Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 10

Sucul pancreatic
Este un lichid incolor, opalescent, cu o tent alcalina (pH intre 7.8-8.9) ce contine substante
anorganice reprezentate prin carbonati, !os!ati si cloruri ce dau tenta alcalina, i"plicat in
procesul de neutralizare a chi"ului. Cele "ai i"portante substante organice sunt enzi"ele
proteolitice, glicolitice si liolitice ce actioneaza asupra tuturor tipurilor de ali"ente.
#ucul pancreatic , i"preuna cu bila participa la a$utorarea sucului intestinal pentru ca intestinul
sa-si realizeze rolul !iziologic in procesul de digerare si de aborbtie ca seg"ent esential.
#ucul pancreatic contine toate enzi"ele necesare lipidelor, glucidelor i proteinelor. Contine si
constituienti anorganici cloruri, carbonati, !os!ati ce au scopul de a neutraliza chi"ul gastric
a$uns la ni%elul intestinului.
Tripsina este secretata de pancreas sub !or" de tripsinogen (!or"a inacti%a) care este acti%ata
de entero&inaza sucului intestinal si trans!or"at in tripsina. 'data !or"ate pri"ele cantitati de
tripsinogen, are loc o trans!or"are autocatalitica a intregii cantitati de tripsinogen in tripsina.
(ripsina este o peptidaza cu pH opti" de actiune (in $ur de 8), "ediu alcalin. )ctioneaza asupra
albu"ozelor si peptinelor ce rezulta prin hidroliza polipeptidelor realizata de pepsina gastrica.
*oate elibera un a"inoacid cu nucleu aro"at- tirozina si tripto!anul0cu lanturile polipeptidice
drecte.
Che"otripsina este secretata de sub !or"a de che"otripsinogen si este acti%ata la che"otripsina
sub actiunea tripsinei. Che"otripsina scindeaza legaturile peptidice ale a"inoacizilor aro"ati-
tripto!an si !enilalanina.
Carbo+ipeptidazele-sunt si ele acti%ate de tripsina si actioneaza asupra lanturilor polipeptidice cu
grupari carbo+il peri!erica.
,ibonucleazele si dezo+iribonucleazele actioneaza asupra acizilor nucleici si elibereaza
nucleotidele.
Elastaza hidrolizeaza !ibrele de elastina, actioneaza asupra lanturilor polipeptidice pentru
eliberarea a"inoacizilor glicina, alanina, serina.
)"ilaza pancreatica degradeaza a"idonul rud si copt, actioneaza asupra dizaharidelor si
trizaharidelor si elibereaza dizaharidele.
Colesterol-esteraza actioneaza asupra esterilor colesterolului si elibereaza acizii grasi.
-ipaza pancreatica actioneaza asupra trigliceridelor si deter"ina eliberarea acizilor grasi, a
"onogliceridelor si a glicerolului.
.os!olipazele actioneaza asupra !os!olipidelor pentru eliberarea din "olecula lor co"ple+a a
acizilor grasi.
Reglarea secretiei pancreatice
#ecretia pancreatica este reglata rintr-un "ecanis" ner%os si unul u"oral. Ca si in cazul secretiei
gastrice, si in "ecanis"ul de reglare a secretiei pancreatice se pot distinge / !aze, in !unctie de
locul de actiune a sti"ulului ali"entar
1. .aza ce!alica
0. .aza gastrica
/. .aza intestinala
1. .aza ce!alica este reglata e+clusi% ner%os.
1eclansarea secretiei pancreatice este initiata de deglutitie, in ur"a e+citarii receptorilor din
ist"ul gatului. 1e aici, i"pulsurile a$ung la centrul deglutitiei, apoi in nucleul dorsal al %agului
de unde, prin !ibre e!erente %agale "otorii, i"pulsurile a$ung la pancreas unde sti"uleaza
acti%itatea secretorie a acizilor pancreatici. Ca rezultat se elibereaza in duoden un suc pancreatic
sarac ca %olu", dar bogat in enzi"e lipolitice, glicolitice si proteolitice.
