Psihologia Sanatatii

TEMA 3
CHESTIONAR DE EVALUARE A SOMNULUI

Chestionarul cuprinde 15 itemi. Fiecare se va cota cu un raspuns de la 1 la 5, conform
urmtorului interval de rspuns:
1- foarte rar
2- rar
3- cateodat
4- deseori
5- ntotdeauna
Chestionarul evaluea starea somnului din ultima lun i efectele deechili!relor asupra
activitatii ilnice, dar i asupra altor aspecte precum: nivel de concentrare, tonul ener"etic,
dispoitie afectiv, memorie, procese deciionale.
1. # treesc cu dureri de cap i $sau tensiune la nivelul umerilor, pieptului, picioarelor.
2. # treesc din somn !rusc i cu un sentiment de fric , an%ietate, tensiune sau in"ri&orare.
3. # treesc usor i ma simt odihnit$ , rela%at$ i pre"atit$ pentru o i de activitate.
4. 'n timpul nop ii dorm lini tit$ i nu am vise a"itate.
5. (vit momentul culcarii pentru c tiu c nu ma voi odihni cum tre!uie.
). # concentre cu u urint atunci cand am multe sarcini de ndeplinit.
*. Capacitatea mea de a memora are de suferit din caua tiparului meu de somn.
+. ,dorm uor, indiferent de condiiile din &urul meu.
-. .n ciuda dificultatilor mele de somn, nu cred ca repreint o pro!lem ma&or.
1/. # "andesc cu "roa la momentul de culcare
11. 'n ora dinaintea culcarii am un ritual care s m pre"ateasc de somn.
12. 0!i nuiesc s adorm uit1ndu-m la televior
13. C1nd nu reu esc s adorm am tendin a s m n"ri&ore cu privire la multe aspecte care
privesc trecutul sau viitorul.
14. #i-a dori s pot m!unt tii calitatea somnului meu.
15. 2omnul meu este puternic influen at de pro!lemele care intervin n activitatea mea
ilnic.
STRATEGIE TERAPEUTIC :
'n situa ia n care terapeutul lucrea cu o persoan cu o tul!urare a somnului, este
important s se sta!ileasc severitatea acesteia. Frecven a insomniilor sau alterarea "eneral
a strii de somn, mpreun cu efectele colaterale sunt evaluate la nceputul interven iei.
#onitoriarea re"ulat a orelor de somn, a ritualurilor respectate sau nu naintea
momentul de culcare, starea fiic i emo ional ilnic sunt repere esen iale n interven ia
terapeutic. ,cestea pot fi "rupate su! forma unui &urnal al somnului 3n ,ne%a 1 am ata at
un astfel de e%emplu4 pe care clientul l va completa ilnic i se vor discut n cadrul terapiei
aspecte punctuale referitoare la calitatea somnului, repeti ii sau asocieri disfunc ionale
ntre inute de client, numrul orelor dormite, starea psihic i fiic la adormire i treire.
5e asemenea, se va evalua i spa iul personal al clientului- dac acesta e%ist i dac
este unul permanent, tranitoriu etc. 'n caul n care clientul nu are un astfel de spa iu, se
lucrea asupra asumrii i construirii, sim!olice, dar i concrete, a unui loc care s permit
o odihn echili!rat.
(ste importan sta!ilirea tipului de insomnie cu care clientul se confrunt: psiho-
emtionala sau fiic, put1nd fi vor!a de un deechili!ru neurolo"ic sau endocrinolo"ic. 'n
urma e%cluderii oricrei caue de tip fiiolo"ic, se sta!ilesc paramentrii ce in de latura
emo ional, precum: de!utul afec iunii, conte%tul n care a de!utat, strate"iile de copin" pe
care clientul le-a antrenat spontan sau voluntar p1n n preent, evolu ia tul!urrii, alte
afec iuni asociate.
2e va evalua conte%tul socio-familial al clientului i nivel de an%ietate care l
caracteriea, in1nd cont de faptul c ma&oritatea cercetrilor au relevant o corela ie
semnificativ ntre an%ietate i insomnie.
6erapeutul poate evalua insomnia cu unul dintre urmtoarele instrumente standardiate:
.nsomnia 2everit7 .nde%, 2leep 8ualit7 8uestionnaire, 59,2, dar poate include i fi e de
monitoriate cu ntre!ri deschise, adaptate clientului.
,!ordarea poate fi una de tip co"nitiv-comportamental care s se a%ee pe modificarea
laturilor comportamentale ce ntre in tul!urarea, pe modelarea "1ndurilor, dar i pe scderea
nivelului de an%ietate prin tehnici de rela%are ce pot fi lucrate n ca!inet, dar i individual, de
client.
Chestionar pentru evaluarea problemelor de somn
1. : ru"m s descrie i pro!lema de somn intr-un mod cat mai specific.
35e e%emplu, ;<artenerul meu de pat nu poate dormi din caua sforitului meu;, ;=neori adorm
neinten ionat;> ;<artenerul meu de pat spune c m-am oprit din respirat n somn, i este
n"ri&orat;> ;,m pro!leme de a mer"e la culcare noaptea;> ;2unt somnoros in cea mai mare parte
a timpului;> ;# treesc de prea multe ori pe timp de noapte;> ;?ecent, somnul meu nu mai este
la fel cum era pe vremuri;> ;5e multe ori m treesc cu arsuri la stomac sau simtind ca ma sufoc
;> etc4
2. Cand au inceput pro!lemele de somn@
3. 5e o!icei, la ce ore inchii luminile pentru a mer"e la culcare@
4. 5e o!icei, la ce ore te treesti@
5. C1t timp dureaa, de o!icei, sa adormi in fiecare noapte dup ce luminile sunt stinse@
). .n mod o!isnuit, de cate ori te treesti pe timpul noptii@
*. C1te minute stai trea, de o!icei, n timpul acestor treiri@
+. 2crieti cateva motive pentru care te treesti, de o!icei, in timpul noptii.
-. Cand te treesti dimineata te simti odihnit@ 5aca A=, descrie cum te simti:
a4 5,
!4 A=
1/. :a simtiti mai adormit pe timpul ilei, mai mult decat ar tre!ui sa fie@ 5aca 5,, la ce varsta
ati inceput sa e%perimentati somnolenta e%cesiva@
a4 5,
!4 A=
11. ,i uneri momente in care adormi atunci cand nu intentionei sa faci acest lucru@ 5a 5a scrie
cateva e%emple despre ceea ce faceai in timp ce ai adormit neintentionat:
a4 5,
!4 A=
12. ,i uneori vise cu tine, aflandu-te pe punctul de a adormi@
a4 5,
!4 A=
13. ,tunci cand esti pe punctul de a adormi ti se intampla vreodata sa vei tot felul de ima"ini@
a4 5,
!4 A=
14. ,i e%perimentat vreodata diverse sla!iciuni asociate cu stari emotionale 3de e%emplu ras,
furie, frica4 ce te-au adus in dificultatea de ati mentine controlul asupra capului, !ratelor sau
mainilor@ 5a 5a, descrie situatiile cu aceste episoade de !rusca sla!iciune:
a4 5,
!4 A=
15. ,ti e%perimentat vreodata o situatie in care erat trea pe deplin, dar ati constatat ca va este
imposi!il sa va deplasati pentru un minut sau mai mult@ 5aca 5a, cat de des vi se intampla acest
lucru@
a4 5,
!4 A=
1). :-ati simtit vreodata paraliat, ca si cum ati fi adormit@ 5aca 5a, cat de des vi se intampla
acest lucru@
a4 5,
!4 A=
1*. :a treiti vreodata cu dureri de cap, care par sa se estompee dupa cateva minute sau o ora@
5aca da, cat de des apar acestea@
a4 5,
!4 A=
1+. 2e intampla sa transpiri in somn, chiar si atunci cand camera este rece@
a4 5,
!4 A=
1-. :a confruntati vreodata cu o senatie puternica de disconfort in picioare cand va rela%ati sau
cand incercati sa adormiti@ 5aca 5, descrie aceasta senatie 3crampe, o senatie ce necesita
miscare4
a4 5,
!4 A=
2/. 6i s-a spus ca ai lov sau misca picioarele in mod repetat in timpul somnului@ 5aca 5,, cat
de des faci asta@ 3in fiecare noapte, o data pe saptamana4
a4 5,
!4 A=
21. :a treiti cu indi"estie sau arsuri la stomac@ 5aca 5, cat de des se intampla acest lucru@
a4 5,
!4 A=
22. 2e intampla sa va treiti cu senatie de voma sau acru in "ura@ 5aca 5, cat de des se
intampla acest lucru@
a4 5,
!4 A=
23. Buati antiacide sau alte medicamente pentru arsuri la stomac, indi"estie sau alte dureri care
va deran&eaa somnul@
a4 5,
!4 A=
24. :-ati treit vreodata din pat fara sa aveti amintiri clare in le"atura cu evenimentele
anterioare@ 5aca 5, descrie evenimentul:
a4 5,
!4 A=
25. ,ctionei fiic in visele tale din timpul somnului@
a4 5,
!4 A=
2). ,ti deteriorat vreodata !unurile din casa sau ati ranit partenerul de pat sau alte persoane in
timpul somnului@ 5aca 5, va ru"am sa descrieti aceste evenimente specifice si cat de des au ele
loc.
a4 5,
!4 A=
2*. ,veti in preent convulsii 3epilepsie4 sau ati fost tratat pentru crie convulsive in trecut@
a4 5,
!4 A=
2+. ,ti adormit vreodata in timp ce conduceati automo!ilul sau ati avut vreun accident de
automo!il le"at de somnolenta@
a4 5,
!4 A=
2-. Bucrei in tura de noapte sau in ture alternative i-noapte@
a4 5,
!4 A=
3/. ,i facut vreodata schim! de ture la locul de munca@
a4 5,
!4 A=
26=5.= 5( 20#A
,i de multe ori pro!leme in a adormi@
a4 5,
!4 A=
6reirea frecventa in ptimpul noptii este o pro!lema pentru tine@
a4 5,
!4 A=
5aca ati raspuns cu 5, la oricare dintre aceste intre!ari, va ru"am sa completati urmatorul
sonda&:
Nu sunt de acord = !
Uneori acord = " !
Par ial de acord = # !
Sunt de acord $ntotdeauna = % !
1. ,m nevoie de + ore de somn pentru a ma simti odihnit si functiona!il intimpul ilei>
2. C1nd nu primesc suma corect de somn pe o anumit noapte, am nevoie sa atipesc a doua i
sau sa dorm mai mult urmatoarea noapte>
3. <entru ca im!atranesc am nevoie de mai putin somn>
4. <etrecand mai mult timp in pat, de o!icei, dorm mai mult si ma simt mai !ine urmatoarea i>
5. Cand am pro!leme in a adormi sau de a ma intoarce inapoi la somn dupa treirea pe timp de
noapte, ar tre!ui sa raman in pat si sa incerc mai mult>
). 2unt in"ri&orat de faptul ca as putea pierde controlul asupra !ilitatilor mele de a dormi>
*. <entru ca im!atranesc ar tre!ui sa mer" la culcare seara mai devreme>
+. 5upa o noapte de somn sarac, stiu ca va interfera cu activitatile mele de a doua i>
-. <entru a fi in alerta si a functiona !ine in timpul ilei, cred ca ar fi mai !ine daca as lua o
pastila de dormit, decat sa am o noapte cu un somn sarac>
1/. Cand m-am simtit irita!il, depresiv si an%ios pe timpul ilei se datoreaa in pare parte
faptului ca nu am dormit !ine noaptea de dinainte>
11. .nsomnia este, de fapt, reultatul de im!atranire si nu prea se mai pot face multe in aceasta
privinta>
12. =neori am teama ca o sa mor in timpul somnului>
13. Cand am un somn de noapte !un stiu ca va tre!ui sa platesc pentru el noaptea urmatoare>
14. 5evin coplesit de "andurile mele pe timp de noapte si, de multe ori, simt ca nu am nici un
control asupra acestora>
15. =n pahar de alcool inainte de culcare este o solutie !una pentru pro!lemele de somn>
1). Fara un somn de noapte !un cu "reu pot functiona !ine a doua i>
1*. Cand dorm prost o noapte stiu ca va pertur!a pro"ramul meu de somn pentru toata
saptamana>
1+. 5e multe ori ma simt desnada&duit si depresiv si deloc interesat in a face lucruri noi>
1-. 5e multe ori sunt nervos, nelinistit, pe mat"ine si cu multe "ri&i pentru lucruri diferite.
Nu sunt de acord =
Uneori acord = "
Par ial de acord = #
Sunt de acord $ntotdeauna = %
1., 5e o!icei, las televiorul deschis pana cand adorm.
2. (u de o!icei, las lumina aprins pana cand adorm.
3. (u de o!icei, stau trea pana noaptea tariu si dorm pana tariu la sfarsit de saptamana.
4. 0!isnuiesc sa-mi fac e%ercitiile seara tariu.
5. 5e o!icei ma ocup de anumite afaceri cu caracter personal din pat: mananc, plata facturilor,
temele pentru acasa, conversatii cu prietenii.
). (u !eau !auturi cofeiniate seara.
*. Fume seara tariu.
+. 5ormitorul meu este intotdeauna prea cald pe timp de noapte.
-. 5ormitorul meu este intotdeauna prea "omotos pe timp de noapte.
1/. 2alteaua mea este incomforta!ila.
11. 5e o!icei, am dureri severe pe timp de noapte care ma impiedica sa dorm.
12. .n mod o!isnuit dorm si pe timpul ilei.
13. 6ul!urarile de somn ale partenerului meu imi pertur!a somnul.
14. 5e o!icei, planific evenimentele de a doua i in timp ce sunt intins in pat.
15. .au, de o!icei, medicamente care nu imi sunt prescrise de medic pentru a ma &uta sa dorm.
1). 5e o!icei, iau medicamente prescrise de medic pentru a ma a&uta sa dorm.
1*. 0!isnuiesc sa adorm cu usurinta in camera de i, dar nu in patul meu.
1+. .ncerc in mod activ sa ma rela%e inainte de culcare 3meditatie, !aie4
1-. #a simt in si"uranta in dormitorul meu.
2/. Copiii o!isnuiesc sa vina frecvent in dormitopr in timp ce dorm.
21. 2unt frecvent deran&at de animalul de companie din dormitorul meu.
C1t de pro!a!il este s a ipesti sau adormi n urmtoarele situa ii, n contrast cu a te sim i doar
o!osit@ ,ceasta se refer la modul tau o!isnuit de vitata din ultima vreme. Chiar daca nu ati facut
aceste lucruri recent, incearca sa-ti dai seama cum te-ar fi afectat. Folosi i urmtoarea scal
pentru a ale"e numrul cel mai adecvat pentru fiecare situa ie.
/ C nu atipesc niciodata
1 C sla!e sanse sa atipesc
2 C moderate$destule sanse sa atipesc
3 C ridicate sanse sa atipesc
SITUATII
2tand si citind / 1 2 3
=itandu-ma la televior / 1 2 3
2tand inactiv intr-un loc pu!lic 3de e%emplu la teatru sau la o intalnire4 / 1 2 3
.n calitate de pasa"er al unui automo!il, timp de o ora, fara paua / 1 2 3
2tand si vor!ind cu cineva / 1 2 3
2tand in liniste dupa un pran fara alcool / 1 2 3
.n masina, in timp ce s-a oprit pentru cateva minute in trafic. / 1 2 3
TE&A %
1. Bista de dureri pentru care putem folosi transa hipnotica
- 1.1 5urere articulara 3o puteti plasa la "lena, "enunchi, sold, cot,incheietura mainii...
- 1.2 5urere in urma unei rani: taietura, lovitura, caatura
- 1.3 5urere de cap
- 1.4 5urere de dinti
- 1.5 5urere de spate
- 1.) 5ureri de crestere 3schelet, sani4
- 1.* 5ureri ale altui or"an 3stare de !oala4
- 1.+ 5ureri reumatice localiate sau "eneraliate
- 1.- 5ureri de tip arsura
.nductie prin rela%are "enerala :
,sa cum stai acum aseat, intinde-te... mai intai mainile, foarte !ine, acum "atul si capul se
rela%aea si picioarele, foarte !ine. ,le"e poitia in care corpul tau se simte cel mai !ine.
,cum rela%eaa muschii fetei... frunteaD si o!ra&ii, muschii din &urul ochilor... simte cum se
rela%eaa si urechile... si pielea capului. ?ela%eaa ceafa si "atul... foarte !ine... si lasa aceasta
senatie de !ine, de rela%are din ce in ce mai profunda, mai profunda... sa co!oare de-a lun"ul
spatelui, rela%eaa spatele, foarte !ine. 2enatia de rele%are patrunde si in a!domen, !urta ta este
moale si rela%ata.
6e rela%ei profund, si mai profund, foarte !ineD
Basa senatia de rela%are sa co!oare din !ain in picioare, picioarele tale se rela%eaa, de la
solduri, la "enunchi, la "lene, pana la de"etele de la picioare. Foarte !ine, esti profund rela%at,
profund rela%at.
2cenarii de transa :
<entru o durere inflamatorie care EardeF, pacientul poate fi scufundat intr-un !ain cu apa
racoroasa, iar ona inflamata poate fi racorita de un suvoi de apa rece.
TE'NICI (E TRATARE A (URERII
Eliminarea durerii prin respiratie
?espiratia face ener"ia sa se miste. Concentrandu-va respiratia puteti controla durerea. #ilioane
de femei au fost a&utate sa treaca prin durerile nasterii folosind tehnica de respiratia Bamae, care
poate fi adaptata pentru orice situatie. <rocedura este simpla. .nspirati pe nari, cu "ura inchisa, ca
si cum ati mirosi un trandafir. (%pirati pe "ura, ca si cum ati stin"e o lumanare. ?educeti treptat
durata respiratiei. <e masura ce e%pirati, veti eli!era o parte din ener"ia asociata durerii. .nsa, in
momentul in care apare durerea, daca mintea dumneavoastra nu este alerta, aveti nevoie de ceva
care sa va aduca aminte ce aveti de facut. #antra care va poate "hida intr-un atac al durerii este
simpla : miroase tranda)irul* apoi stin+e lumanarea,
-ovirea usoara* intinderea* ciupirea si absorbtia durerii
6oti avem reactia instinctiva de a ne atin"e si de a ne masa atunci cand ne doare. 6re!uie sa
urmam acest instinct G <uteti folosi aceste tehnici oriunde, iar uneori sunt tot ce va tre!uie pentru
a elimina durerea.
-ovirea usoara
<entru dureri musculare, cum ar fi durerea de umar, loviti usor ona. Folositi-va fie de"etele, fie
alt o!iect cu multe ;de"ete;, cum ar fi o perie de par cu dinti de plastic. Boviti usor cat simtiti ca
e nevoie, timp de un minut sau pana simtiti ca se eli!ereaa ceva si ener"ia poate circula li!er.
Intinderea
.n caul in care nu este vor!a de o rana deschisa, intinderea onei ce incon&oara durerea poate, de
asemenea, sa o elimine. 5urerea antreneaa prea multa ener"ie in ona afectata. .ntinderea
onelor situate la 1-2 centimetri in afara onei dureroase eli!ereaa con"estia. ,pasati apoi adanc
in perimetrul durerii si intindeti muschiul in toate directiile.
Ciupirea
(%ista un anumit mod de a ciupi usor pielea care transmite creierului semnalul ca durerea nu mai
este necesara, intocmai ca un !uton de resetare. 5in nou, aceasta tehnica nu poate fi aplicata pe o
rana deschisa. .dentificati centrul onei dureroase si, folosind de"etul mare si aratatorul, ciupiti
foarte usor pielea o sin"ura data. Ciupirea are un efect de resetare, declansand ceea ce se numeste
mecanismul ;a%ei celulare; si eli!erand ener"ia acumulata in ona dureroasa. Ciupirea usoara
transmite un semnal sistemului nervos, care eli!ereaa ener"ia !locata.
Absorbtia
<uneti-va mana stan"a pe ona afectata de durere a persoanei pe care doriti s-o a&utati. Handiti-
va ca mana stan"a, care tra"e in afara ener"ia, va a!sor!i durerea celuilalt. .ntindeti-va apoi
mana dreapta in &os, in afara corpului, si "anditi-va ca durerea se scur"e prin mana dreapta. 5aca
simtiti ca ener"ia ramane !locata in corpul dumneavoastra in loc sa iasa prin mana dreapta,
opriti-va imediat si scuturati-va puternic am!ele maini. ,tunci cand simtiti ca ener"ia alcuiva
ramane !locata in corpul dumneavoastra, tineti-va !ratele, pana deasupra coatelor, su! un &et de
apa rece. 5e o!icei, veti putea a!sor!i durerea altcuiva fara ca aceasta sa ramana !locata in
dumneavoastra.
Sedarea durerii
<entru a elimina durerea poate fi aplicata stimularea punctelor sedative de acupunctura asociate
durerii. 2edarea unui meridian are ca efect eli!erarea ener"iei in e%ces, in timp ce meridianul
este calmat. 6otusi, acest lucru nu provoaca sla!irea meridianului sau a muschiului. 6a!elul
meridianelor musculare infatiseaa toate cele 14 meridiane si muschii corespunatori fiecaruia.
<entru a stimula punctele sedative de acupunctura ale unui meridian 3timp necesar - apro%imativ
4 minute4 :
1. .dentificati un muschi din ona dureroasa, folosind fi"ura.
2. Hasiti numele meridianului corespunator acelui muschi>
3. =itati-va la fi"ura 2) pentru a descoperi fi"ura corespunatoare meridianului. 0!servati
punctele de sedare notate cu ;1; si pe cele notate cu ;2;>
4. 2timulati usor, dar ferm punctele de sedare ;primare; timp de doua-trei minute>
5. 2timulati punctele de sedare ;secundare; timp de un minut &umatate-doua minute.
2a presupunem ca durerea este localiata pe partea stan"a a corpului si descoperiti in fi"ura 43 ca
muschiul care stra!ate ona dureroasa e "uvernat de meridianul stomacului. .n fi"ura 2) veti
vedea ca, pentru primele puncte sedative de acupunctura de pe meridianul stomacului, tre!uie sa
tineti de"etul aratator si al doilea de"et de la picior pe partea stan"a a corpului. <entru aceasta,
aseati-va conforta!il si duceti mana stan"a la al doilea de"et de la piciorul stan", cu de"etul
mare si cel mi&lociu in &urul de"etului de la picior si cu aratatorul in sus. 2ustineti punctele de pe
aratator cu mana dreapta. 5upa 2 sau 3 minute, treceti la punctele secundare, in varful piciorului
stan". 5aca durerea este localiata pe partea dreapta a corpului, inversati aceste instructiuni.
. tehnica de vindecare 'opi pentru durerea di)u/a
.n caul persoanelor a caror durere este dispersata pe one intinse ale corpului, in special daca
este cauata de !oli autoimunitare precum fi!romial"ia sau lupusul, practica Iopi aduce alinare.
(ste utila si pentru alte tipuri de durere difua, cum ar fi durerile musculare sau cele de spate.
,ceasta tehnica ii spune pur si simplu creierului sa opreasca durerea 3timp : doua-trei minute4 :
1. ,seati persoana cu fata in &os. (%ecutati o curatare a coloanei verte!rale>
2. .ndoiti-va de"etele si aseati-le pe partea coloanei verte!rale dinspre dumneavoastra.
<uteti incepe de la !aa coloanei daca doriti sa deplasati ener"ia in sus> incepeti de la
capatul superior al coloanei daca persoana sufera de mi"rene>
3. ,seati cealalta mana, cu de"etele indoite, deasupra, incadrand astfel coloana intre cele
doua maini cu de"etele indoite>
4. (ercind o presiune redusa cu de"etele, plim!ati-va mainile de-a lun"ul coloanei. .n acest
timp, "anditi-va ca transmiteti ener"ia ca printr-o raa laser, cu de"etele dumneavoastra
in spatele persoanei tratate>
5. 0 varianta este sa va plasati am!ele de"ete mari pe partea coloanei dinspre
dumneavoastra si toate celelalte de"ete pe partea opusa a coloanei, plim!adu-le de-a
lun"ul, in am!ele directii. #utati-va apoi pe cealalta parte si repetati procedura>
). 0 alternativa la miscarea in sus si in &os de-a lun"ul coloanei este sa e%ecutati spirale de-a
lun"ul coloanei. 5e"etele indoite de la o mana e%ecuta spirale in sensul acelor de
ceasornic, pe partea indepartata a coloani, in timp ce de"etele celeilalte maini e%ecuta
spirale in directia opusa, partea dinspre dumneavoastra a coloanei>
*. .nainte de a termina, ciupiti si ridicati pielea de pe coloana, incepand din dreptul taliei si
miscandu-va in sus de-a lun"ul coloanei. 0priti-va in punctul in care nu mai puteti apuca
destula pielea pentru a o ciupi si ridica.
TERAPIA 0.1EN 2 terapia atin+erilor delicate
2 Terapia 0o3en
2 terapia atin+erilor delicate
2 )ara contraindicatii si )ara e)ecte adverse
2 cea mai noua dintre terapiile complementare
2 recunoscuta in toata lumea de medicina alopata 2
6ratamentul 9oJen este o terapie holistica, ce se !aeaa pe declansarea capacitatii de auto-
vindecare a propriului or"anism. 2untem fiecare in parte individualitati unice, iar afectiunile de
care suferim pot sa se manifeste diferit. (%ista insa in fiecare dintre noi o constiinta mai inalta
care stie e%act ce este in nere"ula, unde este localiata caua pro!lemelor dar si solutia pentru
remedierea afectiunii <rin aplicarea miscarilor specifice 9oJen, e%trem de delicate, in anumite
locatii precise de pe corp, treim aceasta constiinta care inre"istreaa intentia noastra si incepe
procesul de vindecareG 6ratamentul 9oJen poate fi folosit nu doar ca o strate"ie recuperare a
unei afectiuni, ci, de asemenea, ca o metoda de rela%are si stimulare a ener"iei.
