Sunteți pe pagina 1din 8

Transmiterea sinaptica

Transmiterea informatiilor senzoriale de la receptori la centri nervosi se realizeaza printr-


o inlantuire de neuroni care prin inlantuirea pe care o realizeaza stabilesc intre ei relatii
de cortiguitate.
Neuronii nu vin in contact direct ci stabilesc intre ei un spatiu = SINAPSA.
Dupa mecanismul pe baza caruia functioneaza o sinapsa exista
!. sinapse c"imice # cu mecanism c"imic de transmitere$
%. sinapse electrice # cu mecanism electric de transmitere
& sinapsa neuro-neuronala are urmatoarele componente
- o componenta presinaptica$
- o componenta postsinaptica$
- o fanta sinaptica.
Pot exista si sinapse dendro dendritice' dendro somatice' somato dendritice' somato
somatice.
!.In elementul presinaptic al unei sinapse c"imice se gasesc numeroase mitocondrii
care reprezinta sediul sintezei ATP' ATP necesar eliberarii energiei pentru sinteza
mediatorului c"imic sau transportul transmembranar al ionilor implicati in procesul de
transmitere sinaptica.
Tot in elementul presinaptic se gasesc veziculele sinaptice care sunt incarcate cu
mediatorul c"imic sintetizat fie in portiunea butonala a elementului presinaptic' fie in
zona neuronului presinaptic in citoplasma acestuia.
Daca sinteza se realizeaza in soma' atunci el este stocat la acest nivel in asa-zise
compartimente stabile de unde este eliberat la nevoie numai in situatiile in care sunt
epuizate compartimentele labile.
(eziculele sinaptice se incarca cu mediatorul c"imic si sunt pregatite pentru realizarea
transmiterii sinaptice' a potentialului de actiune de la elementul presinaptic la cel
postsinaptic.
%. in structura membranei elementului postsinaptic se gasesc niste molecule specializate
functional care poarta denumirea de receptori care sunt dispusi in membrana in asa fel
incat o traverseaza si au o portiune proeminenta in fanta sinaptica.
Acesti receptori din elementul postsinaptic au doua componente
!. componenta de cuplare care proemineaza spre fanta sinaptica$
%. componenta ionofora care proemineaza in citoplasma elementului postsinaptic.
!. )omponenta de cuplare are rolul de a lega molecula neorutransmitatorului eliberat din
elementul presinaptic si de a forma un complex implicat ulterior in derularea
evenimentelor legate de transmiterea sinaptica.
%. )omponenta ionofora poate sa fie constituita dintr-un canal ionic sau dintr-o enzima
a*. daca este un canal ionic # receptorul se numeste I&N&T+&P$
b*. daca este o enzima # receptorul se numeste ,-T&.&T+&P$
a*. in cazul receptorilor ionotropi canalul ionic poate fi un canal de Na' de /' de )l sau de
)a.
b*. cand componenta ionofora este o enzima' ea se va activa in momentul in care
componenta de cuplare a receptorilor se leaga de neurotransmitator. &data activata
enzima va fi implicata in sinteza unor substante care poarta numele de mesageri
secundari. ,esagerul secundar va fi implicat intr-o serie de procese metabolice in
interiorul celulei care reprezinta transpunerea in practica a informatiei aduse de
neurotransmitator in elementul postsinaptic. Aceasta informatie in cazul fibrei musculare
determina contractia fibrei musculare.
Daca elementul postsinaptic al sinapsei este o celula secretoare' atunci mesa0ul purtat de
mesagerul neurotransmitator se concretizeaza prin eliberarea de secretie de catre celula
respectiva.
In cazul receptorilor metabotropi care lucreaza in continuare prin mesagerii secundari'
mesagerii pot fi implicati in sinteza sau in degradarea receptorilor care se gasesc in
membrana elementului postsinaptic.
Daca se intampla astfel de evenimente in elementul postsinaptic' atunci reactivitatea
acestuia fata de neurotransmitator poate fi modificata putand deveni mai mare sau mai
mica. Neurotransmitatorii implicati in astfel de evenimente poarta numele de
,&D1+AT&+I.
Potentialul postsinaptic excitator si factorii care il determina
Daca in elementul presinaptic soseste un potential de actiune' acesta va determina la
nivelul presinaptic urmatoarele evenimente
- va produce o desc"idere a canalelor ionice de )a din membrana elementului presinaptic
si in acest fel din exterior patrunde )a in elementul presinaptic.
- )a este responsabil de alipirea membranei veziculelor sinaptice de fata interna a
membranei elementului presinaptic si eliberarea continutului veziculelor sinaptice in
spatiul sinaptic.
