Sunteți pe pagina 1din 7

Sensibilitatea auditiva

Face parte din sensibilitatea mecano-receptiva ptr ca sunetul care actioneaza asupra
receptorilor auditivi este un stimul mecanic.
Cele mai simple organisme fotoreceptoare sunt intalnite la crustacei si sunt reprezentate
prin niste formatiuni veziculare,statocisti, modificate a caror perete s-a subtiat foarte mult
fiind capabil sa receptioneze undele sonore transmise din mediul extern otocisti.
Aceste formatiuni veziculare contin in interior un lichid vascos in care plutesc
grauncioare de CaC care in functie de pe care din receptorii ii excita va determina
nasterea in corpul animalului a unor mecanisme de redresare a pozitiei in raport cu forta
gravitationala atunci cand acesta pozitie a fost modificata fata de normala.Cand corpul
este inclinat otocistii se vor deplasa in masa vascoasa ajungand la cili determinand
indoirea acestora si nasterea fenomenului de excitatie a celulelor receptoare care
captusesc otocistul. Potentialele de receptor care iau nastere vor genera potential de
repaus care este transmis mai departe ganglionilor cerebroizi de aici sunt transmise
mesaje-comenzi la diferite segmente ale corpului care prin miscari adecvate vor realize
echilibrul corpului.
a insecte intalnim organe fenoreceptoare repr prin perisori situati pe toata suprafata
corpului sau prin org timpanole dispuse fie la nivelul corpului fie a apendicilor.!ai
intalnim si organul lui "ohnstone care indeplineste rolul de percepere a modificarii de
pozitie a corpului # $ mentinerea echilibrului.
Atat org timpanole cat si org ". sunt associate cu membranele subtiri care vibreaza la
actiunea sunetelor.%n ambele organe intalnim o asociere a acestora cu niste
formatiuni,dilatari de aparat traheal care au rolul de amplificator& ai vibratiilor
membranelor componente .%n cazul org. timpanale pot fi percepute atat undele sonore
propagate prin aer sau produse de alti indivizi,pot sa determine pozitia spatiala a
individului care a detrminat undele sonore.
Cand organele timpanale sunt dispuse la nivelul tibiilor localizarea spatiala a sursei
sonore este determinate de unghiul de incidenta a sunetului cu memb org timpanal.%n fct
de unghiul de incidenta gradul de excitatie este diferit in situatia in care unghiul de
incidenta este unul drept.
Sensibilitatea auditiva la vertebrate
'e perfectioneaza in sensul ca se largeste mult gama de sunete care pot fi percepute,creste
capacitatea de discriminare a frecventelor,pot percepe sunete complexe,pot sa perceapa
sunete cu intensitati diferite si pot sa localizeze mult mai pr(cis localizarea spatiala a
sursei sonore.
%n cazul pestilor intalnim numai ureche interna.intalnim adesea o asociere intre vezica
inotatoare si urechea interna,asociere care permite amplificarea undei sonore transmise
prin mediu.a Perca fluviatilis vezica inot. Prezinta ) excrescente care se sprijina pe
urechea interna,fereastra ovala si amplifica sunetele din mediu.a ciprinide intalnim intre
ureche int si vezica inot o inlantuire de oscioare care transmit de la vezica la urechea
interna amplificat.%ndeplinesc aceeasi fct cu ciocanul,nicovala si scarita intalnim in
urechea medie la mamifere si om.a amfibieni apare ptr prima data in evolutie urechea
medie care contine un os-columela care face leg. %ntre timpan si fereastra ovala a urechii
interne.
