` va livra aceste date \n
iulie 2013, la doi ani de cnd a fost \ncheiat
ultimul referendum.
10 nebuloase privind administra]ia
[i economia romneasc`
DE SORIN PSLARU - REDACTORUL-{EF AL ZF
este alocarea total`
pentru POS-T \ntre 2007
[i 2013, din care va fi
finan]at [i metroul
bucure[tean.
4,5
mld.
(6%din totalul
fondurilor alocate) a
reu[it s` atrag` POS-T la
[ase ani de la integrarea
Romniei \n UE.
295
mil.
FOTO: Shutterstock
Doar 45 mil. euro a alocat guvernul
\n 2013 pentru magistrala
Drumul Taberei - Universitate
FOTO: Andreea Alexandru
www.zf.ro/BURSE- FONDURI MUTUALE
4
ZIARUL FINANCIAR l J o i , 2 ma i 2 0 1 3 tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro
{TEFAN MUSGOCIU
ADRIAN COJOCAR
B
ET-Ca p`strat o cre[tere de 5%din debutul
anului gra]ie evolu]iei bune a titlurilor
Fondului Proprietatea [i Petrom, care au
f`cut not` discordant` [i au urcat cu 4,5%[i
2,8%luna trecut`. Cele dou` ac]iuni se afl`
\n topul c[tigurilor din acest an cu o apreciere de 20%[i
respectiv 8,2%.
Dup` ce au trecut datele de referin]` pentru AGA
(datele la care ac]ionarii trebuie s` de]in` ac]iuni pentru a
participa la AGA- n.r.), probabil c` rulajele vor \ncepe s`
creasc` \n perioada datelor de \nregistrare (data la care
investitorii trebuie s` de]in` ac]iuni pentru a beneficia de
deciziile AGA- n.r.). Exist` att investitori care \[i doresc
dividendele extrem de generoase distribuite de unele
companii, dar pe de alt` parte exist` [i o alt` larg`
categorie de investitori care nu vor s` stea bloca]i \n
a[teptarea dividendelor care, din p`cate, \n unele cazuri
sunt distribuite dup` mult timp de la AGA, a declarat
Mihai Chi[u, broker la Swiss Capital.
|n anticiparea sc`derilor deja consacrate din ultimii
ani \n apropierea datelor de \nregistrare a dividendelor,
mul]i investitori s-au gr`bit s`-[i marcheze profiturile mai
devreme, fapt ce a condus la sc`deri semnificative ale
indicilor bursieri \n aprilie. Indicele general al Bursei,
BET-C, a sc`zut cu 3,5%luna trecut`, dup` ce \n martie
a cobort cu 1,7%. Cele dou` luni de sc`deri au tìat
consistent din c[tigul consemnat \n primele dou` luni din
acest an, cnd investitorii au ridicat pre]urile miznd pe
dividendele pe care estimau c` le vor propune companiile
spre distribuire.
Indicele BET, al celor mai lichide zece ac]iuni, a
sc`zut cu 5,3%\n aprilie, \n timp ce indicele BET-FI, al
titlurilor celor cinci SIF-uri [i al ac]iunilor Fondului
Proprietatea, a pierdut 9,3%. Comparativ cu nivelurile de
la finele anului trecut, indicele BET mai p`streaz` un
avans de doar 3,7%, \n timp ce indicele BET-FI a sc`zut
cu 2,5%\n acest an \n ciuda performan]ei bune a titlurilor
Fondului Proprietatea, care au avansat cu peste 20%.
Evolu]ia din acest an a Bursei de la Bucure[ti pare
tras` la indigo cu ultimii trei ani, cnd pia]a a crescut
aproape parabolic la \nceput de an, pentru ca \n perioada
martie - mai corec]iile s` pun` st`pnire pe burs`.
Totu[i, de aceast` dat` sc`derile de pe plan intern din
luna aprilie sunt \n contrast cu evolu]ia burselor
interna]ionale care \n aceea[i perioad` au consemnat
aprecieri importante. Astfel, bursa din Italia a crescut \n
aprilie cu 9,3%, cea din Spania a urcat cu 6,3%, \n timp ce
bursele mai mature din Fran]a [i Germania au avansat cu
3,4% [i respectiv 1,5%. Bursa din Japonia a fost vedeta
lunii, cu o cre[tere de 13,7%, iar bursa american` a \nchis
luna aprilie cu un nou maxim istoric, dup` un plus de
1,6%luna trecut`.
SIF-urile s-au corectat puternic \n aprilie
Corec]ia mai drastic` a indicelui BET-FI din aprilie
fost determinat` \n parte [i de trecerea datei de
\nregistrare pentru dividende la SIF Moldova, care a dus
la o corec]ie de aproape 19%la data ex-dividend.
Totodat`, indicele BET-FI a fost afectat [i de
sc`derea \nregistrat` de ac]iunile SIF Banat-Cri[ana, care
\n doar dou` zile au cobort cu aproape 13%, dup`
decizia AGA prin care societatea de investi]ii nu va
acorda dividende.
Astfel, ac]iunile SIF Moldova (SIF2) au cobort \n
aprilie cu aproape 28%, iar titlurile SIF Banat-Cri[ana cu
21,4%. Titlurile celorlalte trei SIF-uri au \nregistrat
sc`deri \ntre 5,9%[i 16,2%, \n timp ce ac]iunile Fondului
Proprietatea au crescut cu 4,5%.
Trecerea datelor pentru dividende (majoritatea
stabilite \n luna mai - n.r.) va duce cota]iile \n jos, clar, [i
apoi cred c` ne vom alinia ca de fiecare dat` la evolu]ia
pie]elor externe. Totu[i, cred c` va fi greu s` capt`m
\ntregul poten]ial de cre[tere de pe pie]ele externe [i, mult
mai simplu, vomcapta poten]ialul de sc`dere, tocmai din
cauza interesului redus, a afirmat Chi[u.
Investitorii au tranzac]ionat \n total ac]iuni de 824,7
milioane lei (188,8 milioane euro) \n luna aprilie la BVB,
valoare cu 8,54% sub rulajul din luna martie, de 901,7
milioane lei (205,7 milioane euro). Peste 38%din rulajul
din aprilie reprezint` oferta secundar` prin care statul a
vndut 15%din ac]iuni Transgaz (315 milioane de lei - 72
de milioane de euro) [i \nc` 30% sunt tranzac]iile cu
ac]iunile Fondului Proprietatea (248 de milioane de lei -
56,6 milioane de euro).
Exceptnd oferta Transgaz, lichiditatea pie]ei a fost,
astfel, cu 44% mai mic` dect \n luna martie, cnd
investitorii au avut un interes ridicat s` cumpere ac]iuni
pentru a participa la AGAderulate de companii.
Titlurile transportatorului de gaze naturale au pierdut
9,5%\n aprilie pe fondul ofertei publice. Printre cele mai
afectate ac]iuni luna trecut` au fost cele bancare, BRD
SocGen (BRD) [i Banca Transilvania (TLV) corectndu-
se cu 11,7% [i respectiv 13,5% luna trecut`. Totodat`,
ac]iunile Broker Cluj (BRK) au \nchis luna pe minus cu
19,2%, iar titlurile Bursei de Valori (BVB), care [i-a
concediat directorul general, pe Victor Cionga, au pierdut
11,9%luna trecut`.
Fa]` de \nceputul anului, jum`tate din ac]iuni
sunt pe plus
La 30 aprilie, 37 din cele 79 de companii listate pe
pia]a principal` a BVB sunt pe plus fa]` de \nceputul
anului, iar 42 sunt pe minus. Dintre titlurile lichide, doar
Fondul Proprietatea (FP) [i Petrom (SNP) au cre[teri \n
primele patru luni. Lor li se adaug` cteva ac]iuni din
e[alonul al doilea de lichiditate, adic` dintre cele cu
tranzac]ii medii de circa 100.000 de lei pe zi, cum sunt
Banca Carpatica (BCC, 35% cre[tere), Impact (IMP,
30%), Antibiotice (ATB, 22%) [i Biofarm(BIO, 10,5%).
Topul cre[terilor la patru luni este dominat de
ac]iuni pu]in lichide, precum Cemacon (CEON), cu un
avans de 91% [i tranzac]ii medii de 55.000 de lei pe zi
(media fiind mai ridicat` datorit` transferului unor
pachete mari de ac]iuni la \nceputul anului).
Majoritatea ac]iunilor lichide sunt pe minus fa]` de
\nceputul anului. Erste, Banca Transilvania (TLV) [i
Transelectrica (TEL) au sc`deri de circa 1-2%, SIF
Muntenia (SIF4) [i BRDau pierdut cte 4%\n timp ce
SIF Banat-Cri[ana (SIF1) a pierdut 16,7%.
La SIF Moldova (SIF2) sc`derea nominal` a
ac]iunilor este de 26%, dar aceasta include [i corec]ia
aferent` dividendului de 0,24 lei/ac]iune pe care
investitorii urmeaz` s`-l \ncaseze, astfel c` sc`derea
real` este de 9,7%.
stefan.musgociu@mediafax.ro
adrian.cojocar@zf.ro
Trecerea datelor de referin]` pentru participarea la adun`rile generale ale companiilor listate a cauzat sc`derea cota]iilor pentru majoritatea emiten]ilor,
astfel c` bursa a \nchis pe minus a doua lun` consecutiv`, cu 3,5% \n aprilie, indicele BET-FI plasndu-se sub nivelul din decembrie.
SIF-urile au furat startul [i au sc`zut puternic \n aprilie, dar
indicele BET-C r`mne pe plus fa]` de \nceputul anului
SIF-urile au sc`zut mai
puternic
Evolu]ia indicilor BET [i BET-FI \n primele patru luni
din 2013 fa]` de ultima valoare din 2012 (%)
FP e singura ac]iune lichid` cu cre[tere de peste 20%
Evolu]iile companiilor de pe burs` de la \nceputul anului [i \n aprilie (ordonate dup` cre[terile de la \nceputul anului)
Companie (simbol) Pre] la 30.04.2013 (lei) Pre] la 31.12.2012 (lei) Evolu]ie Minim Maxim Diferen]` maxim/minim Tranzac]ii (lei) Evolu]ie \n aprilie
Cemacon Cluj (CEON) 0,039 0,0204 91,2% 0,0202 0,0539 167% 4.679.710 -1,8%
Comcm Constan]a (CMCM) 0,21 0,119 76,5% 0,121 0,21 74% 2.757.053 7,5%
Electroarge[ Curtea de Arge[ (ELGS) 0,618 0,3981 55,2% 0,395 0,728 84% 2.283.170 -4,9%
STK Emergent (STK) 57,7 38 51,8% 37 64,95 76% 619.155 4,2%
Rompetrol Rafinare Constan]a (RRC) 0,0448 0,0315 42,2% 0,0309 0,062 101% 1.982.665 0,5%
Banca Carpatica Sibiu (BCC) 0,0531 0,0392 35,5% 0,0391 0,059 51% 9.243.127 7,9%
Contor Group Arad (CGC) 0,0325 0,024 35,4% 0,021 0,0429 104% 365.134 -6,3%
Carbochim Cluj-Napoca (CBC) 10,9 8,2 32,9% 6,7 11,5 72% 84.355 55,7%
Prefab Bucure[ti (PREH) 1,9 1,451 30,9% 1,451 2,64 82% 278.325 -22,5%
Impact Developer & Contractor (IMP) 0,15 0,115 30,4% 0,1145 0,1625 42% 8.135.567 1,7%
Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) 0,3249 0,2652 22,5% 0,2705 0,335 24% 145.791 0,0%
Antibiotice Ia[i (ATB) 0,46 0,3764 22,2% 0,37 0,473 28% 8.771.516 0,4%
Sinteza Oradea (STZ) 0,41 0,34 20,6% 0,34 0,46 35% 22.841 -10,9%
Fondul Proprietatea (FP) 0,66 0,5495 20,1% 0,551 0,673 22% 1.031.644.457 4,5%
Uamt Oradea (UAM) 0,52 0,4433 17,3% 0,4 0,535 34% 203.017 4,0%
VES Sighi[oara (VESY) 0,0355 0,0309 14,9% 0,03 0,0514 71% 108.756 -11,3%
Mecanica Ceahlù Piatra Neam] (MECF) 0,1449 0,127 14,1% 0,1224 0,1449 18% 154.469 9,7%
Condmag Bra[ov (COMI) 0,0989 0,087 13,7% 0,085 0,1289 52% 7.572.637 -10,2%
Vrancart Adjud (VNC) 0,075 0,067 11,9% 0,0665 0,0825 24% 1.653.550 0,0%
Transilvania Construc]ii Cluj (COTR) 33 29,69 11,2% 27,5 37 35% 339.800 0,0%
Biofarm Bucure[ti (BIO) 0,2303 0,2085 10,5% 0,2032 0,2435 20% 11.303.241 -2,0%
Prodplast Bucure[ti (PPL) 1,2 1,09 10,1% 1,002 1,728 72% 2.837.068 -18,4%
Rompetrol Well Services (PTR) 0,3544 0,3249 9,1% 0,326 0,4198 29% 1.207.551 -2,1%
Casa de Bucovina Club de Munte (BCM) 0,0797 0,0732 8,9% 0,0701 0,0838 20% 42.052 1,9%
OMV Petrom (SNP) 0,463 0,4281 8,2% 0,4281 0,475 11% 254.777.575 2,8%
Comelf Bistri]a (CMF) 1,6 1,5 6,7% 1,55 1,84 19% 68.980 0,0%
Artego Trgu-Jiu (ARTE) 9 8,5 5,9% 6,96 12 72% 4.114.606 28,6%
Altur Slatina (ALT) 0,0311 0,0295 5,4% 0,029 0,0476 64% 919.872 -21,3%
Aerostar Bacù (ARS) 1,499 1,437 4,3% 1,391 1,73 24% 4.199.874 -4,3%
OTP Green Energy (GRE) 217 210 3,3% 207 217 5% 222.565 0,0%
ETF BET Tradeville (TVBETETF) 5,51 5,36 2,8% 5,4 5,95 10% 211.125 -5,8%
Zentiva Bucure[ti (SCD) 0,791 0,775 2,1% 0,778 0,8595 10% 1.143.885 -1,1%
Amonil Slobozia (AMO) 0,0067 0,0066 1,5% 0,0065 0,0095 46% 380.008 -10,7%
Electroputere Craiova (EPT) 0,0162 0,016 1,3% 0,0147 0,0316 115% 469.288 -29,6%
Ropharma Bra[ov (RPH) 0,678 0,67 1,2% 0,61 0,71 16% 1.865.039 -0,2%
Electromagnetica Bucure[ti (ELMA) 0,191 0,1889 1,1% 0,182 0,236 30% 4.540.054 -11,2%
Petrolexportimport Bucure[ti (PEI) 19,5 19,4 0,5% 18 22,57 25% 10.377 3,5%
Erste Bank (EBS) 103,6 105,3 -1,6% 96,3 117 21% 56.296.545 6,3%
Banca Transilvania (TLV) 1,246 1,27 -1,9% 1,246 1,48 19% 162.982.085 -13,5%
Transelectrica Bucure[ti (TEL) 12,43 12,69 -2,1% 12,3 14,49 18% 37.321.413 -9,3%
Teraplast Bistri]a (TRP) 0,2012 0,206 -2,3% 0,17 0,2468 45% 214.879 5,0%
Broker Cluj (BRK) 0,1112 0,1139 -2,4% 0,11 0,1595 45% 11.836.859 -19,2%
Conted Dorohoi (CNTE) 58 59,65 -2,8% 57 76,9 35% 278.104 1,5%
Alumil Rom Industry Bucure[ti (ALU) 1,1 1,136 -3,2% 1,041 1,29 24% 327.282 -5,5%
Dafora Media[ (DAFR) 0,0322 0,0333 -3,3% 0,0319 0,0469 47% 3.737.565 -12,3%
SIF Oltenia (SIF5) 1,355 1,403 -3,4% 1,35 1,54 14% 115.220.237 -5,9%
Electrocontact Boto[ani (ECT) 0,032 0,0332 -3,6% 0,026 0,037 42% 32.876 6,7%
SIF Muntenia (SIF4) 0,739 0,77 -4,0% 0,73 0,9695 33% 46.489.529 -16,2%
BRD Socit Gnrale (BRD) 7,77 8,11 -4,2% 7,005 9,65 38% 118.947.107 -11,7%
Arm`tura Cluj-Napoca (ARM) 0,1097 0,115 -4,6% 0,0921 0,161 75% 248.468 -
Vae Apcarom Buzù (APC) 0,7 0,735 -4,8% 0,677 0,7855 16% 108.964 -3,5%
Turism Felix Bìle Felix (TUFE) 0,1445 0,1525 -5,3% 0,13 0,161 24% 427.557 -6,2%
Titan Bucure[ti (MPN) 0,2779 0,294 -5,5% 0,26 0,2895 11% 66.096 -0,2%
Turbomecanica Bucure[ti (TBM) 0,028 0,0297 -5,7% 0,0264 0,0416 58% 453.679 -6,0%
THR Marea Neagr` Eforie (EFO) 0,0578 0,0615 -6,0% 0,0556 0,0699 26% 559.855 -3,0%
TMK Artrom Slatina (ART) 1,246 1,335 -6,7% 1,246 1,69 36% 420.348 -10,0%
Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) 18,5 20 -7,5% 17,95 22,5 25% 19.433.110 -11,9%
SIF Transilvania (SIF3) 0,652 0,7115 -8,4% 0,635 0,759 20% 138.933.222 -7,3%
{antierul Naval Or[ova (SNO) 1,82 2 -9,0% 1,82 2,348 29% 461.509 -6,8%
Transgaz Media[ (TGN) 194,5 218 -10,8% 185 231 25% 54.725.532 -9,5%
Stirom Bucure[ti (STIB) 4 4,5 -11,1% 3,7 5 35% 323.310 -3,0%
Uztel Ploie[ti (UZT) 2 2,25 -11,1% 1,85 2,645 43% 226.922 -16,7%
iFond Financial Romnia (IFR) 117,35 134,95 -13,0% 110,05 155 41% 1.382.873 -5,1%
Compa Sibiu (CMP) 0,478 0,55 -13,1% 0,45 0,5835 30% 3.727.399 -7,6%
Retrasib Sibiu (RTRA) 0,18 0,21 -14,3% 0,18 0,24 33% 31.713 -5,3%
Electroaparataj Bucure[ti (ELJ) 0,1055 0,1235 -14,6% 0,1026 0,135 32% 11.852 -10,6%
Alro Slatina (ALR) 1,7 2 -15,0% 1,625 2,41 48% 823.597 -7,1%
Socep Constan]a (SOCP) 0,18 0,212 -15,1% 0,18 0,2395 33% 1.133.123 -10,0%
Boromir Prod Buzù (SPCU) 0,115 0,1364 -15,7% 0,115 0,1575 37% 244.915 -14,7%
SIF Banat-Cri[ana (SIF1) 1,01 1,213 -16,7% 1 1,39 39% 80.971.444 -21,4%
Oil Terminal Constan]a (OIL) 0,1316 0,16 -17,8% 0,1313 0,1835 40% 329.782 -12,3%
iFond Gold (IFG) 82,8 101,9 -18,7% 67 106 58% 174.147 -17,2%
Calipso Oradea (CAOR) 1,95 2,49 -21,7% 1,725 2,5 45% 204.222 2,9%
Siretul Pa[cani (SRT) 0,008 0,0104 -23,1% 0,0074 0,0139 88% 42.735 -29,2%
Bermas Suceava (BRM) 1,112 1,5 -25,9% 1,112 1,5 35% 605.003 -25,9%
SIF Moldova (SIF2) 1,069 1,45 -26,3% 1,05 1,568 49% 129.929.657 -27,9%
Oltchim Rm. Vlcea (OLT) 0,307 0,516 -40,5% 0,2725 0,71 161% 2.766.915 -
Romcarbon Buzù (ROCE) 0,0879 0,149 -41,0% 0,079 0,1589 101% 288.066 -20,0%
MJ Maillis Romnia (MJM) 0,048 0,119 -59,7% 0,04 0,12 200% 70.264 -22,6%
SURSA: KTD Invest
SURSA: BVB
ANDREI CHIRILEASA
O
ferta public` prin care
statul a vndut pe burs`
15%din ac]iunile Trans-
gaz Media[ (TGN) pen-
tru 315 mil. lei (72 mil.
euro) a urcat tranzac]iile cu ac]iuni de
pe burs` la 839 mil. lei \n aprilie, va-
loarea fiind cu 73%mai mare dect cea
din aprilie 2012.
|n mod tradi]ional, \n luna aprilie
tranzac]iile de pe burs` scad puternic
fa]` de primele trei luni ale anului, de-
oarece investitorii stau pe margine s`
vad` ce se decide \n adun`rile generale
ale ac]ionarilor (AGA) [i a[teapt`
rezultatele financiare pe primul tri-
mestru, pe care companiile le public` \n
mai, pentru a-[i reface strategia. |n plus,
\n aprilie bursa \[i schimb` trendul [i
apar primele corec]ii dup` cre[terile din
primele luni ale anului.
