Sunteți pe pagina 1din 6

Functiile senzitive ale sistemului nervos.

Proprietatile generale ale receptorilor


Receptorii sunt structuri specializate care informeaza sistemul nervos central in legatura
cu evenimentele din interiorul organismului si din afara organismului.
Sunt specializati functional sa raspunda la anumiti stimuli pe care ii transforma intr-un
limbaj inteligibil pentru sistemul nervos central.
Receptorii sunt specializati sa transforme energia stimulilor in activitate electrica,
impulsurile electrice fiind entitatile care caracterizeaza stimulul si cu care lucreaza
sistemul nervos central.
Potentialul de receptor este de tip local a carui amplitudine este in functie de intensitatea
stimulului ce a actionat asupra receptorului.
Receptorii pot si terminatii nervoase libere sau incapsulate sub forma de corpusculi
senzitivi numiti receptori secundari.
Unii receptori care raspund la anumiti stimuli pot actiona si ca amplificatori de potential
ai stimulilor respectivi. Acest lucru se intampla in cazul receptorilor auditivi si vizuali ai
vertebratelor sau in cazul receptorilor olfactivi ai insectelor.
Pentru o senzatie optica foarte slaba este nevoie de excitarea a cel putin 1 celule
fotoreceptor bastonas din structura retinei, iar fiecare fotoreceptor bastonas este excitat de
o cuanta de lumina. !aca admitem ca pentru nasterea unei senzatii optice slabe este
nevoie de un potential de actiune, atunci acel potential de actiune sa poarte o energie
masurata de 1"-11#$%s, iar luati in ansamblul lor cei 1 fotoni de lumina care dau
nastere unui potential de actiune sunt purtatorii unei energii de 1"-1&#$%s. rezulta ca
intre intrarea in sistemul optic si iesirea din acest sistem se realizeaza o amplificare de
1 a energiei purtate de catre stimulul luminos. Aceasta capacitate de amplificare a
puterii stimulului de receptor este importanta in cazul sistemului auditiv al unor
vertebrate in sensul ca acestea pot percepe sunete slabe produse de surse sonore
indepartate, aflate la sute de metri distanta.
Stimulii care actioneaza asupra receptorilor se caracterizeaza prin ' calitate, intensitate,
desfasurare temporala si distributie spatiala.
Codificarea de catre receptori a calitatii stimulului
Stimulii ce pot actiona asupra receptorilor pot fi mecanici, c(imici, termici,
electromagnetici, electrici, etc
Receptorii sunt specializati sa raspunda numai la un anumit tip de stimul numiti stimuli
adecvati. Atunci cand asupra receptorului actioneaza un stimul specific, avesta creeaza la
nivelul centrilor nervosi din sistemul nervos central o senzatie bine definita ce reda in
constiinta noastra informatia despre caracterul stimului. !aca asupra receptorului
actioneaza un stimul nespecific, atunci senzatia ce se formeaza este nedefinita. Receptorii
sunt specializati sa recepteze numai un anumit tip de stimuli, specializarea realizandu-se
in cursul evolutiei filogenetice.
)a organismele unicelulare, celula unica este capabila sa raspunda la toti stimulii externi
ce actioneaza asupra ei. *data cu aparitia organismelor pluricelulare "ex. rotiferii#, in
zona capului se diferentiaza niste organe ce poseda + celule senzoriale ce pot receptiona
lumina, atingerea si o celula ce receptioneaza stimulii c(imici.
,radul de specializare funtionala a receptorilor a crescut si ei sunt destinati perceprii
numai unui singur tip de stimuli pe baza carora emit calea lor aferenta spre centrul nervos
un mesaj ce codifica intensitatea si caracterisiticile stimulului ce a actionat asupra lui.
!upa natura excitantului la a carui actiune receptorii emit impulsuri ce vor fi transmise
centrului, distingem'
- mecano-senzitivi' receptori pentru tact, presiune, vibratii din tegument, receptori
auditivi din organul -orti, receptorii stimulului c(inestezic din structura articulatiilor
musc(ilor, tendoanelor.