Ionul de )a care patrunde in interiorul elementului presinaptic va deveni activ si
respectiv mesager secundar daca se leaga de o proteina numita calmodulina. Aceasta
proteina are 2 locunui unde se poate lega ionul de )a si gradul de activare al calmodulinei
depinde de numarul de locunui la care se leaga ionul de )a. & activare totala a
calmodulinei presupune legarea la toate locunuile' iar o activare minimala' legarea la doar
un locus.
In felul acesta rezulta un complex activ de calmodulina # ion de )a care va actiona la
nivelul membranelor elementului presinaptic si va facilita alipirea veziculelor
presinaptice de membrana interna a elementului presinaptic.
A. daca componenta ionofora a elementului postsinaptic este un canal de Na' atunci
neurotransmitatorul care actioneaza asupra acestui receptor este un neurotransmitator
excitator. )and componenta receptorului este un canal de Na se modifica permeabilitatea
membranei elementului postsinaptic pentru ionii de Na care vor patrunde masiv in
elementul postsinaptic si determina o crestere usoara a potentialului membranei de la
-34m( la cca -56 $ - 54 m(.
Aceasta crestere de potential de -!6' -%4 m( poarta denumirea de potential postsinaptic
excitator7PPS-*. Atunci cand PPS- a0unge la valoarea pragului de excitatie' in 0ur de
-84m(' atunci de declanseaza potentialul de actiune in elementul postsinaptic. Acest
potential de actiune care apare in elementul postsinaptic rezulta in urma insumarii mai
multor potentiale postsinaptice excitatoare pana ce a0unge la pragul de excitatie cand se
declaseaza potentialul de actiune.
Aceasta insumare a PPS- se poate realiza in doua feluri
!. o sumatie spatiala - mai multi butoni terminali ce vin in contact cu elementul
postsinaptic produc fiecare la randul lor un PPS- care prin insumare spatiala va da un
PPS- de valoare prag care da nastere potentialului de actiune.
%. o sumatie temporala # pe aceeasi cale soseste un PPS-$ daca impulsul nervos se
succede la un interval mai mic de !6-%4 ms' se insumeaza cu impulsurile urmatoare si
realizeaza un PPS- care va da nastere potentialului de actiune.
1nul din mediatorii c"imici foarte des intalniti la nivelul acestor sinapse este acetilcolina
= neurotransmitator excitator pentru ca activeaza canalele de Na din structura receptorilor
ionotropi si atunci in elementul postsinaptic are loc fenomenul de depolarizare care da
nastere PPS-.
.. )and componenta receptorului este un canal de / sau de )l. Daca canalele ionice din
componenta ionofora a receptorilor sunt canale de / sau canale de )l' atunci
neurotransmitatorul eliberat din elementul presinaptic si care a0unge la receptorii canale
de / sau )l va desc"ide aceste canale si in aceasta situatie desc"iderea va determina un
exod de ioni de / din interior la exterior. Ionii de / sunt purtatori de sarcini pozitive si
pe langa sarcinile pozitive existente se adauga sarcinile pozitive ale /' iar pe fata interna
pe langa sarcinile negative existente se adauga sarcini care duc la fenomenul de
"iperpolarizare a membranei elementului postsinaptic. Plusul de 96 m( se numeste
potential postsinaptic in"ibitor 7PPSi*. )and ia nastere PPSi este sistata transmiterea
potentialului de actiune de la elementul presinaptic la cel postsinaptic. Ionii de )l patrund
in interior si pe langa sarcinile negative existente in interior adauga sarcinile negative pe
care le aduc si rezulta ca pe fata externa se mai adauga inca un rand de sarcini pozitive. Si
in acest caz rezulta fenomenul de "iperpolarizare care duce la formarea potentialui de
actiune.
Inactivarea mediatorului chimic
&data ce mediatorul c"imic si-a indeplinit rolul fiziologic la nivelul elementului
postsinaptic are loc o inactivare necesara a acestui mediator pentru ca un nou stimul ce
soseste la nivelul sinapsei sa devina eficient. Acest lucru se realizeaza in mai multe feluri'
depinzand de mediatorul c"imic.
In cazul acetilcolinei' in sinteza ei se pleaca de la reactia
I. Acetat 9 )oA 9 ATP -: Acetil # )oA 9 A,P 9 Pi
II. Acetil # )oA 9 )olina -: Ac" 9 )oA
Acetilcolina asigura desc"iderea canalelor de Na din structura elementului postsinaptic =
neurotransmitator excitator.