Nici anul acesta nu a f`cut excep]ie,
indicele BET pierznd 5,3%\n aprilie,
\n timp ce SIF-urile au avut sc`deri
puternice, iar indicele BET-FI a cobo-
rt cu 9,3%. Sc`derile au venit pe fon-
dul unor tranzac]ii mai mici dect \n
lunile precedente.
Oferta Transgaz a acoperit 38%din
tranzac]iile cu ac]iuni din luna aprilie [i
a propulsat firma de brokeraj Raif-
feisen Capital & Investment pe primul
loc \n topul brokerilor. Raiffeisen a fost
lead manager al ofertei Transgaz, iar
din consor]iu au mai f`cut parte cehii
de la Wood [i BT Securities, firma de
brokeraj a B`ncii Transilvania.
Wood, care a promovat oferta
Transgaz c`tre fondurile de investi]ii
strìne, a urcat pe locul al doilea \n
topul brokerilor, dep`[ind Swiss Capi-
tal. |mpreun`, Raiffeisen Capital &In-
vestment, Wood [i Raiffeisen Centro-
bank au f`cut peste 50% din
tranzac]iile de pe burs` \n aprilie.
Oferta Transgaz este cea mai mare
ofert` de ac]iuni finalizat` pe burs` \n
ultimii zece ani, dar [i un pas important
\n programul de privatiz`ri al statului.
Oferta a adus o serie de nout`]i care au
contribuit la atragerea unui num`r mai
mare de investitori [i la un rezultat mai
bun dect \n cazul ofertei Transelec-
trica din 2012. Una dintre nout`]ile
aduse de intermediari
a fost structurarea
ofer tei \n trei tran[e,
fiecare cu regulile ei. Cea
mai mare tran[`, destinat`
investitorilor institu]ionali, a
fost cu book \nchis, adic` sub-
scrierile au fost secrete, iar alo-
carea s-a f`cut dis cre ]ionar, fiind
favoriza]i investitorii pe termen lung, la
fel cumse practic` pe pie]ele interna]io-
nale, ceea ce a facilitat participarea in-
vestitorilor strìni. Tot pe tran[a institu-
]ionalilor s-a format [i pre]ul de ofert`.
|n schimb, pe tran[ele de retail in-
vestitorii au subscris la un pre] fix (pre-
]ul maxim din ofert`), dar la final au
primit ac]iunile la pre]ul de pe tran[a
investitorilor institu]ionali. Mai mult,
pe tran[a de retail dedicat` micilor in-
vestitori, a existat [i un discount fa]`
de celelalte do u` tran[e,
ceea ce a \ncurajat par-
ticiparea unui num`r
mai mare de inves-
titori la ofert` (pes-
te 1.000). Aceste
nout`]i aduse de
ofer ta Trans gaz
au f`cut ca aceia
care au participat
la ofert` s` r`mn`
cu profit, deoarece
pre]ul din ofert` a fost
de 179 de lei (pe tran[a in-
stitu]ionalilor) [i 170,05 lei (pe
tran[a mic` de retail), iar pe burs` ac-
]iunile nu au sc`zut sub 190 de lei.
Acest rezultat ar putea \ncuraja
mai mul]i investitori s` subscrie \n
viitoarele oferte ale statului. |n mai ar
putea avea loc oferta public` ini]ial`
(IPO) a Nuclearelectrica prin care va fi
scos la vnzare pe burs` un pachet de
10% din ac]iunile companiei. Oferta,
care ar putea ajunge la 100 de milioane
de euro, va aduce noi schimb`ri \n
topul brokerilor. Intermediarii ofertei
sunt Swiss Capital [i BT Securities.
Swiss Capital a fost cea mai activ`
firm` de brokeraj de pe burs` \n
primele patru luni ale anului, cu
tranzac]ii de 1,46 miliarde de lei (peste
330 mil. lei) [i o cot` de pia]` de
26,6%. Cehii de la Wood sunt pe doi,
iar Raiffeisen e pe locul al treilea.
Urmeaz` BT Securities, BCR [i
Broker Cluj, trei dintre firmele de
brokeraj care au att opera]iuni de
retail, ct [i pentru clien]i insti-
tu]ionali, care au fost pre-
zente mereu \n top 10 \n
ultimii ani, iar pe locul
al [aptelea a urcat
NBG Securities, ca-
re \n primele patru
luni ale anului tre-
cut nici nu intra \n
primele 20.
Brokerii de la
NBGau avut tranzac]ii
de patru ori mai mari \n
primele patru luni, de[i la
nivelul pie]ei tranzac]iile au
sc`zut cu 6,6%.
andrei.chirileasa@zf.ro
DANA-
MIRELA
IONESCU,
directorul
general al
Raiffeisen
Capital &
Investment,
a coordonat
oferta de
vnzare a
15% din
ac]iunile
Transgaz
5
www.zf.ro/BURSE- FONDURI MUTUALE
PUBLICITATE
Oferta Transgaz a salvat rulajul bursei \n
aprilie [i a propulsat Raiffeisen pe primul loc
FOTO: Silviu Matei
Austriecii de la Raiffeisen [i cehii de la Wood
au f`cut jum`tate din tranzac]iile de pe burs`
\n luna aprilie. Swiss Capital r`mne pe
primul loc \n topul primelor patru luni.
Fondul austriac Immofinanz
se listeaz` la Var[ovia, de[i
investe[te mai mult \n Romnia
CRISTINA CUNCEA
ROXANA PRICOP
GRUPUL austriac Immofinanz se va
lista la Bursa din Var[ovia din luna mai,
compania de]innd pe pia]a polonez` de
dou` ori mai pu]ine proiecte dect \n
Romnia, dar cu o valoare comparabil`
cu cea a investi]iilor de pe pia]a local`, de
peste un miliard de euro.
Probabil toate ac]iunile Immofi-
nanz vor fi listate pe pia]a principal` a
Bursei din Var[ovia, \nce-
pnd cu 7 mai. Acest pas re-
prezint` o a[a-zis` dubl`
listare tehnic` care acope-
r` toate ac]iunile emise. Im-
mofinanz va fi tranzac]iona-
t` astfel pe dou` dintre cele
mai mari burse din Europa
Central` [i de Est, Viena [i
Var[ovia. Listarea nu va
implica emisiunea de noi
ac]iuni, potrivit unui co-
municat al companiei aus-
triece de investi]ii.
Este pentru prima dat` cnd o
companie austriac` alege s` se listeze [i
pe bursa polonez`, \n condi]iile \n care
cele dou` burse au fost ani la rndul cei
mai acerbi competitori din regiunea
Europei Central` [i de Est [i s-au \n-
trecut permanent \n a atrage companii [i
de pe bursele vecine. Listarea secundar`
a companiei austriece Immofinanz este
un semnal al \nc`lzirii rela]iilor dintre
cele dou` burse care iau chiar \n calcul s`
se alieze \ntr-un parteneriat strategic.
Reprezentan]ii Immofinanz spun c`
listarea va permite companiei s`-[i ex-
tind` cercul de poten]iali investitori.
Pe bursa polonez`, Immofinanz poate
accesa banii fondurilor de pensii din
Polonia, care caut` mereu oportunit`]i
de investi]ii.
Suntem acum pe radarul unor noi
investitori mari, [i investitorii institu]io-
nali importan]i vor avea o oportunitate
suplimentar` s`-[i creasc` de]inerile \n
Immofinanz. De exemplu, fondurile de
pensii poloneze nu pot s` investeasc`
mai mult de 5% din activele pe care le
administreaz` \n plasamente pe burse
din alte state. Listarea de
la Var[ovia va elimina
aceast` restric]ie pentru
compania noastr`, a ex-
plicat Eduard Zehetner,
directorul exe cu tiv al
Immofinanz Group.
|n opinia sa, m`sura
ar trebui s` conduc` [i la
cre[terea lichidit`]ii ac-
]iunilor companiei.
Un studiu realizat \n
2012 arat` c` investitorii
institu]ionali polonezi de]in aproximativ
3%din ac]iunile Immofinanz.
Grupul de]ine \nRomnia 88 de pro-
iecte (17 investi]ii finalizate, 59 de pro-
iecte \n curs de analiz` [i 12 \n dez-
voltare), cu o valoare de 1,021 mld. euro
(660,5 mil. euro investi]iile finalizate,
38,5 mil. euro proiecte \n curs de dez-
voltare [i 322,4 mil. euro proiecte \n ana-
liz`). Portofoliul curent de investi]ii din
Romnia cuprinde 9 cl`diri de birouri
(13,2% din portofoliul total), 5 proiecte
de retail (9,4%din total) [i 3 centre logis-
tice (3% din total). Propriet`]ile Im-
mofinanz Group \n Romnia reprezint`
9,7%din portofoliul total al companiei.
PUBLICITATE
este capitalizarea
actual` a Immofinanz
pe bursa din Viena.
3,5
mld.
Tipul brokerilor \n primele patru luni ale anului (dup` tranzac]iile cu ac]iuni intermediate pe burs`)
DOAR 20 DE FIRME DE BROKERAJ MAI CONTEAZ~ PE BURS~
Loc Firm` de brokeraj Rulaj Cot`
(mil. lei) de pia]`
1. Swiss Capital 1.462 26,6%
2. Wood (Cehia) 894 16,2%
3. Raiffeisen Capital & Investment 593 10,8%
4. BT Securities 296 5,4%
5. BCR 258 4,7%
6. Broker 234 4,2%
7. NBG Securities 207 3,8%
8. BRD-SocGen 141 2,6%
9. Raiffeisen Centrobank (Austria) 111 2,0%
10. Tradeville 110 2,0%
Loc Firm` de brokeraj Rulaj Cot`
(mil. lei) de pia]`
11. IFB Finwest 110 2,0%
12. Actinvest 108 2,0%
13. Ieba Trust 107 1,9%
14. KBC Securities (Belgia) 104 1,9%
15. Intercapital Invest 83 1,5%
16. Carpatica Invest 72 1,3%
17. Estinvest 67 1,2%
18. Avantgarde Finance 65 1,2%
19. Voltinvest 60 1,1%
20. Bancpost 48 0,9%
SURSA: BVB
Firmele de
brokeraj care
au intermediat
cele mai mari
tranzac]ii \n
aprilie (mil. lei)
SURSA: BVB
RAIFFEISEN
CAPITAL&
INVESTMENT
485
WOOD
(Cehia)
276 SWISS
CAPITAL
257
BCR 97
RAIFFEISEN
CENTROBANK
(Austria) 86
BT SECURITIES 56
ACTINVEST 54
NBG SECURITIES 51
RESTUL
318
RAIFFEISEN {I WOOD
AU F~CUT JUM~TATE
DIN RULAJE
72
mil. euro
a fost valoarea ofertei
Transgaz, cea mai mare
ofert` finalizat` pe burs`
\n ultimii zece ani.
Grecii [i ciprio]ii conduc \n topul dobnzilor la depozite
Urmare din pagina 1
CLIEN}II b`ncilor au mutat \ntr-un an 2,5 mld.
euro din depozitele \n lei \n valut`, dar fenomenul
s-a estompat \n ultima perioad`.
A[tept`rile privind pia]a valutar` nu vor de-
termina o schimbare rapid` c`tre depozitele \n lei
deorece nu sunt mul]i cei care se a[teapt` la o
continuare vizibil` a aprecierii leului. Totu[i, dato-
rit` diferen]ialului de dobnd` semnificativ com-
binat cu a[tept`ri de stabilitate pe pia]a valutar`
amputea asista la o u[oar` echilibrare a ratelor de
cre[tere a depozitelor \n lei [i valut`, comenteaz`
Vlad Muscalu, senior economist al INGBank.
La nivelul pie]ei, dobnzile la euro au cobort
\n februarie la 3,2%pe an, potrivit datelor BNR.
La lei, dobnda medie este de 5,5% pe an, dar
multe b`nci mari au cobort dobnzile standard
pe palierul de 4%pe an \nc` din 2012.
B`ncile cu ac]ionariat elen au constituit \n ul-
timii ani un grup aparte, fiind nevoite s` ]in` do-
bnzile sus pe fondul temerilor clien]ilor legate de
problemele cu care s-au confruntat b`ncile-mam`
de la Atena.
Al`turi de greci [i ciprio]i, \n topul dobnzilor
mari la lei se afl` [i israelienii de la TBI Bank, cel
mai nou juc`tor din pia]`. TBI a \nceput opera]iu-
nile \n luna martie [i pl`te[te dobnzi mari pentru
a-[i crea o baz` de clien]i care s`-i asigure cre[te-
rea viitoare. Banca promite 6,15%pe an la depo-
zitele pe [ase luni.
Dobnzi peste media pie]ei mai pl`tesc por-
tughezii de la Millennium [i austriecii de la
Volksbank, dar [i b`ncile locale, cum este
Carpatica sau Banca Feroviara, care nu au alter-
nativ` de finan]are \n afar` de pia]a intern`.
Volksbank, care s-a dezvoltat \n trecut exclusiv pe
baza finan]`rilor primite de la banca-mam` din
Austria, \ncearc` acum s`-[i echilibreze raportul
credite-depozite [i s` atrag` mai mul]i clien]i, asu-
mndu-[i implicit [i cheltuieli mai mari cu dobn-
zile \n ciuda pierderilor din ultimii ani.
Tratament inechitabil
B`ncile pot vinde
depozitele, dar clien]ii
nu \[i pot transfera
creditele \ntre ei
ANELIS BACIU
CIPRIAN BOTEA
LEGEA le permite b`ncilor s`-[i transfere depozitele \ntre
ele f`r` acordul clien]ilor, dar de cealalt` parte clien]ii nu \[i
pot muta creditele \ntre ei f`r` ca banca s`-l verifice atent pe
cel care preia sarcina de plat` [i s` \[i dea acordul, de[i \n
aceast` situa]ie att b`ncile, ct [i clien]ii au statut de debitori.
Este o \ntrebare care r`mne f`r` r`spuns. Este o di-
lem`. A[a cum b`ncilor le este permis [i procedura de bail-
in (folosirea banilor din depozite pentru recapitalizare n.
red.), care este de fapt o procedur` de faliment netransparent,
chiar misterios, le este permis [i transferul depozitelor. Siste-
mul bancar este att de bine reglementat, \nct ajungemla
astfel de situa]ii, comenteaz` avocatul Gheorghe Piperea,
specializat \n litigiile dintre clien]i [i b`nci.
Cteva sute de mii de romni s-au trezit \n ultima pe-
rioad` c` vor deveni clien]i ai unei alte b`nci dect cea cu ca-
re au semnat contractul de depozit sau de credit ca urmare a
unor vnz`ri de portofolii. Austriecii
de la Raiffeisen au preluat re-
cent portofoliul de retail al
Citi, \n timp ce UniCredit
}iriac va prelua creditele
[i depozitele persoane-
lor fizice de la RBS.
Clien]ii au fost no-
tifica]i (\n cazul Citi-
Raiffeisen) sau vor fi
notifica]i (\n cazul
RBS-UniCredit), dar
b`ncile nu au nevoie de
acceptul acestora pentru a
efectua tranzac]ia. Cei mai
afecta]i sunt deponen]ii, care
dac` nu doresc s` fie transfera]i la ban-
ca cump`r`toare au numai op]iunea de a-[i lichida depozitul
\nainte de scaden]`, ceea ce \n multe cazuri \nseamn` c` vor
pierde dobnda sau vor fi bonifica]i cu dobnda aplicat` la
conturile curente.
Condi]iile financiare \n caz de \ntrerupere \nainte de ter-
men a depozitului sunt determinate \n acord cu termenii [i
condi]iile contractuale pe care le-a]i semnat cu Citibank,
scrie \ntr-o notificare transmis` de Citi clien]ilor care vor fi
transfera]i la Raiffeisen.
Oexplica]ie a faptului c` b`ncile [i clien]ii au parte de un
tratament inegal cnd vine vorba de transferul depozitelor [i
respectiv al creditelor ar putea fi dat` de faptul c` b`ncile
func]ioneaz` sub un sistemstrict de supraveghere, iar depozi-
tele sunt garantate prin scheme specifice, \n timp ce \n cazul
transferului de credite \ntre clien]i banca trebuie s` efectueze
verific`ri suplimentare pentru a vedea dac` noul debitor are
capacitatea de a rambursa \mprumutul.
O situa]ie aparte este \ns` cea \n care sucursala local` a
Bank of Cyprus a transferat la Marfin depozite de 77 mil. eu-
ro [i credite de retail [i lichidit`]i de 82 mil. euro f`r` nicio no-
tificare. Tranzac]ia a avut loc de pe o zi pe alta, fiind o solu]ie
de rezolvare a situa]iei de criz` de la Bank of Cyprus, care
[i-a \nchis agen]iile timp de aproape o lun` pe fondul unor re-
trageri masive de bani din depozite.
O parte din fo[tii clien]i ai Bank of Cyprus ale c`ror de-
pozite au fost transferate c`tre Marfin s-au ar`tat nemul]umi]i
de faptul c` nu au primit nicio notificare din partea b`ncii ca-
re s` \i informeze de preluarea efectuat`. Notificarea clien]ilor
\n cazul transfer`rii depozitelor depinde de condi]iile contrac-
tuale existente, spun speciali[tii.
|n cazul Bank of Cyprus, de exemplu, notificarea nu era
necesar`, dar depinde de condi]iile contractuale, de ce scrie \n
contract. Ordonan]a 50/2010 spune c` notificarea nu este obli-
gatorie \n cazul \n care transferul se face c`tre institu]ii afilia-
te, \n cazul b`ncilor care apar]in unui grup. Clien]ii care au
fost muta]i la Marfin nu ar trebui s` se plng` pentru c` este
[i \n interesul lor, altfel \n cazul unui e[ec al tranzac]iei depo-
zitele lor ar fi r`mas sub inciden]a legisla]iei cipriote, a expli-
cat Piperea.
Omer Tetik de la
Credit Europe ar putea
deveni CEO al BT
OVIDIU TEMPEA
TURCULOmer Tetik, actualul pre[edinte al Credit Europe,
ar putea prelua pozi]ia de director general al B`ncii Transil-
vania , func]ie care a r`mas vacant` la \nceputul anului trecut
dup` plecarea olandezului Robert Rekkers, potrivit unor sur-
se bancare.
El a anun]at ac]ionarii Credit Europe Bank c` de la mij-
locul lunii mai va \nceta colaborarea cu banca. |n interiorul
b`ncii, plecarea sa a fost anun]at` vinerea trecut`. Prin pleca-
rea la Banca Transilvania, Tetik face saltul de la o banc`
aflat` pe locul 15 \n sistemla un juc`tor de top 3, cu o cot` de
pia]` de peste 8%[i active de aproape 7 mld. euro.
Omer Tetik, 40 de ani,
face parte din conducerea
executiv` a Credit Europe
din anul 2000, cnd a debutat
ca [ef al diviziei trezorerie [i
institu]ii financiare, iar mai
apoi a coordonat mai multe
departamente inclusiv cele
de retail banking, re]ea [i car-
duri. Ulterior, el a fost avan-
sat pe pozi]ia de vicepre[e-
dinte [i din anul 2011 este
pre[edinte al b`ncii controla-
te de omul de afaceri turc
Husnu Ozyegin.