- c(emosenzitivi ' ce raspund la modificarile compozitiei mediului intern sau extern a
organismului' receptorii olfactivi, gustativi, corpusculi senzitivi din carja aortica si de la
nivelul altor vase sangvine cu diametru mare.
- electro-senzitivi' sunt sensibili la modificarile intensitatii campului electric inconjurator.
- termo-senzitivi' sensibili la modificarile temperaturii mediului intern si extern al
organismului
- fotosenzitivi ' sensibili la variatiile radiatiilor electromagnetice
Receptorii pentru durere manifesta selectivitate pentru o anumita categorie de stimuli'
- nociceptori mecanosenzitivi . sensibili la stimuli mecanici/
- nociceptori c(emosenzitivi . excitati de diferite substante c(imice/
- nociceptori termosenzivi . excitati de temperaturi extreme, pozitive sau negative.
Sunt foarte importanti pentru ca prin activitatea lor informeaza sistemul nervos central de
prezenta in mediul de viata al subiectului a unor factori ce pericliteaza integritatea
structurala si functionala a organismului.
Codificarea de catre receptori a intensitatii stimulului
0n principiu toti receptorii pot codifica intensitatea stimulului specific ce actioneaza
asupra lui. Aceasta codificare se realizeaza prin amplitudinea potentialului de receptor ce
ia nastere la nivelul membranei celulei receptor cand asupra sa actioneaza stimulul
specific.
!aca receptorul este unul primar, adica este de natura nervoasa, atunci potentialul care ia
nastere este un potential generator.
1otiunea de generator vine de la faptul ca acest potential local ce a luat nastere la nivelul
membranei receptoare cand atinge o anumita amplitudine da nastere potentialului de
actiune. !aca potentialul a aparut la nivelul unui receptor de structura aneurala, el se
numeste potential receptor semnificand faptul ca a aparut la nivelul acestui receptor.
Ulterior, daca in calea ascedenta de la receptorul neural sau a receptorului de structura
aneurala se inregistreaza potential de actiune intre cele doua cazuri nu exista nicio
diferenta astfel incat multi fiziologi folosesc notiunea de potential generator si receptor in
sens sinonim.
1asterea potentialului de actiune la nivelul membranei receptoare se datoreaza faptului ca
prin actiunea stimulului asupra membranei se realizeaza o modificare a permeabilitatii
membranei receptorului pentru anumiti ioni ce pot traversa membrana celulara ca ionii de
1a care patrund prin membrana celulara din exterior la interior determinand o inversare a
polaritatii membranei si nasterea potentialului receptor. !aca potentialul receptor atinge o
anumita valoare prag atunci se transforma in potential de actiune care traduce sau
codifica intensitatea stimulului si astfel codificata aceasta caracteristica a stimulului este
transmisa centrului nervos.
Amplitudinea potentialului receptor este cu atat mai mare cu cat intensitatea stimulului ce
a actionat asupra receptorului este mai mare.
A = k * lg J , unde 2 este o constanta
0n functie de amplitudinea potentialului receptor apare cu o frecventa mai mare sau mai
mica potentialul de actiune. -u cat amplitudinea potentialului receptor este mai mare cu
atat si viteza de transformare a potentialului receptor in potentialul de actiune este mai
mare. !eci frecventa cu care apar potentialele de actiune este cu atat mai mare cu cat
amplitudinea potentialului receptor este mai mare, deci este valabila si relatia' frecventa
aparitiei potentialului de actiune este functie logaritmica de intensitatea stimulului.
F = k` * lgJ, unde 2 este o constant
!ar senzatia ce se formeaza la nivelul centrului nervos prelucrator este mai puternica cu
cat intensitatea stimulului ce a actionat asupra receptorului este mai mare.
S = k`` * lgJ, unde S3senzatia, iar 2 este o constanta.
Aceasta relatie intre intensitatea senzatiei si a stimulului este cunoscuta sub denumirea de
4legea psi(ofizica5 a lui $eber si 6ec(ner.
