1.

Fundarea pe pamanturi sensibile la

umezire PSU . Pamanturile sensibile la
umezire PSU sunt pamanturi coezive
macroporice nesaturate, care la contactul cu
apa sufera modificari bruste si ireversibile ale
structurii interne, traduse prin tasari
suplimentare cu caracter de prabusire si
scaderi ale valorilor parametrilor geotehnici
de comportament mecanic (compresibilitate
si rezistenta la forfecare). Din categoria PSU
fac parte: - leossurile; -pamanturile
leossoide; -alte pamanturi preponderent
prafoase cu poroziate mare, neuniforma. in
literatura de specialitate acestea sunt
descrise astfel: 1. Dictionarul de
geografie-fizica : loessul este o roca
sedimentara detritica predominant prafoasa,
friabila, cu porozitate mare, neconsolidata
sau slab consolidata de culoare galbuie pana
la brun galbuie. 2.
Dictionarul de geologie : loessul este un
depozit aleuritic, slab consolidat, pulverulent,
cu aspect masiv, lipsit de stratificatie si cu
tendinta de desprindere dupa plane
verticale. Are o culoare galbuie sau galbui-
albicioasa, o porozitate ridicata cu spatii
libere tubulare, orientate preponderent pe
verticala. 3. Din mineralele si rocile
sedimentare : loessurile si rocile loessoide
sunt depozite mobile relativ omogene
reprezentand acumulari de material aleuritic.
In legatura cu originea loessurilor si a
pamanturilor loessoide, au fost emise mai
multe teorii, din care cele mai acceptabile
sunt urmatoarele: 1.Ipoteza eoliana loessul
s-a format prin depunerea prafului
transportat de vant in zome cu vegetatie, de
unde si spatiile tubulare cu orientare
verticala. 2.Ipoteza deluviala care considera
ca loessul a fost depus in vai largi prin
procesul de spalare si transport al
materialelor dezagregate de pe suprafata
versantilor. 3.Ipoteza privind producerea
starii de subindesire a loessurilor prin
formarea lor eoliana sau deluviala in
conditiile unui climat uscat. Aceasta ipoteze
este cea mai verosimila.

2. Raspandirea leossurilor in Romania:
PSU ocupa suprafete importante din patria
noastra, aproximativ 17% din teritoriu. Ele
sunt grupare in diferite zone ale Romaniei,
fiind considerate pamanturi regionale, se
intalnesc in Campia Romana, in Dobrogea, in
Podisul Modovei, in lungul raurilor siret, prut
si a afluentilor acestora, local in Banat si in
zona subcarpatica.Loessurile si pamanturile
loessoide constituie principalele roci de
acoperire pana la altitudinea de 400 de metri
in cea mai mare parte a Campiei Romane, cu
exceptia sesurilor aluvionare a zonelor de
divagare si a dunelor, in Dobrogea centrala si
de sud, precum si in Podisul Moldovei, cu
exceptia luncilor si a unei portiuni din podisul
Barladului.Pe suprafete restranse aceste
formatiuni se intalnesc in Banat si Crisana si
in nordul Dobrogei, foarte rar in podisul
Transilvaniei. Grosimile reprezentative ale
depozitelor de loess din Romania Malul
drept al Dunarii, Ostrov -> aval, Cernavoda,
Tulcea, malul stang al bratului Borcea 3060
m; Tecuci Nicoresti 50 m; Valea Ialomitei
Marculesti, Tandarei, Turnu Magurele 30 m;
Braila, Galati 1035 m; Fetesti 2535 m;
Constanta 610 m; Giurgiu 610 m; Campia
Covurlui 7 m; Orasul Tecuci 78 m.