Func]ia de vicepre[edinte
al B`ncii Transilvania a
r`mas vacant` din ianuarie
2012, dup` demisia lui Robert
Rekkers, olandezul care a condus banca timp de nou` ani.
Rekkers a plecat la grupul Agricover, unde conduce acum
Agricover Credit IFN.
La finele anului trecut, Horia Ciorcil`, pre[edintele con-
siliului de administra]ie [i unul dintre fondatorii B`ncii
Transilvania, a primit mandatul administratorilor pentru co-
ordonarea activit`]ii b`ncii [i a comitetului executiv de ma-
nagement. Mandatul de administrator interimar fusese de]in-
ut anterior timp de aproape un an de Peter Franklin.
Nici Horia Ciorcil`, nici [i Omer Tetik nu au putut fi con-
tacta]i \n leg`tur` cu aceast` numire.
Banca Transilvania a \nregistrat \n primul trimestru un
profit net de 84 milioane de lei (19 mil. euro), \n sc`dere cu
8%fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, \n timp ce acti-
vele totale au crescut cu 2%fa]` de finalul anului trecut, la
30,2 miliarde de lei (6,8 mld. euro).
Creditele [i avansurile acordate clien]ilor totalizau 17,7
miliarde de lei la finalul lunii martie, aproape de nivelul con-
semnat \n decembrie 2012. Aproape dou` treimi din credite
sunt acordate companiilor, iar restul sunt \mprumuturi c`tre
popula]ie.
BERD este cel mai mare ac]ionar al b`ncii, controlnd
14,6%din titluri, [i este urmat` de Bank of Cyprus, cu 9,9%.
Printre ac]ionarii semnificativi se reg`sesc SIF Moldova,
Horia Ciorcil`, pre[edintele consiliului de administra]ie al
b`ncii, [i International Finance Corporation (IFC), divizia de
investi]ii private a B`ncii Mondiale.
CLAUDIA MEDREGA
A
precierea leului \n fa]a euro a fost
sus]inut` \n aprilie \n principal de
vnz`rile de valut` ale juc`torilor
strìni, care au cump`rat titluri de stat
\n lei, dar [i de fluxurile comerciale.
Anali[tii avertizeaz` \ns` c` \nt`rirea monedei na]io-
nale \ntr-un termen scurt nu este justificat` de funda-
mente economice, iar fluxurile de capital induc o anu-
mit` volatilitate, deoarece s-ar putea inversa.
Pe ansamblul primelor patru luni din 2013 leul s-a
apreciat cu 2,4%fa]` de euro, recupernd aproape in-
tegral deprecierea din anul 2012.
Trendul de apreciere al leului ar putea continua
pe fondul cererii ridicate pentru obliga]iunile rom-
ne[ti, datorit` dobnzilor atractive [i stabilit`]ii ma-
croeconomice [i politice, ceea ce ar permite \nceperea
ciclului de relaxare a policii monetare pentru a stimu-
la creditarea, afirm` Melania H`ncil`, economistul-
[ef al Volksbank.
Cursul maximlunar de 4,43 lei/euro a fost atins pe
pia]a valutar` \n 3 aprilie, iar \n 29 aprilie a fost atins
minimul de 4,3150 lei/euro, comparabil cu nivelul din
ianuarie 2012.
H`ncil` apreciaz` c` \n 2013 cursul ar putea testa
[i pragul de 4,2 lei/euro, ceea ce nu ar fi recomandabil,
deoarece o asemenea apreciere nu ar fi justificat` de
fundamentele macroeconomice [i ar induce vulnera-
bilit`]i asupra economiei, mai ales prin canalul finan-
ciar-bancar [i cel al exporturilor.
{i Eugen Sinca, analist-[ef al BCR, sus]ine c` nu
ar fi de dorit o \nt`rire a monedei na]ionale spre 4,1 -
4,2 \ntr-un termen scurt, deoarece ar cre[te riscul unei
corec]ii abrupre spre 4,5 - 4,6 cu efecte negative asupra
tuturor operatorilor economici. Utilizarea restrns` a
unor solu]ii de acoperire a riscului valutar amplific`
vulnerabilitatea companiilor la mi[c`rile bru[te ale
cursului de schimb, \n condi]iile \n care rela]iile co-
merciale cu exteriorul sunt \n cre[tere.
Att \n luna aprilie, ct [i per ansamblul anului
2013, leul a \nregistrat pe pie]ele financiare cea mai
mare apreciere, dintre monedele din Uniunea Euro-
pean`, att fa]` de euro, ct [i comparativ cu dolarul
american. Dac` fa]` de euro leul a c[tigat 2%, apre-
cierea monedei na]ionale fa]` de dolar a fost de 4,8%,
dup` cumamintesc anali[tii din Romnia de la Noble
Securities.
Fluxurile de capital asociate cump`r`rii titlurilor
denominate \n lei sunt bine-venite, dar cu toate aces-
tea ele induc o anumit` vulnerabilitate, deoarece s-ar
putea inversa destul de repede, sus]ine [i Florentina
Cozmnc`, senior economist la RBS Bank. |n aceste
condi]ii ea reafirm` c` este foarte important ca Rom-
nia s`-[i p`streze imaginea bun` \n ochii investitorilor
\n titluri, ceea ce \nseamn` men]inerea stabilit`]ii poli-
tice [i continuarea cooper`rii cu institu]iile financiare
interna]ionale.
Randamentele titlurilor de stat \n lei a sc`zut con-
stant \n ultima perioad`, atingnd valori minime isto-
rice, \n linie cu evolu]ia activelor din regiune. |n ultima
[edin]` de tranzac]ionare din aprilie, cota]iile leului au
urcat aproape de 4,33 unit`]i/euro, \n linie cu valutele
din regiune. BNRa publicat mar]i cursuri de referin]`
de 4,3237 lei/euro [i 3,3075 lei/dolar.
claudia.medrega@zf.ro
www.zf.ro/B+NCI - ASI GUR+RI
6
OMER TETIK, 40 de ani
Leul a recuperat \n patru luni aproape toat` deprecierea din 2012
Cursul ar putea testa un nou prag,
de 4,2 lei/euro, cred anali[tii
Cursul s-a apropiat \n luna
aprilie de pragul de 4,3
lei/euro dup` o apreciere a
leului de 2% fa]` de moneda
european`, iar unii anali[ti
cred c` ar putea fi testat chiar
[i nivelul de 4,2 lei/euro
pn` la sfr[itul anului.
480
mil. euro
este valoarea depozitelor
transferate de la o banc` la alta
prin vnz`rile de portofolii
anun]ate anul acesta.
4,32
4,34
4,36
4,38
4,4
4,42
30 apr. 2013
4,3237
lei/euro
4 apr. 2013
4,4281
lei/euro
7 febr. 2013
4,4106
lei/euro
3 ian. 2013
4,4153
lei/euro
17 ian. 2013
4,3351
lei/euro
Evolu]ia cursului de schimb leu/euro \n primele patru luni din 2013
Tendin]` de apreciere
Majoritatea anali[tilor
apreciaz` c` BNR va
men]ine ast`zi
dobnda-cheie la
5,25%
Cursurile pie]ei valutare
anun]ate de BNR - 30 aprilie 2013
Valute \n cont Curs
Dolarul australian 3,4247
Leva bulg`reasc` 2,2107
Dolarul canadian 3,2717
Francul elve]ian 3,5320
Coroana ceh` 0,1677
Coroana danez` 0,5798
Lira egiptean` 0,4769
Euro 4,3237
Lira sterlin` 5,1289
100 Forinti maghiari 1,4436
100 Yeni japonezi 3,3931
Leul moldovenesc 0,2685
Coroana norvegian` 0,5673
Zlotul polonez 1,0432
Rubla ruseasc` 0,1065
Coroana suedez` 0,5051
Lira turceasc` 1,8396
Dolarul american 3,3075
Dinarul srbesc 0,0390
Hryvna ucrainean` 0,4079
Gramul de aur 156,5432
DST 4,9917
BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor
bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n
tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
SURSA: BNR
BANCA TELEFON
Bank Leumi Romania 021.206.70.53
BCR 08010801227
BRD 0800803803 (free); 3026161
Bancpost 3080901
Raiffeisen Bank 08008020202 (free)
CEC 3111119; 0800800848 (free)
Banca Transilvania 0264/407150
Credit Agricole Bank Romania SA 0213040300
Alpha Bank 0800825742
Libra Internet Bank 2088000
Intesa Sanpaolo Bank 02140533600; 0800800888 (free)
Credit Europe Bank 3017100
ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Banca Comercial` Feroviara 021.303.40.00
Banca Comercial` Carpatica 0800807807
TBI Bank 0215298600
persoane
fizice
persoane
juridice
taxa
deschidere
cont c
o
m
i s
io
n

d
in
s
u
m
a

r
e
s
t
it
u
i t
`

(%
)
la
v
e
d
e
r
e
(%
/a
n
)
1
lu
n
`
3
lu
n
i
6
lu
n
i
9
lu
n
i
1
2
lu
n
i
la
v
e
d
e
r
e
(%
/ a
n
)
1
l u
n
`
3
lu
n
i
6
lu
n
i
9
l u
n
i
1
2
l u
n
i
V
A
L
U
T
~
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
l a
v
e
d
e
r
e
la
t
e
r
m
e
n
la
v
e
d
e
r
e
( %
/a
n
)
DOBNDA LA TERMEN (%/AN)
DOBNDA LA TERMEN (%/AN) DOBNDA LA TERMEN (%/AN)
c
o
m
is
io
n

d
in
s
u
m
a
r
e
s
t
it
u
it
`
(%
)1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni la
v
e
d
e
r
e
la
t
e
r
m
e
n
la
v
e
d
e
r
e
(%
/a
n
)
DOBNDA LA TERMEN (%/AN)
1 3 6 9 12
lun` luni luni luni luni BANCA BANCA
SUMA MINIM~
LA DEPOZITE
DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE
LEI
s
s
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
Bank Leumi Rom.* 0 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 0 2.500 0 1,6 1,8 2 - 2
Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
Raiffeisen Bank - 200 0,5 - 1,3 1,5 1,7 - 2 -
5.000 0,5 - 1,4 1,6 1,8 2,1 5.000 0 1,5 1,75 1,8 - 2
30.000 0,5 - 1,5 1,7 1,9 2,2
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1,4 1,6 1,8 1,9 2 3.000 3.000 0,25 0,75 0,85 1 1 1,25
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 0,01 1,5 1,6 1,8 1,9 2
Credit Agricole Bank 0 500 0% 0 2 2,25 2,3 2,35 2,4 500 500 0,1 2 2,25 2,3 2,35 2,4
TBI Bank - - - - - - - - - - - - - - - - -
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Transilvania 250 250 0,5 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 3 luni - 2,75%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%.
Banca Com. Feroviara - 35 - 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75 - 35 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75
Certificate de depozit 0 0 0,12 0,25 0,37 - - 0 - 0 0,12 0,25 0,37
Libra Internet Bank - - 0 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75 - - 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 1 - 100 - 0,5 0,5 1 - 1
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 ) 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 3 - 10.000 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,75
Credit Europe Bank 0 100 - - 1,75 2 2,15 2 2 10.000 1.000 - 1,75 2 2,15 2 2
CEC Bank 200 0 pf / 0,5% 0 1,00 1,50 1,50 1,75 1,75 3.000 0 0,75 1,00 1,00 1,25 1,25
Banca Italo-Romena 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37
Certificate de depozit nominative: - 0,00 0,12 0,25 0,37 - 0,00 0,12 0,25 0,37
Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4
>50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5
Garanti Bank 200 0 0,1 2,3 2,5 2,6 2,7 200 0 2,1 2,15 2,4 - 2,5
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,5 2,75 2,75 3 - 0 5.000 0 1,75 2 2,15 2,1 -
Marfin Bank Rom=nia 0 (la scaden]`, dep. 1 lun`) 0,5 2,75 3 3 3,1 3,25 0,5 2,75 3 3 3,1 3,25
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 0 2.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25
Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
Raiffeisen Bank - 200 0,5 - 1,85 1,9 2,1 - 2,5 3.000 0 1,6 1,9 2,2 - 2,5
5.000 0,5 - 1,9 2 2,25 - 2,65 10.000 0 1,7 2 2,3 - 2,6
30.000 0,5 - 2 2,05 2,4 - 2,8 40.000 0 1,8 2,1 2,4 - 2,7
BCR 0,5 1,6 1,75 1,95 2 2,2 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75
BRD - 1.000 - - 1,75 2 2,3 - 2,7 - 10.000 - 2,3 2,5 3 - 3,25
Credit Agricole Bank 0 500 0% 0 2,6 3 3,05 3,1 3,15 500 500 0,1 2,6 2,65 2,7 2,75 2,8
TBI Bank - 0 0 (la scaden]`) - 3 3,2 3,4 - 3,5 - 1.000 - 2,75 3 3,1 3,25 3,25
ING 200 1.000 0,25 2,15 2,5 - - 3 0,25 1,9 2,25 - - 2,75
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,5 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5
Alpha Bank - 0 0 3,25 3,75 3,75 3,75 3,75 - 0 2,5 3 3 3 3
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 3 luni - 3,5%, 9 luni - 3,75%, 12 luni - 3,75%
Banca Com. Feroviara - 25 - 0,1 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5 - 25 0,10 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5
Persoane fizice, depozitul Quatttro (val. minim` 1.000 euro) - maturitate 4 luni: 3,75% pe an
Certificate de depozit 2,75 3 3,25 3,5 2,75 3 3,25 3,5
Libra Internet Bank - - 0 0,1 2,75 3 3 3 3 - - 0,1 2,75 3 3 3 3
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 ) 0,2 2,25 2,75 3 3 3,5 - 10.000 0,2 2,25 2,75 3 3 3,25
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 2,1 2,7 3,2* - 3,3* - 100 - 2,1 2,7 3,2* - 3,3*
Credit Europe Bank 0 100 - - 2,75 3 3 3 3 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3 3
CEC Bank 200 0 pf / 0,5% 0 2,1 2,35 2,50 2,75 2,75 3.000 0 1,75 2,00 2,00 2,25 2,25
Banca Italo-Romena 1,25 1,5 1,75 2 2,25 1,25 1,5 1,75 2 2,25
Certificate de depozit nominative: - 2,75 3 3,25 3,5 - 2,75 3 3,25 3,5
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minima 1.000 euro): 4 luni - 3,5%; Depozitul BINE CRESCUT (val. minima 1.000 euro): 12 luni - 4%
Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 4 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 4 n/a 3,25
500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** 500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17**
Garanti Bank 200 0 0,1 2,4 2,65 2,65 - 2,65 200 0 2,2 2,4 2,4 - 2,4
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,55 3,25 3,75 3,75 0 5.000 0 2,75 3 3
Marfin Bank Rom=nia 0 (la scaden]`, dep. 1 lun`) 0,5 3 3,25 3,4 3,5 3,75 0,5 3 3,25 3,4 3,5 3,75
Bank Leumi Rom. 5.000 5.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 4,85 5,25 5,5 - 5,75 0 4,85 5,25 5,5 - 5,75
Depozite cu plata lunar` a dobnzii: 1 lun`: -; 2 luni: 5%; 3 luni 5,25%; 6 luni: 5,45%; 12 luni: 5,60%. Depozite cu plata dobnzii \n avans: 1 lun`: -; 2 luni: 4,9%; 3 luni 5,2%; 6 luni: 5,35%; 12 luni: -
BCR 100 200 4 0,5 0,25 4 4,1 4,2 4,3 4,4 0,1 3,5 4 4,25 4,25 4,25
Certificate de depozit la termen: 3 luni - 3,5%; 6 luni - 3,75%; 12 luni - 4%
Raiffeisen Bank 150 5.000 - 0,5 - 4 4,15 4,35 - 4,60 0 3,4 3,8 4 4,25
15.000 50.000 - 0,5 - 4,05 4,2 4,45 - 4,85 0 3,60 4 4,25 - 4,5
55.000 150.000 - 0,5 - 4,1 4,25 4,55 - 5,1 0 3,80 4,25 4,5 - 4,75
BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000
1.000 10.000 - - - 4,25 4,35 4,65 - 5,25 - 4 4,1 4,4 - 5
Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 3,75% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 3,75% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobnzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 4,5 4,5 4,5 - 4,5
500 - 0 0,5 0 - - 6,75 - 6,52 - - - - - -
Libra Internet Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 5 5,25 5,85 6 6,5 0 4,5 4,75 5,25 5,5 5,5
10 jurid. 0,55 jurid
Credit Agricole Bank 0 500 0 pf; 10 pj 0 5,3 5,35 5,4 5,45 5,5 0,1 4,8 5,3 5,35 5,4 5,45
TBI Bank 0 1.000 0 0 (la scaden]`) - 5,5 6 6,15 - 6,50 - 5,25 5,5 5,75 5,75 5,75
Alpha Bank - - - 0 0 5,5 5,75 6 6 6,25 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25
Certificate de depozit cu cupoane (pf): 3 luni - 6%; 9 luni - 6%; 12 luni - 6%.
Ratele de dobnd` aferente Certificatelor de Depozit cu scaden]a mai mare sau egal` cu 3 luni, constituite de persoane fizice din categoria Pensionari [i Studen]i, sunt mai mari cu 0,5%p.a. pentru RON, respectiv 0,25%p.a. pentru EUR [i USD.
ING 1.000 10.000 - - 2* 4,25 4,75 - - 5 0,1 4** 4,25** - - 4,5**
* pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei
Banca Italo Romena - - - - - 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 3,75 4 4,25 4,5 4,75
Certificate de depozit nominative: - - - - - 4 4,25 4,5 4,75 - - 4 4,25 4,5 4,75
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minim` 4.000 lei): 4 luni - 6%; Depozitul BINE CRESCUT (val. minima 4.000 lei): 12 luni - 6,75%
Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,5 pf/0,6 pj 0,1 4,75 5 5,25 5,25 - 0,1 4,75 5 5,25 5,25 -
Credit Europe Bank 300 2.000 - - 0,0 5,25 5,5 5,5 5,5 5,25 0,0 5,25 5,5 5,5 5,5 5,25
CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0 la scade]`/0,5% 0 4,4 4,6 4,75 4,9 5,25 0 4 4,25 4,25 4,5 4,5
Banca Com. Feroviara 100 100 - - 0,5 5,9 6,2 6,1 6 6 0,25 5,9 6,2 6,1 6 6
Bank of Cyprus 500* 500 0 0 3* 6,35 6,5 6,5 n/a 6,5 0,25 6,35 6,5 6,5 n/a 6,5
2.000** 2.000** 0 0 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18** 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18**
* cont de economii; ** dobnda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, f`r` suma minim`
ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 4,3 5,3 5,7* - 6* - 4,3 5,3 5,7* - 6*
Garanti Bank 200 200 0 0,1 5,5 5,7 5,7 - 5,6 0 5,3 5,4 5,4 5,3
Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 5,25 5,75 6,75 6,25 6,25 6,25 0 5,25 6,75 5,75 6 6
Marfin Bank Rom=nia 10 euro - p.j. 0 (la scaden]`, dep. 1 lun`) 1 5,5 5,75 6,0 6,0 5,75 1 5,5 5,75 6,0 6,0 5,75
USD
EUR
DEPUNERI ALE PERSOANELOR
JURIDICE
DOBNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice
ProCredit Bank: * +0,2%prin ProB@nking Plus Libra Internet Bank: * pentru posesori card Libra Gold, Libra Eva, Libra Medical, la min. 500 RON p`tra]i pe card. ProCredit Bank: * +0,5%prin ProB@nking Plus
Bank of Cyprus poate atrage \n continuare depozite \n ciuda crizei din
aprilie, cnd banii clien]ilor au fost bloca]i timp de aproape o lun`
FOTO: Octav Ganea
IOANA DAVID
L
a finalul acestei investi]ii,
vomavea mai mult` libertate
la partea de export. Fabrica
de tapi]erie (care func]iona
deja n. red.) era prea mic`,
iar multe dintre opera]iuni le derulam\n alt`
parte, ceea ce implica costuri ridicate. Acum
vomputea sc`dea costurile. Sunt comenzi la
extern, a spus Cristian Rusu, administrato-
rul grupului Rus Savitar Casa Rusu.
