Sunteți pe pagina 1din 5

Caile sensibilitatii mecanoreceptive

Impulsurile care iau nastere la nivelul receptorilor tactili din structura tegumentului sunt
preluate de dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali si conduse prin axonii neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali in coarnele posterioare.
Dupa sinapsa cu al II-lea, axonii dentoneuronului pot sa urmeze urmatoarele cai:
- spre coarnele anterioare de substanta cenusie pentru sinapsa cu neuronii visceromotori
sau somatomotori;
- pot sa intre in fasciculul propciospinal si sa mearga ascendent si descendent cateva
segmente medulare;
De mentionat ca in cazul fasciculului spinotalamic anterolateral acesta este divizat intr-un
cordon cu origine lombara, altul cu origine toracala si altul cu origine cervicala.
Aceeasi impartire are loc si la nivelul fasciculului Goll si Burdac, acesta culegand
informatiile din segmentele medulare corespunzatoare acestor regiuni.
!rin fasciculul spinotalamic anterolateral este transmisa sensibilitatea tactila generala cu
posibilitatea relativ redusa de localizare a stimulului la nivelul tegumentului. "ot aici este
transmisa sensibilitatea pentru presiunea generala cu posibilitate redusa a aprecierii
intensitatii factorului presor la nivelul tegumentului. "ot prin acest fascicul sunt transmise
informatii privind gadilatul, mancarimea tegumentara, excitatia sexuala, informatii
privind nociceptia si termoceptia.
In constitutia fasciculului spinotalamic anterolateral exista si fibre mai moi din punct de
vedere filogenetic ce formeaza fasciculul neospinotalamic a caror fibre in proportie de
#$% a&ung in nucleii talamici specifici in nucleul ventroposterolateral si in procent de
doar '% a&ung in nucleii talamici nespecifici reprezentati in nucleii intratalamici, ai liniei
mediane si nucleul anterolateral.
(ucleii talamici sunt specifici sau nespecifici functie de provenienta lor. )ei specifici
sunt nuclei care apartin in exclusivitate din punct de vedere anatomic talamusului.
Informatiile senzoriale pentru sensibilitatea tactila sau mecanoreceptiva specifica a&unge
pentru sinapsa cu al treilea neuron al caii ascendente senzoriale in nucleul
ventroposterolateral si cel ventroposteromedian al talamusului.
Dupa sinapsa, fie in nucleii talamici specifici sau in cei specifici, proprietatile axonilor
tritoneuronului caii se face in aria somestica I in portiunea din circumvolutiunea
postcentrala din spatele sciziunii lui *olando.
In circumvolutiunea postcentrala se gasesc doua arii somestezice:
-aria somestezica I
-aria somestezica II
"rebuie facuta o mentiune privind diferenta intre nucleii talamici specifici si nespecifici.
Nucleii talamici specifici unde proiecteaza informatia mecanoreceptiva specifica,
proiectia fiecarui punct cutanat are un corespondent printr-un anumit neuron din nucleii
talamici specifici, astfel incat la nivelul nucleilor talamici specifici se realizeaza o
somtropie perfecta a tuturor punctelor tegumentului unde se gasesc receptori
mecanosenzitivi.
+pre deosebire de cei specifici, in cazul nucleilor talamici nespecifici, proiectia nu se mai
realizeaza tot atat de somatotropic, la acest nivel nu avem proiectie punct cu punct a
tuturor zonelor tegumentare.
Dupa proiectia in aria somestezica I si II, la acest nivel au loc prelucrarea informatiei
senzoriale si trimiterea si crearea de senzatii corespunzatoare.
!roiectia intre ariile somestezice I si II creeaza o figura miniaturala a intregului corp care
poarta denumirea de omunculus senzitiv. Aceasta se proiecteaza in ambele emisfere
cerebrale si este o imagine rasturnata, contralaterala si disproportionata.