6erapia 9oJen este o metoda de eli!erare a durerii, tratand cu succes multe pro!leme ale
sistemului scheleto-muscular:
2 +4t dureros*
2 umeri intepeniti*
2 hernie de disc
2 discopatie lombara
2 scolio/a*
2 ci)o/a*
2 sciatica*
2 pelvis inclinat*
2 picioare rasucite sau ine+ale
2 de+ete ciocan
2 monturi etc
6erapia 9oJen se aplica cu succes sportivilor, tratandu-se leiuni, sindroame cum ar fi cel al
&ucatorului de "olf sau de tenis, entorse, sindrom de tunel carpian, etc
6erapia 9oJen se poate adresa tratamentului infertilitatii prin proceduri ce se adreseaa celor
dou sisteme de reproducere masculin Ki feminin pe pro!leme functionale, cum ar fi numarul
scaut de spermatooii, ovulaLia rara, chisturi ovariene Ki endometrioa, precum Ki alte condiLii
care duc la infertilitate. .n acelasi timp, tratamentul 9oJen ntreKte ncrederea Ki "1ndirea
poitiv, care, la r1ndul lor, au un efect !enefic asupra strii de sntate a corpului fiic si asupra
conceptiei.
6ehnica 9oJen initiaa vindecarea, amelioreaa durerea Ki revitalieaa or"anismul.
(chili!reaa sistemul nervos ve"etativ, te eli!ereaa de stres, an%ietate si deto%ifica or"anismul.
6ratamentul 9oJen n timpul sarcinii poate fi utiliat pentru a trata toate pro!lemele comune
sarcinii, inclusiv dureri de spate, sciatica, tensiunea "1t, durerile de picioare, "lene si maini
umflate, modificari hormonale, dureri de cap, o!oseal, "reaL, arsuri la stomac, constipaLie,
hemoroii , nivelul scaut de ener"ie. 'n plus, acesta este un tratament e%trem de rela%ant pentru
mama insarcinate.
Cele mai multe proceduri de 9oJen pot fi efectuate la o femeie insarcinata aproape p1n la
inceperea travaliului, precum pentru inducerea travaliului n sarcini cu termenul depasit.
9oJen este perfect pentru orice pro!leme ale su"arilor si copiilor:
- colici ,
- orice nealiniamente ale coloanei verte!rale si traumatisme datorate travaliului,
- canale lacrimale infundate
- tul!urari de somn,
- constipatie, indi"estie
- varsaturi in &et
- su"ari nelinistiti, iritati
- incontinenta urinara la copii
9oJen aduce alinare afectiunilor feminine:
- mastite,
- endometrioa,
- fi!roame uterine,
- sindrom pre menstrual,
- s1ni durerosi,
- dureri pelvine,
- simptome ale menopauei,
- deechili!re hormonale
6ratamentul 9oJen este eficient si pentru afectiuni precum:
- ,stm !ronKic,
- !ronKit,
- fe!ra f1nului,
- sinuit,
- aler"ii,
- hipertensiune arterial,
- an"ina pectoral,
- tul!urari limfatice
-tahicardie
6ehnica 9oJen nu implic nici o manipulare in forta sau presiune profunda, fiind potrivita
pentru persoanele n v1rst Ki fra"ile. 5urerile articulare, artrite, picioare reci, picioare
umflate,orice restrictii de miscare se amelioreaa prin tratament 9oJen.
6erapia 9oJen readuce echili!rul or"anismului. ,n%ietatea Ki traumele unui tratament dentar pot
fi acum reduse si usurate.
- 5ureri la nivelul ma%ilarului,
- dureri de cap,
- infectii ale urechii
- !locarea articulatiei temporomandi!ulare, pot fi eli!erate complet prin 9oJen.
5up o sesiune 9oJen, persoanele stresate Ki care sufer de depresie , insomnie se simt usurate
si raporteaa niveluri crescute de ener"ie.
6ratamentul 9oJen este eficient si in:
- .ndi"estie,
- Constipatie sau diaree
- ulcer "astric,
- hernie hiatal,
- sindrom de colon irita!il,
- 5iverticuloa,
- <ro!leme hepatice, !iliare si ale veicii urinare
6erapie 9oJen pentru nevoi speciale- sindrom ,5I5 Copiii rspund la 9oJen cu o mai !un
concentrare, pierderea unor comportamente o!sesive sau repetitive, somn im!unatatit, episoade
mai puLine de furie, comportament a!uiv redus fata de ei nKiKi sau de !unuri, contactul viual
im!unatatit Ki sunt n "eneral, mai linistiti.
,ler"atorii de maraton Ki sportivii raporteaa mai puLine leiuni c1nd primesc tratament 9oJen
n mod re"ulat, si, de asemenea, se o!serva o creKtere a performanLelor.
Tratamentul durerii
Generalitati
2copul tratamentului durerii este im!unatatirea functionarii, permitand individului sa lucree, sa
mear"a la scoala sau sa participe la alte activitati ilnice. <acientii si medicii lor au mai multe
optiuni pentru tratarea durerii> unele dintre ele sunt mai eficiente decat altele. =neori, rela%area si
folosirea ima"eriei pentru distra"erea atentiei poate oferi ameliorare. ,ceste metode pot fi
eficiente, in functie de persoana care le recomanda. .ndiferent de tipul de tratament, tre!uie
retinut ca durerea este un simptom trata!il.
Tratamente )recvente
Urmatoarele tratamente sunt dintre cele mai )recvente:
- ,cetaminofen. (ste in"redientul de !aa ce se "aseste in anal"eicele care se eli!ereaa fara
prescriptie medicala si are multe echivalente "enerice. (l poate fi eli!erat si pe !aa de reteta
atunci cand este com!inat cu codeina.
- ,cupunctura. 5ateaa de 25// de ani si implica aplicarea unor ace in anumite puncte precise
ale or"anismului. Face parte dintre metodele traditionale de tratament chinee sau orientale.
,cupunctura ramane o metoda controversata dar este destul de raspandita si poate fi folositoare
intr-o varietate de afectiuni.
- ,nal"eicele. 2e refera la o clasa de medicamente care include medicamente pentru tratarea
durerii printre care aspirina, acetaminofen si i!uprofen. Cuvantul anal"eic deriva din "reaca
vece si insemana ceva care opreste durerea. ,nal"eicele care se eli!ereaa fara reteta sunt de
o!icei folosite pentru tratarea durerilor usoare si moderate. ,nal"eicele eli!erate cu reteta sunt
folosite pentru durerile moderate si severe.
- ,nticonvulsivante. 2unt folosite pentru tratamentul convulsiilor, dar sunt recomandate si pentru
tratamentul durerii. Car!amaepina este de o!icei folosita pentru tratarea unor afectiuni
dureroase, printre care nevral"ia de tri"emen. ,lt medicament antiepileptic, "a!apentin, este inca
studiat pentru proprietatile sale anal"eice, in special pentru tratamentul durerii neuropate.
- ,ntidepresivele. 2unt uneori folosite pentru tratamentul durerii si, alaturi de neuroleptice si
litiu, apartin cate"oriei de medicamente numite psihotrope. .n plus, medicamentele folosite
pentru tratarea an%ietatii, numite !enodiaepine actioneaa si ca rela%ante musculare si sunt
folosite uneori pentru reducerea durerii. 5e o!icei medicii incearca sa tratee afectiunea cu
anal"eice inainte de a prescrie aceste tipuri de medicamante.
- ,ntimi"renoase. ,ceste medicamante includ triptanii M sumatriptan, naratriptan si olmitriptan
M si sunt folosite specific pentru cefaleea mi"renoasa. ,ceste medicamante pot avea efecte
adverse serioase la unii pacienti si de aceea, la fel ca in caul altor medicamente eli!erate cu
prescriptie medicala, ar tre!ui folosite doar su! supreve"here medicala.
- ,spirina este poate cel mai raspandit anal"eic disponi!il din 1-/5 ca tratament pentru fe!ra,
cefalee si dureri musculare.
- 9iofeed!acN-ul este folosit pentru tratamentul multor tipuri de pro!leme, in special cefaleea si
durerea de spate. Folosind un aparat electronic special, pacientul este invatat sa devina constient
de, sa urmareasca si sa controlee animite functii ale or"anismului, inclusiv tensiunea musculara,
pulsul si temperatura pielii. <ersoana este apoi invatata sa efectuee o schim!are in raspunsul sau
la durere, spre e%emplu, prin folosirea tehnicilor de rela%are. 9iofeed!acN-ul este folosit in
com!inatie cu alte metode de tratament, in "eneral fara efecte secundare. 2imilar, folosirea
tehnicilor de rela%are in tratamentul durerii poate duce la cresterea senatiei de !ine pentru
pacient.
- Capsaicina este o su!stanta naturala ce se "aseste in chilli si este un in"redient principal in
multe creme si un"uente anal"eice.
- Chemonucleolia este un tratament in care o enima, chimopapaina, este in&ectata direct in
discul verte!ral herniat in efortul de a diolva materialul din &urul discului, reducand astfel
presiunea si durerea. <rocedura poate fi folosita intr-un numar limitat de cauri, partial din caua
faptului ca unii pacienti pot avea reactii aler"ice amanintatoare de viata la chimopapaina.
- Chiropractica se refera la manipularea manuala a coloanei verte!rale, de o!icei pentru
ameliorarea durerii si este o metoda de tratament care continua sa creasca in popularitate printre
persoanele care doresc ameliorarea durerilor de spate . (ste o metoda controversata, totusi.
(ficienta chiropracticii pentru tratamentul durerilor de spate este, cel putin partial, limitata la un
"rup de pacienti cu dureri acute, necomplicate, de spate care pot o!tine ameliorare de pe urma
componentei de masa& a acestei terapii.
- 6erapia co"nitiv-comportamantala implica o lar"a varietate de a!ilitati de aface fata durerii si
metode de rela%are pentru a a&uta pacientul sa faca fata durerii. (ste folosita pentru durerea
postoperatorie, durerea din cancer, si durerile nasterii.
- Consilierea poate oferi pacientului care sufera de durere cronica, spri&inul de care are nevoie,
indiferent daca este vor!a de terapie de familie, de "rup, sau consiliere individuala. Hrupurile de
suport pot fi ad&uvante medicamentelor si interventiilor chirur"icale. 6ratamentul psiholo"ic ii
poate a&uta pe pacienti sa invete despre modificarile fiiolo"ice produse de durere.
- .nhi!itori de C0O-2 pot fi eficiente pentru persoanele care sufera de artrita. 5e multi ani,
cercetatorii au incercat sa "aseasca un medicament la fel de eficient ca si morfina, dar fara
efectele secundare ale acesteia. #edicamentele antiinflamatorii nesteroidiene sunt eficiente prin
!locarea a doua enime, cicloo%i"enaa-1 si cicloo%i"enaa-2, am!ele promovand producerea
unor hormoni numiti prosta"landine, care determina inflamatie, fe!ra si durere. Aoile
medicamante C0O-2 !locheaa mai intai cicloo%i"enaa-2 si au un risc mai mic de aparitie a
efectelor secundare "astrointestinale produse de antiinflamatoriile nesteroidiene.
,cest medicament a fost apro!at si pentru tratamentul durerii cronice. (fectele pe termen lun"
ale inhi!itorilor de C0O-2 sunt inca in curs de evaluare, in special in lumina noilor informatii
care su"ereaa ca aceste dro"uri pot creste riscul pentru infarct miocardic si accident vascular
cere!ral. <acientii care urmeaa tratament cu acest tip de medicamente ar tre!ui sa revada,
impreuna cu medicul, planul de tratamant.
- 2timularea electrica, care include stimularea electrica transcutanata, stimularea electrica
nervoasa prin implant si stimularea profunda cere!rala sau spinala, este o e%tensie moderna a
unei practici vechi in care nervii ce deservesc muschii sunt supusi unei varietati de stimuli,
printre care caldura si masa&ul. 2timularea electrica, indiferent de forma sa, implica o procedura
chirur"icala severa si nu este pentru toti pacientii sau nu este eficienta 1//P.
Tehnici cu echipament speciali/at
Urmatoarele tehnici necesita un echipament speciali/at si personal cu e5perienta in
procedura )olosita:
- 2timularea electrica transcutanata foloseste un impuls electric foarte mic, transmis prin piele la
fi!rele nervoase, pentru a determina modificari la nivelul muschilor, cum ar fi amortire sau
contractie. ,ceste reactii produc in schim! ameliorarea temporara a durerii. (%ista evidente ca
aceasta tehnica poate activa su!seturi ale fi!relor nervoase periferice care pot !loca transmiterea
durerii spre maduva spinarii.
- 2timularea nervoasa periferica foloseste electroi plasati chirur"ical in one !ine selectate ale
corpului. .n acest fel pacientul este capa!il sa e%pediee curentul electric necesar catre ona
afectata, folosind o antena sau un transmitator.
- 2timularea coloanei verte!rale foloseste electroi inserati chirur"ical in spatiul epidural al
coloanei verte!rale. <acientul este astfel capa!il sa eli!eree un impuls electric spre coloana
verte!rala folosind un transmitator asemanator unei cutii mici si o antena prinse la nivelul pielii.
- 2timularea profunda cere!rala sau intracere!rala este considerata un tratament e%trem si
implica stimularea chirur"icala a creierului, de o!icei a talamusului. (ste folosita pentru un
numar limitat de afectiuni, printre care durerea severa, sindromul durerii centrale, durerea din
cancer, durerea mem!rului fantoma, si alte dureri neuropate.
- (%ercitiul fiic a devenit o parte importanta a re"imului de tratamant prescris de catre medic
pacientilor cu dureri. .ntrucat este cunoscuta le"atura dintre multe tipuri de durere cronica si
muculatura sla!a si tensionata, e%ercitiul fiic M chiar si cel usor sau moderat cum ar fi plim!area
sau inotul M pot contri!ui la o stare "enerala de !ine prin im!unatatirea vasculariarii si a
o%i"enarii tesuturilor musculare. ,sa cum se stie ca stressul contri!uie la aparitia durerii, se stie
si faptul ca e%ercitiul fiic, somnul si rela%area pot contri!ui la reducerea stressului, a&utand
astfel la ameliorarea durerii. (%ercitiul fiic s-a dovedit folositor multor pacienti cu durere
lom!ara. (ste important, totusi, ca pacientii sa urmee indicatiile medicale.
- Iipnoa continua sa creasca in popularitate, in special ca ad&uant al medicatiei anal"eice. .n
"eneral, hipnoa este folosita pentru controlul functionarii fiice sau al raspunsurilor, aceasta
fiind cantitatea de durere pe care un individ o poate suporta. Felul in care actioneaa hipnoa nu
este pe deplin inteles. =nii cred ca hipnoa face ca pacientul sa intre intr-o stare asemanatoare
transei, in timp ce altii cred ca persoana este mai capa!ila sa se concentree si sa se rela%ee sau
este mai responsiva la su"estie. Iipnoa poate determina ameliorarea durerii actionand asupra
mediatorilor sistemului nervos central, incetinind impulsurile. 5aca si cum actioneaa hipnoa
implica o autoevaluare mai mare si cercetari aprofundate in mecanismele constientei umane.
- .!uprofen este un anal"eic din familia aspirinei, un medicament antiinflamator nesteriodian.
<oate fi eli!erat fara reteta sau poate fi "asit in produse farmaceutice com!inate.
- Baser-ul de putere mica a fost folosit ocaional de unii terapeuti fiici ca tratament pentru
durere, dar ca si in caul altor tratamente, si aceasta metoda preinta unele controverse.
- #a"netii repreinta o metoda populara printre atleti care pot depune marturie asupra eficacitatii
lor pentru controlul durerilor le"ate de sport si alte conditii dureroase. 5e o!icei folositi ca un
colier sau !ratara, folosirea ma"netilor ca tratamant dateaa de pe vremea ("iptului si a Hreciei
antice. 5esi este considerata o escrocherie sau pseudostiinta de unii sceptici, cei care o propun
ofera o teorie prin care ma"netii pot realia modificari ale celulelor sau in !iochimia corpului, si
prin acestea ameliorand durerea.
- Aarcotice
- 9locarea nervoasa implica folosirea unor dro"uri, a"enti chimici sau tehnici chirur"icale pentru
a intrerupe le"atura dintre mesa&ul dureros din anumite arii ale or"anismului si creier. (%ista mai
multe nume diferite pentru aceste proceduri, in functie de tehnica sau a"entul folosit. 6ipurilor de
!locare nervoasa chirur"icala include neurectomia, riotomia spinala, craniana si tri"eminala si
simpatectomia, numita si !locarea simpatica.
- #edicamantele antiinfalmatorii nesteroidiene 3printre care aspirina si i!uprofenul4 sunt lar"
prescrise si uneori numite anal"eice ne-narcotice sau ne-opioide. (le actioneaa prin reducerea
raspunsului inflamator de la nivelul tesuturilor. #ulte dintre aceste medicamante irita stomacul si
din acest motiv sunt de o!icei administrate impreuna cu hrana. 5esi acetaminofenul poate avea
unele efecte antiinflamatorii, este tratat separat de celelalte antiinflamatorii nesteriodiene.
- 0pioidele sunt o!tinute din semintele unei specii de mac si sunt printre cele mai vechi
medicamente cunoscute de om. (le includ codeina si pro!a!il cel mai cunoscut narcotic dintre
toate, morfina. #orfina poate fi administrata intr-o varietate de forme, inclusiv pompa pentru
autoadministrare. 0pioidele au un efect narcotic, adica induc sedarea alaturi de ameliorarea
durerii, si unii pacienti pot deveni dependeti fiic de morfina. <entru acest motiv, pacientii care
primesc opioide ar tre!ui monitoriati cu atentie> in unele cauri medicatia stimulanta poate fi
prescrisa pentru contracararea efectului sedativ. .n afara de ameteli, alte efecte secundare
comune includ constipatia , "reata si varsaturile.
- 6erapia fiica si rea!ilitarea se re"aseste in practicile antice folosirii tehnicilor si metodelor
fiice, cum ar fi caldura, fri"ul, e%ercitul fiic, masa&ul si manipularea, in tratamantul anumitor
afectiuni. ,cestea pot fi aplicate pentru cresterea functionalitatii, controlul durerii si reducerea
timpului de recuperare a pacientului.
- <lace!o ofera anumitor pacienti ameliorarea durerii desi modul in care apare acest efect este
misterios si foarte controversat. <lace!o sunt su!stante inactive, cum ar fi pastilele de ahar, sau
anumita proceduri, cum ar fi in&ectiile saline, folosite in "eneral in studiile clinice ca factori de
control pentru a a&uta la determinarea eficientei unor tratamante active. 5esi place!o nu are un
efect direct asupra cauei durerii, datele din studiile clinice su"ereaa ca multe afectiuni
dureroase cum ar fi mi"renele, durerea de spate, durerea postchirur"icala, artrita reumatoida,
an"ina, si depresia uneori raspund !ine la place!o.
,cest raspuns poitiv este cunoscut su! numele de efect place!o, care este definit ca o
modificare o!serva!ila sau masura!ila care apare la pacient dupa administrarea unui preparat
place!o. =nii e%perti considera ca efectul este psiholo"ic iar place!o are efect deoarece pacientul
crede sau se asteapta ca acesta sa fie eficient. ,ltii considera ca place!o amelioreaa durerea prin
stimularea mecanismelor anal"eice proprii creierului si pun in miscare fortele de autovindecare
ale or"anismului. 0 a treia teorie su"ereaa ca actul administrarii place!o micsoreaa stresul si
an%ietatea M care a"raveaa unele afectiuni dureroase M si, astfel, fac ca pacientul sa se simta mai
!ine. 6otusi, place!o este controversat deoarece prin definitie su!stantele sunt inactive si nu au o
valoare curativa reala.
- 0.H.C.?-odihna, "heata, compresiune si ridicare M sunt patru componente prescrise de multi
ortopei, antrenori, asistente si alt profesionisti pentru afectiunile temporare musculare si
articulare, cum ar fi intinderile sau lu%atiile. .n timp ce multe pro!leme ortopedice pot fi
controlate cu acesti patru pasi simpli, in special cand sunt com!inate cu anal"eice eli!erate fara
reteta, afectiuni mai serioase pot necesita interventii chirur"icale sau terapie fiica, incluand
e%ercitii, miscari articulare sau maniulare articulara si stimulare musculara.
- Chirur"ia, desi nu intotdeauna o optiune, poate fi necesara pentru ameliorarea durerii, mai ales
a celei cauate de pro!leme ale spatelui sau leiuni musculoschletale serioase. .nterventia
chrir"icala poate fi realiata pentru !locarea nervoasa sau pentru ameliorarea durerii determinate
de ruperea unui disc.
<rocedurile chirur"icale pentru pro!lemele spatelui includ discectomia sau, cand sunt folosite
tehnicile microchirur"icale, microdiscectomia, in care intre"ul disc este indepartat>
laminectomia, o procedura in care chirur"ul indeparteaa doar un fra"ment de disc, avand acces
de intrare prin portiunea de arc a verte!rei> si fuiunea spinala, o procedura in care intre"ul disc
este indepartat si inlocuit de o "refa osoaosa. .n caul fuiunii spinale, doua verte!re sunt apoi
lipite una de alta. 5esi operatia poate face coloana sa devina mai intepenita, reultand o pierdere
a fle%i!ilitatii, procedura are un scop critic: prote&area maduvei spinarii.
,lte interventii chirur"icale pentru durere includ riotomia, in care un nerv este taiat in apropiere
de maduva, si cordotomia, in care filetele nervoase de la nivelul maduvei sunt separate.
Cordotomia este in "eneral folosita doar pentru tratamantul durerii din cancerele terminale care
nu raspunde la alte terapii. ,lta operatie pentru durere este operatia onala a nervilor dorsali, in
care neuronii spinali care raspund de durerea pacientului sunt distrusi pe cale chirur"icala.
.ntrucat interventia chirur"icala poate avea ca reultat o cicatrice care poate determina pro!leme
aditionale, pacientii sunt sfatuiti sa solicite o a doua opinie inainte de interventie.
0caional, interventia este realiata cu a&utorul unor electroi care distru" selectiv neuronii in
ona tintita din creier. ,ceste proceduri determina rareori ameliorarea pe termen lun" a durerii,
dar atat medicul cat si pacientul pot decide daca procedura chirur"icala va fi suficient de
eficienta pentru a &ustifica riscurile. .n unele cauri, reultatele interventiei sunt remarca!ile.
2pre e%emplu, multi pacienti care sufereau de nevral"ie de tri"emen neresponsiva la tratamant
medicamantos au avut succes cu o procedura numita decompresie microvasculara, in care mici
vase de san"e sunt indepartate chirur"ical de pe nervii incon&uratori.
TE&A 6
BinN M film util intr-un demers de promovare a snt ii sau de informare ntr-o !oal.
5epression: 6he misunderstood (pidemic: https:$$JJJ.7outu!e.com$Jatch@vCQ3B)AJr+fp+
TE&A 7
Interviu de evaluare +eneral8
a s8n8t8 ii $n munc8
1. 2ntatea fiic a dumneavoastr este e%traordinar.
a4 n foarte mic msur> !4 n mic msur> c4 n msur medie> d4 n mare msur>
e4 n foarte mare msur
2. 'n ce msur sunte i mul umit$ de locul de munc@
e4 n foarte mare msur.
3. : sim i i suprasolicitat din punct de vedere fiic, emo ional la locul de munc.
4. Bocul de munc v ofer si"uran i satisfac ie profesional.
5. 2tarea de sntate fiic, mental, social i emo ional la locul de munc este foarte
!un.
). 'n ce msur rm1ne i peste pro"ram la locul de munc@
*. Climatul de la locul de munc este tonic i rela%ant.
+. ?eu i i s finalia i cu succes sarcinile i activit ile la locul de munc.
-. Ba nivel psihic v sim i i o!osit, e%tenuat, fr chef de munc.