Prin faptul ca receptorii raspund logaritmic la intensitatea stimulilor, ei pot sa
receptioneze stimuli a caror intensitate poate sa varieze de miliarde de ori. Receptorii
raspund logaritmic la intensitatea stimulilor pentru ca o senzatie oricat de slaba pentru a
se realiza trebuie ca de la receptor la centrul nervos sa fie transmise pe calea aferenta
senzoriala cel putin o salba de potentiale de actiune/ si raspunsul logaritmic al
receptorului la intensitatea stimulului devine o necesitate pentru ca structurile cailor
senzoriale nu pot transmite frecvente mai mari de 7 sau 1 (erti pentru ca intervine
perioada refractara absoluta. Raspunsul logartmic la stimuli este perfect justificat. -(iar
daca semnalul nervos transmis de receptor la centrul nervos este o functie logaritmica a
intensitatii stimulului, centrul nervos interpreteaza acest semnal ca si antilogaritmul
intensitaii stimulului.
-(iar daca caracteristicile stimulului sunt codificate in semnalul nervos transmis
centrului nervos, acesta decodifica semnalul si senzatia ce rezulta este bazata pe valoarea
reala a caracterelor stimulului ce a actionat asupra receptorilor.
Adaptarea receptorilor la actiunea stimulilor specifici
0n principiu toti receptorii pot sa se adapteze la stimulul specific atunci cand acesta
actioneaza un timp indelungat asupra sa. !aca initial cand incepe sa actioneze stimulul,
receptorul raspunde cu frecventa mare de impulsuri pe care le trimite ascendent centrului
nervos, ulterior daca stimulul persista se ajunge la situatia in care frecventa impulsurilor
ce pleaca de la receptor la centrul nercos scade sau inceteaza transmiterea lor. 0n aceasta
situatie receptorul s-a adaptat la stimulul specific ce actioneaza asupra sa. 1u toti
receptorii au o viteza egala de adaptare la stimulul specific. 0n functie de viteza cu care
receptorii se adapteaza la actiunea stimulului specific, ei se impart in'
1. receptori tonici . lent adaptabili/
8. receptori fazici . rapid adaptabili.
1. 9xemplu de receptori tonici sunt receptorii din structura articulatiilor, parg(iilor
corporale care nu se adapteaza la stimulii specifici si continua sa transmita prin calea lor
aferenta la centrii nervosi impulsuri de frecventa constanta. Prin aceasta comportare
receptorii din structura articulatiilor informeaza sistemul nervos central de modificarea
ung(iului dintre parg(iile corporale ale organismului.
:ot receptori tonici sunt fusurile neuromusculare din musc(i/ c(emoreceptorii din
corpusculii carotidieni si corpusculii aortici sensibili la inregistrarea modificarilor
compozitiei sangelui.
Receptorii tonici pot si ei in final sa se adapteze la stimuli specifici, dar acest lucru in
mod teoretic este imposibil pentru faptul ca ei pentru a se adapta au nevoie de un timp
lung, uneori zile intregi, ceea ce nu se poate realiza in mod practic.
8. Receptorii fazici sunt receptori rapid adaptabili la stimuli specifici. 9i actioneaza prin
raspuns adecvat atunci cand stimulul incepe sa actioneze asupra lor, iar daca acesta
continua sa actioneze ei raspund din ce in ce mai slab astfel ajungand sa se adapteze la
stimulul specific.
Receptorii fazici sunt receptori care nu raspund datorita prezentei stimulului ce
actioneaza asupra lor, ci atunci cand stimulul ce actioneaza asupra lor variaza ca
intensitate. -u cat stimulul are o viteza de variatie mai mare si raspunsul receptorilor
fazici este mai puternic. Rolul receptorilor fazici este de a informa structurile nervoase de
momentul in care actioneaza stimulul asupra lor si pe baza informatiei sistemul nervos
central ia masuri ce privesc organismul in viitorul apropiat.