Intre neurotransmitatorii in"ibitori amintim
-acidul gama-amino-butiric$
-taurina$
-glicocolul$
Inactivarea acetilcolinei se realizeaza sub actiunea Ac"- 7acetilcolinesteraza* aflata in
cantitate mare in spatiul sinaptic. Inactivarea acetilcolinei duce la eliberarea elementului
postsinaptic de excitare si este pregatit sa primeasca un nou stimul de la elementul
presinaptic pentru a-l transmite mai departe in inlantuirea de neuroni.
Inactivarea mediatorului c"imic dupa ce acesta si-a realizat rolul fiziologic are loc in
urmatorul fel
I. inactivarea postsinaptica
- mediatorul c"imic este inactivat c"iar in structura membranei elementului postsinaptic
de un sistem enzimatic corespunzator$
II. captarea in elementul postsinaptic
- mediatorul c"imic este captat in elementul postsinaptic si prin sisteme enzimatice
corespunzatoare este degradat$
III. difuzia extrasinaptica
- dupa ce si-a indeplinit rolul fiziologic' mediatorul c"imic difuzeaza in afara spatiului
sinaptic' a0unge in lic"idul extracelular' in tesuturile incon0uratoare si este inactivat tot
prin sisteme enzimatice$
I(. recaptarea in elementul presinaptic
- mediatorul c"imic fie ca este reambalat in veziculele sinaptice pentru o noua transmisie
sinaptica' fie o parte din el este degradat prin sisteme enzimatice.
Se a0unge la situatia in care sinapsa devine pregatita pentru a media transmisia unui nou
proces de excitatie la nivelul ei.
Sinapse chimice inhibitorii
Au aceeasi constitutie morfologica ca si sinapsele excitatorii' doar ca in acest caz
procesul de excitatie sosit la nivelul elementului presinaptic este impiedicat sa treaca mai
departe la elementul postsinaptic.
In"ibitia la nivelul acestor sinapse c"imice se poate realiza prin doua moduri
I. in"ibitia postsinaptica # procesul de in"ibitie are loc in elementul postsinaptic.
II. in"ibitia presinaptica # procesul de in"ibitie apare in elementul presinaptic.
Inhibitia postsinaptica de la !6-%4 ms minute' ore' zile' luni. ,ediatorul c"imic
in"ibitor eliberat din elementele presinapticde se va cupla cu receptorii ionotrofi # canale
de )l sau de / # din membrana elementului postsinaptic. +ezultatul va fi nu o crestere a
potentialului membranar a elementului postsinaptic ' ci o scadere a acestui potential si in
loc de PPS- apare in elementul postsinaptic PPSi. In felul acesta procesul de excitatie
care a sosit la elementul presinaptic nu se mai propaga la nivelul elementului
postsinaptic.
Inhibitia presinaptica. ;enomenul in"ibitor apare la nivelul elementului presinaptic. In
cazul in"ibitiei postsinaptice acest fenomen in"ibitor se deruleaza mai incet' in"ibitia in
elementul postsinaptic dureaza minute' ore' luni. 1n astfel de fenomen fiziologic poate
contribui la stocarea informatiei la nivelul neuronilor in procesul de memorare.
Sinapsele electrice
)ele doua elemente presinaptice si postsinaptice se afla foarte apropiate unul de celalalt
astfel incat fanta sinaptica nu depaseste %4 <m.
In cazul sinapselor c"imice' fanta are aproximativ %44 # =44 <m.
>a sinapsele electrice in elementul presinaptic nu exista vezicule presinaptice'
mitocondrii' iar fanta este foarte ingusta si transmiterea potentialului de actiune de la
elementul presinaptic la postsinaptic se realizeaza fara intarziere sinaptica.
Sunt intalnite atat la animalele inferioare' cat si la cele superioare la anelide' crustacei'
pesti' amfibieni' ganglionul ciliar la gaina' bulbul olfactiv la sobolan' cortexul cerebelor
la pisica' cortexul cerebral la primate 7si la om*.
Sinapsele electrice sunt sinapse de releu' adica la nivelul unei sinapse electrice procesul
de excitatie este transmis concomitent la mai multi neuroni in acelasi timp. Aceste
procese excitatorii nu sunt modificate' au aceleasi caracteristici.
Sinapsele electrice pot fi si excitatorii si in"ibitorii.
-xemple de sinapse electrice in"ibitorii # care se realizeaza intre fibrele nervoase ale
nervului (III si axonul celulelor ,aut"ner din bulbul teleosteilor su urodelelor. Acesti
neuroni se gasesc pe caile descendente de la centrii bulbori pentru ec"ilibru la
musculatura corpului.