3. Parametrii geotehnici in cazul PSU : 1.
Compozitie granulometrica: Leossuri
(d=0.01->01 mm) Nisipoase <40 ; -prafoase
< 30; argiloase >40. Pamanturi leossoide
nisipuri argiloase < 30; -prafuri nisipoase <
30; prafuri argiloase <50; argile prafoase>50.
2.Densitatea Datorita porozitatii mari,
densitatea sau greutatea volumica in stare
naturala a PSU are valori mai mici comparativ
cu alte pamanturi, fiind cuprinsa intre 1.2 si
1.8 grame pe cm^3 sau daca ne referim
la greutatea volumica valorile sunt 1218
KN/m^3.
3. Plasticitatea: ip indicele de plasticitate.
Ip=1-7% -> leossuri nisipoase; ip=7-17% ->
leossuri prafoase; ip > 17% -> leossuri
argiloase.
4.Permeabilitatea Coeficientul de
permeabilitate K se va determina in laborator
pe probe netulburate si/sau pe probe
compacte.
5.Compresibilitatea In acest caz parametri
obtinuti prin incercari de laborator sunt:
-Modul de deformatie edometrica pentru
diferite trepte de incarcare i-j, pe probe in
stare naturala si inundata
-Indicii tasarilor specifice suplimentare la
umezire pe diferite trepte de incarcare din
incarcari edometrice duble; acest indice de
tasare se noteaza cu im
-Indicele tasarii specifice la umezire pentru
treapta e 300 Kpa, indice care se noateaza cu
im300,
-Parametri obtinuti prin incercari pe teren cu
placa pana la o presiune de cel putin 300 Kpa
sunt - modelul de deformatie liniara E in
conditii naturale si inundate -tasarea pe
teren natural -tasarea pe teren inundat
6. Rezistenta structurala: Este un parametru
PSU care reprezinta presiunea minima
pentru care se produce fenomenul de tasare
sensibil la umezire.
7. Resistenta la forfecare Parametrii
acesteia sunt: -unghiul de frecare interna
si coeziunea c; acesti parametri sunt
determinati prin incercari de laborator pe
probe in stare naturala si inundata: pot fi
efectuate incercari de forfecare directa si
incercari de compresiune triaxiala.
8. Parametrii dinamici: -modul de deformatii
transversale; -modul dinamic de deformatii
longitudinale ; -fractiunea din amortizarea
critica; -coeficientul lui poisso.
9. Lichefierea: Se manifesta in cazul
conditiilor PSU. Are gradul de saturatie
Sr>0,8. Aceasta poate sa apara ca urmare a
pierderii temporare partiale sau totale a
rezistentei la forfecare a pamantului sub
influenta solicitarilor dinamice.















4. Elemente pentru identificarea si
caracterizarea PSU: Pentru identificarea si
caracterizarea PSU, investigarea terenului de
fundare se va efectua tinand cont de
prescriptiile tehnice in viguare si de
urmatoarele recomandari:
a) Lucrari de prospectare si prelevare de
probe - Forajele geotehnice se vor executa
numai in uscat
-Probele de pamant se vor recolta cel putin
din metru in metro; este indicat ca probele
care vor servi incercarilor de compresiune in
edometru sa fie recoltate de preferinta sub
forma de monoliti din sapaturi deschise,
puturi sau foraje cu diametrul de peste 1m.
-In cazul probelor recoltate in stuturi se vor
folosi dispositive care sa asigure prelevarea
netulburata a probelor; se vor folosi cu
precadere stuturi cu pereti subtiri, introduce
in teren prin presare
-Se vor stabilii in mod obligatoriu natura si
caracteristicile formatiunii de la baza
depozitelor sensibile la umezire precum si
natura, extinderea si caracteristicile
eventualelor intercalatii, din cuprinsul
acestui deposit
b)incercarile pe teren -
incercarile de compresiune cu placa
efectuate comform 8940/3-90; aceste
incercari se vor executa atat in conditii de
umiditate naturala cat si ori de cate ori este
posibil in conditii de inundare; incarcarea se
va face pana la o presiune de cel putin 300
KPa in trepte de 25 pana la 50 KPa; suprafata
minima de incarcare a placii este de un
metro patrat; la inundarea terenului de sub
placa se va asigura mentinerea constanta a
adancimii apei in groapa de incercare in jurul
valorii 10 pana la 15 cm; pe fundul gropii de
incercare se va asterne un strat de pietris
margaritar cu grosimea cuprinsa intre 3 si 5
cm; inundarea va incepe cu cel putin 15 zile
inaintea incercarii si se va mentine pe toata
durata acesteia
-incinta experimentala de inundare pentru
determinarea tasarii efective sub greutatea
proprie a terenului Img va avea dimensiunile
in plan cel putin egale cu grosimea
depozitului PSU dar nu mai mici de 20x20m;
inundarea sub un strat de apa de 0.3 la 0.5 m
grosime va fi mentinuta neintrerupt pana la
amortizarea tasarilor; se vor urmarii tasarile
de suprafata in interiorul si exteriorul incintei
experimentale cu ajutorul reperilor sau
bornelor topografice; se urmaresc
deasemenea tasarile diverselor orizonturi de
adancime cu ajutorul reperilor mecanici
electroinductivi, radioactivi etc, precum si
avansarea frontului de umezire in adancime
prin doze de umiditate, radiometrie etc;
amortizarea tasarilor se considera atunci
cand ritmul acestora la suprafata pentru
reperii din incinta, nu depaseste 1 cm pe
saptamana, timp de cel putin 2 saptamani;
incercarea poate fi considerata terminata
daca timp de o luna nu se inregistreaza tasari
-alte incercari speciale, incercari pe fundatii
la scara redusa si incercari cu lada(10x10-
mp);