1/. 'n ce msur rela iile cu cole"ii v afectea ne"ativ eficien a la locul de munc.
11. 'n ce msur considera i c nu pute i face fa unor sarcini si responsa!ilit i n plus.
12. 'n ce msur caua mi"renelor dumneavoastr s-ar putea datora climatului an"oasant de la
munc@
13. 'n ce msur ave i timp alocat pauei de mas i v !ucura i de acesta@
14. 'n ce msur v sim i i ame it34, cu stare de ru fiic la locul de munc@
15. 'n ce msur cole"ii de munc se implic n activit i la fel de mult ca dumneavoastr@
1). 'n ce msur e%ist situa ii conflictuale la locul de munc@
1*. 'n ce msur considera i c o atitudine poitiv fa de via v m!unt e te starea de
spirit@
1+. 'n ce msur ave i tendin a de a ridica tonul i de a v enerva la locul de munc@
1-. 'n ce msur considera i c e%ist echitate i echili!ru la locul de munc ntre an"a&a i@
2/. 'n ce msur e%ist perioade n care v sim i i frustrat la locul de munc@
21. 'n ce msur considera i c sarcinile i activit ile de la locul de munc par mai dificile
dec1t sunt de fapt@
22. 'n ce msur sunte i de prere c o sntate psihic foarte !un aduce i productivitate
ma%im@
23. 'n ce msur v sim i i picioarele amor ite@
24. 'n ce msur suprasolicitarea de la locul de munc v afectea sntatea@
25. :i se cer performan e pe care nu le pute i realia n timp util@
2). :i s-a nt1mplat s nu pute i duce la !un sf1r it sarcinile@
2*. 'n ce msur e%ist factori stresori la locul de munc@
2+. (%ist toate materialele necesare pentru a v face trea!a la locul de munc@
2-. 'n momentul actual v confrunta i cu o pro!lem de sntate sau disconfort fiic@
3/. 'n ce msur v descrie i ca fiind o persoan echili!rat din punct de vedere psihic@
31. 'n ce msur v vin n minte "1nduri care v supr@
32. , i avut sentimentul c produsele d-voastr intelectuale v-au fost nsu ite de ctre altcineva@
33. 'n ce msur considera i c poten ial d-voastr intelectul nu este e%ploatat, valorificat a a
cum ar tre!ui@
34. C1t de mul umit$ sunte i de via a dumneavoastr@
35. (%ist vreun factor din mediul profesional care v afectea fiic@ (%emplifica i.
3). , i avut vreodat consult psihiatric@
3*. (%ist vreo situa ie recent n care a i sim it c nu pute i avea control , c v e "reu s
&udeca i i s lua i o deciie@
3+. Cum v petrece i timpul n paue la locul de munc@
3-. 5escrie i atitudinea fa de locul de munc.
4/. 5escrie i o situa ie n care v este dificil s face i fa sau care v poate afecta sntatea la
locul de munc.
41. 5escrie i rela iile cu cole"ii la locul de munc.
42. (%emplifica i maniera n care v-a i adaptat la locul de munc.
TE&A 9
Ce repre/inta 0P.C:
9<0C repreinta a!revierea de la ;9ronhopneumopatia cronica o!structiva;
R ;Cronic; inseamna ca dureaa toata viata>
R ;0!structiv; inseamna ca circulatia normala a aerului este partial !locata din caua in"ustarii
cailor aeriene
9ronhopneumopatia o!structiva cronica 39<0C4 repreinta un "rup de !oli cronice, ireversi!ile
care determina dispnee 3dificultatea respiratiei, "afaiala4 datorita faptului ca aerul nu este e%pirat
corespunator din plamani. .n timp, !ronhopneumopatia o!structiva cronica se a"raveaa si
poate duce la respiratie superficiala, afectare cardiaca si moarte.
Cele doua !oli asociate in "eneral cu 9<0C sunt !ronsita cronica si emfiemul pulmonar.
.n !ronsita cronica, !ronsiile 3caile care transporta aerul spre plaman4 sunt inflamate, ceea ce
determina in"ustarea lor si aparitia dispneei. 2imptomul caracteristic al !ronsitei cronice este
tusea productiva 3cu e%pectoratie de sputa4.
.n emfiem, tesutul pulmonar si alveolele 3partile terminale ale !ronsiilor, cele mai mici
componente ale sistemului respirator, numite si saci respiratorii4 sunt afectate, !locand aerul in
interiorul lor. ,ceasta determina scurtarea respitatiei, simptomul caracteristic al emfiemului.
Forme clinice:
S 9<0C usoara
R <uteti tusi mult. =neori puteti e%pectora.
R ,veti usoare dificultati de respiratie cand munciti intens 3faceti efort fiic mare4 sau mer"eti
rapid.
S 9<0C moderata
R 6usiti mai mult si cu e%pectoratie>
R ,veti dificultati de respiratie cand desfasurati activitate fiica "rea sau mer"eti repede>
R ?ecuperarea dupa o viroa sau o infectie pulmonara poate dura cateva saptamani.
S 9<0C severa
R 6usiti mai mult si e%pectorati mult mucus>
R ,veti dificultate in respiratie atat iua cat si noaptea>
R ?ecuperarea dupa o viroa sau o infectie pulmonara poate dura cateva saptamani>
R #ena&ul sau munca de la serviciu devin dificil de realiat>
R Au puteti urca scarile sau sa va plim!ati prin camera cu usurinta>
R 0!ositi usor.
Care sunt cauele@
Caua cea mai frecventa a !ronhopneumopatiei o!structive cronice este fumatul.
,proape toti !olnavii de 9<0C 3mai e%act intre +/--/P dintre ei4 au fost fumatori pentru
o perioada lun"a de timp. 2tudiile sustin faptul ca fumatul creste riscul de a devolta
9<0C. Cel putin 1/-15P din fumatori devolta 9<0C simptomatica. =nele studii releva
faptul ca pana la 5/P din fumatorii cronici cu varsta peste 45 de ani fac 9<0C.
2e crede ca si alti iritanti pulmonari inhalati pentru o lun"a perioada de timp T cum ar fi
praful industrial si su!stantele chimice volatile T pot caua 9<0C.
,lti factori care va predispun la devoltarea 9<0C includ un istoric familial de 9<0C,
"reutate mica la nastere si infectiile pulmonare repetate.
0 alta caua !ine definita a 9<0C este deficitul de alfa-1 antitripsina 3,,64. 5eficitul de
,,6 este o !oala "enetica 3mostenita4 rara. (mfiemul poate aparea la o varsta foarte
fra"eda la unii pacienti cu deficit sever de alfa-1 antitripsina 3,,64. .nlocuirea ,,6 care
este inactiva sau lipseste prin in&ectare poate preveni pro"resia emfiemului asociat.
;isa de raport al evaluarii )unctionale si de sanatate <CI;=
Nume:
Prenume:
Se5: 08rbat
(ata na terii varsta: 6# de ani
(ata evaluarii:
Adresa <localitate=:
&edic:
Etnie:
Greutate:
Inaltime:
(ate contact:
Conditii de viata:
2 spa iul locuintei : nespecificat
2 schimbari de domiciliu : nespecificat
2 locuin 8 proprie sau a altcuiva : nespecificat
2 statut marital : cstorit
(ia+nostic principal: 9<0C - 9ranhopneumopatie o!structiv cronic
Alte dia+nostice: ulcer "astric, hipertensiune arteriala, pro!leme cu circulatia periferica
&edicamente: ::::::
Alte tratamente:
Contraindicatii:
Complianta la tratament: scut. .ndicatori :
- consider c medicaLia i-a afectat ficatul
a mai Efcut paueF la medicamente
nu este foarte si"ur de capacitatea sistemului de sntate Ki de interesul medicilor
de a-l a&uta.
Asteptari cu privire la tratament: Au are ncredere n medica ie i n sistemul de sntate.
Actiuni in instanta in ultimul an:
.bservatii: (ste deran&at de ideea de a fi Etratat ca un !olnavF
;isa de raport al evaluarii )unctionale si de sanatate <CI;=
<rimul calificator:
(imensiunea a)ect8rii
,l doilea calificator:
Natura a)ect8rii
,l treilea calificator:
-ocali/area a)ect8rii
/ A= se constat afectri
1 ,fectare =U0,?V
2 ,fectare #05(?,6V
3 ,fectare 2(:(?V
4 ,fectare C0#<B(6V
+ nu se specific
- nu se aplic
/ nu sunt modificri structurale
1 a!senL complet
2 a!senL parLial
3 parte suplimentar
4 dimensiuni a!erante
5 discontinuitate
) poiLie deviant
* schim!ri calitative n
structur, inclusiv acumulare de
lichid
+ nu se specific
- nu se aplic
/ n mai mult de o on
1 dreapta
2 st1n"a
3 pe am!ele prLi
4 n faL
5 n spate
) pro%im
* distal
+ nu se specific
- nu se aplic