Rusu a explicat c` exporturile compa-
niei sunt reduse \n prezent, Rus Savitar
nefiind un produc`tor cu tradi]ie la export.
Primele livr`ri externe ale companiei au
avut loc la sfr[itul anului 2010 - \nceputul
anului 2011. |n prezent, exporturile anuale
ale companiei sunt de pn` \n 3 mil. euro [i
reprezint` sub 10%din cifra de afaceri.
Au recrutat [i anul trecut
Anul trecut, compania a anun]at c` va
investi \n modernizarea [i extinderea fabricii
de mobilier tapi]at din Timi[oara, proiect
cofinan]at cu fonduri europene. Opera]iu-
nea este derulat` prin Programul Opera]io-
nal Sectorial Cre[terea Competitivit`]ii Eco-
nomice 2007-2013, iar fondurile nerambur-
sabile sunt de 8,06 milioane lei (1,8 mil.
euro). |n ur-
ma investi]iei, fabrica
va avea peste 7.000 mp
[i o capacitate de pro-
duc]ie de peste 10.000
unit`]i de mobilier/lun`
Rus Savitar continu`
recrut`rile dup` ce [i \n
2012 a avut nevoie de aproxi-
mativ 100 de oameni tot pentru
extindere. Jum`tate dintre ei au fost
recruta]i pentru proiectul ce se finalizeaz` \n
acest an, iar diferen]a pentru o fabric` de
mobil` la comand`, care func]ioneaz` deja
de nou` luni.
Rus Savitar, care a r`mas o afacere de
familie, a fost fondat` \n 1994, iar de la im-
portator s-a extins trep-
tat la produc]ie [i cel
mai recent la re]ea de
magazine. Potrivit revistei
Business Magazin, Cristian
Rusu a preluat conducerea
companiei n 2000, pe vremea
cnd firma avea patru angaja]i. Acum,
num`rul angaja]ilor este de peste 900, iar
investi]iile totale au trecut de 20 mil. euro.
Firma Rus Savitar a \nregistrat \n 2011 o
cifr` de afaceri de 63,4 mil. lei (15 mil. euro),
conform informa]iilor de pe site-ul Minis-
terului de Finan]e. Pe de alt` parte, pro-
duc`torul Rus Savitar [i-a dezvoltat [i
propria re]ea de magazine operate sub
brandul Casa Rusu. Recent, reprezentan]ii
Casa Rusu au anun]at c` anul acesta vor
investi 2 mil. euro \n extinderea cu 10 maga-
zine proprii [i alte opt n regimde franciz`.
Potrivit datelor de pe site-ul
Ministerului de Finan]e, firma de retail Casa
Rusu a nregistrat o cifr` de afaceri de 44
mil. lei (peste 10 mil. euro) \n 2011.
Produc]ia de mobil`, \n cre[tere
Cre[terea num`rului de angaja]i de la
Rus Savitar este \n linie cu ceea ce se
\ntmpl` la nivelul pie]ei de mobil`. |n 2012,
\n industria mobilei au fost recruta]i 4.700 de
oameni, potrivit datelor Asocia]iei
Produc`torilor de Mobil` din Romnia
(APMR).
Astfel, \n 2012 \n industria mobilei ([i
p`r]i ale acesteia) au lucrat 55.000 de
oameni, recuperndu-se o parte din redu-
cerile de personal din intervalul 2009-2010.
Totodat`, cre[teri au existat [i \n ceea ce
prive[te produc]ia de mobil` care a ajuns la
1,8 mld. euro, cu aproape 3%mai mult fa]`
de 2011.
ioana.david@zf.ro
PUBLICITATE PUBLICITATE
Accessorize a \nchis magazinul de pe Magheru din cauza chiriilor mari [i a traficului slab
CRISTINA RO{CA
LAN}UL Accessorize, controlat de ac]io-
nari turci, a \nchis magazinul de pe bulevar-
dul Magheru, singura unitate stradal` din
Capital`, pe fondul reducerii traficului pie-
tonal [i al sc`derii puterii de cump`rare.
|n afar` de zona de la coloane din Pia]a
Roman`, traficul pietonal a sc`zut. De ase-
menea, puterea de cump`rare a avut un
trend descendent \n ultimii ani pe fondul cri-
zei financiare, spune Nezih Kavsak, direc-
torul general [i unul dintre ac]ionarii ACC
Accesorii Trading, compania care opereaz`
magazinele de accesorii Accessorize.
El mai spune c` [i chiriile pentru spa]ii
stradale sunt \n continuare foarte mari,
aces ta fiind un alt motiv pentru care
compania a decis s` \nchid` magazinul de
pe bulevardul Magheru. Proprietarii de
spa]ii nu las` deloc la pre], iar noi nu putem
sta \ntr-un loc doar ca s` pierdembani.
Magazinele Accessorize ocup` \n medie
o suprafa]` de 50-60 de metri p`tra]i [i co-
mercializeaz` gen]i, po[ete, plicuri, produse
pentru plaj`, bijuterii, accesorii de p`r,
e[arfe sau lenjerie intim`, potrivit ultimelor
date de]inute de ZF. Compania se adresea-
z` persoanelor cu venituri medii [i peste
medie [i are concuren]i direc]i lan]urile
Meli Melo [i Moa.
Accessorize mai are \n prezent pe pia]a
local` 14 magazine, dintre care [ase \n Bu-
cure[ti, cte dou` \n Cluj, Ia[i [i Constan]a
[i un magazin \n Timi[oara [i Bra[ov.
Dintre toate magazinele re]elei exist` o
singur` uni ta te stradal`, \n Bra[ov, pe
Strada Republicii, cunoscut` ca fiind o
strad` de shopping. Compania, la fel ca
majoritatea retailerilor prezen]i pe pia]a
local`, a preferat s` mearg` \n centre
comerciale [i malluri, unde exist` un trafic
deja asigurat.
Pentru viitor purt`m discu]ii cu
Promenada Mall ce urmeaz` s` se deschid`
\n zona Floreasca. Kavsak spune c` nu are
\n plan o expansiune agresiv`, \ns` nici nu
vrea s` mai \nchid` noi unit`]i.
S-a sim]it o evolu]ie pozitiv` \n trimes-
trul unu [i am resim]it [i noi. Avem o cre[-
tere de circa zece procente. |n ceea ce pri-
ve[te rezultatul pe anul trecut, omul de afa-
ceri de origine turc` spune c` businessul a
sc`zut u[or cu sub cinci procente. |n 2011
cifra de afaceri a companiei a fost de 14,3
mil. lei (3,4 mil. euro). De asemenea, lan]ul
de magazine de accesorii Accessorize a tre-
cut \n 2011 pe pierderi de circa 150.000 de
lei (35.000 de euro).
Compania ACC Accesorii Trading este
de]inut` de Kavsak Nezih cu cet`]enie ro-
mn` [i de firma turc` Unitim Aksesuar
Maga zacilik Ve Ticaret, fiecare cu o
participa]ie de 50%.
cristina.rosca@zf.ro
Produc`torul de mobil` Rus Savitar angajeaz`
400 de oameni. Sunt comenzi la export
Produc`torul de mobil` Rus Savitar din
Timi[oara, de]inut de familia Rusu, va angaja
aproximativ 400 de oameni anul acesta, odat`
cu finalizarea unui proiect de extindere de 6
milioane de euro \nceput \n 2012.
CRISTIAN RUSU, administratorul grupului Rus Savitar Casa Rusu
7
www.zf.ro/COMPANI I
}uca Zbrcea & Asocia]ii [i RTPR
Allen & Overy, avoca]ii tranzac]iei
RBS Romnia-UniCredit }iriac Bank
Andrei C\rchelan
Casele de avocatur` }uca Zbrcea & Asocia]ii [i RTPR
Allen & Overy au asistat cump`r`torul, respectiv
vnz`torul \n tranzac]ia prin care UniCredit }iriac Bank a
achizi]ionat portofoliul de retail al b`ncii RBS Romnia,
cu active de aproximativ 315 milioane de euro. Acordul,
semnat mar]i (30 aprilie) la Bucure[ti, a fost negociat
timp de opt luni [i include [i segmentul de tip private
banking, precum [i o \n]elegere pentru transferul
angaja]ilor RBS Romnia.
http://www.zfcorporate.ro/business-legal/
Harta comer]ului modern local
Cristina Ro[ca
Cei 12 juc`tori din comer]ul modern au deschis \n mai
pu]in de dou` decenii circa 1.000
de magazine \n Romnia, acoperind treptat fiecare jude]
\n parte. Bucure[tiul [i jude]ul Ilfov au atras circa o
treime din totalul magazinelor, retailerii \nghesuindu-se
s` c[tige o felie ct mai mare
din veniturile celor peste dou`
milioane de oameni din zon`.
La polul opus, la coada clasamentului, se afl` jude]e
precum Boto[ani (patru magazine), Tulcea (6), C`l`ra[i
(6), S`laj (7) [i Ialomi]a (7).
Transportatorii: Tarifele de transport
nu permit amortizarea costurilor unui
camion nou
Lauren]iu Cotu
Tarifele actuale de transport nu \ncurajeaz` achizi]iile de
camioane noi, iar pre]ul mai atractiv, \ntre]inerea ceva
mai simpl` [i lipsa b`tìlor de cap cu testarea noilor
tehnologii sunt aspecte care-i pot determina pe
transportatori s` prind` ultima ocazie de a mai cump`ra
\n acest an camioane Euro 5. Pe de alt` parte, pre]urile
la camioane sunt \n sc`dere att la vehicule noi, ct [i la
second-hand, ceea ce indic` o lips` de interes pentru noi
achizi]ii \n perioada urm`toare.
http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/
Citi]i pe www.zfcorporate.ro
10
mil. euro
a fost cifra de afaceri a
retailerului Casa Rusu \n
2011.
15
mil. euro
a fost \n 2011 cifra de
afaceri a produc`torului
Rus Savitar.
FOTO: Silviu Matei
Vnz`rile de bere au crescut cu 26%\n luna
februarie a acestui an comparativ cu acela[i
interval din 2012, pn` la 920.000 de hectolitri,
arat` un calcul al ZF pe baza datelor Institutului
Na]ional de Statistic` (INS).
Aceasta este cea mai mare cre[tere a vnz`rilor
de bere, lund \n calcul lunile februarie din ultimii
[apte ani, [i poate fi pus` pe seama unei baze de
compara]ie mai redus` (luna februarie 2012 a fost
extremde slab`), a vremii mai c`lduroase [i a
unor competi]ii fotbalistice. De asemenea o
explica]ie poate fi g`sit` [i \n preg`tirea berarilor
pentru sezonul cald, prin lansarea de noi produse
[i livrarea lor c`tre pia]` astfel \nct au existat
toate \ngredientele pentru ca \n februarie
consumul s` ating` un ritmde cre[tere de 26%.
Rezultatele bune ale industriei de bere din
aceast` perioad` se v`d \n primul rnd \n cifrele
anun]ate de Ursus Breweries. Astfel, \n perioada
aprilie 2012 martie 2013 (care corespunde
anului fiscal al companiei) vnz`rile
produc`torului au revenit pe cre[tere, cu avans de
24%, dup` trei exerci]ii financiare consecutiv de
sc`dere. Dac` \nceputul anului fiscal al companiei
a fost mai dificil, rezultatele bune au fost
raportate \n ultima perioad`. Vnz`rile Ursus \n
anul fiscal \ncheiat includ primele trei luni din
2013, dar rezultate separate doar pe acest
trimestru nu sunt disponibile. Doar Heineken a
publicat \n raportul pentru trimestrul \nti din
2013 date referitoare la Romnia care indic` o
stagnare a vnz`rilor comparativ cu aceea[i
perioad` a anului trecut.
Vnz`rile de bere la nivelul pie]ei au avut un start
bun \n condi]iile \n care cumulat, \n primele dou`
luni, s-au majorat cu 25%fa]` de acela[i interval
din 2012.
Ultimele date oficiale legate de evolu]ia
consumului de bere sunt aferente anului 2012 [i
au fost f`cute publice de c`tre Asocia]ia Berarii
Romniei. Informa]iile asocia]iei arat` c` \n 2012
consumul s-a apreciat cu 7%. Ioana David
Luna februarie aduce cele mai bune rezultate pe pia]a berii: plus 26%
ANDREEA NEFERU
G
rupul austriac Strabag, care
construie[te mai multe
tronsoane de autostrad`
\ntre Deva [i Sibiu, a devenit
noul lider al constructorilor
de pe plan local dup` ce a \ncheiat anul 2012
cu afaceri de 372 de milioane de euro, \n
cre[tere cu 81%fa]` de 2011.
Avansul businessului austriecilor vine \n
special pe fondul lucr`rilor de infrastructur`
pe care Strabag le execut` \n Romnia.
Evolu]ia dinamic` a businessului din
Romnia poate fi explicat` prin cteva
proiecte mari de infrastructur` de transport
care au fost c[tigate \n anii anteriori [i care
au fost executate, dar [i prin ob]inerea unor
noi contracte de construc]ii, potrivit
raportului anual al Strabag.
Austriecii reu[esc astfel s`-[i adjudece
pozi]ia de top [i pe pia]a construc]iilor, dup`
ce au ocupat fotolii de lider din perspectiva
cifrei de afaceri [i \n alte sectoare, precum
OMV Petrom \n extrac]ia petrolului [i a
gazelor naturale, Holzindustrie Schweigho-
fer \n prelucrarea lemnului sau Agrana \n
industria alimentar`. Sectorul bancar local
este dominat tot de austrieci, BCRfiind cea
mai mare banc` din sistem, cu active de 16
mld. euro \n primul trimestru din 2013 [i o
cot` de pia]` de 19,5%.
Liderul pie]ei construc]iilor \n 2011 a
fost Hidroconstruc]ia, companie controlat`
de management [i asocia]ia salaria]ilor, cu
afaceri de circa 236 milioane de euro. |n
2012 \ns`, businessul Hidroconstruc]ia a
sc`zut pn` la 140 de milioane de euro. Al]i
constructori importan]i de pe pia]a local` nu
[i-au anun]at \nc` rezultatele financiare.
270 de angaja]i \n plus
Austriecii au \ncheiat anul anterior cu
1.570 de angaja]i, \n cre[tere cu aproape 270
de oameni fa]` de anul anterior. Totodat`,
portofoliul de contracte al companiei
austriece \n Romnia se ridica la finalul
anului trecut la circa 326 de milioane de
euro, \n sc`dere cu circa 43%fa]` de 2011.
Strabag se a[teapt` ca anul acesta cifra
de afaceri pe plan local s` se men]in` la un
nivel similar celui de anul trecut. Amdori
s` r`mnem cel pu]in la acela[i nivel din
2012. Consider`mc` anul acesta va fi similar
celui anterior din perspectiva pie]ei con-
struc]iilor, a declarat pentru ZF Paula Rys,
reprezentant al firmei Strabag.
Austriecii de la Strabag au fost implica]i
anul trecut \n unul dintre cele mai impor-
tante proiecte de spa]ii de birouri de pe pia]a
local`, [i anume construc]ia cl`dirii Sky
Tower din Bucure[ti, care este [i cea mai
\nalt` cl`dire din Capital`, dar [i din ]ar`,
urmnd s` aib` 137 de metri [i 36 de etaje.
Dezvoltatorul cl`dirii este Raiffeisen
Evolution, care va construi lng` Sky Tower
[i un centru comercial, Promenada Mall.
Autostr`zile [i cìle ferate, printre
proiectele mari
Chiar dac` realizeaz` [i o serie de
proiecte private, cea mai important` parte a
lucr`rilor pe care Strabag le execut` \n
prezent \n Romnia sunt legate de
infrastructur`. Compania a c[tigat \n 2011
construc]ia unui lot de circa 24 de kilometri
din autostrada Or`[tie - Sibiu, pentru care
va primi 166 de milioane de euro (cu TVA).
De asemenea, Strabag [i-a mai adjudecat \n
2011 [i contractele de reabilitare a drumu-
rilor na]ionale 14 Sighi[oara - Sibiu [i 15A
Reghin - Bistri]a, cu o valoare cumulat` de
106 milioane de euro.
|n ultima parte a anului 2010 Strabag a
c[tigat, al`turi de constructorul bucure[-
tean Straco Grup, controlat de fra]ii Ale-
xandru [i Traian Horpos, [i un contract de
aproape 180 de milioane de euro pentru
construc]ia autostr`zii Deva - Or`[tie. |n
luna mai, \ntreg tronsonul ar urma s` fie
finalizat, dup` ce \n decembrie a fost deschis
deja traficul pe ruta Deva - Simeria.
Strabag a c[tigat \n 2011 [i primul
contract de reabilitare de cale ferat`, \n va-
loare de peste 317 mil. euro, al`turi de alte
firme: Swietelsky, Alstom, Euro Construct
Trading 98 [i Transferoviar Grup.
Cel mai recent contract adjudecat de
compania austriac` este construc]ia cen-
trului de cercet`ri [tiin]ifice de la M`gurele
ELI-NP, unde Strabag va lucra al`turi de
germanii de la ED Zublin pentru 65
milioane de euro. Strabag a depus recent
oferte [i pentru construirea \n concesiune a
centurii de sud a Capitalei, dar [i a
autostr`zii Comarnic - Bra[ov.
Grupul austriac este prezent \n
Romnia \n sectorul construc]iilor prin mai
multe companii, printre care Strabag SRL,
Strabag AG, Drumco Timi[oara sau ARL
Cluj.
Dup` sc`deri cumulate de circa 40%\n
anii 2009 [i 2010, pia]a construc]iilor [i-a
temperat ritmul de declin \n ultimii doi ani.
Astfel, sectorul s-a ridicat la circa 9,3
miliarde de euro \n 2012, potrivit estim`rilor
Asocia]iei Romne a Antreprenorilor de
Construc]ii.
andreea.neferu@zf.ro
Austriecii cuceresc fotoliul de lider [i \n construc]ii:
Strabag a ajuns la afaceri de peste 370 mil. euro
Investitorii din Austria de]in companii lideri de
pia]` \n industria petrolului, a lemnului sau \n
industria alimentar`.
PUBLICITATE
Produc`torul de ambalaje Greiner [i-a bugetat
afaceri \n cre[tere cu 8%
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
GRUPUL de companii Greiner Romnia,
controlat de ac]ionari austrieci, mizeaz` \n
acest an pe o cifr` de afaceri total` de 27 mil.
euro, mai mult cu 8% fa]` de anul trecut, pe
baza evolu]iei pozitive a pie]ei de
ambalaje.
Grupul Greiner Rom-
nia, compus din companiile
Greiner Packaging Sibiu,
Greiner Assistec Lere[ti
[i 50% din Thrace Grei-
ner Packaging Sibiu, a
\ncheiat anul 2012 cu afa-
ceri totale de 25 mil. euro.
Anul 2012 a reprezen-
tat pentru afacerea noastr`
primul an de cre[tere dup` trei
ani consecutivi de contrac]ie. |n
ceea ce prive[te anul \n curs se pare c`
vom asista la o cre[tere moderat` a pie]ei, a
declarat pentru ZF Transilvania Lucian Ocos,
country sales manager al Greiner.
Oficialii companiei spun c` \n prezent \nre-
gistreaz` o cre[tere a cererii ambalajelor cu de-
corare superioar`, semn c` pia]a se mi[c`.
Compania Greiner Assistec Lere[ti, jude]ul
Arge[, produce cutii pentru
scule [i dispozitive, perii
pentru aspirator, cartu[e
pentru toner, acuarele sau
elemente de fixare a radia-
toa relor. Clien]ii Greiner
sunt companiile Kar cher,
Makita, Bosch, Pelikan, Radox,
Honeywell sau Colgate.