9xemplu' !aca inaintam impotriva unui vant puternic "coafura rezista #, acesta
actioneaza impotriva receptorilor Pacini din tegument, iar informatiile sunt transmise
centrilor nervosi ce inclina corpul in fata pentru a impiedica caderea pe spate.
Mecanismul de adaptare a receptorilor
;izeaza atat receptorul cat si caile senzoriale ascendente de la receptor la centrul nervos,
dar si centrul nervos.
-orpusculul Pacini este constituit dintr-o fibra nervoasa ce isi pierde teaca de mielina
cand patrunde in corpuscul. -orpusculul este format din +-7 lame de tesut conjunctiv
concentrice. -and actioneaza un factor asupra corpuscului Pacini, la acest nivel are loc o
inversare a polaritatii membranei prin influx de 1a ce va da nastere unui curent local
"<erman# care este responsabil de nasterea la nivelul primului nod Ranvier a potentialului
de actiune ce se deplaseaza spre centrul nervos. -and apasam asupra capsulei Pacini, in
interior exista un lic(id nervos . se apasa asupra acestui lic(id si ia nastere potentialul
receptor.
Codificarea de catre receptori a desfasurarii in timp a stimulului
Receptorii fazici si cei tonici se comporta diferit in ceea ce priveste codificarea in timp a
desfasurarii stimulului.
Receptorii tonici . desfasurarea temporala a stimulului este codificata prin raspunsul
continuu la stimul cat el actioneaza si cu intensitate nemodificata.
Receptorii fazici . se comporta diferit la actiunea in timp a stimulului astfel incat exista'
- unii receptori care raspund la stimul cand acesta actioneaza asupra lor 3 receptori *1/
- receptori care raspund la actiunea stimulului doar cand acesta inceteaza sa actioneze
asupra lor 3 receptori *66/
- receptori care actioneaza prin raspuns la stimulul specific cand acesta incepe si
inceteaza sa actioneze 3 receptori *1%*66.
Codificarea de catre receptori a distriutiei spatiale a stimulului
)a receptorii cutanati in functie de numarul de receptori sau care din receptorii dintr-o
portiune a tegumentului au fost excitati, dat fiind faptul ca intreaga suprafata a corpului
este proiectata in aria sinestezica, sistemul nervos central stie unde a actionat stimulul.
0n cazul receptorilor auditivi localizarea spatiala a stimulului sonor este realizata prin
decalajul in timp cu care sunetul ajunge de la o urec(e la cealata. !aca ajunge mai
repede la urec(ea stanga, atunci sursa sonora se afla in stanga. !aca sunetul este auzit la
fel de ambele urec(i, atunci sursa este in fata.
Poate interveni si efectul ecranului, adica intensitatea cu care este auzit sunetul depinde
de pozitia spatiala a sursei sonore.
!olul centrilor nervosi superiori in controlul sensiilitatii receptorilor
Pe traiectul ascendent al fibrelor senzoriale de la receptori la centrii nervosi din sistemul
nervos central exist structuri care pot trimite in sens descendent spre receptori sau spre
structuri intermediare dintre receptor si centru nervos impulsuri eferente ce pot stimula
sau diminua activitatea receptorilor. Aceste fibre descendente diminueaza activitatea
receptorilor prin aceasta micsorand cantitatea de informatii de la acest nivel la centrii
nervosi.
Sensiilitatea corporala " S#M$S%$&'A
Reprezinta mecanismul nervos ce receptioneaza informatiile senzitive din corp. Se
imparte in'
A. sensibilitate mecanoreceptiva/
=. sensibilitate termoreceptiva/
-. sensibilitate nociceptiva "dureroasa#.
Receptorii tactili sunt situati in intregul tegument, dar in acele zone ale corpului ce vin cel
mai des in contact cu factorii de mediu.
Receptorii tactili la nevertebrate sunt reprezentati prin flageli, cili, perisori dispusi pe
toata suprafata corpului, terminatii nervoase libere.
)a vertebrate receptorii tactili sunt reprezentati prin cel putin & tipuri de receptori.