2nter%ine in aceasta !aza si sti"ului nespeci!ici ol!acti%i si optici ast!el incat "irosul apetisant al
unei "ancari au %ederea unui ali"ent pre!erat deter"ina e+citatiile corespunzatoare care a$ung
pe cale senzoriala in trunchiul cerebral, tri"it colaterale la nucleul dorsal al %agului si de aici
i"pulsurile %agale sti"uleaza secretia pancreatica.
0. .aza gastrica se realizeaza pe cale ner%oasa si u"orala.
Calea ner%oasa este declansata in ur"a distensiei peretilor sto"acali datorita prezentei
ali"entelor in lu"enul sto"acal care preseaza asupra receptorilor din peretii "usculosi ai
sto"acului. 2"pulsurile sunt conduse ascendent la nucleul dorsal al %agului de unde i"pulsurile
e!erente parasi"patice tri"ise la pancreas deter"ina intensi!icarea acti%itatii secretorii a
acestuia.
Calea u"orala este reprezentata prin gastrina secretata in "ucoasa centrului pilor cand "ucoasa
este e+citata de prezenta ali"entelor la ni%elul acestui seg"ent al sto"acului. 3astrina a$unge pe
cale sang%ina la acinii pancreatici i le sti"uleaza acti%itatea.
/. .aza intestinala se realizeaza prin "ecanis" e+clusi% u"oral si este declansat de secretia
din "ucoasa intestinala duodenala) a secretinei a carei secretie este deter"inata de
aciditatea chi"ului gastric a$uns in duoden. #ecretina a$unge pe cale ang%ina la acinii
pancreatici si deter"ina o secretie abundenta de suc pancreatic bogat in carbonati, !os!ati,
cloruri cu rol de a neutraliza chi"ul acid sosit in duoden.
Bila
Este un produs al hepatocitelor care au rol i"portant in procesul de digerare, "ai ales prin !aptul
ca ea contine saruri biliare care !aciliteaza absorbtia lipidelor la ni%elul intestinului.
#arurile biliare sunt sintetizate la ni%elul hepatocitlui, pornind de la colesterol (!ie colesterolul
sintetizat de hepatocite, !ie cel ali"entar-a$uns la !icat pe care sang%ina). Colesterolul este
trans!or"at "ai intai in acid colic si acidzo+icolic, care "ai apoi sunt con$ugati cu glicina si
taurina si rezulta glicocolati si taurocolati de 4a
5
si 6
5
care sunt sarurile biliare. #arurile biliare
sunt !oarte i"portante pentru ca cti%eaza lipaza intestinala, e"ulsioneaza grasi"ile in procesul
de absorbtie intestinala si !or"eaza niste co"ple+e "iceliene cu acizii grasi si "onogliceridele
!a%orizeaza in acest !el absorbtia lor la ni%elul "ucoasei intestinale.
7ila este produsa de hepatocite si in perioadele interdigesti%e este depozitata in %ezica biliara,
ast!el incat in perioadele digesti%e este eliberata in cantitate "are in duoden pentru a a$uta la
digestia intestinala. #unt si ani"ale ce nu au %ezica biliara (poru"bei, cal, sobola, ele!ant). -a
aceste ani"ale, secretia bilei in intestin este un proces continuu. 2ntre bila secretata proaspat de
hepatocite si bila stocata te"porar in %ezica biliara, e+ista o di!erenta bila din %ezica este de 10
ori "ai concentrata dcat bila proaspar secretata, bila contine 988 H
0
' si restul substante
organice si anorganice.
#ubstantele anorganice sunt reprezentate prin carbonati, bicarbonati, colesterol, pig"enti biliari
si !os!ataza alcalina.
*ig"entii biliari. )cestia rezulta in ur"a desco"punerii he"oglobinei, odata ce aceasta si-a
indeplinit rolul !iziologic. 9ai intai, he"oglobina este desco"pusa in globina si !ier pe de o
parte, care sunt reutilizate pentru sinteza he"oglobinei si in por!irina pe de alta parte care prin
desco"punere se trans!or"a in bilirubina si bili%erdina.
*ig"entii biliari se con$uga cu acidul glicuronic sub actiunea enzi"ei glicuronil trans!erazei.
1aca in "od congenital glicuronil trans!eraza lipseste, pig"entii biliari se pot acu"ula in
tegu"ent si dau o culoare galben-aurie a tegu"entului.