Columela care provine din osul hiomandibular, are acelasi rol ca si ciocanul,nicovala si
scarita.a amfibieni receptorii sunt dispusi intr-o creasta dezvoltata la nivelul lagenei,o
formatiune dispusa pe sacul sip e aceasta lagena se gaseste o creasta bazitara care
adaposteste celulele senzoriale auditive.%n evolutie la gena formata dins acul va da
nastere nucleului iar papilla bazilara va da nastere organului cortic.
a reptile aceasta lagena este ami dezvoltata si deasemenea receptorii auditivi sunt situati
tot in aceasta papilla bazilara, sunetele ajungand la nivelul lor tot prin intermediul
columelei.
a serpii taratori nu intalnim urechea medie si columela se dispune intre urechea interna
si osul patrat al craniului care vibreaza atunci cand vibreaza solul.*ibratia osului patrat
este transmisa prin columela la urechea interna.
a pasari lagena este si mai dezvoltata deoarece incepe fenomenul de spirale,atinge +
sferturi de spira,la om lagena care devine melc realizeaza ) ture si jumatate de spiralare.
%n cazul pasarilor ,agena este impartita in ) parti distincte printr-un perete partial
membranos si osos formand ) rampe-rampa timpanica si rampa vestibulara.
Sensibilitatea auditiva la mamifere si om
a mamifere apare ptr prima data urechea externa constituita din pavilion care la unele
este dirijat prin muschi si conductor auditiv extern.Are rolul de a asigura o umiditate si o
temperature maxima ptr timpan.Conductul auditiv extern apare sub forma incipienta la
pasari si este repr printr-o adancitura a tegumentului,timpanul situate la fundul
adanciturii.%n urechea medie se gaseste ansamblul ciocan,nicovala si scarita care asigura
transmiterea informatiei de la timpan la urechea interna la fereastra
ovala.Ciocanul,nicovala si scarita din urechea medie sunt articulate intre ele si sunt legate
de peretii interni ai urechii medii,sunt deservite de ) muschi -stapedius si tensor timpani
si de . articulatii care se stabilesc intre ele si totodata le fixeaza de peretele intern al
urechii medii.
/olul ciocanului,nicovalei si a scaritei este acela de a prelua vibratiile la timp si de a le
trimite urechii interne.'unetele slabe sunt amplificate ptr ca ulterior acestea sa poata
determina intrarea in vibratie a limfei din urechea interna.
0aca sunetele care sunt percepute de timpan sunt prea puetrnice atunci ansamblul
ciocan,nicovala si scarita prin intermediul muschilor terson timpani si stapedius precum
si a ligamentelor care le transforma intr-o structura rigida si micsoreaza gradul de contact
cu timpanul si fereastra,astfel se realizeaza o diminuare a intensitatii sunetelor care sosesc
la timpan si trebuiesc transmise urechii interne fenomenul de acomodare auditiva.
Anatomia functionala a cohleei
Cohleea se compune din + formatiuni sub forma de tuburi care impreuna se rasucesc de
)..x fata de columela,ele poarta denumirea de rampe-rampa vestibulara,media si rampa
timpanica.
/ampa vestibulara si rampa timpanica comunica printr-o formatiune numita
helicatrena,la unul din capete aflandu-se fereastra ovala iar la celalalt fereastra rotunda.
1ndele sonore sunt transmise ansamblului ciocan,nicovala si scarita la fereastra rotunda
unde talpa scaritei se suprapune exact peste deschiderea ferestrei ovale actionand ca un
piston asupra perilimfei.