Aceasta imagine este rasturnata in sensul ca zona capului este proiectata in zona centrala,
restul corpului in zonele laterale.
,ste disproportionata pentru ca diferite parti ale corpului au o reprezentare mai buna sau
mai putin buna in aceasta imagine, functie de numarul de receptori pentru tact, presiune si
vibratii existenti in zona corporala corespunzatoare.
-a nivelul acestui omunculus senzitiv zona fetei, buzelor si mana sunt foarte bine
reprezentate comparativ cu coapsele, zona spatelui mai putin reprezentate datorita
faptului ca numarul de receptori pe unitatea de suprafata corporala reprezentata este mai
mic. Acest lucru se observa si in cazul mamiferelor inferioare.
!rincipalul rol al neuronilor din ariile I si II este acela de a stabili conexiuni pe orizontala
cu celelalte coloane functionale ale cortexului somestezic, dar tot neuronii din straturile .
si ' pot stabili relatii pe orizontala si cu alte zone corticale ca zona unde proiecteaza
informatiile acustico-vestibulare si informatiile optice.
(euronii din straturile / si 0 au rolul de a disemina informatia senzoriala in intreaga masa
structurala a coloanei functionale si de a tine legatura inclusiv cu straturile 1 si 2 si cu
neuroni ai unor structuri nervoase subcorticale. )olaborarea functionala a mai multor arii
corticale stau la baza elaborarii senzatiilor definitive.
In cazul ariei somestezice I , proiectiile informatiei senzoriale periferice se realizeaza
incrucisat si direct astfel incat aceasta arie este implicata in coordonarea miscarilor
bilaterale ale corpului si datorita faptului ca aria somestezica II nu prezinta o
somatotropie la fel de perfecta ca aria somestezica I.
Daca aria somestezica II este excitata,la nivelul corpului apar o serie de miscari complexe
ale membrelor superioare si inferioare ale corpului dovada a faptului ca aria somestezica
II coopereaza cu ariile motorii in coordonarea senzoriala a miscarilor comandate de ariile
motorii.
Daca aria somestezica I sufera leziuni, apar deficiente in perceperea sensibilitatii tactile
fine, sensibilitatii vibratorii si sensibilitatii de presiune fina. )u toate acestea
sensibilitatea tactila grosiera este posibila datorita legaturii in sens dublu pe care aria
somestezica I o are cu nucleii talamici.
,xtirparea ariei somestezice I poate sa duca la:
- deficiente privind constientizarea pozitiei spatiale a diferitelor segmente corporale sau
deficiente privind constientizarea pozitiei verticale a corpului.
- imposibilitatea recunoasterii obiectelor dupa pipait
- imposibilitatea perceperii variatiilor de temperatura cand stimulul ce actioneaza la nivel
periferic are temperaturi diferite.
Sensibilitatea termoreceptiva receptorii termici
Daca in musuroiul furnicilor sau intr-un stup de albine are loc o scadere a temperaturii
sub limita inferioara acceptata de comunitate, 3de ex.4 are loc o declansare a miscarilor cu
frecventa mare a aripilor si prin activitatea muscilor de zbor este produsa caldura cu care
temperatura din stup este readusa la limite normale.
-a vertebratele inferioare 3pesti4, in linia laterala se gasesc si termoreceptori functionali
incepand din stadiile timpurii ontogenetice. !uietul de peste alege sa stationeze la
marginea raului unde apa este mai mica si se incalzeste mai mult de la soare. +arpele cu
clopotei are in zona capului, lateral, doua organe cu termoreceptori foarte sensibili numite
organe faciale ce pot receptiona radiatii infrarosii ce provin de la un animal cu sange cald.
Astfel el poate repera spatial un sobolan de la o distanta de 25-65 cm.
"antatii, pe langa cemoreceptorii pentru identificarea victimei au si termoreceptori in
acest sens. !losnitele au termoreceptori pe antene putand identifica variatii de
temperatura de la o distanta de '5-/5 cm.