Colesterolul se a!la tot ti"pul intr- anu"ita proportie !ata de sarurile biliare. *roportia
colesterol:saruri biliare este in "od nor"al de 1:/0-1:00. 1aca acest raport creste pana la 1:10-
1:1/, atunci colesterolul precipita si !or"eaza calculii biliari. 1e obicei, caculii biliari se prezinta
sub !or"a unui nisip ce poate !ii eliberat relati% usor in ti"pul concentratiei %ezicii biliare. #unt
situatii cand calculii biliari se unesc si !or"eaza un conglo"erat unic sub !or"a unui calcul urias
ce ocupa intreg lu"enul %ezicii biliare creind proble"e in ceea ce pri%este eliberarea
continutului %ezical spre deosebire de duoden si creeaza dureri in!ernale (colica biliara). ;neori
acea piatra de colesterol de%ine atat de "are incat a$unge la dia"etrul unui cap de copil ce
preseaza asupra peretilor %ezicii biliare si creeaza dureri "ai "ari decat cele ale nasterii si
seprelungesc ani intregi.
.or"area calculilor biliari se datoreaza !ie unei reabsorbtii prea intense a apei din bila sau a
sarurilor biliare din %ezica biliara, !ie unei secretii prea intense in %ezica biliara a colesterolului,
!ie unei in!la"ari a "ucoasei %ezicii biliare, care duce la perturbarea transportului prin peretele
%ezicii biliare a unor constituenti biliari in procesul de concentrare a bilei.
#arurile biliare !or"eaza co"ple+e "iceliene cu produsi e hidroliza ai trigliceridelor (acizii
grasi) sau "onogliceridele, le inchid intr-o structura %ezicala si ast!el le transporta prin
"e"brana enterocitului in interiorul acestuia. Co"ple+ul "olecula de acid biliar cu "olecula de
acid gras nu trece ca atare in interiorul enterocitului, ci se opreste la ni%elul "e"branei
enterocitului, cedeaza "olecula de acid gras portiunii lipidice a "e"branei si "oleculele de acid
gras aung singure in enterocit. 9olecula de saruri biliare se reintoarce in u"enul intestinal si
re!ace co"ple+ul "icelian, a%and ast!el rol de caraus. )cest lucru se inta"pla i" proportie de
908. 2n 108 din cazuri, sarurile biliare tra%erseaza ca si co"ple+ "icelian, "e"brana
enterocitului si intra in acesta. )ici cedeaza "olecula de acid gras si "olecula cu suc biliar este
scoasa prin polul bazal al enterocitului, in circulatia perientrocitara, de aici in circulatia sang%ina
de inde a$unge in !icat si este apoi e+cretata in intestin (duoden) pentru a transporta noi cantitati
de acizi grasi. 'peratiunea poarta denu"irea de circuit enterohepatic.
7ila are rol de alcalinizare a sucului intestinal pentru neutralizarea chi"ului acid sosit din
sto"ac, acti%eaza lipaza intestinala si sti"uleaza absorbtia produsilor de hidroliza ai lipidelor la
ni%elul intestinului.
Reglarea evacuarii biliare
#e realizeaza prin "ecanis"e ner%oase si u"orale care prin conlucrare asigura eliberarea din
%ezica biliara a stocului debila in perioadele digesti%e pentru a asigura o digerare
corespunzatoare a lipidelor la ni%elul intestinului.
1. *rezenta predusilor de gidroliza partiala a lipidelor si glucidelor in duoden deter"ina
eliberarea din "ucoasa duodenala a colecisto&i"inei care sti"uleaza eliberarea sucului
pancreatic din acini pancreatici si "ai sti"uleaza si "obilitatea %ezicii biliare pentru ca
bila sa a$unga in canalul colector si prin s!incterul 7a<den-'ddi sa se elibereze secretinei
din celulele secretoare # ale "ucoasei duodenale in circulatie. #ecretina sti"uleaza
acti%itatea secretorie a hepatocitelor pri%ind bila.
0. #iste"ul ner%os e+trinsec %egetati% in!luenteaza "obilitatea %ezicii biliare pentru
eliberarea continutului ei. #iste"ul ner%os "ienteric este i"plicat in intensi!icarea
"obilitatii %ezicii biliare. 2"pulsurile care iau nastere aici deter"ina contractia %ezicii
biliare si rela+area s!incterului 7a<den-'ddi si duce la eliberarea bilei in duoden une este
pusa la dispozitia intestinului.