:erminatiile nervoase libere sunt dendrite ale neuronilor ganglionilor din structura
tegumentului. Sunt considerate receptori de prag . sesizeaza existenta la nivelul unei
anumite zone a tegumentului a unui stimul tactil.
:erminatiile nervoase pot sa inregistreze si stimuli slabi mobili pe suprafata tegumentului
. exemplu deplasarea unei gaze pe tegument.
:erminatiile nervoase libere singure sau impreuna cu alti receptori tactili pot fi implicate
in crearea senzatiei de gadilat. Corpusculii Meissner dispusi la nivelul buzelor, pulpelor
degetelor, alte portiuni neparoase . sunt foarte sensibili la factori presori si pe baza lor
poate fi stabilit cu precizie locul unde actioneaza un stimul presor la nivelul
tegumentului.
Receptorii tactili sunt rapid sau mediu adaptabili la stimuli specifici.
(iscurile Merkel sunt corpusculi senzitivi incapturati care se gasesc in structura
tegumentului, sensibili la factorii presori si spre deosebire de corpusculii >eissner sunt
lent adaptabili.
:erminatiile nervoase libere de la nivelul foliculului pilos sunt sensibile la modificarile
ung(iului sub care sunt dispusi perisorii pe suprafata tegumentului. 9i emit impulsuri in
calea lor senzoriala cand pozitia perisorilor este modificata . sunt receptori mediu
adaptabili.
*rganele terminale Ruffini sunt dispuse in profunzimea tegumentului sensibile la factori
presori si lent adaptabile.
:oti receptorii tactili pot percepe vibratiile. !eosebirea dintre ei este ca unii sunt sensibili
la vibratia cu frecventa mare, iar altii la stimuli care actioneaza cu frecventa mica.
0n unele situatii corpusculii tactili manifesta o sensibilitate deosebita' corpusculii Pacini
din pernitele degetelor de pisica pot sa receptioneze microvibratile solului atunci cand se
deplaseaza un soricel. Astfel de receptori tactili exista in pielita interdigitala la pasarile
acvatice. 9i pot sesiza situatiile din mediul acvatic si furnizeaza pasarii informatii
referitoare la obiectele din apa sau de pe fundul apei.
Acesti corpusculi exista si pe limba ciocanitoarei care bate in trunc(iul copacului si
receptioneaza vibratiile trunc(iului de copac lovit cu ciocul pe care le transmite prin cioc
la limba. Aceste vibratii sunt diferite pentru un trunc(i in care insectele au sapat galerii,
comparativ cu cel sanatos si ofera informatii despre existenta sau nu a larvelor.
Pe botul cartitei se afla organul $imer care poate inregistra microvibratiile solului pe
care le induc insectele, ramele, larvele sau alte animale in deplasarea lor.
Simtul pozitiei se refera la capacitatea de percepere constienta a pozitiei spatile a
parg(iilor corporale, unele in raport cu altele, precum si perceperea constienta a variatiei
vitezei de miscare a diferitelor parg(ii corporale cand acestea efectueaza miscari.
:erminatiile nervoase libere au rol de nociceptori ce creeaza senzatia de durere. !atorita
acestor receptori de pozitie sistemul nervos central poate realiza o monitorizare
permanenta a pozitiei segementelor corporale atat in repaus cat si in miscare. Sistemul
motor central pe baza informatiilor senzoriale realizeaza la nivelul lui o copie fidela a
tuturor segmentelor corporale care nu mai au nevoie de informatia senzoriala periferica
pentru a se mentine. !e la nivelul sistemului nervos central pe baza copiei a tututor
segmentelor corporale sunt transmise eferent semnale de control a pozitiei segmentelor
corporale astfel incat datorita prezentei sistemului nervos central cu copia de rigoare
atunci cand dispare o portiune a unui membru superior sau inferior, acea portiune lipsa
este simtita toata viata subiectului. Subiectul poate simti durere la nivelul membrului
lipsa pentru faptul ca acea copie persista.