;UNC>II-E .RGANIS&U-UI
CA-I;ICAT.RI
5imensiu
nea
afectrii
Aatur
a
afect
rii
Bocali
area
afectr
ii
5etalii
Capitolul : ;unc?iile mintale
;unc?ii mintale +lobale <b@2b#A=
!11/ FuncLiile conKtiinLei
!114 FuncLiile de orientare
!11* FuncLii intelectuale
!122 FuncLii psihosociale "lo!ale
!12) FuncLii ale temperamentului Ki personalitLii
!13/ FuncLii ale ener"iei Ki impulsului 2 Bips de ener"ie,
lips de chef
!134 FuncLiile somnului 3 .nsomnie
!13- ,lte funcLii mintale "lo!ale, specificate Ki
nespecificate
;unc?ii mintale speci)ice <b%@2bBA=
!14/ FuncLiile atenLiei
!144 FuncLiile memoriei
!14* FuncLii psihomotorii " <utere fiic
scut
!152 FuncLiile emoLionale # 6ensionat, alarmat,
in"ri&orat,
anhedonie,
pesimist,
irita!ilitate
!15) FuncLii perceptive
!1)/ FuncLiile "1ndirii " #intea "rea,
confuie, !uimac
!1)4 FuncLiile co"nitive de nivel superior
!1)* FuncLiile mintale ale lim!a&ului
!1*2 FuncLii de calcul
!1*) FuncLiile mintale ale succesiunii miKcrilor
comple%e
!1+/ FuncLiile le"ate de e%perienLa de sine Ki de
timp
" .nferior, inutil, fr
putere de a lupta,
pasiv, ne"li&ent
!1+- ,lte funcLii mintale specifice, specificate Ki
nespecificate
!1-+ ,lte funcLii mintale specificate
!1-- FuncLii mintale nespecificate
Capitolul ": ;unc?iile sen/oriale Ci durerea
;unc?iile v8/ului Ci alte )unc?ii a)erente <b"@2b""A=
b"@ ;unc?iile v8/ului
b"6 ;unc?iile structurilor a)erente ochiului
b""@ Sen/a?ii asociate ochiului Ci structurilor
a)erente
b""A D8/ul Ci )unc?ii a)erente* altele speci)icate
Ci nespeci)icate
;unc?iile au/ului Ci cele vestibulare <b"#@2b"%A=
b"#@ ;unc?iile au/ului
b"#6 ;unc?ii vestibulare
b"%@ Sen/a?ii asociate cu )unc?iile au/ului Ci
cele vestibulare
b"%A Alte )unc?ii speci)icate Ci nespeci)icate ale
au/ului Ci vestibulare
;unctiile sen/oriale adi?ionale <b"6@2b"9A=
b"6@ ;unc?ia +ustului
b"66 ;unc?ia mirosului
b"7@ ;unc?ia proprioceptiv8
b"76 ;unc?ia tactil8
b"9@ ;unc?iile sen/oriale le+ate de temperatur8
Ci de al?i stimuli
b"9A Alte )unc?ii sen/oriale adi?ionale
speci)icate Ci nespeci)icate
(urerea <b"B@2b"BA=
b"B@ Sen/a?ia de durere " ,psare toracic
b"BA Alte sen/a?ii de durere* speci)icate Ci
nespeci)icate
b"AB Alte )unc?ii sen/oriale Ci de durere
speci)icate
b"AA ;unc?ii sen/oriale Ci de durere
nespeci)icate
Capitolul #: Docea Ci )unc?iile vorbirii
b#@ ;unc?iile vocii
b#"@ ;unc?iile de articulare a sunetelor
b##@ ;luenta Ci ritmul )unc?iilor vorbirii
b#%@ ;unc?ii de vocali/are alternativ8
b#AB Alte )unc?ii speci)icate ale vocii Ci vorbirii
b#AA ;unc?ii nespeci)icate ale vocii Ci vorbirii
Capitolul %: ;unc?iile sistemelor cardiovascular* hemato2 lo+ic* imunitar Ci respirator
;unc?iile sistemului cardiovascular <b%@2b%"A=
b%@ ;unc?iile inimii
b%6 ;unc?iile vaselor de s4n+e " Circulatie periferic
sla!
b%"@ ;unc?iile tensiunii arteriale # Iipertensiune
b%"A Alte )unc?ii ale sistemului cardiovascular*
;unc?iile sistemului hematolo+ic Ci sistemului imunitar <b%#@2b%#A=
b%#@ ;unc?ii ale sistemului hematolo+ic
b%#6 ;unc?ii ale sistemului imunitar
b%#A ;unc?iile sistemului hematolo+ic Ci
sistemului imunitar* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
;unc?iile sistemului respirator <b%%@2b%%A=
b%%@ ;unc?iile respira?iei % 9ronhopneumopati
e o!structiv
cronic
b%%6 ;unc?iile muCchilor respiratori
b%%A ;unc?iile sistemului respirator* altele
6use paro%istic,
dispnee de efort,
!ron it,
e%pectora ie,
apsare toracica,
flu% de aer limitat,
o!structia cailor
respiratorii
;unc?iile Ci sen/a?iile adi?ionale sistemului
cardiovascular Ci sistemului respirator <b%6@2
b%7A=
b%6@ ;unc?ii respiratorii adi?ionale
b%66 ;unc?iile toleran?ei la e)ort % .ntoleran la efort
fiic, o!oseal,
fati"a!ilitate
b%7@ Sen/a?ii asociate cu )unc?iile respiratorii
Ci cardiovasculare
# ,psare toracic
b%7A ;unc?ii Ci sen/a?ii adi?ionale sistemului
cardiovascular Ci respirator* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
b%AB ;unc?ii ale sistemelor cardiovascular*
hematolo+ic* imunitar Ci respirator* altele
speci)icate
b%AA ;unc?ii ale sistemelor cardiovascular*
hematolo+ic* imunitar Ci respirator*
nespeci)icate
Capitolul 6: ;unc?ii ale sistemelor di+estiv* metabolic Ci endocrin
;unc?ii a)erente sistemului di+estiv <b6@2b6#A=
b6@ ;unc?iile in+estiei
b66 ;unc?iile di+estive # =lcer "astric
3operat4
b6"@ ;unc?ii de asimilare
b6"6 ;unc?iile de)eca?iei
b6#@ ;unc?iile de men?inere a +reut8?ii # <ierdere * N" n +
sptm1ni
b6#6 Sen/a?ii asociate cu sistemul di+estiv
b6#A Sen/a?ii asociate cu sistemul di+estiv*
altele speci)icate Ci nespeci)icate
# Bipsa poftei de
m1ncare
;unc?ii le+ate de metabolism Ci de sistemul endocrin <b6%@2b66A=
b6%@ ;unc?iile metabolice +enerale # ,petit scut
b6%6 ;unc?iile de echilibru al electroli?ilor*
mineralelor Ci apei
b66@ ;unc?iile termore+l8rii " 2tri fe!rile
b666 ;unc?iile +landelor endocrine " 5ia!et incipient
b66A ;unc?ii le+ate de metabolism Ci sistemul
endocrin* altele speci)icate Ci nespeci)icate