9ecanis"ele i"plicate in eliberarea bilei din %ezica sunt co"ple+e, inter%enind atat in siste"ul
ner%os "ienteric cat si siste"ul ner%os %egetati%.
Digestia intestinala
#e realizeaza si cu a$utorul sucului intestinal nu nu"ai cu a$utorul sucului pancreatic si a bilei.
#ucul intestinal este produs de glandele -ieber&uhn si glandele 7runner din structura "ucoasei
intestinale. )re un pH intre 7.=-8, alcalin ce contint carbonati, !os!ati si cloruri u pH alcalin
pentru crearea unui pH opti" de lucru enzi"elor digesti%e la ni%elul lu"enului intestinal.
Enzi"ele sucului intestinal sunt produse in interiorul enterocitelor si sunt legate de!ata interna a
"e"branei apicale a enterocitelor sau celorlalte celule ale "ucoasei intestinale. 1e aici sunt
eliberate prin descua"area celulelor "ucoasei intestinale, tinand cont ca ciclul lor biologic este
de 1-/ zile. #ucul intestinal contine dizaharidaze, enzi"e proteolitice si lipaze.
Dizaharidaze- pentru hidroliza dizaharidelor si trans!or"area lor in "onozaharide (glucoza,
!ructoza, galactoza). 1izaharidele desco"puse suntzaharoza, izo"eraza, lactoza.
Enzimele proteolitice sunt i"plicate in degradarea lanturilor polipeptidice rezultate prin
digerarea polipeptidelorla ni%elul sto"acului si prin sucul pancreatic
- Enterokinaza elibereaza a"inoacizii din lantul polipeptidic si acti%eaza tripsinogenul si-
l trans!or"a in tripsina
- Nucleotidazele desco"pun "ononucleotidele.
*rocesul de digerare este co"pletat de enzi"ele sucului pancreatic.
Lipazele, ca si cele pancreatice, elibereaza acizii grasi si "onogliceridele, desco"pune
trigliceridele in acizi grasi si glicerol.
Reglarea secretiei intestinale
#e realizeaza prin "ecanis"e ner%oase si u"orale.
Mecanismul nervos este declansat prin ner%i e+trinseci %egetati%i si"paticii si parasi"patici
parasi"paticul sti"uleaza secretia intestinala, iar sti"ulul si"patic deter"ina inhibitia secretiei
intestinale. 9ecanis"e ner%oase intrinseci e+citarea siste"ului "ienteric datorita e+citarii
receptorilor din peretii "ucoasei intestinale deter"ina intensi!icarea secretiei.
Mecanismul umoral . ;nii histohor"oni pot inter%eni in reglarea secretiei intestinale ca
secretina si colecisto&enina.
Motilitatea intestinului subtire
Este esentiala pentru realizarea !unctiilor de baza de degerare si de %ehiculare a continutului
intestinal dinspre pilor spre %al%ula ileocecala si !unctia de absorbtie. #e deruleaza o serie de
"iscari controlate in e+clusi%itate de seg"entare ce se caracterizeaza prin contractii succesi%e a
"usculaturii circulare a peretilor intestinului subtire si alungiri rit"ice ale intestinului ce au ca
scop %ehicularea continutului intestinal dinspre pilor si %al%ula ileocecala si in%ers prin
a"estecare si i"bibare. 9iscarile de %ariatie a tonicitatii peretilor intestinali asigura un contact
"ai bun a chi"ului intestinal cu sucul intestinal.
*e langa aceste "iscari controlate de siste"ul intrinsec, sunt si "iscarile care %ehiculeaza
continutul intestinal dinspre pilor spre %al%ula ileocecala, "iscarile peristaltice intr-un inter%al de
ti"p de cca /-= ore.
9iscarile %ilozitatilor intestinale induse de histohor"onil %ili&ina care actioneaza asupra !ibrelor
"usculaturii netede care parasesc sub"ucoasa peretilor intestinali si intra in aceste %ilozitati.
*rin scurtarea si alungirea lor (a %ilozitatilor), se asigura o absorbtie "ai buna a nutrientilor.