Transmiterea procesului excitator de la elementul presinaptic la cel postsinaptic sau
invers se realizeaza prin sistemul curentilor locali. )urentii locali ?erman se formeaza
pentru ca cele doua sinapse sunt foarte apropiate si procesul sinaptic se transmite fara
probleme intre cele doua elemente.
Proprietati ale transmiterii sinaptice
!. transmiterea unidirectionala
In conformitate cu acest principiu procesul este transmis unidirectional de la elementul
presinaptic la cel postsinaptic. Asigura o directie unica de la receptor la centrii nervosi si
apoi de la centrii nervosi la efector. -xceptie # sinapsele electrice.
%.intarzierea sinaptica
In cazul sinapselor c"imice se intalneste acest fenomen de intarziere sinaptica datorita
faptului ca este necesar un timp cumulativ pentru
-sosirea potentialului de actiune in elementul presinaptic$
-activarea canalelor de )a din membrana elementului presinaptic$
-patrunderea ionilor de )a in elementul presinaptic$
-alipirea veziculelor presinaptice de fata interna$
-eliberarea mediatorului c"imic in fanta sinaptica$
-timpul necesar mediatorului c"imic sa strabata fanta sinaptica pana la receptorii din
membrana elementului postsinaptic$
-activarea canalelor ionice din membrana elementului postsinaptic.
=.oboseala sinaptica
)onsta intr-o incetinire a vitezei de transmitere a influxului nervos de la elementul
presinaptic la elementul postsinaptic' acest lucru datorandu-se faptului ca are loc o
epuizare a mediatorului c"imic eliberat din veziculele presinaptice spre fanta sinaptica si
apoi spre elementul postsinaptic.
&boseala sinaptica poate sa intervina si fiindca este excitat repetitiv elementul
postsinaptic$ la nivelul acestuia se acumuleaza ioni de )a patrunsi prin canalele speciale
de )a care au rol de mediator secundar si faciliteaza desc"iderea canalelor de / c"imic
dependente.
Din elementul postsinaptic ias la exterior ioni de / ceea ce duce la "iperpolarizarea si
diminuarea vitezei de transmitere.
2.codificarea sinaptica
)and soseste un potential de actiune in elementul presinaptic si ulterior mediatorul
c"imic eliberat din elementul presinaptic a0unge in elementul postsinaptic' in functie de
cantitatea de mediator din elementul postsinaptic ia nastere PPS- de amplitudini diferite.
Acest lucru se intampla in situatia in care impulsul ce soseste in elementul presinaptic are
o intensitate subprag. In functie de intensitatea stimulului subliminal rezulta in PPS- de
diferite amplitudini.
Daca in elementul presinaptic sosesc stimuli liminari ei vor da nastere potentialului de
actiune in elementul postsinaptic cu cat se succed cu o frecventa mai mare si atunci si
insumarea PPS- are loc mai repede.
6.potentarea posttetanica
Daca la elementul presinaptic soseste o salva de impulsuri cu frecventa crescuta' dar nu
atat de mare sa creeze oboseala sinaptica' atunci nici un stimul ulterior ce soseste in
elementul presinaptic se va deplasa mai repede in elementul postsinaptic pentru faptul ca
gaseste in elementul presinaptic o cantitate mai mare de mediator c"imic. Acest lucru se
datoreaza faptului ca' concentratia crescuta de )a realizata prin influx de )a se mentine
un timp mai indelungat. ;enomenul se numeste potentare postsinaptica.
8. modificarea sensibilitatii sinapsei in functie de modificarea de acidoza si alcaloza.
Daca p?-ul la nivelul sinapsei creste de la 5'2 la 5'@' atunci are loc o crestere a
excitabilitatii sinapselor' inclusiv a cresterii excitabilitatii intregului sistem nervos central
ce se caracterizeaza prin convulsii puternice.
5. efectul privarii de &% a sistemului nervos central sau a sinapselor.
Daca cateva secunde sinapsele sistemului nervos central nu sunt aprovizionate cu oxigen
are loc fenomenul de in"ibare a activitatii acestora. Daca privarea de oxigen a neuronilor
si sistemului nervos central dureaza 2-6 secunde' subiectul respectiv poate sa cada in
inconstienta datorita faptului ca neuronul isi produce energia prin procese metabolice
oxidative.