b6AB ;unc?iile sistemelor di+estiv* metabolic Ci
endocrin* altele speci)icate
b6AA ;unc?iile sistemelor di+estiv* metabolic Ci
endocrin* nespeci)icate
Capitolul 7: ;unc?iile uro+enitale Ci de reproducere
;unc?iile urinare <b7@2b7#A=
b7@ ;unc?iile e5cre?iei urinei
b7"@ ;unc?iile actului de urinare
b7#@ Sen/a?ii asociate cu )unc?iile urinare
b7#A ;unc?iile urinare* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
;unc?iile +enitale Ci reproductive <b7%@2b79A=
b7%@ ;unc?iile se5uale
b76@ ;unc?iile menstrua?iei
b77@ ;unc?iile procrea?iei
b79@ Sen/a?ii asociate cu ;unc?iile +enitale Ci
reproductive
b79A Sen/a?ii asociate cu ;unc?iile +enitale Ci
reproductive* altele speci)icate Ci nespeci)icate
b7AB ;unc?iile uro+enitale Ci reproductive*
altele speci)icate
b7AA ;unc?iile uro+enitale Ci reproductive*
nespeci)icate
Capitolul 9: ;unc?iile neuromusculoscheletice Ci ale miCc8rilor a)erente
;unc?iile articula?iilor Ci oaselor <b9@2b9"A=
b9@ ;unc?iile mobilit8?ii articula?iilor
b96 ;unc?iile stabilit8?ii articula?iilor
b9"@ ;unc?iile mobilit8?ii oaselor
b9"A ;unc?iile mobilit8?ii oaselor* altele
;unc?iile muCchilor <b9#@2b9%A=
b9#@ ;unc?iile de putere a muCchilor
b9#6 ;unc?iile tonusului muscular " 2caderea tonusului
b9%@ ;unc?ii de anduran?8 muscular8
b9%A ;unc?iile muCchilor* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
;unc?iile miCc8rii <b96@2b9BA=
b96@ ;unc?iile re)le5elor motorii
b966 ;unc?iile reac?iilor de miCcare
involuntar8
b97@ Controlul )unc?iilor miCc8rilor voluntare
b976 ;unc?iile miCc8rilor involuntare
b99@ ;unc?iile tipurilor de mers " 2caderea puterii
fiice ii afecteaa
activitatile ilnice
precum mersul pe
&os
b9B@ Sen/a?ii le+ate de )unc?iile muCchilor Ci
miCc8rii
b9BA ;unc?iile miCc8rii* alte speci)icate Ci
nespeci)icate
b9AB ;unc?ii neuromusculoscheletale Ci )unc?ii
le+ate de miCcare* altele speci)icate
b9AA ;unc?ii neuromusculoscheletale Ci )unc?ii
le+ate de miCcare* nespeci)icate
Capitolul B: ;unc?iile pielii Ci ale altor structuri a)erente pielii
;unc?iile pielii <bB@2bB%A=
bB@ ;unc?iile de protec?ie a pielii
bB"@ ;unc?iile reparatorii ale pielii
bB#@ Alte )unc?ii ale pielii
bB%@ Sen/a?ii le+ate de piele
bB%A ;unc?iile pielii* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
;unc?iile p8rului Ci un+hiilor <bB6@2bB7A=
bB6@ ;unc?iile p8rului
bB7@ ;unc?iile un+hiilor
bB7A ;unc?iile p8rului Ci un+hiilor* altele
bBAB ;unc?iile pielii Ci ale structurilor a)erente
pielii* altele speci)icate
bBAA ;unc?iile pielii Ci ale structurilor a)erente
pielii* nespeci)icate
STRUCTURI-E C.RPU-UI
Capitolul : Structurile sistemului nervos
s@ Structura creierului
s"@ &8duva spin8rii Ci structurile a)erente
s#@ Structura menin+elui
s%@ Structura sistemului nervos simpatic
s6@ Structura sistemului nervos parasimpatic
sAB Structura sistemului nervos* altele
speci)icate
sAA Structura sistemului nervos* nespeci)icate
Capitolul ": .chiul* urechea Ci structurile a)erente
s"@ Structura orbitelor
s""@ Structura +lobului ocular
s"#@ Structurile din Eurul ochiului
s"%@ Structura urechii e5terne
s"6@ Structura urechii mediane
s"7@ Structura urechii interne
s"AB .chiul* urechea Ci structurile a)erente*
altele speci)icate
s"AA .chiul* urechea Ci structurile a)erente*
nespeci)icate
Capitolul #: Structurile care intervin $n voce Ci vorbire
s#@ Structura nasului
#"@ Structura cavit8?ii bucale
s##@ Structura )arin+elui
s#%@ Structura larin+elui
s#AB Alte structuri care intervin $n voce Ci
vorbire* speci)icate
s#AA Alte structuri care intervin $n voce Ci
vorbire* nespeci)icate
Capitolul %: Structurile sistemelor cardiovascular* imunitar Ci respirator
s%@ Structura sistemului cardiovascular
s%"@ Structura sistemului imunitar
s%#@ Structura sistemului respirator
s%AB Alte structuri ale sistemelor
cardiovascular* imunitar Ci respirator*
speci)icate
s%AA Alte structuri ale sistemelor
cardiovascular* imunitar Ci respirator*
nespeci)icate