5. Parametrii geotehnici specifici PSU care
se pot optine prin incercari de teren:
1.Rezistenta strcuturala sigma 0 care
corespunde: -presiunea la limita de
proportionalitatea pe graficul presiune-
tasare in cazul incercarilor de proba cu placa
efectuate in conditii de inundare.
presiuni din greutatea proprie a PSU la
adancimi de la care incep sa se produca
tasarea;
-tasarea terenului natural din incercarea cu
placa
-tasarea terenului inundat din incercarea cu
palca
-modulul de deformatie liniara E din
incercarea cu placa se determina cu ajutorul
presiunii limita
6. Fundarea constructilor pe teren naturl
PSU fara masuri de imbunatatire:
Pentru constructii fundate pe teren natural
PSU fara masuri de imbunatatire, se vor avea
in vedere urmatoarele: -Dimensiunea minima
a fundatiei sa nu fie mai mica de 60 cm
-Adancimea de fundare pentru fundatiile
exterioare nu va fi mai mica de 1.5 m
-Pentru fundatiile interioare, adancimea
minima de fundare va fi de 1m
-Talpile fundatiilor vor fi coborate fara de
pardoseala subsolului cu 80 cm
- Fundarea trebuie sa se faca in mod
obligatoriu sub zona cu frecvente gauri de
rozatoare si trebuie sa depaseasca stratul
vegetal cu luarea in considerare a adancimii
de inghet
-Prin compactare, la un grad de compactare
PROCTOR de minim 95% presiunile
conventionale ale PSU cresc cu 15-20%
