Prin talpa scaritei undele de vibratii sunt trasmise prin helicatrena in rampa timpanului
catre fereastra rotunda la nivelul careia se gaseste o membrane unde separa urechea
medie.cand unda ajunge la fereastra rotunda ea se bombeaza spre urechea medie iar apoi
in virtutea elasticitatii va tinde sa ajunga dreapta si va circula invers de la fereastra
interna spre helicatrena.rampa timpanului este separate de rampa vestibulului prin
intermediul membr bazilare iar rampa medie este separate de ramapa vestibulului prin
membr /eisner.Atunci cand undele sonore determina vibratia perilimfei din ramapa
timpanica are loc o vibratie a membr bazilare pe verticala,aceasta vibratie este foarte imp
ptr ca pe membr bazilara se gaseste org corti care contine celulele senzoriale,auditive ce
vor fi excitate in momentul miscarii pe verticala a memb bazilare.!emb bazilara este o
structura lamelara compusa din cca +2 de mii proteine elastice a caror lungime variaza in
fct de pozitia lor in struc memb bazilare,la baza melcului lungimea acestor fibre este de
cca 2.23 mm lungime iar in vf ajunge la 2.. mm lungime o crestere de cca 4)x a lungimii
fibrelor proteice.Fibrele proteice care compun memb bazilara si se afla la baza melcului
sunt mai subtiri si mai elastice comparative cu cele ale memb bazilare dinspre helicatrena
unde sunt mai groase si mai putin elastice.
Functionarea organului CORTI
5rganul corti este structura care contine cel senzoriale care sunt dispuse de-o parte de alta
a tunelului corti care se sprijina pe memb bazilara.Celulele senzoriale sunt dispuse in +-3
randuri spre ext tunelului cortic ceea ce inseamna aprox )2 de mii receptori si un rand
intern fata de tes.corti#$+.22 receptori.
Celulele care insotesc audioreceptorii produc o subs mucilaginoasa care se intareste si
formeaza membr reticulate ce prezinta o serie de fenetratii prin care patrund polii distoli
ai audioreceptorilor.
!emb bazilara,tunelul corti,cel senzoriale si memb reticulate se comporta ca o unitate
structurala astfel incat atunci cand memb bazilara vibreaza pe verticala determina aceeasi
miscare si ptr celulele senzoriale auditive,tunelul corti.
0easupra acestui s&stem se afla dispusa memb tectoria o structura fibroasa prevazuta cu
inclavatii in care patrund cilii celulei senzoriale.
Cand memb bazilara si intreg org corti se ridica pe verticala atunci cilii patrunsi in
inclavatiile memb tectoria se indoaie si acest lucru repr momentul declansarii procesului
de excitatie al celulei senzoriale in sensul ca are loc o deschidere a canalelor de sodium
din memb cililor acestor cellule permitand intrarea in cantitate mare a sodiului in int
celulei senzoriale determinand depolarizarea acestora.%n continuare apare in celula
senzoriala un potential de receptor care va fi responsabil de nasterea in continuare a PA.
%n interiorul cel senzoriale volumul potential membranar este de 62m* iar in int
lichidului endolimfatic din canalul cohlear este de 782milivolti.%ntre citoplasma celulelor
receptoare si endolimfa canalului cohlear se creeaza o diferenta de 423m* care
favorizeaza patrunderea ionilor de sodium din lichidul endolimfatic in citoplasma
receptorilor #$P/.Potentialul de receptor odata format determina eliberarea de la nivelul
receptorilor in sinapsa acestora cu dentritele neuronilor corti a mediatorului glutanat va
da nastere PA in celulele senzoriale ale ganglionilor corti.Aceste potentiale de actiune
sunt transmise ulterior prin apsonii celulelor corti la nuclei cohleari dorsali si ventrali din
bulbul rahidian.0upa sinapsa cu neuronii din acesti nuclei axonii neuronilor au traiectorie
de partea opusa unde sinapseaza cu neuronii din divele bulbare superioare.
Arii auditive--primara
-secundara
Aria auditiva primara este aria cu latenta mica inf. 'enzatiile transmise de la thalamus
ajung foarte repede
Aria auditiva secundara cu latenta mare inf senzatii transmise de la thalamus ajung mai
intai la aria primara si apoi la cea secundara
Aria primara auditiva se mai numeste si arie auditiva receptive iar aria secundara arie
cognitive.'e numesc asa ptr faptul ca daca excitam aria auditiva primara apar senzatii de
tiuit dar daca este excitata aria auditiva secundara atunci apar sunete inteligibile.