Totodat`, \n cadrul fabricii Grei-
ner Packaging din Sibiu sunt produse
ambalaje pentru industria lactatelor, a marga-
rinei, a \nghe]atei, a berii, apei, dar [i ambalaje
pentru produc`torii de mu[tar [i maionez`.
|n privin]a noilor colabor`ri exist`
posibilitatea de a contacta [i eventual demara
o colaborare cu produc`torul turc Suta[, intrat
de curnd pe pia]a lactatelor, a spus Lucian
Ocos. Produc`torul de lactate Suta[, unul
dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a alimen-
tar` din Turcia, a luat prin surprindere indus-
tria local` a laptelui prin recenta preluare a
fostei fabrici pe care Tnuva o de]inea n locali-
tatea Pope[ti-Leordeni, n apropiere de Bu-
cure[ti. Compania Suta[ este lider pe pia]a de
lactate din Turcia, cu o cifr` de afaceri de 650
mil. dolari (500 mil. euro), cu fabrici \n Turcia,
Macedonia [i Romnia.
|n ceea ce prive[te compania Thrace
Packaging din Sibiu, care face parte tot din
grupul austriac Greiner, aceasta activeaz` pe
pia]a ambalajelor injectate pentru industria de
food [i non-food, lactate, \nghe]at` sau vop-
sele. Pentru perioada 2013-2015 Greiner inten-
]ioneaz` continuarea investi]iilor pe pia]a lo-
cal`, \ntr-un ritmde peste 2 mil. euro pe an.
www.zf.ro/COMPANI I
8
Sectorul bancar este
dominat tot de austrieci,
BCR - cea mai mare
banc` din sistem avnd
active de 16 mld. euro \n
primul trimestru din
2013 [i o cot` de pia]`
de 19,5%. |n top zece se
mai afl` [i Raiffeisen
Bank [i Volksbank.
|n asigur`ri, grupul
austriac VIG este lider
(dac` sunt luate \n calcul
rezultatele celor trei
companii membre:
Omniasig, Asirom [i BCR
Asigur`ri Via]a care au o
cincime din pia]`.
Raportat la companii, pe
primul loc se afl` Astra.
+21,8%
+16,8%
-13,5% -16,7%
+2,5%
%
-11,0%
+26,0%
Volum vnz`ri (milioane hectolitri)
Evolu]ia fa]` de luna februarie a anului anterior (%)
SURSE calcule ale ZF pe baza datelor INS
Austriecii controleaz` pie]e de 52 de miliarde de euro
Care sunt pie]ele \n care liderul este o companie cu capital majoritar austriac?
Semnifica]ia pie]ei Compania Cifra de Profitul/ Rata Cota de Cifra de afaceri a
afaceri 2011 pierderea profitabilit`]ii pia]` a sectorului de activitate
(mil. euro) 2011 (mil. euro) (%) liderului (%) 2011 (mil. euro)
Petrol [i gaze naturale OMV Petrom 3.908 1.056 27 78 5.010,3
Comer] cu am`nuntul cu excep]ia OMV Petrom Marketing 3.229 41 1 10 32.290,0
autovehiculelor [i motocicletelor
Prelucrarea lemnului Holzindustrie Schweighofer 375 87 23 15 2.500,0
Industria alimentar` Agrana 220 22 10 2 11.000,0
Fabricarea hrtiei Rondocarton 53 1 2 7 757,1
Colectarea [i epurarea apelor uzate Rohrer Servicii Industriale 15 1 12 32 46,9
SURSA: capitalul majoritar strìn \n companiile-noduri de pe principalele pie]e din Romnia - C. Mereu]`, I. Pandelic`, A. Pandelic`
Primul magazin sub brandul TimeOut din Cluj,
\n Polus Center
Grupul Kenvelo, cu afaceri de aproximativ 20 mil. euro anul
trecut, a deschis primul magazin sub brandul TimeOut din Cluj,
\n centrul comercial Polus Center. Noul magazin are o
suprafa]` de 131 mp. Kenvelo opereaz` de mai mult timp \n
Romnia o re]ea de magazine sub brandurile Kenvelo, Lee
Cooper [i TomTailor, \ns` a \nceput \nc` de anul trecut s`
dezvolte pe pia]a local` [i brandul american TimeOut. Kenvelo
inten]ioneaz` s` deschid` cel pu]in zece magazine noi Lee
Cooper, tot attea TimeOut, patru TomTailor [i 3-4 Kenvelo,
conformunor informa]ii anterioare ale companiei. |n acest
context, pn` la finalul anului cele patru branduri vor avea pe
pia]a local` aproape 100 de magazine. Kenvelo a \ncheiat anul
2012 cu o cifr` de afaceri de aproximativ 20 mil. euro, similar`
celei din 2011, \ns` cu un num`r mult mai mic de magazine
(Kenvelo opera \n 2011 pe pia]a local` aproximativ 70 de
magazine), potrivit unor declara]ii anterioare ale companiei.
Kenvelo [i-a bugetat pentru acest an o cre[tere a businessului,
pentru toate cele patru branduri din portofoliu, \n contextul \n
care are \n plan s` deschid` \nc` 27-28 de magazine.
Lauren]iu Cotu, ZF Transilvania
Un distribuitor de medicamente din Ploie[ti cu o re]ea
de 50 de farmacii [i-a bugetat vnz`ri mai mari cu 40%
Medimfarm Ploie[ti a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu
17% a cifrei de afaceri, la 72 milioane lei (16,1 milioane
euro), \ns` profitul net a sc`zut cu 88%, la circa 237.000 lei
(53.000 euro), potrivit unui raport al distribuitorului de
medicamente. Administratorii au hot`rt repartizarea
profitului ob]inut \n 2012 pentru rezerve legale [i
acoperirea pierderilor contabile din anii preceden]i. Pentru
acest an, Medimfarm [i-a propus venituri totale de 103,3
milioane lei, \n cre[tere cu 40% fa]` de 2012, [i revigorarea
profitului, fiind anticipat` o cre[tere de circa 3 ori a
acestuia. Medimfarm are ca principal obiect de activitate
depozitarea [i distribuirea de produse farmaceutice,
parafarmaceutice [i cosmetice. Firma de]ine un depozit de
4.259 de metri p`tra]i \n Ploie[ti [i o re]ea de 50 de
farmacii Ac]ionarul majoritar al Medimfarm este Mihai
An`st`sescu, care de]ine 89,456% din ac]iuni prin firma
Global Invest din Cmpina. Ana Maria Petcana
Retailerul grec BSB a ajuns la 15 magazine
pe pia]a local`
Retailerul grec de mod` BSB a inaugurat ast`zi cel de-al
15-lea magazin de pe pia]a local`, \n Polus Center Cluj. Noul
magazinul BSB este situat vizavi de magazinul Leonardo, iar
prima colec]ie disponibil` \n Cluj-Napoca este cea pentru
sezonul prim`var`-var` 2013. BSB a deschis primul magazin
de pe pia]a local` \n Bucure[ti, \n anul 2005, de]innd \n
prezent o re]ea de 15 unit`]i proprii, \ns` inten]ioneaz` s` se
extind` [i \n franciz`. Primul magazin \n franciz` a fost
inaugurat recent la Pite[ti, \n centrul comercial Euromall.
Suprafa]a minim` necesar` deschiderii unui magazin BSB
este de 100 mp, iar investi]ia ini]ial` este cuprins` \ntre
30.000 [i 60 000 euro, neexistnd o tax` de franciz`.
Compania BSB Fashion a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu
peste 20%a cifrei de afaceri. Potrivit datelor de la Ministerul
Finan]elor, \n anul 2011 BSB Fashion a avut o cifr` de afaceri
de 15,8 mil. lei (3,6 mil. euro). |nfiin]at \n anul 1980,
retailerul grec BSB are o re]ea de peste 100 de magazine
proprii \n Grecia, Romnia, Turcia, Marea Britanie, Rusia,
Bulgaria, Liban, Cipru, Albania, Egipt [i Republica Moldova.
Lauren]iu Cotu, ZF Transilvania
{tiri ZF
|n prezent grupul Greiner dispune \n Romnia de 400
de angaja]i. Filiale din Romnia fac parte din grupul
austriac Greiner, unul dintre principalii produc`tori
din industria european` de ambalaje. Cu
sediul central \n Kremsmnster, Austria,
produc`torul de ambalaje este controlat de familia
Greiner de peste 160 de ani. Greiner Packaging
International are 3.236 de angaja]i, \n 32 de zone din
Europa [i America, realiznd \n 2012 vnz`ri de
aproximativ 473 mil. euro.
AUSTRIECII AU 400 DE ANGAJA}I |N ROMNIA
2
mil. euro
este bugetul anual de investi]ii al
produc`torului austriac
Greiner \n Romnia \n
perioada 2013-2015.
Strabag construie[te mai multe tronsoane de autostrad` \ntre Deva [i Sibiu [i a ridicat cl`direa de birouri Sky Tower, dezvoltat` de
austriecii de la Raiffeisen
Antreprenorii care conduc afaceri de familie \ncep s`-[i pun` problema schimbului de genera]ii \n condi]iile \n care au un puternic sim] al identit`]ii
\ntreprinderii pe care o conduc, arat` PwC Family Business Survey, primul studiu privind afacerile de familie din Romnia, lansat pe pia]` \n aceast`
prim`var` de firma american` de consultan]` [i audit PwC.
Vine timpul ca antreprenorii s`-[i pun`
problema succesiunii. Este preg`tit` noua
genera]ie pentru preluarea afacerii?
LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA
S
tudiul arat` c` antreprenorii
romni au un puternic sim] al
identit`]ii, sunt con[tien]i att de
avantajele, ct [i de dezavantajele
modelului lor de business, precum
[i de pozi]ia pe care o au n pia]`,
Prima edi]ie a raportului dedicat
antreprenorilor [i afacerilor de familie din
Romnia, PwC Family Business Survey [i-a
propus s` ofere afacerilor de familie [i
antreprenorilor att o platform` care s`
faciliteze schimbul de opinii, ct [i o funda]ie
pentru cre[terea [i dezvoltarea viitoarelor
genera]ii de antreprenori. Ecoul din pia]` la
aceast` ini]iativ` a noastr` a fost pozitiv, a
spus Alexandru Medelean, director
PricewaterhouseCoopers, lider \n servicii
integrate pentru antreprenori [i afaceri de
familie.
Att proprietarii afacerilor de familie,
ct [i angaja]ii acestora sunt mai implica]i n
activit`]ile firmei [i mai preocupa]i de
rezultate, asumndu-[i responsabilitatea att
pentru succese, ct [i pentru nereu[ite. De
asemenea, exist` un angajament puternic al
proprietarilor fa]` de angaja]i, fa]` de clien]i
[i fa]` de afacere n sine. Acest angajament
se reflect` [i n comportamentul perso-
nalului, care este mai loial [i r`mne al`turi
de afacere vreme mai ndelungat`. Astfel,
afacerea de familie este parte din comu-
nitatea local`, relev` studiul PwC Family
Business Survey n Romnia.
Pe de alt` parte, provoc`rile specifice
acestui sector de activitate sunt predarea
[tafetei c`tre genera]ia urm`toare sau
solu]ionarea problemelor de familie, care ar
putea avea impact asupra afacerii. Conform
raportului realizat de PwC, atunci cnd este
vorba de implicarea familiei n afacere, un
procent semnificativ dintre responden]i au
deja membri de familie care lucreaz` n
cadrul firmei, la nivel de senior management
(84%), sau la alt nivel (71%), comparativ cu
47%la nivel global.
Implicarea rudelor \n business poate
avea [i p`r]i negative, atunci cnd membrii
\[i \ntrec atribu]iunile. |n afacerea Transavia
sunt implica]i fra]ii [i surorile mele, recent [i
nepo]ii. Aduce un plus de valoare implicarea
familiei \n afacere, dac` [tii s` gestionezi
activitatea fiec`ruia, spune Ioan Popa,
antreprenorul din spatele Transavia, liderul
pie]ei locale a c`rnii de pas`re.
Antreprenorul din Alba a spus c` rela]ia
cu rudele [i implicit cu angaja]ii companiei
este una excelent`, \ns` nu poate uita
caracterizarea pe care i-a f`cut-o unul dintre
ace[tia. Una dintre rudele mele, angajat \n
companie a fost \ntrebat: Cum caracteriza]i
[eful dumneavoastr` \n cteva cuvinte?
{efu este ca postavu - ]ine cald, da freac`, \[i
aminte[te Popa, de altfel antreprenorul
recunoscnd c` este sever cu angaja]ii chiar
dac` sunt membri din familie, cnd ace[tia
nu-[i fac treaba.
Pe de alt` parte, conflictele pot ap`rea cu
prec`dere la momentul transferului c`tre noua
genera]ie, n special dac` nu exist` cadru
prestabilit n acest sens, conform rezultatelor
raportului PwC.
Conflicte interne, confuzie de roluri,
a[tept`ri nerealiste [i un amestec nedorit ntre
problemele personale [i cele profesionale, toate
acestea pot contribui la cre[terea poten]ialului
de conflict. Dat fiind faptul c` acest tip de
organiza]ie poate include [i membrii din
exteriorul familiei, p`strarea problemelor de
familie n afara afacerii poate deveni o
provocare n sine.
Pe cei din jurul tù trebuie s`-i instruie[ti
s` diferen]ieze raporturile suflete[ti de cele de
business. Nu este niciun dezavantaj s` lucrezi cu
familia dac` [tii s` impui regulile f`cute n
prima zi. Regulile sunt la fel pentru to]i
angaja]ii, foarte mult` implicare, seriozitate [i
putere de munc`. Afacerile de familie
construite serios [i dezvoltate perseverent nani
ntregi de munc` au cel mai mare poten]ial, iar
dac` exist` [i leg`turi solide de familie, atunci
ele pot trece mai u[or peste perioade de criz`,
a mai spus Ioan Popa.
Transavia este \n prezent un lider al pie]ei
c`rnii de pas`re din Romnia, avnd un model
de afacere integrat, respectiv de cre[tere,
procesare [i comercializare a produselor din
pui. Popa spune c` \n spatele acestei afaceri
stau cei aproape 1.500 de angaja]i, o echip`
solid` de management, investi]ii constante [i un
know-how propriu.
Pe de alt` parte, devine evident faptul c`
afacerile de familie au nevoie de mecanisme
specifice pentru a face fa]` situa]iilor de conflict
[i pentru a supravie]ui. Potrivit raportului
Family Business Survey, 52% din cei
intervieva]i au declarat c` adopt` proceduri de
m`surare [i recompensare a performan]ei.
Unele dintre procedurile implementate
sunt foarte specifice acestui tip de afacere,
incluznd n]elegeri ale ac]ionarilor (39%),
crearea unui consiliu de familie (32%),
stabilirea unor proceduri pentru situa]ii
neprev`zute (26%), acceptarea unui mediator
(26%), stabilirea unor prevederi clare cuprivire
la intrarea [i ie[irea din firm` (19%), sau
elaborarea unei constitu]ii de familie (13%).
Cteodat`, afacerile de familie recunosc
nevoia unei opinii externe la nivel de
management, astfel 55% din cei inclu[i n
raportul PwC au n consiliul director [i membri
din afara familiei, n timp ce 32% din
responden]i au ac]ionari din aceast` categorie.
Pe de alt` parte, succesiunea [i transferul
afacerii att n planul ac]ionariatului, ct [i al
managementului implic`, n primul rnd,
confirmarea faptului c` urm`toarea genera]ie
este preg`tit`. Aceasta poate s` nsemne [i
validarea abilit`]ilor necesare sau a vrstei
mo[tenitorilor ori a disponibilit`]ii acestora
pentru a prelua afacerea, potrivit PwC.
Ca alternativ`, se poate lua n considerare
p`strarea propriet`]ii de c`tre familie,
angajarea unui nou management sau alte
variante de a continua afacerea.
Ion Sturza, directorul fondurilor de
investi]ii Fribourg Investments [i GreenLight
Invest, fost premier al Republicii Moldova [i
fost partener al lui Dinu Patriciu la Rompetrol,
este de p`rere c` viitoarele genera]ii nu trebuie
implicate \n afaceri dac` nu-[i doresc acest
lucru.
Sunt foarte pu]ini cei care au \nzestrarea
de a face afaceri. Businessul nu se face din
pasiune, ci se face pentru c[tig. Nu trebuie
implicate genera]iile viitoare \n afaceri, dac`
nu-[i doresc acest lucru, a spus Ioan Sturza.
Mai mult de jum`tate din afacerile de
familie romne[ti incluse n raportul Family
Business Survey pl`nuiesc s` transfere noii
genera]ii att proprietatea asupra afacerii, ct [i
managementul.
Preocup`rile centrale sunt acelea c` noua
genera]ie nu va dori s` se implice n
management sau c` noua genera]ie s-ar putea
s` nu fie preg`tit` la timp pentru preluare.
Printre cei care iau n considerare vnzarea
sau listarea companiei, 16% ar alege s`
deruleze o ofert` public`, acela[i procent ar
opta pentru vnzarea c`tre fonduri de
investi]ii, n timp ce 10% ar vinde c`tre alte
companii.
Pe de alt` parte, antreprenorii [i afacerile
de familie din Romnia se ncadreaz` n
categoria celor nemul]umi]i de nivelul de
preg`tire al tinerilor proasp`t-intra]i pe pia]a
muncii, conform raportului Family Business
Survey. Doar 16% din responden]i consider`
c` tinerii au un bun nivel de preg`tire, n timp
ce 58%nu sunt de acord cu aceast` afirma]ie.
Mai mult de
jum`tate din
afacerile de
familie
romne[ti
incluse n
raportul Family
Business Survey
pl`nuiesc s`-i
transfere noii
genera]ii att
proprietatea
asupra afacerii,
ct [i
managementul.
Preocup`rile
centrale sunt
acelea c` noua
genera]ie nu va
dori s` se
implice n
management
sau c` noua
genera]ie s-ar
putea s` nu fie
preg`tit` la
timp pentru
preluare.
Printre cei care
iau n
considerare
vnzarea sau
listarea
companiei, 16%
ar alege s`
deruleze o
ofert` public`,
acela[i procent
ar opta pentru
vnzarea c`tre
fonduri de
investi]ii, n
timp ce 10% ar
vinde c`tre alte
companii.
IOAN POPA,
antreprenorul
din spatele
Transavia,
liderul pie]ei
locale a c`rnii
de pas`re: |n
afacerea
Transavia sunt
implica]i fra]ii [i
surorile mele,
recent [i nepo]ii.
Aduce un plus
de valoare
implicarea
familiei \n
afacere, dac`
[tii s` gestionezi
activitatea
fiec`ruia.
Catedr` PwC antreprenoriat
[i afaceri de familie la
Babe[-Bolyai
|n acest context, la Cluj, \n cadrul
Universit`]ii Babe[-Bolyai a fost deschis` la
finalul lunii martie Catedra PwC antrepre-
noriat [i afaceri de familie, care \[i propune s`
dezvolte o punte \ntre universitate [i mediul
de business.
|n prima lun` de func]ionare amintrodus
la nivel de masterat dou` cursuri, denumite
Afaceri de familie, la specializarea adminis-
trarea afacerilor, respectiv la management
hotelier. n cadrul acestor cursuri exper]i din
mediul privat vor preda studen]ilor timp de 14
s`pt`mni diverse teme legate de proble-
matica actual` a afacerilor de familie, a spus
Drago[ Pùn, codirector al Catedrei PwC
antreprenoriat [i afaceri de familie, din cadrul
Facult`]ii de business, Universitatea Babe[-
Bolyai.
Totodat`, reprezentantul Facult`]ii de
business din Cluj a mai spus c` s-a depus spre
acreditare ini]ierea unui curs postuniversitar
denumit Sustainable Business Modells-Mini-
MBA, care va fi derulat mpreun` cu PwC
Romnia.
Acest program va fi oferit de c`tre
Universitatea Babe[-Bolyai [i PwC Romnia
pentru speciali[ti din ntreaga ]ar` care vor
dori s` se perfec]ioneze.