-a mamifere intalnim receptori pentru variatiile de temperatura care sunt receptori pentru
rece si receptori pentru cald. Ambii receptori sunt terminatii nervoase libere, dendrite ale
neuronilor din ganglionii spinali. *eceptorii pentru rece sunt terminatii dendritice
mielinizate aflate ciar sub stratul epitelial in structura tegumentului. *eceptorii pentru
cald sunt terminatii dendritice nemielinizate aflate in zone mai profunde in tegument.
"ermoreceptorii au rolul de a informa structurile nervoase de modificarile temperaturii
mediului intern sau extern organismului si au rol in declansarea mecanismelor de
termoreglare a corpului.
ADA!"A*,A ",*78*,),!"8*I-8* se realizeaza relativ repede, dar cu toate
acestea daca stimulul ce actioneaza persista, ei nu se vor adapta total, ci doar partial.
Caile sensibilitatii termoreceptive
Atat in cazul receptorilor pentru rece, dar si a celor pentru cald, informatiile de la nivelul
tergumentului sunt preluate de dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali daca ele sunt
structuri incapsulate sau daca ele insele reprezinta receptori.
!rotoneuronul caii este reprezentat prin neuronii din ganglionii spinali atat in cazul
termoreceptorilor pentru cald, cat si pentru rece.
+inapsa cu al doilea neuron se face in substanta cenusie din coarnele dorsale medulare.
Aria somestezica I are o legatura prin fibre descendente cu lipotalamusul din trunciul
cerebral care este un centru vegetativ superior, dar are si functii integrative.
)entrul termolitic intra in activitate cand are loc o supraincalzire a organismului si
raspunde de declansarea tuturor organismelor cu rol in disiparea excesului de caldura din
corp.
)entrul termogeneric raspunde la intensificarea mecanismelor producatoare de caldura
cand temperatura corpului scade sub limitele fiziologice admise in contextul statutului de
omeoterm.
9ipotalamusul poate fi informat direct prin impulsuri sosite de la complexul ventrobazal
si nu doar prin legatura cu aria somestezica I.
9ipotalamusul este un centru vegetativ integrator responsabil si de controlul unor functii
legate de modificarea temperaturii organismului, intensificarea activitatii inimii.
Sensibilitatea nociceptiva : reprezinta un mecanism de protectie al organismului in
sensul ca informeaza organismul in legatura cu existenta in mediul sau de viata a unor
factori de mediu care pericliteaza prin persistenta lor in existenta functionala si
integritatea corporala a subiectului.
*eceptorii pentru durere : nociceptorii
+e gasesc atat in tegument cat si in structura organelor interne. In cazul tegumentului
densitatea acestora pe unitatea de suprafata corporala este mult mai mare.
(ociceptorii sunt excitati oarecum cimic, dar sunt excitati doar atunci cand stimulii sunt
suficient de puternici ca sa creeze distructii celulare. (ociceptorii nu se adapteaza. )and
asupra lor actioneaza stimulul care excita, cat sa mentine stimulul continua sa informeze
sistemul nervos central asupra existentei in mediul organismului a unui factor de mediu
ce pericliteaza integritatea structurala si functionala. !rin natura lor au un rol protector
asupra organismului.
Caile sensibilitatii dureroase
Atat pentru durerea cronica cat si pentru cea acuta sunt reprezentate prin dendritele
neuronilor din ganglionii spinali care conduc prin axonii lor informatia in maduva
spinarii.
(ociceptorii sunt specializati in perceperea stimulilor nociceptori si in functie de
mielinizarea sau nemielinizarea terminatiilor nervoase viteza de conducere a impulsului
nervos la centrii encefalici este mai mare sau mai mica.
Durerea acuta : sinapsa se realizeaza in lamina . si 1 din coarnele dorsale medulare.
Durerea cronica : sinapsa cu al doilea neuron se realizeaza in lamina ' si / din coarnele
dorsale medulare.