%nformatiile sonore care ajung la urechea interna si care dau anstere potentialului de
actiunea PA- acestea ajung la cortexul auditiv strabatand mai multi sau mai putini
neuroni in fct de lungimea troscului.
Sensibilitatea vestibulara
Face parte din sensibilitatea mecanoreceptiva ptr ca exitatia specifica ptr receptorii de
echilibru este un excitant de origine mecanica.Cele mai simple org de echilibru sunt repr
prin statocisti care sunt structuri vezicale in int carora plutesc grauncioare de
CAC5+.Acesti statocisti spre deosebire de otocisti au peretele mai gros si captusit iar
grauncioarele plutesc intr-o mucozaharidica secretata de celulele de sustinere.Aceste org
de echilibru sunt intalnite la nevertebrate.
Org de echilibru la vertebrate
'e gasesc in urechea interna si sunt repartizate in ) structuri ale urechii interne in
nutricula si sacul sau la nivelul ampulelor canalelor semicirculare.Celulele receptoare de
la nivelul cuticulei si saculei sunt celule ciliate insotite de celule de sustinere care secreta
o subst gelatinoasa care se dispune deasupra cililor celulei senzoriale.%n aceasta masa se
gasesc grauncioare de CaC care prin miscarea lor determina atingerea cililor celulei
senzoriale si prin aceasta initierea procesului de excitatie a receptorilor.%n cazul acestor
ampulare sunt dispuse in interiorul canalelor ampulare si celulele senzoriale ciliate sunt
deasemenea dispuse intr-o masa gelatinoasa in ea nu se gasesc grauncioare de CaC ca in
cazul receptorilor maculari.0atorita faptului ca in urechea interna se gasesc + canale
semicirculare orientate in cele + directii ale spatiului ,receptorii de la nivelul crestelor
ampulare pot sa mentina sub control miscarile ampulare in orice ax al spatiului.
Mecanismul de excitatie al receptorilor maculari
0aca organismul este smucit brusc in fata atunci grauncioarele de CaC din masa
gelatinoasa a receptorilor maculari se deplaseaza in sens invers sensului de deplsare a
corpului,act asupra cililor celulei senzoriale si determina excitarea acestora.%nferior de la
acest nivel sunt transmise la centri nervosi encefalici unde este realizata senzatia de
pierdere a echilibrului si caderea org pe spate atunci are loc trimiterea de comenzi spre
muschii org determinand inclinarea corpului cu o viteza care sa egaleze viteza de
deplasare spre in spate a grauncioareleor de CaC din structura receptorilor maculari.%n
aceasta situatie dispare factorul de excitatie a receptorilor maculari si se instaleaza la
nivelul '9C senzatia de echilibru a organismului.%n cazul receptorilor de la nivelul
crestelor ampulare aceastia sunt implicati in mentinerea echilibrului in miscarea de rotatie
a org in jurul axei verticale.0aca org se roteste in sensul acelor de ceasornic atunci are
loc o excitare a receptorilor din canalul semicircular opus din partea spre care se
realizeaza rotatia si o inhibitie a receptorului in canalul semicircular opus ,rezultatul va fi
cresterea tonicitatii musculaturii corpului parti inspre care se realizaeaza rotatia si
diminuarea la musculatura opusa rezultatul va fi impiedicarea caderii corpului in timpul
miscarii de rotatie./eceptorii de la nivelul cresterii ampulare sunt excitatii nu de miscare
ci de viteza :acceleratia angulara;.0aca in timpul rotatiei corpului aceasta miscare devine
uniforma inceteaza excitarea receptorilor din crestele ampulare dovada faptului ca nu
miscarea de rotatie determina aceasta ci acceleratia miscarii de rotatie.5data cu miscare
de rotatie are loc si o miscare a ochilor initial in sens invers fata de miscarea de rotatie a
corpului dupa care miscarea ochilor se va realiza in acelasi sens cu corpul.Aceste miscari
ale ochilor poarta numele de nistagmus.