Capitolul 6: Structurile le+ate de sistemele di+estiv* metabolic Ci endocrin
s6@ Structura +landelor salivare
s6"@ Structura eso)a+ului
s6#@ Structura stomacului
s6%@ Structura intestinului
s66@ Structura pancreasului
s67@ Structura )icatului
s69@ Structura ve/icii biliare Ci a canalelor
biliare
s6B@ Structura +landelor endocrine
s6AB Structuri le+ate de sistemele di+estiv*
metabolic Ci endocrin* altele speci)icate
s6AA Structuri le+ate de sistemele di+estiv*
metabolic Ci endocrin* nespeci)icate
Capitolul 7: Structurile le+ate de sistemele +enito2urinar Ci reproductiv
s7@ Structura sistemului urinar
s7"@ Structura ba/inului
s7#@ Structura sistemului reproductiv
s7AB Alte structuri le+ate de sistemele +enito2
urinar Ci reproductiv* speci)icate
s7AA Alte structuri le+ate de sistemele +enito2
urinar Ci reproductiv* nespeci)icate
Capitolul 9: Structurile le+ate de miCcare
s9@ Structura capului Ci a re+iunii +4tului
s9"@ Structura re+iunii um8rului
s9#@ Structura e5tremit8?ii superioare
s9%@ Structura re+iunii pelviene
s96@ Structura e5tremit8?ii in)erioare
s97@ Structura trunchiului
s99@ Structuri scheleto2musculare adiacente*
le+ate de miCcare
s9AB Alte structuri le+ate de miCcare*
speci)icate
s9AA Alte structuri le+ate de miCcare*
nespeci)icate
Capitolul B: Pielea Ci structurile a)erente pielii
sB@ Structura /onelor pielii
sB"@ Structura +landelor pielii
sB#@ Structura un+hiilor
sB%@ Structura p8rului
sBAB Pielea Ci structuri a)erente pielii* altele
speci)icate
sBAA Pielea Ci structuri a)erente pielii*
nespeci)icate
ACTIDITF>I-E GI PARTICIPAREA
Capitolul : Hnv8?area Ci aplicarea cunoCtin?elor
E5perien?e sen/oriale cu scop <d@2d"A=
d@ Urm8ritul cu privirea
d6 Ascultarea
d"@ Alte e5perien?e sen/oriale cu scop
d"A E5perien?e sen/oriale cu scop* altele
Hnv8?area de ba/8 <d#@2d6A=
d#@ Copierea
d#6 Repetarea
d%@ Hnv8?area cititului
d%6 Hnv8?area scrisului
d6@ Hnv8?area socotitului
d66 (ob4ndirea deprinderilor
d6A Hnv8?area de ba/8* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
Aplicarea cunoCtin?elor <d7@2d9A=
d7@ Concentrarea aten?iei
d7# G4ndirea
d77 Cititul
d9@ Scrisul
d9" Socotitul
d96 Re/olvarea de probleme
d99 -uarea deci/iilor
d9A Aplicarea cunoCtin?elor* altele speci)icate
Ci nespeci)icate
dAB Hnv8?area Ci aplicarea cunoCtin?elor* altele
speci)icate
dAA Hnv8?area Ci aplicarea cunoCtin?elor*
nespeci)icate
Capitolul ": Sarcini Ci solicit8ri +enerale
d"@ Hndeplinirea unei sin+ure sarcini
d""@ Hndeplinirea unor sarcini multiple
d"#@ Reali/area pro+ramului /ilnic obiCnuit
d"%@ A )ace )a?8 stresului Ci altor solicit8ri
psiholo+ice
# 6ensionat, alarmat,
ncordat, n"ri&orat,
inutil, inferior
d"AB Sarcini Ci solicit8ri +enerale* altele
speci)icate
d"AA Sarcini Ci solicit8ri +enerale* nespeci)icate
Capitolul #: Comunicarea
Comunicarea 2 receptarea <d#@2d#"A=
d#@ Comunicare cuIprin receptare de mesaEe
verbale
d#6 Comunicare cuIprin receptare de mesaEe
nonverbale
d#"@ Comunicarea cuIprin receptarea
mesaEelor prin limbaEul )ormal al semnelor
d#"6 Comunicarea cuIprin receptare de mesaEe
scrise
d#"A Comunicare J receptare* altele speci)icate
Ci nespeci)icate
Comunicare 2 producere <d##@2d#%A=
d##@ Dorbirea
d##6 Producerea de mesaEe non2verbale
d#%@ Producerea de mesaE $n limbaEul )ormal
al semnelor
d#%6 Scrierea mesaEelor
d#%A Comunicarea 2 producerea* altele
speci)icate
Conversa?ia Ci utili/area instrumentelor Ci tehnicilor de comunicare <d#6@2d#7A=
d#6@ Conversa?ia
d#66 (iscu?ia
d#7@ Utili/area instrumentelor Ci tehnicilor de
comunicare
d#7A Conversa?ia Ci utili/area instrumentelor Ci
tehnicilor de comunicare* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
d#AB Comunicarea* altele speci)icate
d#AA Comunicarea* nespeci)icate
Capitolul %: &obilitatea
Schimbarea Ci men?inerea po/i?iei corpului <d%@2d%"A=
d%@ Schimbarea po/i?iei de ba/8 a corpului
d%6 &en?inerea po/i?iei corpului
d%"@ Schimbarea locului unei persoane
d%"A Schimbarea Ci men?inerea po/i?iei
corpului* altele speci)icate Ci nespeci)icate
(ucerea* deplasarea Ci manipularea obiectelor <d%#@2d%%A=
d%#@ Ridicarea Ci ducerea obiectelor
d%#6 (eplasarea obiectelor cu aEutorul
e5tremit8?ilor in)erioare ale corpului
d%%@ &otricitate )in8 a m4inii
d%%6 ;olosirea m4inii Ci bra?ului
d%%A A duce* a deplasa sau a manipula obiecte*
altele speci)icate Ci nespeci)icate
&ersul <pe Eos= Ci deplasarea <d%6@2d%7A=
d%6@ &ersul pe Eos # <utere fiic
scut, dispnee la
efort fiic
d%66 (eplasarea comple58
d%7@ (eplasare comple58 $nIprin di)erite locuri
d%76 (eplasare comple58 )olosind echipamente
d%7A &ersul pe Eos Ci deplasarea* altele
(eplasarea cu miEloace de transport <d%9@2
d%BA=
d%9@ ;olosirea miEloacelor de transport
d%96 A conduce vehicule
d%B@ A c8l8ri animale pentru a se deplasa
d%BA (eplasarea )olosind miEloace de
transport* altele speci)icate Ci nespeci)icate
d%AB &obilitatea* altele speci)icate
d%AA &obilitatea* nespeci)icate
Capitolul 6: Auto$n+riEirea
d6@ Sp8latul
d6"@ Hn+riEirea p8r?ilor corpului
d6#@ Toaleta intim8
d6%@ Hmbr8catul
d66@ &4ncatul # Bipsa poftei de
m1ncare
d67@ 08utul
d69@ Hn+riEirea s8n8t8?ii unui individ % Au se n"ri&e te
d6AB Auto$n+riEirea* altele speci)icate
d6AA Auto$n+riEirea* nespeci)icate
Capitolul 7: Auto+ospod8rirea
Achi/i?ionarea celor necesare <d7@2d7"A=
d7@ Achi/i?ionarea unei locuin?e
d7"@ Achi/i?ionarea de bunuri Ci servicii
d7"A Achi/i?ionarea celor necesare /ilnic* altele
Sarcini de +ospod8rie <d7#@2d7%A=
d7#@ Pre+8tirea m4nc8rii % Au mai poate "ti
d7%@ E)ectuarea treburilor casnice
d7%A Sarcini casnice* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
Hn+riEirea obiectelor de u/ casnic Ci aEutorul pentru ceilal?i <d76@2d77A=
d76@ Hn+riEirea obiectelor de u/ casnic
d77@ AEutorul pentru ceilal?i
d77A Hn+riEirea obiectelor din +ospod8rie Ci
aEutorul pentru ceilal?i* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
d7AB Auto+ospod8rirea* alte speci)icate
d7AA Auto+ospod8rirea* nespeci)icate
Capitolul 9: Interac?iunile Ci rela?iile interpersonale
Interac?iuni interpersonale +enerale <d9@2d9"A=
d9@ Interac?iuni interpersonale de ba/8 Cu so ia
d9"@ Interac?iuni interpersonale comple5e
d9"A Alte interac?iuni interpersonale +enerale
Rela?ii interpersonale particulare <d9#@2d99A=
d9#@ Rela?ionarea cu persoane necunoscute #
d9%@ Rela?ii )ormale #
d96@ Rela?ii sociale in)ormale #
d97@ Rela?ii de )amilie #
d99@ Rela?ii intime %
d99A Alte rela?ii interpersonale particulare*
d9AB Alte interac?iuni Ci rela?ii interpersonale
speci)icate
d9AA Alte interac?iuni Ci rela?ii interpersonale
nespeci)icate
Capitolul B: Ariile maEore ale vie?ii
Educa?ia <dB@2dB#A=
dB@ Educa?ia in)ormal8
dB6 Educa?ia preCcolar8
dB"@ Educa?ia Ccolar8
dB"6 Pre+8tirea pro)esional8
dB#@ Hnv8?8m4nt superior
dB#A Educa?ia* altele speci)icate Ci nespeci)icate
&unca Ci an+aEarea $n munc8 <dB%@2dB6A=
dB%@ Ucenicia <pre+8tirea pentru munc8=
dB%6 (ob4ndirea* p8strarea Ci $ncetarea
activit8?ii la un loc de munc8
# 'ntrerupere
activitate
profesional M
concedii medicale
frecvente n ultimii
2 ani
dB6@ -oc de munc8 remunerat
dB66 -oc de munc8 neremunerat
dB6A &unca Ci an+aEarea $n munc8* altele
% Considera munca
stresanta
Dia?a economic8 <dB7@2dB9A=
dB7@ Tran/ac?ii economice de ba/8
dB76 Tran/ac?ii economice comple5e
dB9@ Independen?a economic8
dB9A Dia?a economic8* altele speci)icate Ci
nespeci)icate
dBAB Alte arii maEore ale vie?ii* speci)icate
dBAA Alte arii maEore ale vie?ii* nespeci)icate
Capitolul A: Comunitatea* via?a civic8 Ci social8
dA@ Dia?a comunitar8
dA"@ Recreerea Ci petrecerea timpului liber % ,fectarea timpului
li!er
dA#@ Reli+ie Ci spiritualitate
dA%@ (repturile omului
dA6@ Diata politic8 Ci calitatea de cet8?ean
dAAB Comunitate* via?8 civic8 Ci social8* altele
speci)icate
# ,fectarea vie ii
sociale
dAAA Comunitate* via?8 civic8 Ci social8*
nespeci)icate