In cazul durerii cronice axonii dentoneuronului caii merge de aceeasi parte si sa intre in
fasciculul spinotalamic anterolateral de aceeasi parte.
!rin fasciculul spinotalamic anterolateral informatiile nociceptive acced spre structurile
encefalice.
(ociceptorii pentru durerea cronica : ma&oritatea fibrelor realizeaza sinapse cu substanta
reticulara a trunciului cerebral si apoi a&ung o parte din ele in talamus in nucleii talamici
nespecifici.
In cazul durerii cronice gradul de sinapsare este mai mic decat in cazul celei acute si
proiectia se face in complexul nuclear posterior in complexul ventrobazal.
Dupa sinapsarea in nucleii talamici proiectia se face in cortexul somestezic : aria
somestezica I si aria somestezica II.
+inapsele care se realizeaza cu diferiti neuroni din formatiunea reticulara a&uta la
intretinerea sistemului reticular activator ascendent al trunciului cerebral care mentine in
stare activa structurile nervoase superioare.
+istemul reticular activator ascendent primeste informatii din mai multe parti.
Informatia nociceptiva trebuie prelucrata foarte rapid pentru ca este foarte importanta
pentru organism, avertizandu-l.
Durerea viscerala
In cazul viscerelor receptorii sunt mai densi sau mai putin densi. ;ibrele nervoase
dendritice ale neuronilor din ganglionii spinali acced pana la nivelul viscelor fiind atasate
ramurilor ascendente ale splannicului sau pe calea vaselor sangvine care iriga organul
visceral.
In cazul durerii viscerale protoneuronul caii este diferit de cel pentru durerea cutanata
ciar daca viscerul in cauza deriva din acelasi dermatim primar.
Durerea viscerala este creata de distensia, inflamatia organelor viscerale, acumularea
produsilor de metabolism la nivelul viscerelor.
)a si in cazul durerii tegumentare dendritele apartin unui neuron din ganglionul spinal.
Informatia este condusa in substanta cenusie a coarnelor dorsale medulare si de aici
a&unge in fasciculul spinotalamic anterolateral.
De aici o parte din fibre fac traiectul prin substanta reticulata pana la nucleii talamici, iar
o alta parte fac traseul direct tot la nucleii talamici care contin tritoneuronul caii viscerale.
Aceste informatii ascendente a&ung si la lipotalamus care este un centru nervos vegetativ
foarte important care controleaza presiunea sangvina, ritmul cardiac.
In durerea viscerala apar doua tipuri de durere:
- o durere directa simtita la nivelul viscerului afectat;
- o durere raportata care ia nastere la nivelul viscerului, dar e simtita la nivel tegumentar,
respectiv la nivelul portiunii tegumentare cu aceeasi origine embrionara cu viscerul in
cauza.
Sistemul analgezic
- este sistemul responsabil de dozarea cantitatii de informatii nociceptiva care accede de
la nivelul maduvei spinarii la nivelul centrilor nervosi prelucratori de informatie.
!rin natura sa, informatia nociceptiva este in cantitate mare si este staruitoare, insistenta
pentru ca receptorii nu sunt adaptabili si emit impulsuri atata timp cat asupra lor
actioneaza factorii nociceptori.
Datorita acestui fapt la rani puternice cantitatea de impulsuri este foarte mare.
+istemul analgezic este alcatuit din / eta&e:
.. se gaseste in substanta cenusie din &urul apeductului lui +<lvius
'. este reprezentat prin nucleul 7agnus al rafeului median din substanta reticulata bulco-
paretina.
/. reprezentat prin complexul de inibitie a durerii de la nivelul coarnelor dorsale de
substanta cenusie medulara unde se afla sinapsa dintre protoneuronul si dentroneuronul
caii.
+istemul analgezic prote&eaza structurile encefalice impotriva excesului de informatie
nociceptiva pentru ca acestea sa-si poata indeplini si alte functii vitale.