%n momentul in care are loc diminuarea vitezei de miscare a corpului in timpul rotatiei are
loc o excitare a receptorilor din canalele semicriculare-excitarea in canalul smeicricular
dinspre care se realizeaza rotatia si inhibitia in canalul semicircular inspre care se
realizeaza miscarea rezultatul va fi cresterea tonicitatii musculaturii din partea opusa a
corpului ceea ce va determina impiedicarea caderii corpului in aceasta perioada de
reducere a miscarii.*ariabila tonicitatii musculaturii are drept scop mentinerea
echilibrului si impiedicarea caderii corpului ptr mentinerea pozitiei verticale.
Caile sensibilitatii ptr echilibru
Celulele senzitive ptr echilibru sunt deservite de dentrite ale neuronilor senzitivi din
ganglionul scorta.acesti nuclei merg ascendent la nivelul bulbului unde sinapseaza cu
nucleii vestibulari bulbari apoi influentele senzoriale pot sa mearga in ami multe
directii -
-pot sa coboare fibre la nucleii din coarnele ventrale medulare care controleaza
motilitatea musculaturii extensoare ale corpului ,
-spre nucleii motori ai muschilor extrinseci ai globilor oculari care controleaza miscarea
de nistangmus in timpul miscarii circulare ,
-spre coarnele ventrale medulare din zona cervicala ptr controlul pozitiei capului in
timpul miscarii ,
-de partea opusa a trunchiului cerebral ,
-spre hipotalamus care este implicat in creerea senzatiei de rau de miscare ,
-spre subs reticulata a trunchiului cerebral care realizeaza un bagaj informational
nespecific responsabil de mentinerea vigibila a struc encefalice,
-la thalamus si de aici la cortezul somestezic si apoi la diferite arii motorii corticale ptr
constientizarea senzatiei de echilibru,
Sensibilitatea vizuala
5rganismele fotoreceptoare atat de la vertebrate cat si nevertebrate au rolul de a percepe
radiatii electromagnetice din domeniul vizibil care in cazul omului se situeaza intre +82 si
<62nm acest interval de percepere a radiatiei electromagnetice este intalnit si la celelalte
animale si mai interesant este faptul ca si fotosinteza se realizeaza in conditii optime la
undele electromagnetice din spectrul *is.1ndele cu o lungime mai mare de <62nm poarta
o cantitate prea mica de energie care sa detemine reactiile fotochimice iar undele
electromagnetice mai mici de +82 nm respectiv din domeniul 1v sau chiar mai scurte
poarta o cantitate prea mare de energie care determina distructii de materii vii.
Sensibilitatea vizuala la insecte si crustacei
5chii pot fi simpli sau compusi.Cei compusi sunt formati din mai multe unitati
individualizate functionale denumite omatidii.9umarul lor pot fi de cateva :la furnica;
sau )222 la libelula.Fiecare unitate componenta a ochiului compus contine - cristalin,
cornee, celule fotosensibile,si celule pigmentare.%n cazul 0rosofilei melanogaster nr
omnatidiilor in ochi este de <22 si nr de celule este de < in fiecare omatidie.%n sens
general nr de celule senzoriale intr-o omatidie variaza intre + si 8.%n cazul ochilor
compusi de la insecte si crustacei nu este posibila realizarea fen de acomodare ptr vederea
la distanta si obiectele cu cat se afla mai aproape de ochi cu atat sunt vazute mai bine.'e
intalnesc ) mecanisme prin care pot fi formate imaginile la nivelul acestor
ochi -mecanisme de vedere prin opozitie si superpozitie.*ederea prin opozitie -imaginea
de ansamblu este rezultatul punerii una langa alta a tuturor imaginilor obiectului in cauza
imagini ce se formeaza in omnatide diferite ,vederea prin superpozitie structura este
putin diferita si imaginea de ansamblu a obiectului este rezultanta suprapunerii ptr acelasi
punct al obiectului ce se formeaza in omnatide diferite.