Fiind prima catedr` de acest gen din
Romnia, aceasta a atras deja aten]ia att me-
diului academic, conduceri ale universit`]ilor
cu care avem parteneriate, dar [i mediului de
afaceri. n acest sens, am primit mai multe
solicit`ri din partea unor companii de a derula
programe similare prin care exper]i din cadrul
firmelor s` predea studen]ilor no[tri, a
precizat Drago[ Pùn.
Domeniul antreprenoriatului [i
afacerilor de familie este n sine un domeniu n
plin` dezvoltare [i care nu a fost valorificat
pn` n acest moment. n ]`rile din Europa de
Vest exist` institute specializate care se ocup`
doar de acest domeniu al afacerilor de familie,
care sunt v`zute ca un element important n
economia unei ]`ri. Unul dintre obiectivele
Catedrei PwC antreprenoriat [i afaceri de
familie este [i de a dezvolta cercetarea
fundamental` n acest domeniu, iar lansarea
pentru prima data n Romnia a Family
Business Suvery este un semnal c` mediul de
afaceri este preg`tit la o astfel de provocare,
au spus reprezentan]ii Facult`]ii de business
din Cluj.
Totodat`, conducerea facult`]ii are \n plan
organizarea anul viitor a unei conferin]e
interna]ionale Family Business: Premises,
Challenges, and Perspectives, la care vor lua
parte exper]i din mediul academic, dar [i de
afaceri, pe tema afacerilor de familie.
Preg`tirea academic` a studen]ilor este
stimulat` prin prisma a dou` activit`]i
generale pe care catedra le va desf`[ura,
conferin]ele oamenilor de afaceri care le vor
inspira acestora sentimentul de
antreprenoriat [i le va ar`ta practic cu ce se
confrunt` mediul de afaceri autohton,
respectiv dezvoltarea n rndul studen]ilor, cu
sprijinul cadrelor didactice, a studiilor de caz,
sondajelor, lucr`ri de licen]`, pe tema
afacerilor de familie. Credemc` aceste lucr`ri
practice vor ridica nivelul de preg`tire al
studen]ilor, a precizat Pùn.
laurentiu.cotu@zf.ro
IMPLICAREA MEMBRILOR FAMILIEI
|N AFACERE
AFACEREA {I FAMILIA PLANURI DE
VIITOR
OPINII DESPRE AFACERILE DE FAMILIE
Afacerile de familie au
nevoie de mecanisme
specifice pentru a face
fa]` situa]iilor de conflict [i
pentru a supravie]ui.
Potrivit raportului Family
Business Survey, 52% din
cei intervieva]i au declarat
c` adopt` proceduri de
m`surare [i recompensare
a performan]ei.
Antreprenorii [i afacerile de
familie din Romnia se
ncadreaz` n categoria celor
nemul]umi]i de nivelul de
preg`tire al tinerilor proasp`t
intra]i pe pia]a muncii. Doar 16%
din responden]i consider` c`
tinerii au un bun nivel de
preg`tire, n timp ce 58% nu sunt
de acord cu aceast` afirma]ie.
9
www.zf.ro/SPECI AL
au membri de familie care lucreaz` n companie la
nivel de senior management
Spirit antreprenorial
Transferul propriet`]ii [i
managementului c`tre
urm`toarea genera]ie
Transferul propriet`]ii,
dar angajarea unui
management profesionist
Vnzare/listare
Nu [tiu
Alt` op]iune
Capacitate de a se reinventa
Aduc stabilitate economiei
Joac` un rol important n crearea
de noi locuri de munc`
|[i asum` mai multe
riscuri
Au o abordare pe
termen lung n
procesul decizional
Sunt mai pu]in
deschise
c`tre nou
Dezacord Acord
84%
3%
52% Romnia
Global 41%
19%
25%
23%
17%
6%
12%
0%
5%
77%
74%
71%
68%
52%
52%
19%
3%
3%
0%
13%
32%
52%
au membri de familie care lucreaz` n companie n
diverse posturi 71%
au membri de familie care nu lucreaz` n companie,
dar care sunt ac]ionari 39%
au membri de familie care nu lucreaz` n companie [i
care nu sunt ac]ionari, dar care sunt recompensa]i n
alte moduri
10%
SURSA: PwC Family Business Survey 2012/2013
FOTO: Shutterstock
FOTO: Mihai D`sc`lescu
BOGDAN COJOCARU
C
ndva, Gazprom, monopolul rus
al exporturilor de gaze naturale,
dicta de la Moscova condi]iile
contractelor de furnizare pentru
Europa de Est. Acum nego -
ciatorii ru[i fac deplas`ri \n Bulgaria sau la
Var[ovia pentru a semna contracte cu pre]uri
mai mici, semn c` Moscova a \n]eles c` are mai
mult` nevoie de pia]a european` dect Europa
de Rusia.
Descoperirea de noi surse de gaze naturale
[i proiectele noi de infrastructur` de transport
au \ncurajat ]`ri din Europa de Est precum
Bulgaria, Polonia [i Ucraina s` for]eze mna
ru[ilor.
|n toamna anului trecut, Bulgaria a ob]inut
reducerea cu 20% a pre]ului gazelor naturale
furnizate de Gazprom, scrie The Wall Street
Journal. Nu ne mai pot intimida ca \nainte, iar
sl`biciunile din negocieri ne-au demonstrat
aceasta, a afirmat fostul ministru de finan]e
bulgar Simeon Djankov, care a ajutat la
negocieri. Ne-au l`sat impresia c` au mai
mult` nevoie de noi dect noi de ei [i profit`m
de aceast lucru, a explicat el.
Bulgarii nu mai vor s` \nghe]e din
cauza capriciilor Rusiei
Determinarea Bulgariei a venit dup` ce
\ntr-o perioad` geroas` a iernii anului 2009
Rusia a sistat livr`rile de gaze naturale c`tre
Ucraina, un important nod de transport, din
cauza unor dispute legate de pre].
Bulgaria s-a num`rat printre ]`rile cele mai
afectate de \ntrerupere. Sofia s-a angajat atunci
s` majoreze produc]ia de energie din surse
regenerabile [i a oferit unor mari companii
occidentale drepturi de explorare a gazelor
naturale din z`c`minte offshore. |n 2011,
Bulgaria, sprijinit` de UE, a \nceput s` fac`
presiuni pentru ob]inerea unor pre]uri mai mici
de la Gazprom.
Oficialii bulgari s-au \ntlnit cu omologi
polonezi pentru a pune la punct strategii de
negocieri cu Rusia.
Unele din discu]iile cu reprezentan]ii
Gazprom s-au ]inut \ntr-o vil` din epoca
sovietic` de pe litoralul bulgar. Pe m`sur` ce
negocierile progresau, oficialii bulgari au
devenit tot mai \ncrez`tori.
Moscova era ner`bd`toare s` ob]in`
aprobarea guvernului de la Sofia pentru un
proiect nou de transport al gazelor naturale,
South Stream. Astfel, Rusia ar fi ob]inut un
avantaj \n fa]a proiectului rival Nabucco,
sus]inut de UE [i SUA.
Pre[edintele rus Vladimir Putin voia ca
lucr`rile de construc]ie la South Stream s`
\nceap` pn` la sfr[itul anului 2012, ceea ce
d`dea Bulgariei spa]iu de manevr` pentru a
cere pre]uri mai mici.
Potrivit oficialilor bulgari, reprezentan]ii
Gazprom nu p`reau obi[nui]i s` aib` o pozi]ie
\nferioar` \n negocieri. |n cele din urm`, Sofia a
ob]inut reducerea cu 20%a pre]urilor gazelor
naturale pe 10 ani, cu posibilitatea renegocierii
dup` cinci ani. Bulgaria \[i acoper` tot
consumul de gaze cu importuri din Rusia.
Polonia mizeaz` pe cele mai mari
rezerve de gaz de [ist din Europa
Polonia, dependent` acum \n propor]ie de
60% de gazele ruse[ti, se chinuia sub povara
unu contract nefavorabil de furnizare cu
Gazprom. |n 2006, directori ai companiei de
stat PGNiG s-au dus la Moscova pentru a
semna o anex` la un acord anterior pentru a-[i
asigura livr`ri de la un dealer controlat pe
jum`tate de Gazprom. Ru[ii au for]at cre[terea
pre]urilor cu 10%.
Nu am avut de ales. Am fost pu[i cu
spatele la zid, a spus Piotr Wozniak, pe atunci
ministrul de finan]e al Poloniei. Ulterior,
Polonia a descoperit c` are \n subsol cele mai
mari rezerve de gaz de [ist dinEuropa, iar acum
este angajat` \n cel mai ambi]ios proiect
european de extragere a acestora.
Polonezii s-au orientat [i c`tre Germania [i
a m`rit capacitatea unei leg`turi prin care
import` gaze naturale de la statul vecin.
Pentru c` este cel mai mare client al
Gazprom, Germania beneficiaz` de pre]uri mai
mici dect cele stabilite pentru polonezi. Tot cu
scopul de a-[i diversifica sursele de import,
Polonia a \nceput anul trecut construirea unui
terminal de gaze naturale lichefiate la Marea
Baltic`.
|n 2011, PGNiG a \nceput s` fac` presiuni
pentru pre]uri mai mici \naintnd o plngere
c`tre o curte interna]ional` de arbitraj.
Ultima rund` de negocieri a avut loc la
Var[ovia, \n noiembrie. PGNiG a ob]inut o
reducere de 20%a pre]ului.
Ucraina cump`r` gaze ruse[ti mai
ieftin de la Germania
Ct despre Ucraina, aceasta [i-a redus
\ncepnd cu 2011 cu 75% importurile de gaze
din Rusia, scrie Euractiv.com. De asemenea, [i
cantitatea de gaze transportat` pe teritoriul
ucrainean a sc`zut cu 24%.
Kievul sus]ine c` pre]urile prea mari au
for]at Ucraina s` caute moduri de a-[i diminua
dependen]a energetic` fa]` de Rusia. |n
februarie, autorit`]ile ucrainene au semnat un
acord pentru a importa gaze de compania
german` RWE. Kievul urm`re[te \n]elegeri
similare cu exportatori din Polonia, Slovacia [i
Romnia.
Ucraina pl`te[te 390 de dolari pe mia de
metri cubi de gaze ruse[ti importate de la ]`rile
europene, pe cnd Rusia vinde Ucrainei gaze la
pre]ul de 406 dolari pe mia de metri cubi. Statul
ucrainean este dator c`tre Gazprom cu [apte
miliarde dolari, suma reprezentnd amenzi
pentru c` a importat mai pu]in dect s-a
convenit \n contract. |n februarie pre[edintele
Viktor Ianukovici a declarat c` Ucraina nu
inten]ioneaz` s` pl`teasc` aceast` datorie.
bogdan.cojocaru@zf.ro
BOGDAN COJOCARU
APROAPE200 de kilometri de autostr`zi construi]i \ntr-un singur an ar
putea s` par` un miracol pentru Romnia. Pentru Croa]ia acest miracol
a devenit realitate \n 2004. Din 2003 pn` \n prezent fostul stat iugoslav a
a[ternut tot at]ia kilometri de autostrad` c]i Romnia are acum\ntotal,
de[i, spre deosebire de cel al Romniei, relieful croat are o puternic`
amprent` muntoas`.
Dar croa]ii au rezolvat aceast` problem` cu peste 80 de kilometri de
tuneluri. Cel mai lung este Mala Kapela, de aproape [ase kilometri. |n
Romnia, cel mai lung tunel are 884 de metri, \n
vrful F`g`ra[ilor, pe Transf`g`r`[an, iar
lungimea total` a tunelurilor rutiere este de
doar doi kilometri.
Croa]ia are \n prezent 12 autostr`zi,
care se \ntind pe 1.260 de kilometri, iar de
anul acesta va avea 13. Cea mai mare
dintre acestea, A1, \nceput` \n anii 2000,
are 466 de kilometri. La cea mai veche
autostrad`, A3, lucr`rile de
construc]ie au \nceput \n 1948.
Spre compara]ie, lungi -
mea total` a autostr`zilor
romne[ti este de 530 de
kilometri.
Miracolul croat este
subliniat cel mai bine de
num`rul de kilometri de
austostrad` raportat la suta de
mii de locuitori, de 30. Pentru
Romnia, raportul este de 3. Cu ce [i-au
construit croa]ii austostr`zile? Toate drumurile croate care
pot fi asociate autostr`zilor din Romnia sunt
concesionate. |n prezent exist` patru concesionari, care
se ocup` cu mentenan]a, modernizarea [i extinderea
drumurilor. Cele mai multe fonduri pentru investi]iile \n
autostr`zi au provenit, spre exemplu \n 2011, din
\mprumuturi [i taxele de drum\ncasate de concesionari.
Sistemul de taxare pe autostr`zile croate este unul
simplu [i corect. La intrarea pe drum [oferul prime[te un
bon pe care este trecut` ora [i loca]ia, iar la ie[ire acesta
pl`te[te, \n euro sau moneda local`, \n func]ie de num`rul de kilometri
parcur[i.
Economia Croa]iei
Economia croat`, de[i nu face parte din zona euro, este pe deplin
integrat` \n aceasta, ceea ce \nseamn` c` nu totul este \n mini croate,
scrie BBC. Cea mai mare pia]` de desfacere pentru produc]ia Croa]iei
este Italia, ]ar` puternic afectat` de criz`. |n total, 60%din exporturile
croate se duc c`tre ]`ri din Uniunea European`.
|n contextul crizei europene, economia croat` se confrunt` cu al
cincilea an de recesiune, iar [omajul este \n cre[tere. Dac` \n 2008 rata
[omajului era de 13%, anul acesta indicatorul ar putea atinge 20,4%.
Popula]ia \mb`trne[te [i se mic[oreaz`. |n 1991, popula]ia era de 4,7
milioane, iar acum este de 4,3 milioane. Diferen]a reflect` \n parte
migrarea srbilor croa]i. Croa]ia [i-a neglijat poten]ialul agricol, iar cel
mai de pre] activ economic al ]`rii este litoralul, printre cele mai
atr`g`toare din Europa. Croa]ia va deveni membru al UEpe 1 iulie 2013,
dup` un proces de aderare de 12 ani [i patru luni.
Miracolul croat: 30 de kilometri de autostrad` la suta de mii de
locuitori. Pentru Romnia raportul este de 3 km/100.000 locuitori
Dintr-un dictator al pre]urilor Gazprom a devenit un
vnz`tor de gaze care a \n]eles c` are mai mult` nevoie
de pia]a european` dect Europa de Rusia
www.zf.ro/BUSI NESS I NTERNA}I ONAL
10
D
a
n
e
m
a
r
c
a
C
i
p
r
u
S
u
e
d
i
a
S
l
o
v
e
n
i
a
M
a
r
e
a

B
r
i
t
a
n
i
e
I
t
a
l
i
a
R
o
m
n
i
a
G
r
e
c
i
a
S
l
o
v
a
c
i
a
B
u
l
g
a
r
i
a
v
v Europa de Est v
Actualul nivel al Taxei pe Valoare
Adùgat` (TVA) din Polonia, de 19%, va fi
men]inut pn` la sfr[itul anului 2016, a declarat
premierul Donald Tusk, citat de Portfolio.hu.
Guvernul anun]ase anterior c` TVA va fi redus`
cu cte un punct procentual \ncepnd cu 2014.
Taxa nu va fi majorat` [i nici redus`, ci va
r`mne a[a cum este acum. Va trebui s`
a[tept`m vremuri economice mai bune pentru a
reduce TVA-ul la cotele anterioare, a spus el.
Decizia face parte dintr-un nou plan de
convergen]` propus de guvern. |n UE, Ungaria
are cel mai mare nivel al TVA, de 27%. |n
Romnia, taxa este de 24%, iar \n Bulgaria de
20%. Bogdan Cojocaru
Premierul Poloniei Donald Tusk [i
ministrul de externe Radoslaw Sikorski se
num`r` printre cele mai influente 500 de persoane
din lume, potrivit unui clasament realizat de revista
american` Foreign Policy. Cei doi oficiali polonezi
sunt singurele personalit`]i din Europa Central` [i
de Est incluse \n acest top, noteaz` Warsaw
Business Journal. |n clasament apar, printre al]ii,
pre[edintele Comisiei Europene Jos Barroso,
pre[edintele Consiliului European Van Rompuy,
Papa Francisc, fondatorul re]elei de socializare
Facebook Mark Zuckerberg, miliardarul american
George Soros, precum [i pre[edintele SUA Barack
Obama [i so]ia sa Michelle. Ioana Ni]`
Agen]ia de evaluare financiar` Moodys a
redus ratingul suveran al Sloveniei la categoria
junk, for]nd astfel guvernul s` \ntrzie prima
vnzare de anul acesta de obliga]iuni
denominate \n moned` strìn` care ar permite
evitarea solicit`rii unui bailout interna]ional, scrie
Bloomberg. Ministrul sloven de finan]e a amnat
vnzarea de obliga]iuni \n dolari cu pu]in timp
\nainte ca agen]ia s` anun]e c` a redus ratingul
de la Baa2 la Ba1, cu perspectiv` negativ`.
Principalul factor care a dus la retrogradare este
criza din sistemul bancar [i probabilitatea
ridicat` ca statul s` fie nevoit s` salveze b`ncile
cu probleme. Slovenia, care se confrunt` cu a
doua recesiune \n ultimii patru ani, inten]ioneaz`
s` rezolve problemele sectorului bancar prin
major`ri de capital de 900 mil. euro [i \nfiin]area
unei b`nci rele pentru a cur`]a bilan]urile
b`ncilor. Calitatea activelor bancare s-a
deteriorat considerabil \n 2012, iar procesul
continu`. Ioana Ni]`
Cei mai boga]i 20 de oameni din Rusia, cu
o avere \nsumat` de 227 mld. dolari, \[i
controleaz` o parte \nsemnat` a activelor prin
intermediul unor companii holding \nregistrate \n
afara ]`rii pentru a-[i proteja afacerile de stat,
dar [i de rivali, potrivit Bloomberg. Entit`]ile
offshore sunt principalele instrumente ale
oamenilor de afaceri ru[i pentru protejarea
activelor de autorit`]i [i rivali, a declarat Valeri
Tutihin, avocat la firma John Tiner & Partners din
Geneva, specializat` \n administrarea averii. Cel
mai bogat om din Rusia, Alisher Usmanov, a
transferat anul trecut controlul averii sale de 20
mld. dolari unei companii holding din Insulele
Virgine Britanice, aflat` la o distan]` de 9.000
km de Moscova. Marius Oncu
{tiri ZF
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI ROMNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: ZF@ZF.RO n WWW.ZF.RO
DIRECTOR EDITORIALCristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Pslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican/Finan]e B`nci (0318.256.284);
Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)
DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu, Ioana David,
Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mirabela Tiron, Cristina Ro[ca, Andreea Neferu,
Gabriel Razi; B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - Redactori: Claudia Medrega, Ciprian Botea;
PIA}A DE CAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa (0318.256.266); Redactori: Adrian Cojocar,
Roxana Pricop; BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Bogdan Cojocaru; Redactor: Radu Bostan,
Ioana Ni]`; POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
ZF ONLINE - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: Radu Racu, Mirela }urlan,
Claudiu Ilioiu (0318.256.279)
ZIARUL DE DUMINIC~: Lucian Vasilescu (0318.256.241)
REVISTE ZF: DA PREMIUM - EDITOR: Ioana M]u (0318.256.327); BUSINESS CONSTRUCT -
EDITOR: Cristi Moga
ART DIRECTOR: Mihaela Enciu; DTP: Mihaela Viciu, Irina Adriana T`n`sescu, Monica
B`sceanu, Lucian P`tr`[escu, Valentin Zidaru ; corectur`: Cristina Turcov, Snziana
Doman, Theodor Zamfir; foto: Florin Ca[ot`, Silviu Matei; secretariat: Monica Prvu
PUBLISHER: Nicoleta Nedea (0318.256.239)
VNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Mihaela Sm`du (0318.256.235);
{tefan Straton, Mircea Neagu (0318.256.238); Gabriela Chirca (trafic); EVENIMENTE:
Alina Aioanei (0318.256.296)
MARKETING: Dana Rotaru; BRAND MANAGER: Roxana Grbea]`
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1, TEL-FAX:
0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAFAX GROUP - 0318.256.200
DIRECTOR GENERAL: Orlando Nicoar`;
DIRECTOR VNZ~RI: Drago[ Stan;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Saro[; DIRECTOR FINANCIAR: Dana Cozac;
DIRECTOR MARKETING: Raluca G`leat`; DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR HR: Elena Dionisie; IT: Bogdan Petre; FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Cristi {tefan (0318.256.244); Valentin Pinoi (0318.256.190);
Florentina Stanciu (0318.256.190); TEL. 0318.256.242, 0318.256.332; FAX 0318.256.243;
TIPAR &PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro;
ISSN 1454-41
DEPENDEN}A ENERGETIC~
A }~RILOR DIN UE |N 2011
Nr. }ara Dependen]a
crt. energetic` (%)
1. ROMNIA 21,3
2. BULGARIA 36,6
3. UNGARIA 52,0
4. CEHIA 28,6
5. POLONIA 33,7
6. GERMANIA 61,1
7. FRAN}A 48,9
8. ITALIA 81,3
9. SPANIA 76,4
10. GRECIA 65,3
SURSA: Eurostat
Nr. }ara Pondere
crt. importuri \n
consumul total
de gaze naturale
(%, 2012)
1. ROMNIA 20,3
2. BULGARIA 99,0
3. UNGARIA 65,8
4. CEHIA 142,8
5. POLONIA 70,0
6. GERMANIA 115,9
7. GRECIA 73,6
SURSA: Congressional Research Service
Nr. }ara Ponderea importurilor
crt. ruse[ti \n consumul
total de gaze
naturale (%)
1. ROMNIA 15,6*
2. BULGARIA 100,0
3. UNGARIA 55,9
4. CEHIA 82,1
5. POLONIA 60,4
6. GERMANIA 42,5
7. GRECIA 57,8
* date din 2010
SURSA: Congressional Research Service
PONDEREA IMPORTURILOR
|N CONSUMUL TOTAL DE
GAZE NATURALE |N 2011
DEPENDEN}A }~RILOR DIN
UE DE GAZELE NATURALE
RUSE{TI |N 2012
Num`r de kilometri
de autostrad`
n circula]ie
Kilometri noi de autostrad` deschi[i
traficului n fiecare an
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
26
148
193
93
43
98
41
45
0
10
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Investi]ii
n autostr`zi
(milioane euro)
2004
2005
2006
2007
2008
854
680
647
790
774
SURSA: Croatian Association of Toll Motorways Concessionaires
1
.