Reglarea motilitatii intestinale
#e realizeaza pe cale ner%oasa si u"orala.
alea nervoasa > e+trinseca %egetati%a- sti"ularea parasi"patica (a %agului) creste
peristaltis"ul si intensi!ica "obilitatea %ilozitatilor, iar sti"ularea si"patica (a splanhnicului)
reduce peristaltis"ul si induce "obilizarea %ilozitatilor.
- #iste"ul ner%os "ienteric e+citat de prezenta chi"ului si contractul lui cu "ucoaa
deter"ina o intensi!icare a "obilitatilor.
Reglarea umorala se realizeaza prin histohor"onul serotonina secretata de "ucoasa intestinala.
!iziologia intestinului gros
*rincipalele !unctii ale intestinului gros sunt
- 1epozitarea te"porala a "ateriilor rezultate din digerarea ali"entelor si %ehicularea lor
spre e+tre"itatea tubului digesti%, pe colonul sig"oid si rect in %ederea eli"inarii lor la
e+terior.
- -a ni%elul intestinului gros se deruleaza si unele !eno"ene digesti%e ca absorbtia unei
parti i"portante din apa chi"ului sosit aici si o serie de procese de putre!actie si
!er"entati%e cre au loc la ni%elul intestinului gros.
"rocesele #ermentative se deruleaza in colonul pro+i"al sub actiunea !lorei aerobe
reprezentata prin Lactobacillus si Aerobacter care secreta enzi"ele corespunzatoare pentru
digerarea produsilor glucidici neabsorbiti la ni%elul intestinului subtire.
2n %azul ierbi%orelor, glucidele co"ple+e (celuloza si lignina) pot !i hidrolizate prin !lora
speci!ica sto"acului tetraca"eral in "onozaharide supra carora actioneaza !lora aeroba. 2n ur"a
actiunii !lorei aerobe asupra substratului glucidic, rezulta acid lactic, acid acetic, acid succinic,
CH
?
, C'
0
, 4H
/
,H
0
#, care intra in co"ponenta intestinului gros in procesul de de!ecatie.
"rocesele de putre#actie se datoresc substratului proteic a$uns la acest ni%el si care nu a !ost
digerat la ni%elul intestinului subtire, bacteriile "oarte, !rag"ente de testut epitelial descua"at
(celule ale "ucoasei intestinului gros ce si-au incheiat ciclul biologic). )supra acestui substrat
proteic actioneaza enzi"ele produse de bacteriile anaerobe putreceina, cada%enina, indol, scatol
si o serie de acizi organici care sunt eliberati ca atare, dar uneori ei sunt reabsorbiti prin "ucoasa
intestinului gros si a$ung prin sange la !icat unde "olecula lor este si"pli!icate si eli"inata la
e+terior prin rinichi.
Miscarile intestinului gros
#e concretizeaza prin "iscari peristaltice care se datoreaza "usculaturii longitudinale si a
"usculaturii circulare a peretilor intestinului gros, contractii care poarta nu"ele de contracii
haustrale. Continutul intestinului gros este %ehiculat in 8-1= ore de la colonul trans%ers la colonul
sig"oid si rect i ci"ul este trans!or"at dintr-o structura se"ilichida intr-o structura se"isolia.
(oate aceste "iscari asigura reabsorbtia din chi" a "a$oritatii %olu"ului de apa (1.=l apa:0?ore).
2n "ateriile !ecale,cantitatea de apa nu depaseste 80-1=0"l. 9iscarile peristaltice sunt controlate
prin "iscari propulsi%e care au drept scop %ehicularea continutului intestinului gros spre rect si
anus.
Re#le$ul de de#ecatie
1e!ecatia este "ecanis"ul !iziologic prin care "ateriile !ecale sunt eli"inate prin anus la
e+terior. 2n general, rectul este in per"anenta golit de "ateriile !ecale. )cet lucru se datoreaza
!aptului ca la cca 00c" de la anus spre interior, e+ista un s!incter "uscular neted slab la ni%elul
portiunii dintre colonul sig"oid si rect. (ot la acest ni%el e+ista si o augulara stransa care
participa la ea la "entinerea !ara "aterii !ecale a rectului.