7. proiectarea geotehnica in cazul PSU
Proiectarea geotehnica in cazul PSU Aspecte
generale Conform SREN1997-1/2004,
proiectarea geotehnica se poate realiza prin
calcul pe baza de masuri prescriptive, pe
baza rezultatelor unor incercari de proba si
prin metoda observationala. Proiectarea
geotehnica prin calcul utilizeaza in cazul
modelelor de calcul, parametrii geotehnici in
functie de starile limita. Valorile
caracteristice ale parametrilor geotehnici
bazate pe rezultate din incercari pe teren si
laborator, se stabilesc prin calcul statistic
conform NP122/2010. La stabilirea acestor
valori trebuie tinut cont de influenta asupra
starii limita. Valorile de calcul se stabilesc pe
baza valorilor caracteristice prin utilizarea
coeficientilor partiali. In cazul identificarii
unui pamant ca PSU, starea limita care
guverneaza intotdeauna proiectarea lucrarii,
este cea care apare in teren si este cauzata
de saturarea acestuia prin umezire. (starea
GEO) . Starea limita GEO este definite de
cedarea sau deformatia excesiva a
terenulului in care rezistenta pamanturilor
sau rocilor contribuie in mod semnificativ la
asigrarea rezistentei. Proiectarea geotehnica
pe baza de masuri prescriptive precum si cea
bazata pe metoda observationala utilizeaza
paramatrii geotehnici numai pentru
identificarea si clasificarea stratelor de
pamant din terenul de fundare. Situatii de
proiectare In cazut identificarii unui pamant
ca PSU starea limita care guverneaza
intotdeauna proiectarea lucrarii este cea care
apare in teren si este cauzata de saturarea
prin umezire a acestuia. O atentie deosebita
trebuie sa se acorde la estimarea zonei de
teren care determina in principal
comportarea structurii geotehnice. Astfel pot
aparea urmatoarele situatii de proiectare:
1.Fundare pe terenul alcatuit din PSU fara sa
se prevada masuri speciale pentru
desensibilizarea sa; in acest caz starile limita
apar simultan in teren si structura cu
diferentieri in functie de gradul de rigiditate
al structurii; se va lua in considerare ipoteza
cea mai defavorabila si anume cea a umezirii
intregului pachet PSU; trebuie sa se ia in
considerare si cedarea prin poansonare a
PSU; se va examina oportunitatea prevederii
de masuri constructive in vedere adaptarii
structurii pentru preluarea deformatiilor
procnozate ale terenului de fundare. Daca
un teren cunoscut ca fiind PSU a fost in timp
inundat pe toata grosimea stratului sensibil,
acesta nu mai intra in categoria PSU si
proiectarea geotehnica se va realiza conform
caracteristicilor sale geotehnice rezultate din
investigarea geotehnica.














8. Stabilirea valorilor caracteristice ale
pamanturilor geotehnice: Parametrii
geotehnici care pot fi utilizati in proiectarea
geotehnica prin calcul pentru terenul PSU
sunt : porozitatea n, umiditatea w, gradul
de saturatie Sn, greutatile volumice , S,
sat, coeficientul de permeabilitate k,
rezistenta structural 0, moduli de
deformatie E (in stare naturala si
deformata), tasarile suplimentare la umezire
Ie, parametric rezistentei la forfecare c,
(in stare naturala si inundata). In alegerea
valorilor caracteristice ale acestor
parametric, se va face o estimare prudenta
cu luarea in considerare a prevederilor SREN
1997/1-2004. In cazul terenurilor alcatuite
din PSU, este obligatoriu ca valorile
caracteristice sa se bazeze pe incercari de
laborator si cand este posibil pe incercari in
situu. In cazul in care terenul PSU se propune
a fi desensibilizat, in proiectare se vor lua in
considerare noii parametri ai PSU, parametri
obtinuti prin incercari dupa desensibilizare.
9. Solutii de fundare pe terenuri alcatuite
din PSU : La amplasarea constructiilor pe
terenuri PSU se va tine seama de
caracteristicile terenului si se va decide
Solutia de fundare in functie de tipul
structurii, de nivelul de risc acceptat si de
costuri. Din punct de vedere al modului de
fundare, pe terenuri constituite din PSU, se
pot analiza urmatoarele solutii: 1.Fundarea
directa, care poate fi pe teren in stare
naturala cu estimarea tasarilor totale
incluzand tasarile suplimentare la umezire si
compararea acestora cu tasarile admisibile
pentru structura; pe terenuri la care s-a
eliminate sensibilitatea la umezire pe toata
zona din teren care determina in principal
comportarea constructiei; pe terenuri la care
se elimina sensibilitatea la umezire si
totodata se iau masuri pentru micsorarea
sensibilitatii constructiilor la deformatiile
terenului. 2.Fundarea indirecta, se realizeaza
prin sisteme de fundare care sa depaseasca
stratul PSU si sa patrunda intr-un strat
insensibil la umezire aflat in adancime