2
5
4
1
.
2
4
4
1
.
2
4
4
1
.
1
9
9
1
.
1
6
3
1
.
0
6
8
1
.
0
2
0
9
2
9
7
3
1
5
8
0
5
6
3
5
5
8
5
0
0
4
1
7
3
3
4
2
8
5
2
8
5
466km
Cea mai lung`
autostrad`:
A1.
80km
reprezint`
num`rul total de
kilometri de
tunel.
5,8km
Cel mai lung
tunel:
Mala Kapela.
Pre[edintele Rusiei VLADIMIR PUTIN a criticat Gazprom c` a l`sat exporturile s` scad`, ceea ce a
afectat veniturile bugetului de stat. Vnz`rile Gazprom au o pondere de 10% \n veniturile din
exporturile Rusiei. Anul trecut, vnz`rile c`tre Europa s-au redus cu aproape 10%.
Romnia este una dintre coda[ele UE la
cheltuielile statului pentru \nv`]`mnt
IOANA NI}~
ROMNIA se num`r` printre
ultimele cinci ]`ri din Uniunea Eu-
ropean` \nprivin]a m`rimii fondurilor
alocate de stat pentru educa]ie, unul
dintre cele mai importante domenii
pentru dezvol tarea unei ]`ri,
cheltuielile publice pentru \nv`]`mnt
raportate la PIBfiind de doar 4,1%\n
2011, mai mari doar fa]` de cele ale
Greciei, Slovaciei [i Bulgariei.
De[i ponderea \n PIB a chel-
tuielilor publice pentru \nv`]`mnt a
crescut \n 2011 fa]` de 2010, Romnia
tot nu a reu[it s` dep`[easc` media
UE de 5,34%, potrivit datelor
Eurostat.
|n 2010 cheltuielile cu educa]ia au
reprezentat 3,4%din PIB.
Statele frunta[e la fonduri alocate
\nv`]`mntului sunt Dane marca
(7,8% din PIB), Cipru (7,2%) [i
Suedia (6,67%). |n cazul Bulgariei,
ocupanta ultimului loc \n clasament,
indicatorul este de 3,6%.
De obicei, rezultatele investi]iilor
\n capitalul uman nu apar imediat, ci
acestea se observ` pe termen lung.
M`rirea acestor cheltuieli, inclusiv
pentru \n v`]`mnt, este necesar`
pentru a se asigura calificarea
superioar` a for]ei de munc` [i
implicit competitivitatea economiei la
nivel interna]ional.
ioana.nita@zf.ro
Ponderea cheltuielilor cu
nv`]`mntul n PIB n ]`rile
Uniunii Europene n 2011 (% PIB)
7,79
7,18
6,79 6,67
6,51
4,24
4,13 4,08 4,04
3,63
SURSA: Eurostat
FOTO: AFP/Mediafax Foto
ADRIAN SECELEANU
A
cumaproape cinci ani, Rom-
telecom [i UPC - doi dintre
cei mai mari juc`tori de pe
pia]a local` de comunica]ii,
lansau dou` oferte revolu]io-
nare pentru acea dat` - abonamente care in-
cludeau apeluri nelimitate c`tre orice alt`
re]ea fix`.
De la doar dou` abonamente \n 2007,
destinate exclusiv utilizatorilor de telefonie
fix`, acumtermenul nelimitat a \nceput s`
devin` ceva comun \n ofertele operatorilor,
inclusiv ale celor de telefonie mobil`, care
\nceps` pun` pe pia]` oferte \ncare accentul
nu mai este pus pe apelurile de voce [i SMS-
uri, la care accesul este unul nelimitat.
Oanaliz` a ofertelor celor mai mari [ase
operatori telecom din Romnia (Orange,
Vodafone, Romtelecom, RCS&RDS, Cos-
mote [i UPC) arat` c` \n prezent pe pia]`
exist` 14 abonamente care ofer` apeluri [i /
sau SMS-uri nelimitate pentru apelurile de
voce [i / sau SMS-uri.
Pe pia]a de telefonie fix`, unde ofertele
cu apeluri nelimitate au \nceput s` devin`
ceva obi[nuit \n ultimii ani, toate planurile
tarifare de top ale celor mai mari trei
juc`tori includ aceast` facilitate.
Singurul juc`tor de pe pia]a local` de te-
lefonie mobil` care are un abonament cu
apeluri nelimitate cu un tarif de doar c]iva
euro este RCS&RDS, \ns` oferta agresiv`
poate fi explicat` att prinfaptul c` resursele
nelimitate sunt disponibile doar pentru
apeluri c`tre re]eaua fix` sau mobil` a com-
paniei, iar acoperirea re]elei de telefonie
mobil` a RCS&RDS este inferioar` celei a
rivalilor de la Cosmote, Orange [i Voda-
fone. |n plus, [i re]eaua de retail a RCS&
RDSeste inferioar` rivalilor - operatorul ne-
avnd \n ofert` nici sute de telefoane la pre]
subven]ionat, nici parteneri care s`-i vnd`
abonamentele, a[a cumau ceilal]i juc`tori.
Pe pia]a de telefonie mobil` lupta \n
oferte nelimitate se duce momentan \n prin-
cipal \ntre Cosmote [i Vodafone, ]inta fiind
reprezentat` de clien]ii cu venituri peste me-
die, gata s` [i cheltuie mai mult pentru a nu
mai avea b`tì de cap \n leg`tur` cu factura,
indiferent ct ar vorbi la mobil. Baza de
clien]i viza]i nu este una de ordinul milioa-
nelor, ci a sutelor de mii de clien]i, \n con-
di]iile \n care \n medie un abonat la telefonie
mobil` cheltuie 13 euro, iar cel mai ieftin
abonament de acest tip are un tarif de peste
dou` ori mai mare, de 29 de euro.
adrian.seceleanu@zf.ro
PUBLICITATE
{eful Yahoo! a primit un pachet salarial de
36,6 milioane de dolari
Yahoo! i-a acordat un pachet salarial de 36,6 mil. dolari
directorului general Marissa Mayer (foto), pentru cele nici [ase
luni \n care s-a aflat la conducerea companiei anul trecut,
potrivit Bloomberg. Salariul lui
Mayer, care are ca principal`
misiune revigorarea companiei, s-a
situat la numai 454.862 dolari, la
care s-a adùgat un bonus \n bani
de 1,12 mil. dolari. Cea mai mare
parte a pachetului salarial const`
dintr-un bonus \n ac]iuni cu
valoarea de circa 35 mil. dolari,
potrivit unui document transmis
bursei din SUA. Mayer a primit [i
alte beneficii \n valoare de peste 40.000 de dolari, \ntre care
servicii de securitate [i asigurare de via]`. Yahoo! a apelat la
Mayer, fost vicepre[edinte al Google, \n iulie anul trecut, dup`
o serie de schimb`ri la nivelul managementului. Marius Oncu
Apple a vndut obliga]iuni de 17 mld. dolari, maxim
istoric pentru o corpora]ie, ca parte a programului
de a returna ac]ionarilor 100 mld. dolari
Apple a vndut obliga]iuni \n valoare de 17 miliarde de dolari,
emisiune record pentru o corpora]ie, iar fondurile urmeaz` s`
fie folosite \n programul care prevede returnarea a 100 de
miliarde de dolari c`tre ac]ionari, potrivit Bloomberg.
Compania american` a emis obliga]iuni cu dobnd` variabil`
\n valoare de 3 miliarde de dolari [i titluri cu rat` fix` de 14
miliarde de dolari. Maturit`]ile variaz` \ntre 3 [i 30 de ani.
Fondurile ob]inute din obliga]iuni vor ajuta Apple s` evite
plata taxelor pe care le-ar datora \n cazul repatrierii unor
fonduri de 102,3 miliarde de dolari din lichidit`]ile pe care le
de]ine \n afara SUA. Este un brand de calitate foare ridicat`,
ceea ce aduce foarte mul]i cump`r`tori diferi]i, a declarat
Ashish Shah, director de investi]ii la AllianceBernstein, fond
care administreaz` active de 256 miliarde de dolari. Vnzarea
de obliga]iuni, prima pentru Apple \ncepnd din 1996, a fost
intermediat` de Goldman Sachs [i Deutsche Bank. Emisiunea
de obliga]iuni a Apple este cea mai mare din istorie pentru o
corpora]ie, potrivit calculelor Bloomberg. Valoarea emisiunii a
dep`[it suma de 16,5 mld. dolari \mprumutat` prin obliga]iuni
de RocheHolding \n februarie 2009. Totalul ofertelor din partea
investitorilor pentru obliga]iuni Apple s-a situat la 50 mld.
dolari, a declarat o surs` apropiat` situa]iei. Marius Oncu
{efii Sony \[i taie singuri bonusuri de 10 mil. dolari
pentru c` nu au ob]inut profit
Aproximativ 40 de directori ai grupului nipon Sony au renun]at
la bonusuri pentru anul trecut estimate \n total la 1 miliard de
yeni (10 mil. dolari), \ntruct nu au reu[it s`-[i respecte
promisiunea de a aduce pe profit divizia de electronice, potrivit
Financial Times. {efii Sony au mai renun]at [i \n trecut la
bonusuri, dar ultimul act de pocìn]` este cel mai amplu de
pn` acum, noteaz` publica]ia britanic`. Consiliul director a
aprobat o propunere a directorului general Kazuo Hirai ca
directorii s` renun]e la bonusuri reprezentnd 30-50%din
pachetele salariale pentru anul fiscal \ncheiat \n martie, a
declarat un purt`tor de cuvnt al Sony pentru Bloomberg.
Reprezentantul grupului a refuzat s` precizeze valoarea
bonusurilor la care renun]` directorii. Hirai, [eful Sony din
aprilie 2012, s-a angajat s` revigoreze opera]iunile de
electronice prin desfiin]area a 10.000 de locuri de munc` [i
reducerea importan]ei diviziei de televizoare. Marius Oncu
Click
Ofertele cu apeluri [i SMS-uri nelimitate
\ncep s` c[tige teren \n industria telecom
La aproape cinci ani de la
momentul \n care pe pia]`
ap`reau primele
abonamente de telefonie
fix` care includeau apeluri
nelimitate c`tre orice alt`
re]ea fix`, acest tip de oferte
\ncepe s` se extind` [i \n
lumea telefoniei mobile.
Google este din nou suspectat` de Londra c` declar`
mai pu]ine activit`]i pentru a pl`ti taxe mai mici
ANDREEA ANGHEL
DIRECTORII executivi ai Google din Marea
Britanie [i ai companiei de audit Ernst&
Young vor fi dinnouchema]i \nfa]a unui comi-
tet al parlamentului britanic pentru a oferi ex-
plica]ii \nleg`tur` cunivelul impozitelor [i taxe-
lor publice pl`tite de companie, dup` ce o in-
vestiga]ie realizat` de Reuters a scos la supra-
fa]` o serie de neconcordan]e \ntre felul \n care
se desf`[oar` \n realitate activit`]ile companiei
[i felul \n care acestea sunt descrise de Google.
Margaret Hodge, pre[edinta Comitetului
britanic pentru impozitele publice (PAC), a
declarat c` \i va convoca pe reprezentan]ii
companiilor pentru a le solicita s` explice de-
clara]iile f`cute la precedentele audieri, \n con-
textul \n care acestea sunt puse la \ndoial` de
dezv`luirile agen]iei de [tiri.
|n urma investiga]iei realizate de Reuters
s-a descoperit c` de[i Matt Brittin, vicepre-
[edintele Google pentru Europa Central` [i de
Nord, a spus c` Google nu realizeaz` activit`]i
de vnz`ri c`tre clien]ii din Marea Britanie de
pe teritoriul ]`rii, o parte din echipa Google [i
chiar consumatorii britanici consider` c`
Google minte \n acest sens, ceea ce \nseamn`
c` este posibil ca gigantul online s` fie obligat
s` pl`teasc` taxe mai mari.
Avoca]i [i profesori specializa]i \n dome-
niu au spus c` dac` echipa Google din Marea
Britanie realizeaz` \ntr-adev`r vnz`ri c`tre
clien]i britanici f`r` s` fi declarat acest lucru,
atunci statutul fiscal al companiei s-ar putea
schimba, iar taxele pl`tite ar putea fi mai mari.
|n noiembrie anul trecut Brittin le-a spus
membrilor comitetului britanic c` nimeni din
echipa Google din Marea Britanie nu reali-
zeaz` vnz`ri. El a spus c` Google angajeaz`
cteva sute de oameni \n cadrul sediului central
din Dublin, Irlanda, care se ocup` cu vnz`rile
c`tre clien]ii britanici. Cu toate acestea, chiar
pe pagina web a Google scrie c` echipele de
vnzare au sediul \n Londra [i \n plus sunt scoa-
se la concurs locuri de munc` pentruoameni de
vnz`ri la sediul Google din Londra.
Printre abilit`]ile pe care le cere Google
candida]ilor se num`r` cele de negociere [i
\ncheierea de contracte strategice [i care s` ge-
nereze venituri, dar [i \ndeplinirea unor norme
trimestriale de vnz`ri.
Interviuri cu mai mul]i fo[ti angaja]i, dar [i
clien]i, ct [i o analiz` atent` a cerin]elor locu-
rilor de munc` arat` c` activit`]ile din fi[a pos-
tului merg dincolo de marketing, la o norm`
trimestrial` minim` de vnz`ri, [i la negocierea
[i \ncheierea de contracte de vnzare pentru
produsele Google.
To]i oamenii cu care \ncerci s` \nchei o
afacere sunt \n Londra. Nu ai [ti nimic de
Dublin dac` nu te-ai uita foarte atent la adresa
de pe facturi, a spus Simon Andrews, fonda-
torul agen]iei de publicitate Addictive.
|n profilul de pe LinkedIn a aproximativ
150 de angaja]i \n cadrul sediului din Londra
este specificat c` ei au fost implica]i \n dezvol-
tarea unei strategii de vnzare, \n coordonarea
echipelor de vnzare [i \n \ncheierea de con-
tracte de vnzare.
Citi]i continuarea pe www.zf.ro
Au renun]at la slujbele din multina]ionalele telecom
[i au pus pe picioare un SRL-D \n IT
M~D~LINA PANAETE
LIPSAprovoc`rilor din corpora]iile \n care lu-
crau i-a \ndemnat pe Ciprian S`lceanu, 32 de
ani, [i pe Ionu] Du -
mitru, 31 de ani, s`-[i
deschid` o firm` de web
development [i marke-
ting online [i s` ia o fi-
nan]are de la stat de
10.000 de euro pentru dezvoltarea afacerii.
Chiar dac` via]a \n corpora]ie \]i ofer` un
sentiment de aparent` siguran]`, antrepreno-
riatul te for]eaz` s` te dezvol]i profesional \ntr-
un ritmmult mai accentuat. |n momentul \n ca-
re plasa de siguran]` nu mai exist`, esti for]at s`
te dezvol]i, s` dobnde[ti noi aptitudini pentru
a supravie]ui, spune Ciprian S`lceanu, parte-
ner responsabil cu dezvoltarea businessului.
Au investit ini]ial mai mult timp dect bani
\n WebVenture Interactive SRL-D, cei doi an-
treprenori \ncepndu-[i activitatea cu dou`
laptop-uri, dou` imprimante [i papet`ria nece-
sar` adus` de acas`, dup` cumpovestesc ei.
Nu au renun]at imediat la joburile din corpo-
ra]ii, ci doar cnd businessul s-a dovedit sus-
tenabil. Practic, via]a noastr` personal`, a[a
cum o trìser`m pn` atunci s-a transformat
complet [i nu a fost o chestiune de moment a
afirmat Ionu] Dumitru, directorul opera]ional
al WebVenture Interactive.
Cu o experien]` de c]iva ani \n companii
precum Orange, Vodafone sau Intrarom,
Ciprian S`lceanu [i Ionu] Dumitru au folosit
cei 10.000 de euro pentru achizi]ionarea de
echipamente [i mobilier [i a altor lucruri nece-
sare pentru desf`[urarea activit`]ii. Ei spun c`
de[i decizia deschiderii afacerii nu s-a bazat ex-
clusiv pe finan]area de la stat pentru IMM-uri,
faptul c` au fost nevoi]i s` preg`teasc` un plan
de afaceri foarte bine documentat pentru a
ob]ine finan]area a reprezentat un avantaj.
|ns` munca pentru a ob]ine banii de la stat
a fost anevoioas`.
Pe lng` bine cunoscutele cozi la auto-
rit`]i, care totu[i s-au mai mic[orat \n ultima
perioad`, una din cele mai mari probleme este
absen]a unui one stop shop pentru \nfiin]are
de companii, declara]ii la stat, colectare a taxe-
lor, informare [i consiliere referitor la rela]ia
cu autorit`]ile, povestesc antreprenorii.
Totodat` ei spun c` att slaba comunicare cu
Agen]ia pentru implementarea proiectelor [i
programelor pentru IMM-uri [i cu CECBank,
ct [i lipsa total` de transparen]` au f`cut ane-
voioas` derularea procesului de finan]are.
Chiar [i a[a anul trecut WebVenture a
\nregistrat o cifr` de afaceri de 50.000 de euro,
iar pentru anul acesta antreprenorii a[teapt` o
dublare a businessului, majoritatea proiectelor
implementate fiind \n marketing online.
|n prezent au doi angaja]i permanen]i [i
mai mul]i colaboratori, iar cei doi sper` ca
pn` la finalul anului s` aib` cel pu]in [apte an-
gaja]i permanen]i.