=xcitatia celulelor senzoriale din structura omatidiilor este posibila datorita faptului ca
celulele senzoriale care compun omatidia se comporta ca o unitate structurala si
deasemenea aceste celule trimit in partea lor interna niste prelungiri in care se gaseste
citoplasma- radomere totalitatea lor formeaza rabdomul.%n aceste rabdomere au loc
reactiile fotochimice pe baza luminii patrunse in omatidie prin cornee si cristalin in urma
reactiilor fotochimice rezulta subs care migreaza in int celulelor fotosensibile si
determina excitarea acestora.%mpulsurile sunt conduse la ggl cerebroizi unde sunt
prelucrate si transformate in senzatie vizuala.
Acomodarea ochiului unor nevertebrate ptr vederea la distanta
%n general in cazul nevertebratelor nu se realizeaza fenomene de acomodare ptr vederea
la distanta asa incat cu cat obiectul este mai aproape de ochi este vazut mai clar.a unele
nevertebrate se poate realiza acomodarea la distanta.a cefalopode in condtiile de repaos
ochiul este adaptat ptr vederea obiectelor indepartate si ptr a putea fi vazute clar obiectele
are loc o indepartare a cristalinului de retina prin contractia unui muschi ptr a se realize
conditiile optime ptr vederea obiectelor apropiate de ochi.Critalinul la cefalopode este
sferic si nedeformabil.
Acomodarea ochiului vertebratelor inferioare si a pasarilor ptr vederea la distanta-
%n cazul pestilor cartilaginosi acomodarea ptr vederea la distanta se realizeaza prin
deplasarea anteroposterioara a cristalinului in raport cu retina.%n repaos ochiul este
adaptat ptr vederea apropiata.Cristalinul se afla in pozitie departata.Ptr obiectele
indepartate de ochi cristalinul este aproapiat de retina prin contractia unui muschi
muschi retractor al retinei ce se fixeaza cu un capat de sclerotica si cu celalalt de cristalin
prin contractia lui are loc apropierea cristalinului de retina si posibilitatea vederii
obiectelor indepartate.%n cazul teleosteenilor vederea apropiata - cristalinul este in pozitie
indepartata ptr vederea obiectelor situate la distanta de ochi prin contractia muschiului
care deserveste contractia muschiului are loc o apropiere a cristalinului de retina si
vederea obiectului la distanta.la amfibieni in repaos ochiul vede la distanta,cristalinul se
afla apropiat de retina.Ptr vederea obiectelor apropiate cristalinul este indepartat de retina
prin contractia muschiului retinei.%n cazul reptilelor apare un fen nou cristalinul este
deformabil si gradul lui de sfericitate este controlat prin procesele ciliare care actioneaza
asupra cristalinului modificandui gradul de refractie.Cu cat cristalinul are o forma mai
sferica cu atat gradul lui de refractie este mai mare si sunt conditii mai bune de a vedea
obiecte apropiate.a pasari se pastreaza acelasi fen de acomodare a ochiului prin
modificarea sfericitatii cristalinului.%n fen de acomodare intern intervin ) muschi -
muschiul retractor al lentilei care prin contractie impinge corpul chiar spre cristalin
determinand bombarea acestuia prin vederea clara a obiectelor apropiate de ochi ,
muschiul chrampton inveleste globul ocular prin contractia caruia se realizeaza o marire a
presiunii intraoculare ceea ce duce la bombarea cristalinului.%n momentul in care
obiectele privite sunt situate la distanta mare de ochi are loc o relaxare a muschiului
retractor si chrampton ceea ce va determina ca lentila sa devina mai aplatizata si rezulta
vederea indepartata.