10. Calculul terenului de fundare. Evaluarea
zonelor de deformare: Cunoscandu-se
rezistenta structurala sigma 0, se pot defini
zonele din teren in cuprinsul carora se
produc deformatii, ca urmare a prabusirii
strcuturale prin umezire, numite zone
deformabile. Astfel zona deformabila
superioara se extinde pana la adancimea la
care efortul unitar vertical sigma datorat atat
incarcarilor date de fundatie sigma z cat si de
greutata proprie a pamantului sigma gz este
mai mare cel putin egal cu sigma 0. Pe de alta
parte, in cazul unei anumite grosimi a PSU se
pot produce tasari suplimtare si intr-o zona
aflata la baza stratului. In cuprinsul acestei
zone, sarcina geologica sigma gz este
suficient de mare astfel incat efortul total
sigm sa fie mai mare ca sigma 0. Intre cele 2
zone deformabile se poate interpune o zona
inerta, denumita astfel intrucat in acea zona
efortul unitar vertical total sigma < sigma 0 si
drept urmare nu se produc tasari
suplimentre prin umezire. In functie de
latimea fundatiei, marime presiunii nete,
grosimea stratului sensibil la umezire si de
valoarea rezistentei structurale sigma 0 pot
aparea si alte situatii.






11. Fundarea pe pamanturi foarte
compresibile Datorita compresiunii ridicate,
aceste pamanturi, namoluri, nisipuri afanate
sau cu indesare mijlocie, sufera tasari
importante sub incarcarile transmise de
fundatii. Aceste tasari suntde obicei
incompatibile cu integritatea si xploatare
normala a constructiei. De acee se recurge in
majoritea cazurilor la consolidarea
pamanturilor respective sau la realizarea
intre fundatii terenul natural a unui strat mai
compact si mai rigid care poarta numele de
perna de fundare.
12. Fundarea pe perne din material granular
sau din pamant. Solutia de fundare pe perne
din material granular a fost propusa la
sfarsitul secolului 19. Pernele pot fi realizate
din materiale granulare. Solutia de fundare
cu perne este mai avantajoasa din punct de
vedere tehnico-economic decat fundarea
directa de adancime sau fundare indirecta
adica piloti, coloane in urmatoarele cazuri: -
existenta unor umpluturi cu grosime mare; -
in zonele depresionare cu nivelul apei
subterane aproape de nivelul terenului; -
existenta la suprafat terenului natural a unor
aluviuni cu capacitate portanta redusa; -
existenta apelor subterane agresive fata de
fundatii. Tehnologia de realizare: A. Prin
compactare in straturi succesive cu utilaje
terasiere. Pentru pernele de balast sau
piatra sparta se folosesc cilindrii vibratori cu
rulouri netede sau cilindri compactori pe
pneuri, autogredere si buldozere. Pentru
pernele de pamant se folosesc gredere,
autogredere, buldozere, clindrii compactori
netezi cu tambur neted sau cu tambur picior
de oaie. Compactarea acestor perne se face
in straturi succesive cu grosimea de 20-25cm
la umiditate optima de compactare. Principii
de calcul: Dimensionarea pernelor cuprinde
rezolvarea urmatoarelor probleme.: 1.
Capacitate portanta a pernei sa asigure
preluarea incarcarilor transmise de fundatii.
2. Presiunea transmisa de perna la paza sa
nu depaseasca capacitatea portanta a
terenului la adancimea respectiva. 3. Tasarea
pernei + tasarea terenului de sub perna sa nu
depaseasca tasarea admisibila a constructiei
4. Dimensiunea in plan a pernei sa nu
permita refulul terenului ramas
neconsolidat. La predimensionarea pernei se
admite ca repartizarea presiunii se face
lateral, cu o panta de 2:1. Pentru
dimensionarea pernelor se mai poate folosi
si o serie de grafice in care se tine seama de
raportul dintre presiunea efectiva si
presiunea totala. Avantajele folosirii
pernelor de fundare: economie evidenta, in
special cand se evita epuismentele si
agresiunea asupra betonului din fundatie.
Dezevantaje: necesitatea aprovizionarii cu
cantitati mari de balast, piatra sparta,
pamant; lipsa utilajelor terasiere; necesitatea
consumarii unei mari energie de compactare;
necesitatea controlului atent al executiei
pernelor