Sinapsa neuromusculara
-este asemanatoare cu sinapsa neuro-neuronala in sensul ca si aici avem de-a face cu doua
elemente
!. elementul presinaptic # reprezentat prin butonul terminal axonal
%.sarcolema fibrei musculare.
Terminatia nervoasa axonala a neuronului din coarnele ventrale medulare care a0ung la
nivelul sarcolemei fibrei musculare se ramifica si formeaza o multitudine de ramificatii
care formeaza placa motorie care este acoperita de un axon sau mai multe celule
Sc"Aann care izoleaza placa motoare de lic"idul intestinal.
Acolo unde terminatia nervoasa axonala se ramifica abundent' teaca de mielina se pierde.
Numeroasele ramificatii axonale patrund in inclavatii ale sarcolemei numite 0g"eaburi
sinaptice astfel incat terminatia nervoasa ce va interpune este elementul presinaptic' iar
0g"eabul din sarcolema fibrei musculare are rol de element postsinaptic.
Intre fibra nervoasa si sarcolema exista o fanta sinaptica.
In terminatiile nervoase exista numeroase mitocondrii si vezicule sinaptice incarcate cu
neurotransmitatorul care este acetilcolina.
;anta sinaptica este plina de tesut spongios in care se acumuleaza lic"id extracelular.
Tesutul spongios se numeste lamina bazala' iar aici se gaseste acetilcolinesteraza' enzima
ce degradeaza acetilcolina dupa ce si-a indeplinit rolul fiziologic.
In apropierea sarcolemei elementului postsinaptic exista numeroase mitocondrii la nivelul
carora are loc sinteza ATP necesar proceselor metabolice intense.
Atunci cand la nivelul sinapsei neuromusculare soseste prin terminatia nervoasa un
potential de actiune' la acest nivel sunt desc"ise canalele de )a din membrana
elementului presinaptic' intra ioni de )a' activeaza calmodulina.
)almodulina activata va facilita alipirea veziculelor presinaptice de membrana
presinaptica' eliberarea acetilcolinei in spatiu sinaptic' legarea acetilcolinei de receptorii
nicotinici din membrana fibrei musculare se duce la activarea receptorilor ionotropi.
&data activate aceste canale' ele se desc"id si pot fi strabatute de toti ionii
-ionii de )l nu pot strabate canalele pentru ca in structura lor exista sarcini negative care
resping ionii de )l.
-ionii de / nu vor trece prin canale in sensul iesirii pentru ca valoarea potentialului
Nernst a / este de -36m(' iar valoarea potentialului de membrana este de -34 de unde
rezulta ca exista un ec"ilibru al concentratiei ionilor de / de o parte si de alta a
sarcolemei.
-ionii de Na si )a pot sa treaca prin canale in virtutea gradientului de concentratie.
Dat fiind faptul ca ionii )a au o concentratie la exterior de 64 de ori mai mica decat
concentratia ionilor de Na la exterior ' in unitatea de timp' in interiorul fibrei musculare
patrunde o cantitate semnificativa de ioni de na si o cantitate mica de ioni de )a.
De mentionat este faptul ca deplasarea sarcolemei duce la nasterea in membrana
sarcolemala a PPS- care in aceasta situatie se numeste potential postsinaptic de placa
motoare 7PPSP,*. Acesta are aceleasi valori caracteristici cu PPS- din sinapsa neuro-
neuronala. Spre deosebire de PPS-' PPSP, are o valoare mult mai mare.
PPS- sta la baza nasterii potentialului de actiune' iar PPSP, este responsabil de
potentialul de actiune din fibre musculare. Posibilitatea ca PPSP, sa se converteasca in
potential de actiune este de 6 ori mai mare decat PPS-.
Daca pentru potentialul de actiune este nevoie de insumarea mai multor PPS-' in PPSP,
este nevoie doar de unul.
1nui potential de actiune care soseste in elementul presinaptic ii corespunde un potential
de actiune nascut in elementul postsinaptic. Trasmisia este de tipul !!.
&data ce acetilcolina si-a indeplinit rolul fiziologic in elementul postsinaptic ea este
neutralizata de acetilcolinesteraza care se gaseste in spatiul sinaptic' in tesutul reticular de
la acest nivel. ,ediatorul c"imic fiind neutralizat' sinapsa neuromusculara este pregatita
pentru a primi un nou proces de excitatie.
In cazul in care la nivelul elementului perisinaptic sosesc impulsuri cu frecventa foarte
mare' atunci are loc o epuizare a neurotransmitatorului din elementul presinaptic si se
realizeaza o incetinire a transmiterii impulsului nervos la nivelul sinapsei. In mod practic
nu se intampla acest fenomen.