(recerea continua a "ateriilor !ecale prin anus la e+terior esre pre%enita datorita unui s!incter
anal neted intern a!la la ni%elul anusului si a unui s!incter anal striat e+tern care se dispune ca un
"anson peste pri"ul si il depaseste putin spre e+terior, care asigura o eli"inare %oita a "ateriilor
!ecale prin anus. Cand "ateriile !ecale a$ung prin colonul sig"oid si in rect, actioneaza asupra
presoreceptorilor din peretii acestei structuri, se declanseaza i"pulsuri ner%oase care e+cita
siste"ul ner%os "ienteric al colonului, se raspandesc la colonul descendent, la colonul sig"oid
si in peretii rectului deter"inand unde peristaltice care %ehiculeaza continutul intestinal de la
colonul descendent spre colonul sig"oid si rect.
*resiunea pe care o e+ercita "ateriile !ecale deter"ina rela+area rectului si daca s!incterul anal
se rela+eaza, atunci e de!initi%eaza acest "ecanis" cu eli"inarea la e+terior a "ateriilor !ecale.
)cest re!le+ poarta denu"irea de re#le$ de de#ecatie intrinsec al colonului insusi% 1e obicei,
acest re!le+ este unul slab care nu se !inalizeaza cu eli"inarea la e+terior a "ateriilr !ecale si
pentru ca acesta sa se !inalizeze, peste el se suprapune re#le$ul parasimpatic de de#ecatie%
E+citatiile sunt conduse prin !ibre senziti%e ale ner%ilor pel%ieni la centrii parasi"patici sacrali ai
de!ecatiei din seg"entele #
0
-#
/
, unde se a!la centrul parasi"patic al de!ecatiei. 1e la aceste
centre i"pulsurile sunt trans"ise descendent prin !ibre "otorii la colonul descendent, colonul
sig"oid si rect deter"inand contractii peristaltice care sunt "ai puternice decat contractiile
precedente si rela+eaza s!incterul anal intern ceea ce duce la u"plerea rectului cu !ecale.
,ela+area s!incterului intern si inaintarea !ecalelor spre anus initiaza o contractie instantanee a
s!incterului anal e+tern care te"porar pre%ine de!ecatia.
1aca in "odul %oit s!incterul anal e e+tern este rela+at se produce e%acuarea "ateriilor !ecale la
e+terior.
1aca conditiile sociale nu per"it !inalizarea procesului de de!ecatie, re!le+ul parasi"patic
declansat este inhibat in cate%a "inute ur"and sa ra"ana aa ti"p de 1-0 ore pana cand
conditiile sociale per"it declansarea re!le+ului cand are loc in "od %oit o inspiratie pro!unda, o
intrerupere a respiratiei, o contractie a "usculaturii abdo"nale pentru cresterea presiunii asupra
colonului si ast!el sunt %ehiculate cantitati i"portante de "aterii !ecale in rect, sunt e+citatii
receptorii din pereti rectali si se declanseaza re!le+ul de de!ecatie.
)ceasta declansare a re!le+ului de de!ecatie este de "ai putina intensitate decat derularea
naturala si o intrerupere succesi%a a derularii procesului de de!ecatie duce la constipatie.
9uschiul s!incterului anal e+tern este controlat %oit prin i"pulsuri de la ence!al la centrii
"edulari, iar aici prin !ibre e!erente ale ner%ilor este controlata rela+area "uschilor scheletici
s!incterului anal e+tern.
&bsorbtia la nivelul tubului digestiv
)bsorbtia este "ecanis"ul !iziologic prin care produsii de hidroliza ai ali"entelor i"preuna cu
H
0
', sarurile "inerale, %ita"inele si ocazional "edica"entele, tra%erseaza "ucoasa tubului
digesti% si a$ung in circulatia sang%ina de unde a$ung in di!erite tesuturi ale organis"ului unde se
realizeaza "etabolizarea lor.
-a ni%elul intestinului (duoden si $e$un) pe "ucoasa intestinala, se gasesc niste pliuri nu"ite
%al%ule coni%ente care "aresc supra!ata de absorbtie a intestinului subtire de cca / ori. *e aceste
%al%ule, dar si pe restul "ucoasei se gasesc %ilozitati intestinale, structuri digiti!or"e cu
lungi"ea de 1 "" care sunt acoperite de un singur strat de celule usor penetrabil pentru nutrienti
in procesul de absorbtie intestinala.