13. Consolidarea terenului de fundare cu
coloane din material granular si nuclee din
beton simplu Coloanele de balast sunt
elemente verticale, cilindrice, lcatite din
material grosier granular care se introduc in
teren ducand la rigiditatea si grabirea
consolidariea terenurlor cu capacitate
portanta redusa. Rolul lor este de a creste
modulul de deformare liniara a terenului de
fundare prin introducerea unor elemente
mai rigide in masa de material cu consistenta
scazuta, iar in cazul nisipurilor afanate si prin
indesarea acestora. Modul de lucru si de
comportare al coloanelor de balast. In
functie de natura terenului in care sunt
introduse si de marimea incarcarilor
preluate, coloanele din materiale granulare
au in general 2 moduri de cedare: -cedarea
prin poansonare; -cedarea prin umflarea
laterala. In practica se disting 2 situatii : 1.
Cand terenul imbunatatit are grosimea mare,
lungimea efectiva a coloanei se alege ca fiind
egala cu 2*Dcr, riscul fiind legat de cedarea
prin umflare laterala. 2. Cand terenul
imbunatatit are grosimea liitata H si H<Dcr,
atunci riscul cedarii este legat de cedarea
prin poansonare cat si cedarea prin umflare
in cuprinsul stratului slab. Schema de
proiectare: 1. Alegerea utilajului,
predimensionarea, realizarea unei coloane
de proba; 2. Efectuarea incarcarior in teren
pentru obtinerea diagramelor; 3. Alegerea
unuiraport Ac/A=alpha; 4. Determinarea
tasarii si a eforturilor; 5. Verificarea la SLCP;
6. Stabilirea lungimi D definitive a coloanelor.

14. Imbunatatirea terenului de fundare cu
nuclee din beton simplu Aceasta metoda se
foloseste in cazul terenurilor foarte
compresibile, alcatuite din leoss inmuiat,
depuneri maloase recente, argile moi. In
unele cazuri, aceste nuclee de beton simplu
sunt asociate cu coloane din material
granular. Definitie: nucleul este un element
rigid de imbunatatire si indesare a terenului
de forma unui cilindru vertical, alcatuit din
beton simplu de marca joasa uneori realizat
cu ciment si adaos de cenusa de
termocentrala. Nucleele de beton simplu pot
fi realizate cu un utilaj percutant de indesare
de tip Frenchi sau instalatie de hidropresare
de tip AVP1, Keller si trebuie sa patrunda cu
baza intr-o formatiune mai putin
compresibila decat cea in care se afla. Sub
incarcarea transmisa de fundatie are loc o
redistribuire a eforturilor intre pamantul
foarte compresibil si nucleele mai rigide,
avand ca rezultat ridicarea compresibilitaii
globale. Deasupra nucleului trebuie sa se
prevada un strat de nisip sau alt material
granular permeabil de aproximativ 50cm
grosime pentru usurarea si accelerarea
drenarii apei, precum si pentru uniformizarea
distributiei incarcairlor de la fudnatiei la
terenul imbunatatit. Aplicare: 1 combinat de
celuloza si hartie braila -> acest istem a fost
folosit la unele cladiri din cadrul extinderii
combinatului, ele au fost introduse intr-un
teren alcatuit din leoss inmuiat cu grosimea
de 6-8m, asezat pe un nisip fin. S-au introdus
nuclee de beton simplu in alternanta cu
coloane de balast, iar ca rezultat s-a remarcat
faptul ca tasarile s-au redus cu 70-75% fata
de terenul netratat. Verificarea eficientei
acestui sistem s-a facut prin incercari cu
placa cu suprafata de 2x2m2, placa care a
transmis terenului o presiune de 300kpa. 2.
Procedeul de uclee cu sau fara coloane de
palast a mai fost folosit si la fundarea unor
decantoare. 3. La parcurile eoliene din
dobrogea.