;ACT.RII (E &E(IU
Capitolul :&ediul natural Ci schimb8rile )8cute de om asupra mediului
e"@ Geo+ra)ia )i/ic8
e"6 Popula?ia
e""@ ;lora Ci )auna
e""6 Clima
e"#@ Evenimente naturale
e"#6 Evenimente cau/ate de om
e"%@ -umina
e"%6 Schimb8ri le+ate de timp
e"6@ Sunetul
e"66 Dibra?iile
e"7@ Calitatea aerului
e"AB Schimb8ri naturale Ci )8cute de m4na
omului asupra mediului $nconEur8tor* altele
speci)icate
e"AA Schimb8ri naturale Ci )8cute de m4na
omului asupra mediului $nconEur8tor* altele
speci)icate* nespeci)icate
Capitolul ": SpriEin Ci rela?ii
e#@ ;amilia imediat8 <rimeste spri&in
preponderent de la
so ie.
Au avem suficiente
detalii le"ate de
relatia pe care o are
cu fratele sau, cu
fiica sau cu
nepoata3fiica fiicei
plecata in .talia4.
e#6 ;amilia e5tins8
e#"@ Prieteni Aespecificat clar.
<osi!ila afectare a
vietii sociale ca
urmare a
sedentarismului
crescut.
e#"6 CunoCtin?e* cole+i* vecini Ci membri ai
comunit8?ii
e##@ Persoane cu )unc?ii de conducere
e##6 Persoane $n )unc?ii de subordonare
e#%@ Hnso?itori Ci asisten?i personali
e#%6 Persoanele necunoscute
e#6@ Animale domestice
e#66 Pro)esioniCti $n domeniul s8n8t8?ii
e#7@ Al?i pro)esioniCti
e#AB SpriEin Ci rela?ii* altele speci)icate
e#AA SpriEin Ci rela?ii* nespeci)icate
Capitolul #: Atitudini
e%@ Atitudini individuale ale membrilor
)amiliei imediate
Aespecificat
e%6 Atitudini individuale ale membrilor
)amiliei l8r+ite
e%"@ Atitudini individuale ale prietenilor
e%"6 Atitudini individuale ale cunoCtin?elor*
cole+ilor* vecinilor Ci membrilor comunit8?ii
e%#@ Atitudini individuale ale persoanelor $n
)unc?ii de conducere
e%#6 Atitudini individuale ale persoanelor $n
)unc?ii subordonate
e%%@ Atitudini individuale ale $n+riEitorilor Ci
asisten?ilor personali
e#%6 Atitudini individuale ale persoanelor
necunoscute
e%6@ Atitudini individuale ale pro)esioniCtilor
din domeniul s8n8t8?ii
e%66 Atitudini individuale ale pro)esioniCtilor
din domenii cone5e s8n8t8?ii
e%7@ Atitudini ale societ8?ii
e%76 Norme* practici Ci ideolo+ii sociale
e%AB Alte atitudini* speci)icate
e%AA Alte atitudini* nespeci)icate
&E(ICATIE :
2eretide spra7 2 pufuri$i, teotard 3comprimate4 1$i, erdomed 2$i, Oiofor 1///m" 1$i pt
dia!et i o%i"enoterapie.

E;ECTE &E(ICATIE
I, Seretide spraK " pu)uriI/i
,u fost raportate foarte rar cauri de crestere a "licemiei si acest lucru tre!uie avut in
vedere in caul prescrierii medicamentului la pacientii cu dia"nostic de dia!et aharat
(ste posi!ila aparitia !ronhospasmului parado%al, cu intensificarea imediata a Jheein"-
ului dupa administrareai doei. .n acest ca, administrarea tre!uie imediat intrerupta,
pacientul tre!uie reevaluat si daca este necesar, se instituie o terapie alternativa
(fectele sistemice pot sa apara in caul oricarui "lucocorticoid administrat pe cale
inhalatorie, in special la doe mari, prescrise pentru perioade lun"i de timp. (fectele
sistemice care pot sa apara includ: sindrom Cushin", manifestari cushin"oide, supresie
corticosuprarenala, intariere in crestere la copii si adolescenti, scadere a densitatii
minerale osoase, cataracta si "laucom.
,u fost descrise cauri foarte rare de aparitie a supresiei functiei corticosuprarenalei si
insuficienta corticosuprarenala acuta in timpul tratamentului cu propionat de fluticanoa
in doe cuprinse intre 5//-1/// micro"rame pe i. .nsuficienta cortico suprrarenala acuta
poate fi declansata de anumite situatii, incluand: traumatisme, interventii chirur"icale,
infectii sau orice scadere rapida a doei. 6a!loul clinic este in "eneral atipic si poate sa
includa: anore%ie, dureri a!dominale, scadere in "reutate, fati"a!ilitate, cefalee, "reata,
varsaturi, hipotensiune arteriala, reducerea starii de constienta, hipo"licemie si convulsii.
.n perioadele de stres sau in timpul interventiilor chirur"icale tre!uie avut in vedere
tratament suplimentar cu "lucocorticoii
(aca pre/entati oricare dintre urmatoarele simptome imediat dupa ce )olositi
Seretide Inhaler C;C2;ree* opriti I&E(IAT administrarea si anuntati medicul:
- respiratie suieratoare 3Jheein"4 aparuta !rusc, durere sau constrictie toracica>
- edem al pleoapelor, fetei, !uelor, lim!ii sau "atului>
- eruptie cutanata 3urticarie4 oriunde pe corp.
?eactiile adverse aler"ice sunt mai putin frecvente 3intalnite la mai putin de 1 pacient din
1//4.

,lte reactii adverse:

Reactii adverse )oarte )recvente 3apar la mai mult de un pacient din 1/4
W dureri de cap 3desi aceasta reactie adversa diminua daca tratamentul este continuat4.
W un numar crescut de raceli a fost raportat la pacientii cu 9<0C.

Reactii adverse )recvente 3apar la mai putin de 1 pacient din 1/4
W candidoa 3papule "al!en-crem, dureroase4 la nivelul "urii si farin"elui. 5ureri la
nivelul lim!ii, si ra"useala. Clatirea "urii cu apa si scuiparea continutului afara imediat dupa
utiliarea fiecarui puf poate fi utila. #edicul dumneavoastra s-ar putea sa va prescrie
tratament suplimentar cu medicamente antifun"ice pentru tratamentul candidoei.
W articulatii dureroase, umflate si dureri musculare.