11
www.zf.ro/BUSI NESS HI - TECH
UN START-UP
PE ZI
Printre clien]ii WebVenture Interactive se
reg`sesc produc`tori din industria
agroalimentar` (Agroli Group, Agrisol
International), institu]ii medicale (Clinica
Doctorpedia, grupul Sanamed, grupul Rosana
Medical), restaurante (Salt, Becas Kitchen, La
Rambla), dar [i institu]ii de \nv`]`mnt
superior (Academia de Studii Economice).
Cine sunt clien]ii?
Doar Orange lipse[te din fotografie
Ce abonamente cu minute sau SMS-uri nelimitate au \n ofert` cei mai mari juc`tori de pe pia]a local` de comunica]ii pentru clien]ii persoane fizice
Operator Resurse nelimitate incluse Nume abonament, tip serviciu, alte resurse incluse Tarif lunar
Apeluri c`tre orice re]ea na]ional` [i c`tre re]ele interna]ionale No Limit; telefonie mobil`; 500 MB de date 31,0 euro
din zona 1; minute, SMS-uri, MMS-uri, apeluri video \n re]ea
Apeluri \n re]ea, c`tre numere fixe [i mobile, Digi Mobil Plus; telefonie mobil` 2,48 euro
SMS-uri c`tre mobile Digi
Apeluri \n re]ea, c`tre numere fixe [i mobile Digi Tel \n Familie; telefonie mobil` 1,24 euro
Apeluri c`tre orice re]ea fix` din Romnia [i c`tre Digi Tel Na]ional; telefonie fix` 2,48 euro
orice num`r fix sau mobil din re]eaua Digi
Apeluri c`tre orice num`r fix sau mobil din re]eaua Digi Digi Tel \n Familie; telefonie fix` 1,24 euro
Apeluri n toate re]elele fixe na]ionale [i n re]eaua Voce Nelimitat 100; telefonie fix`; 100 de minute na]ionale 7,44 euro
Cosmote \n afara orelor de vrf [i de s`rb`torile legale \n toate re]elele na]ionale fixe, [i unele interna]ionale
Apeluri n toate re]elele fixe na]ionale [i n re]eaua Cosmote Voce Nelimitat 200; telefonie fix`; 200 de minute na]ionale \n toate 10,54 euro
re]elele na]ionale fixe [i mobile [i unele interna]ionale fixe [i mobile
Apeluri n toate re]elele fixe na]ionale [i n re]eaua Voce Nelimitat 400; telefonie fix`; 400 de minute na]ionale \n toate 12,77 euro
Cosmote [i unele interna]ionale re]elele na]ionale fixe [i mobile [i unele interna]ionale fixe [i mobile
Apeluri \n re]eaua UPC Esen]ial; telefonie fix` 1,43 euro
Apeluri c`tre orice re]ea fix` din Romnia, \n afara Seara [i \n week-end; telefonie fix` 4,30 euro
orelor de vrf
Apeluri c`tre orice re]ea fix` din Romnia Non-stop; telefonie fix` 5,74 euro
Apeluri [i SMS-uri \n orice re]ea na]ional` Red 29; telefonie mobil`; 500 MB de date; 15 GB \n Vodafone Cloud 29,0 euro
Apeluri [i SMS-uri \n orice re]ea na]ional` Red 45; telefonie mobil`; 2GB de date; 100 minute apeluri 45,0 euro
interna]ionale; 25 GB \n Vodafone Cloud
Apeluri [i SMS-uri \n orice re]ea na]ional` Red 65; telefonie mobil`; 4GB de date; 250 minute apeluri 65,0 euro
interna]ionale; 50 GB \n Vodafone Cloud
SURSE: paginile web ale companiilor, \n data de 1 mai; NOTE: tarifele UPC au fost transformate din lei \n euro
St`m cu
urechea
lipit` de
mobil
Cum prefer` s`
comunice romnii
(date pentru
primul semestru
din anul 2012)
a fost durata medie lunar` a
apelurilor ini]iate de pe o
linie de telefonie fix`.
a fost durata medie lunar` a
apelurilor ini]iate de pe un
num`r de telefon mobil.
au fost trimise \n medie de
pe un num`r de telefon
mobil din Romnia.
SURSA: ANCOM
1h [i 41min. 3h [i 43min. 48 SMS-uri
MATT BRITTIN, vicepre[edintele Google:
Nimeni din echipa Google din Marea Britanie
nu realizeaz` vnz`ri
To]i oamenii cu care \ncerci s` \nchei o afacere sunt \n Londra. Nu ai [ti nimic de Dublin dac`
nu te-ai uita foarte atent la adresa de pe facturi, spune executivul unei agen]ii de publicitate.
ROXANA PETRESCU
L
ucr`rile au \nceput pe data de 29
aprilie [i ar urma s` fie finalizate la
sfr[itul lunii iunie, potrivit infor-
ma]iilor pe de panoul de la
intrarea \n incinta [antierului.
Beneficiarul lucr`rilor va fi compania NIS
Petrol, firma prin care NIS activeaz` pe pia]a
local`. Proiectantul general al lucr`rilor este
firma Remark Visio, care la Ministerul
Finan]elor figureaz` pe anul 2011 cu o cifr` de
afaceri zero, \n timp ce constructorul este firma
Acomin, cu un business de 44 de milioane de
euro \n 2011.
Cele dou` autostr`zi din Romnia, dar [i
ie[irile din ora[e sunt vnate de marile
companii petroliere pentru c` benzin`riile
amplasate \n aceste locuri aduc printre cele mai
mari vnz`ri. Pe autostrada Bucure[ti-Ploie[ti
sunt prezen]i aproape to]i juc`torii din pia]a
petrolier` local`, fiind active benzin`rii care
apar]in re]elelor Lukoil, Petrom, OMV,
Agip [i MOL. |n medie, pentru a
construi o benzin`rie sunt
necesare fonduri de circa un
milion de euro, dar suma
poate varia \n func]ie de
dimensiunea sau facilit`]ile
sta]iei. Potrivit celor mai
recente infor ma]ii dis -
ponibile, \n acest moment
Gazprom este activ pe
pia]a local` prin inter -
mediul a cinci benz`rii.
Prima benzin`rie Gaz-
proma fost deschis` la finalul
anului trecut, n localitatea
Ve[tem de lng` Sibiu. Celelalte
patru puncte de alimentare sunt
Arad, Oradea [i alte dou` \n Sibiu. Inten]ia
ru[ilor este \ns` de a ajunge pn` la finalul
acestui an la 50 de puncte de alimentare \n
Romnia, ceea ce-i va transforma \n al
cincilea cel mai mare juc`tor din
pia]a local`, lundu-le
pozi]ia italienilor de la
Eni, proprietarii
brandului Agip. |n
acest moment, careul
de a[i al pie]ei de
carburan]i din
Romnia este
format din Petrom,
Rompetrol, Lukoil [i
MOL.
Romnia nu este
singura regiune pentru
dezvoltarea benzin`riilor
Gazprom. Astfel, tot la
finele anului trecut, a fost
deschis` prima benzin`rie sub sigla
Gazprom n Serbia, grupul urmnd s`-[i
construiasc` [i o re]ea n Bulgaria. Distribu]ia
carburan]ilor prin benzin`rii este un nou palier
pe care ru[ii de la Gazprom se extind \n
Romnia. La finalul lunii martie, Gazpromneft
Marine Bunker, companie care este controlat`
de ru[ii de la Gazprom [i care se ocup` cu
activit`]ile de bunkeraj (alimentarea cu
combustibil a navelor) ale grupului, a finalizat
opera]iunea de preluare a Marine Bunker
Balkan, firm` care face parte din Unicom
Holding, structur` controlat` de Constantin
Iavorski, fost ministru al energiei din Republica
Moldova.
Cea mai puternic` prezen]` ruseasc` n
domeniul energetic este cea din sectorul gazelor
naturale, aici Gazprom livrnd o treime din
cantit`]ile necesare acoperirii consumului
intern. Numai n ultimii opt ani de zile Romnia
a v`rsat n buzunarele Gazprom, prin doi
intermediari, 10 miliarde de dolari pentru
gazele arse.
Gazprom se apropie de Capital`:
ru[ii vor avea \n iulie dou` benzin`rii pe
autostrada Bucure[ti-Pite[ti
{antierul deschis de ru[i la kilometrul 59 de pe autostrada Bucure[ti-Pite[ti va fi finalizat la sfr[itul lunii iunie. |n prezent, Gazprom este activ pe pia]a
local` prin intermediul a cinci benz`rii, potrivit celor mai recente informa]ii disponibile
Vnz`rile Carrefour pe metru
p`trat au sc`zut la jum`tate
CRISTINA RO[CA
VNZ~RILE pe metru p`trat ale gru-
pu lui francez Carrefour au sc`zut
aproape la jum`tate din 2008 pn` anul
trecut, de[i retailerul a deschis aproape 70
de magazine noi [i a inaugurat un nou
format de retail, cel de proximitate.
Mai mult, chiar dac` a deschis maga-
zine noi \ntr-un ritm mai alert dect \n
anii de dinainte de 2008, cifra de afaceri
r`mne sub nivelul maxim ob]inut \n
Romnia. Astfel, anul trecut cifra de
afaceri (f`r` TVA) a Carrefour \n
Romnia a fost de 986 mil. euro, cu 17
procente sub nivelul din 2008. Fa]` de
2011 vnz`rile francezilor au crescut cu
3%, potrivit raportului anual.
Anul 2008, ultimul an de boom, a fost
cel mai bun pentru grupul francez, care \n
anii care au urmat a \ncercat s` \[i
men]in` businessul pe un trend ascendent
doar prin deschideri de noi magazine \n
condi]iile \n care consumul a sc`zut [i
romnii au ajuns s` cumpere doar
produsele de strict` necesitate cu pre]uri
ct mai mici.
Doar anul trecut francezii au deschis
21 de supermarketuri [i 16 magazine de
proxi mi tate, ducnd re]eaua la 108
unit`]i. Tot anul trecut grupul a \nchis un
hipermarket la Arad, ca urmare a
\nchiderii centrului co mercial \n care
acesta era amplasat. |n ultimii ani
Carrefour a mizat pe formate mici de
magazine care necesit` investi]ii mai mici
[i spa]ii pe m`sur`, mai u[or de g`sit \n
aceast` perioad`.
Deschiderile de noi magazine au dus
suprafa]a de retail a Carrefour (pe toate
cele trei formate) la aproape 250.000 mp,
cu peste 50%mai mare dect \n 2008, po-
trivit estim`rilor ZF. Calculele ZF au
pornit de la o suprafa]` medie pentru
hipermarketuri de 8.000 mp, o suprafa]`
medie de supermarket de 800 mp [i o
suprafa]` medie a magazinelor de proxi-
mitate de 200 mp. Vnzarea pe metru
p`trat a sc`zut astfel aproape la jum`tate
fa]` de 2008, pn` la pu]in sub 4.000 de
euro, potrivit calculelor ZF. Acest indi-
cator este unul dintre cei mai importan]i
din comer] pentru c` arat` evolu]ia real`
a con sumului [i a vnz`rilor unui
magazin. Reprezentan]ii Carrefour nu au
comentat informa]iile.
Carrefour a ob]inut \n Romnia o
cifr` de afaceri f`r` TVAde 986 mil. euro
anul trecut, cifr` ce plaseaz` pia]a local`
pe penultimul loc \n lume, dup` India,
unde grupul francez are afaceri de sub 30
mil. euro.
Potrivit raportului din 2012, Carre-
four este prezent pe 12 pie]e din Europa,
Asia [i America de Sud. Rezultatele din
Romnia plaseaz` pia]a local` mult dup`
Polonia, unde Carrefour a avut afaceri de
1,8 mld. euro.
|n urm` cu circa un an pe pie]ele
interna]ionale au ap`rut informa]ii
potrivit c`rora Carrefour s-ar putea
retrage de pe mai multe pie]e considerate
nestrategice. Pe list` ap`reau Romnia,
Polonia, Turcia, Indonezia [i Grecia.
Grupul s-a retras deja de pe ultimele
dou` pie]e, \n Grecia Marinopoulos
p`strnd franciza. Informa]iile au ap`rut
odat` cu venirea la conducere a lui
Georges Plassat.
Cunoscut ca un CEO care eficien-
tizeaz` businessurile pe care le conduce,
Plassat a anun]at c` reducerea costurilor
[i a datoriilor se afl` printre priorit`]ile
sale. El a mai recunoscut c` firma s-ar
putea retrage de pe pie]e precum
Polonia, Turcia sau Indonezia. La polul
opus, francezul ap`r` pie]ele puternice,
importante pentru grup, precum Brazilia
[i China. El nu a precizat \ns` nimic
despre Romnia care era inclus` de
anali[ti pe lista de pie]e de pe care s-ar
putea retrage Carrefour.
PUBLICITATE
Vacan]a de Pa[te aduce 5 mil. euro operatorilor de
pe litoral. Hotelurile de patru [i cinci stele sunt pline
MIRABELA TIRON
VACAN}Adintre 1 Mai [i Pa[te aduce 5 mi-
lioane de euro operatorilor din turism de pe
litoralul romnesc, \n condi]iile \n care sunt
a[tepta]i la mare 40.000 de turi[ti, iar cheltuiala
medie este estimat` la 125 de euro pe acest
sejur, potrivit calculelor ZF.
Cea mai aglomerat` sta]iune este [i \n
acest an Mamaia, unde hotelurile de cinci stele
deschise au peste 90% din camere ocupate,
de[i \n unele cazuri pre]ul pachetelor pentru
aceast` vacan]` a dep`[it 300 de euro de
persoan`.
Toate cele 125 de camere sunt ocupate \n
vacan]a de 1 Mai [i Pa[te. Am avut dou`
pachete, unul cu trei nop]i de cazare [i altul cu
cinci nop]i de cazare, a spus un reprezentant
de la recep]ia hotelului de cinci stele Vega din
Mamaia. Pachetul ce a inclus trei nop]i de
cazare, cu mic dejun, prnz [i acces la zona de
spa, a costat 2.550 de lei (593 euro) de camer`
dubl`, adic` 1.275 de lei (296 euro) de
persoan`, \n timp ce produsul cu cinci nop]i de
cazare a costat 1.655 de lei (384 de euro) de
persoan`, potrivit sursei citate.
{i la hotelul de patru Iaki din Mamaia,
de]inut de fostul fotbalist Gheorghe Hagi, sunt
ocupate aproape toate camerele. Mai avem
doar patru camere libere din cele 122 de
camere, a spus o reprezentant` de la recep]ie.
Pachetul cu trei nop]i de cazare a costat 149 de
euro de camer`.
Nu mai avemnicio camer` liber`, a spus
Simona de la recep]ia hotelului de cinci stele
ClubCalifornia dinMamaia, cuocapacitate de
zece camere. Tariful \ncepe de la 70 de euro pe
noapte pe camer`, potrivit datelor de pe site-ul
hotelului.
Hotelul de cinci stele Mamaia este \nchis
pentru lucr`ri de renovare. |n aceea[i situa]ie
este [i hotelul de cinci stele Rex, care va fi
\nchis tot anul.
Ieri diminea]` se formaser` coloane de
ma[ini pe trei kilometri pe autostrada A2
Bucure[ti - Constan]a, potrivit datelor de la
Inspectoratul General al Poli]iei Romne
(IGPR) citate de Mediafax. Nicolae Bucoval`,
pre[edintele Asocia]iei Hotelierilor din
Mamaia, spune c` vacan]a de 1 Mai [i de Pa[te
va aduce 24.000-25.000 de turi[ti \n Mamaia,
cele mai multe hoteluri urmnd s` func]ioneze
la capacitate maxim`. Aceasta este prima
perioad` din an care aduce un flux important
de turi[ti, mai ales datorit` faptului c` s-au
legat mai multe zile libere. Evenimentele care
se organizeaz` \n sta]iune (concerte, parade [i
altele) \i atrag pe romni pe litoral, a spus
Bucoval`. El este [i proprietarul hotelului de
trei stele Tomis din Mamaia, care va
func]iona la capacitate maxim`, dar [i al
complexului Steaua de Mare din Eforie Nord,
unde 200 de camere sunt ocupate.
Un grad de ocupare mai mic se va
\nregistra \n celelalte sta]iuni de pe litoral. |n
sudul litoralului, zona Mangalia-Nord, sunt
60.000 de locuri de cazare, \ns` nu toate
hotelurile [i-au deschis por]ile pentru 1 Mai.
|n Eforie Nord doar cteva hoteluri [i-au
deschis u[ile pentru turi[ti.
Avem 80 de camere rezervate din cele
221 \n total. Asta \nseamn` c` 160 de
persoane vor petrece minivacan]a \n hotelul
nostru. Este o perioad` mult mai bun` [i
profitabil` dect cea de anul trecut, cnd
1 Mai nu se lega cu Pa[tele. Acumclien]ii stau
\n hotel minimumtrei nop]i, fa]` de una-dou`
anul trecut, a spus Iuliana Tasie, directorul
general al hotelului de patru stele Europa din
Eforie Nord. Hotelul este de]inut de George
Copos.
Tariful unui pachet ce a inclus trei nop]i
de cazare cu demipensiune [i acces la zona de
spa se ridic` la 418 euro de camer`.
mirabela.tiron@zf.ro
www.zf.ro/COMPANI I
ZIARUL FINANCIAR l J o i , 2 ma i 2 0 1 3
tel: 0318.256.277, 280, 326
e-mail: zf@zf.ro
Hai s` fim serio[i, Steaua e
campioan` de zece etape.
CORNEL }~LNAR, antrenor Dinamo
Citi]i mai multe \n PROSPORT
Declara]ia
zilei din
NIS, grupul petrolier
srbesc controlat de
gigantul rus Gazprom,
va deschide \n luna iulie
dou` noi benzin`rii pe
pia]a local`, punctele de
alimentare fiind situate
pe autostrada Bucure[ti-
Pite[ti, la kilometrul 59.
Construc]iile la perechea
de benzin`rii sub sigla
Gazprom au \nceput la
finalul lunii trecute,
acesta fiind \nc` un pas
al extinderii ru[ilor \n
Romnia.
50
de benzin`rii
reprezint` num`rul de sta]ii de
alimentare cu carburan]i
la care Gazprom sper` s` ajung` \n
Romnia la finalul acestui an.
Hoteluri de lux pline
Cte camere sunt ocupate la hotelurile
de patru [i cinci stele
Hotel Capacitate Camere
de cazare ocupate
(camere)
Vega Mamaia (cinci stele) 125 125
Iaki Mamaia (patru stele) 122 118
Club California
Mamaia (cinci stele) 10 10
Europa
Eforie Nord (patru stele) 221 80
SURSA: Hotelierii
Vnz`ri pe metru p`trat aproape la jum`tate
Evolu]ia vnz`rilor [i a num`rului de magazine Carrefour
An Cifr` de Vnz`ri Num`r Hiper- Super- Magazine Suprafa]`
afaceri* per mp total de marketuri marketuri de total`
(mil. euro) (euro) magazine proximitate (mp)
2012 986 3.980 108 24 65 19 247.800
2008 1.190 7.400 40 19 11 0 160.800
* f`r` TVA; Not`: ZF a calculat o suprafa]` total` pornind de la suprafa]a medie: un
hipermarket 8.000 mp, un supermarket 800 mp, un magazin de proximitate 200 mp
SURSE: ZF, Carrefour
FOTO: Mediafax Foto
Un pachet cu trei nop]i de cazare la hotelul Vega din Mamaia cost` 296 de euro de persoan`
Hotelul Iaki, controlat de Gic` Hagi, mai are doar patru camere libere \n aceast` perioad`
Hotelul Europa din Eforie Nord este controlat de
omul de afaceri George Copos
PUBLICITATE
PUBLICITATE

ZF 02mai2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ZF 02mai2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ziarul Financiar

S-ar putea să vă placă și