2n structura stratului de celule intra "ai "ulte tipuri de celule-enterocitele- nu"itesi celule cu
"e"brana in perie, pentru ca !iecare celula are spre lu"enul intestinului subtire niste "icro%ili
cu lungi"e de 1@ si dia"etru de 0.1@ la ni%elul carora se realizeaza absorbtia in cea "ai "are
parte.
- Celule "ucoase ce secreta "ucusul caracteristic sucului intestinal
- Celule endocrine ce secreta histohor"oni-secretin, seretonina
- Celule *aneth ce secreta unele enzi"e
- Celule nedi!erentiate !unctional, dar care au capacitatea de a %ira structural spre toate
celelalte tipuri de celule specializate cand acestea din ur"a si-au incheiat ciclul biologic.
)ceste %ilozitati intestinale au in structura lor un chili!er central (%as li"!atic) cu care sunt
drenati nutrientii absorbii de "ucoasa intestinala, o %enula si o artriola ce capilarizeaza in
interiorul %ilozitatilor. E+ista si !ibre "usculare netede sensibile la %ili&inina care deter"ina o
scurtare si o alungire a %ilozitatilor intestinale ceea ce !a%orizeaza o %ehiculare "ai rapida a
nutrientilor a ni%elul chili!erului central. 4utrientii a$ung ast!el in siste"ul li"!atic si de aici in
sange.
Aal%ulele co"%ente, %ilozitatile asigura o supra!ata de absorbtie pentru intestinul subtire de
0=0"
0
.
)bsorbtia la ni%elul "ucoasei intestinale se realizeaza prin transport acti% cu consu" de energie
sau prin transport pasi% in %irtutea gradientului de concentratie intre lu"enul intestinal si
interiorul celulelor enterocite. #e intalneste si !eno"enul de pinocitoza prin preluarea picaturilor
de grasi"e sau a polipeptidelor.
&bsorbtia '
(
) si a sarurilor minerale
1e obicei, apa si sarurile "inerale nu sunt absorbite separat, ci i"preuna sub !or"a de solutii,
ast!el incat solutiile !or"ate au %iteza di!erita de absorbtie la ni%elul "ucoasei intestinale.
)bsorbtia la ni%elul "ucoasei bucale si a eso!agului este nei"portante din punct de %edere
!iziologic, la ni%elul "ucoasei sto"acale este neinse"nata datorita supra!etei "ici a st"acului
(=0"l in conditii de repaus), dar se absoarbe apa,alcoolul,aspirina si unele saruri. -a ni%elul
intestinului, datorita supra!etei !oarte "ari, %iteza de absorbtie este !oarte "are. #olutiile care se
!or"eaza din apa sunt solutii
- ;sor asorbabile (cloruri, bro"uri, acetati)
- 9oderat absorbabile (azotati) .
- 3reu absorbabile (sul!ati si !os!ati)
- 4eabsorbabile (!loruri).
&bsorbtia Na
*
2onii de sodiu sunt absorbiti la ni%elul enterocitelor prin di!uzie, in %irtutea gradientului de
concentratie datorita !aptului ca la ni%elul lu"enului, concentratia 4a
5
este de 1?0"g:l, iar in
interiorul enterocitelor este de =0"g:l.
)ceasta concentratie "ica la ni%elul enterocitelor se datoreaza transportului acti% din
enterocite in spatiul interstitial si apoi in circulatie a ionilor de 4a
5
.
&bsorbtia l
+
2onii de clor sunt absorbiti la ni%elul duodenului si $e$unului in %irtutea !aptului ca la baza
enerocitelor se creeaza un pol electropoziti% datorat ioniloe de 4a
5
ce sunt transportati acti%
in a!ara enterocitelor, iar ionii de Cl
-
incarcati negati%, trec prin "e"brana in perie a
enteocitului in interior si de aici in spatiul enterocitelor si de aici in circulatia sang%ina.
(ransportul ionului de Cl
-
prin "e"rana interioara e realizeaza i la ni%elul ileonului si a
intestinului gros cand ionul de Cl
-
este reabsorbit din lu"enul intestinului gros in circulatia
sang%ina la schi"b cu ioni HC'
/
-
care sunt transportati in lu"enul ileonului si a intestinului.
&bsorbtia ')
+
,
2onii de sodiu transportati prin di!uziune interiorul enterocitelor realizeaza un schi"b cu ionii
de H
5
ce sunt secretati in lu"enul intestinal. )ici se co"bina cu ionul HC'
/
-
si se
desco"pune apoi in C'
0
si H
0
'. )pa ra"ane in chi", C'
0
a$unge in sange si apoi in
epiteliul respirator.
&bsorbtia a
(*
si !e
(*
#e !ace acti% prin inter"ediul substantei 1.0= dihidro+icolecalci!erol, iar ionii de .e
05
sunt
absorbti scti% sub !or"a de ioni !erosi.
2onul !eros intra in enterocit unde se co"bina cu apo!eritina dand !eritina care trece in sange.
)bsorbtia ionilor de 6, 9g, * se realizeaza prin inter"ediul transportului acti%.
)bsorbtia glucidelor la ni%elul "e"branei enterocitelor se realizeaza prin siste"ul
transportorilor trans"e"branari care au 0 locusuri, la unul se leaga ionul de 4a, iar la celalalt
"olecula de glucoza:galactoza si nu"ai in acest !el proteina-transportor poate sa treaca prin
"e"brana in perie a enterocitului si sa a$unga in citoplas"a acestuia. Energia de transport
pentru proteina transportor este asigurata de ionul de 4a in %irtutea gradientului de
concentratie.
.ructoza rae un "ecanis" di!erit, transportul trans"e"branar pri" "e"brana in perie se
!ace dupa !os!orilarea !ructozei ce se trans!or"a in !ructoza-B-!os!at,a$unge in citoplas"a
enterocielor si trece prin "e"brana in sange, dupa ce a su!erit in citoplas"a trans!or"area in
glucoza-B-!os!at , catalizata de H-* izo"eraza.
)bsorbtia proteinelor se realizeaza sub !or"a de a"inoacizi.
)"inoacizii rezultati in procesul de hidroliza sunt transportati tot prin siste"ul co-
transportor i"preuna cu ionii de 4a
5
care !urnizeaza energia de transport trans"e"branara.
Carrierul proteic special are 0 locusuri unul leaga ionii de 4a
5
, la celalat se leaga
a"inoacidul. 2n interiorul enterocitului este eliberat a"inoacidul care este transportat acti% in
spatiul e+traenterocitelor si de aici in tesuturi si sange.
Carrierii pentru a"inoacizi sunt specializati si sunt de "ai "ulte !eluri
- *entru a"inoacizi acizi
- *entru a"inoacizi bazici
- *entru a"inoacizi neutri
- *entru prolina si hidro+iprolina
Ei sunt responsabili de transportul trans"e"branar a produsilor de hidroliza ai proteinelor.
&bsorbtia lipidelor
*rodusii de hidroliza ai lipidelor sunt acizi grasi, "onoglicidelor si glicerolul.
)cizii grasi si "onoglucidele !or"eaza co"ple+e "iceliene cu sarurile biliare care tra%erseaza
"e"brana in peri a enterocitelor din "ucoasa intestinului subtire si a$ung in interiorul
enterocitului unde elibereaza acidul gras, !ie a duce "olecule de acid gras pana la "e"brana
asigurand sal%area ei in co"ponenta lipidica a "e"branei si sarurile "inerale re%in in circuit si
reiau acti%itatea de transport.
'data a$unse "oleculele de acid gras sau "onoglicerid in citoplas"a, a$ung in reticulul
endoplas"atic neted si din ele sunt resintetizate trigliceridele din acizi grasi si glicerol. )ceste
trigliceride sintetizate nu pot parasi reticulul endoplas"atic daca in prealabil nu se asociaza cu o
"olecula de C-lipo-proteina rezultand co"ple+ul C lipoproteic cu trigliceridul care a$unge in
spatiul e+traenterocitar si de aici in circulatia sang%ina.
)st!el, la ni%elul tubului digesti% se realizeaza absorbtia nutrientilor care a$ung in tesuturi unde
sunt supusi "etabolis"ului inter"ediar.