Urmatoarele reactii adverse au )ost raportate la pacientii cu bronhopneumopatie
cronica obstructiva <0P.C=:
W pneumonii si !ronsite 3infectii pulmonare4. 2puneti medicului dumneavoastra daca aveti
oricare dintre urmatoarele simptome: o crestere a cantitatii de sputa, o schim!are in culoarea
sputei, fe!ra, frisoane, a"ravarea tusei sau a pro!lemelor respiratorii,
W vanatai si fracturi,
W inflamarea sinusurilor 3o senatie de tensiune sau plin la nivelul nasului, o!ra&ilor sau in
spatele ochilor, uneori insotita de o durere ritmica4,
W o scadere a valorilor potasiului in san"e 3puteti avea !atai nere"ulate ale inimii, sla!iciune
musculara, crampe4.
Reactii adverse mai putin )recvente 3apar la mai putin de 1 pacient din 1//4
W !atai foarte rapide ale inimii 3tahicardie4,
W senatie de tremuraturi si !atai rapide sau nere"ulate ale inimii 3palpitatii4. ,ceste reactii
adverse sunt in "eneral usoare si se reduc daca tratamentul este continuat,
W durere in piept,
W crampe musculare,
W senatie de in"ri&orare 3aceasta reactie adversa apare in principal la copii4,
W iritatia "atului. Clatirea "urii cu apa si scuiparea continutului afara imediat dupa utiliarea
fiecarui puf poate fi utila.

Reactii adverse rare 3apar la mai putin de 1 pacient din 1///4
W di)icultate in respiratie sau respiratie suieratoare imediat dupa ce )olositi Seretide
Inhaler C;C2;ree, 5aca aveti aceste simptome opriti administrarea 2eretide .nhaler CFC-Free.
=tiliati un medicament inhalator cu actiune rapida si adresati2va imediat medicului
dumneavoastra,
W 2eretide .nhaler CFC-Free poate afecta secretia naturala de hormoni steroii produsi de
catre corpul dumneavoastra, in special daca utiliati doe mari, timp indelun"at. ,ceste reactii
adverse includ:
- incetinirea cresterii la copii si adolescenti
- su!tierea oaselor
- cataracta si "laucom
- crestere in "reutate
- fata rotun&ita 3in forma de luna plina4 - sindrom Cushin".
#edicul dumneavoastra va va verifica periodic pentru aparitia oricareia dintre aceste
reactii adverse si pentru a se asi"ura ca utiliati doa cea mai mica din 2eretide .nhaler CFC-
Free care va controleaa simptomele de astm !ronsic.
W cresterea cantitatii de ahar 3"lucoa4 din san"e 3hiper"licemie4. 5aca aveti dia!et aharat,
s-ar putea sa fie necesar sa va verificati mai des "licemia si sa fie necesara a&ustarea
tratamentului antidia!etic.
W tul!urari de somn si schim!ari ale comportamentului cum ar fi hiperactivitatea si
irita!ilitatea 3aceste reactii adverse apar in principal la copii4.
W !atai nere"ulate ale inimii sau e%trasistole 3aritmii4. .nformati-l pe medicul
dumneavoastra, dar nu intrerupeti utiliarea 2eretide .nhaler CFC-Free decat daca medicul
dumneavoastra va recomanda acest lucru.
W eruptii trecatoare pe piele.

Reactii adverse cu )recventa necunoscuta 3care nu poate fi estimata din datele
disponi!ile4
W depresie sau a"resivitate. ,ceste reactii adverse pot aparea mai ales la copii.
Au intrerupeti !rusc utiliarea 2eretide .nhaler CFC-Free, deoarece acest lucru va
poate a"rava afectiunile respiratorii si pot sa apara, foarte rar, reactii adverse precum:
- dureri de stomac
- o!oseala sau lipsa poftei de mancare
- sla!iciune si diaree
- pierdere in "reutate
- dureri de cap sau somnolenta
- valori scaute de potasiu in san"e
- tensiune arteriala scauta si convulsii.
Foarte rar, reactii adverse similare pot sa apara daca aveti o infectie sau in conditii de stres
e%trem 3de e%emplu dupa un accident "rav sau daca urmeaa sa vi se efectuee o interventie
chirur"icala4. <entru prevenirea aparitiei acestor simptome, medicul dumneavoastra va poate
prescrie tratament suplimentar cu "lucocorticoii cum este prednisolonul.
2=?2(:
http:$$"sN.ro$<rodusele-noastre$#edicamente-cu-prescriptie$235$2eretide-.nhaler-CFC-
Free.asp%
http:$$JJJ.pcfarm.ro$prospect.php@idC4//1
II, Teotard <comprimate= I/i
Ba nceputul tratamentului pot s apar reacLii adverse tranitorii Ki de intensitate
moderat precum: cefalee, a"itaLie, irita!ilitate, verti&, insomnie, palpitaLii, dureri
a!dominale, "reaL, vrsturi, diaree Ki reacLii aler"ice.
C1nd concentraLia plasmatic de teofilin depKeKte valoarea terapeutic 3la pacienLii cu
hipersensi!ilitate chiar mai devreme4, pot s apar urmtoarele reacLii adverse: tul!urri
ale somnului, diure crescut, vrsturi recurente, tremor, hipertermie, delir, durere n
piept, tul!urri de ritm cardiac 3tahiaritmii4, hipotensiune arterial instalat !rusc Ki
convulsii.
'n timpul tratamentului cu teofilin, poate s apar scderea concentraLiei plasmatice a
potasiului 3hipopotasemie4 Ki creKterea concentraLiilor plasmatice ale calciului, "lucoei Ki
uratului 3hipercalcemie, hipre"licemie Ki hiperuricemie4.
2=?2,:
http:$$JJJ.medipedia.ro$5ictionarmedical$#edicamente$ta!id$5-$prospect$X/**/5//1$
6(06,?5-?-2//.asp%
III, Erdomed "I/i
(fecte adverse foarte rare 3afectea mai puLin de 1 din 1//// pacienLi4: durere de cap,
alterarea "ustului, uscciunea "urii, "reaL, vrsturi, diaree sau constipaLie, dureri n capul
pieptului, urticarie, nroKirea pielii, ecem.
,u fost raportate cauri rare de "astral"ie, "reata si varsaturi dupa doe mari 3peste 12//
m"$i4. ?areori, s-au raportat reactii de hipersensi!ilitate 3eruptii cutanate, urticarie, etc.4.
2=?2(:
http:$$JJJ.medipedia.ro$5ictionarmedical$#edicamente$ta!id$5-$prospect$X/+-1-//2$
(?50#(5-3//-m".asp%
http:$$JJJ.csid.ro$medicamente$erdomed-1*5-m"5ml-pul!ere-pentru-suspensie-orala-
11*521))$
ID, Sio)or @@@m+ I/i pt diabet
6ul!urri "astrointestinale
Foarte frecvente (>1/10): "reaL, vrsturi, diaree, dureri a!dominale Ki pierderea apetitului.
,cestea apar cel mai frecvent la nceputul tratamentului Ki dispar imediat, n ma&oritatea
caurilor. <entru a preveni aceste simptome, se recomand ca metformina s fie luat n dou
sau trei doe ilnice, n timpul sau dup mese. 0 creKtere uKoar a doei poate, de asemenea,
m!untLi toleranLa "astrointestinal.
Frecvente (>1/100, <1/10): "ust metalic.
,fecLiuni ale pielii Ki Lesuturilor su!cutanate
Foarte rare (<1/10 000): eritem uKor la pacienLii hipersensi!ili.

6ul!urri de meta!olism Ki nutriLie
Foarte rare (<1/10 000): s-a o!servat scderea a!sor!Liei de vitamina 9
12
cu scderea
nivelului su seric la pacienLii care au urmat un tratament pe termen lun" cu metformin Ki
pare s fie, de o!icei, fr importanL clinic.
Foarte rare (<1/10 000): acido lactic 3/,/3 cauri$1/// pacient-ani4.
2=?2,:
http:$$JJJ.medipedia.ro$5ictionarmedical$#edicamente$ta!id$5-$prospect$X4234-//)$2.0
F0?-1///.asp%
&8surarea complian?ei pentru un pacient cu bronhopneumonie obstructiv8 cronic8
Ghid de interviu
Y5ate de identificare Z
1. :1rsta: DD..>
2. 2e%ul: f $ m>
3. Aivel educaLional 3ultimul nivel educaLional a!solvit4: "imaniu, liceu, facultate, masterat,
studii postuniversitare>
4. 2tatut marital: cstorit$> necstorit$> divortat$a> vduv$> celi!atar.
5. 2tatut profesional: ....
). Conditii speciale de munc: ....
(ia+nosticul actual pentru care mer+e la medicul specialist: ,,,,,,
Alte dia+nostice con)irmate de medic: ,,,,,,
A)ec?iuni I dureri resim?ite $n corp $n ultima lun8: ,,,,
(ependen?a de substante: ;umat: da I nuL alcool: daInuL alt )el de substan?e ,,,,
.ntre!are ?spunsul pacientului 0!servaLii
- Ce stiLi despre aceast !oal@
- (ste o afecLiune de lun" durat sau
de scurt durat@
- C1t de mult v afectea aceast !oal
n viata de i cu i@
- C1t de intense sunt durerile@
- 'n ce msur reuKiLi s respiraLi normal
Ki fr Kuierat sau alte aspecte
disconfortante@
- ,veLi un apetit alimentar normal sau
e%ist o lips a poftei de m1ncare@
- : simLiLi o!osit@ Cum este somnul
dvs@
- 5in ce surse aLi o!Linut informaLii
despre !oal@
- ,u aprut complicaLii ale
simptomelor !olii dvs.@
- 5ar dvs. ce credeLi despre aceast
!oal@
- Ce consecinte credeLi ca va avea
!oala aceasta a dvs. Ki complicaLiile
acesteia @
- Ce prere aveLi despre tratamentul pe
care vi l-a prescris medicul specialist
la care mer"eLi@ (ste accepta!il
pentru dvs. calea de administrare sau
aLi dori o alt dintre cele posi!ile@
Care ar fi aceast@ Ye%emple: oral M
comprimate, siropuri, soluLii,
in&ecta!il, inhalatii, etcZ. :i s-a
nt1mplat s uitaLi s luaLi o do@
5ac da, de ce Ki de c1te ori vi s-a
nt1mplat@
- B-aLi urmat ntocmai, ca Ki doa& Ki
ca Ki durat@ Ydaca ice ca nu sau
parLialZ Ce consecinLe credeLi c
poate avea acest fapt@
- <rocuraLi uKor
tratamentul$medicamentele sau cu
dificultate@ (numeraLi eventualele
dificultLi.
- <1n acum vi s-a schim!at de ctre
medic doa&ul sau
perioada$perioadele de tratament@
5ar tratamentul n sine $ unele
medicamente@
- 'n ce masur consideraLi c
simptomele enumerate mai sus s-au
ameliorat dup urmarea
tratamentului@
- 5ar efecte secundare ale
tratamentului medicamentos aLi
resimLit@Care sunt acestea@
- Ce alte indicaLii$su"estii v-a dat
medicul@ 3re"im alimentar, stil de
viaL, fiioterapie, Ninetoterapie, etc4.
Be-aLi urmat sau le urmaLi ntocmai@
.n ce momente nu aLi tinut cont de
ele@
- Cum cola!oraLi cu medicul dvs.@
'nLele"eLi ce va comunica@ 2unteLi
mulLumit de informaLiile pe care vi
le-a oferit faL de !oal Ki faL de
tratament@ 5ar faL de evoluLia Ki
despre tratarea !olii@
- 2imLiLi c puteLi s i comunicaLi
orice despre starea dvs. de sntate@
5ar asistentele Ki alt personal
medical cu care aLi avut contact p1n
acum 3la consulturi, n realiarea
investi"aLiilor medicale, n
spitaliri, etc.4@
- C1t de accesi!ile va sunt serviciile
medicale de sntate c Ki timp@ $ 'n
c1t timp o!LineLi pro"ramarea la
medicul dvs. curant@ 5ar la alLi
medici de specialitate@ 5ar la
analiele medicale periodice@
- 'n ce msur v-a schim!at pro"ramul
curent de viaL aflarea
dia"nosticului@ 5ar tratamentul de
urmat@
- Cum vedeLi evoluLia strii dvs. de
sntate n urmtoarele dou
sptm1ni@ 5ar n urmtoarele 3
luni@ 5ar peste un an de ile@ ,veLi
temeri aveLi n le"tur cu !oal
dvs.@ Care sunt acestea@
- #em!rii familiei dvs. va sunt
aproape n aceast perioada de
tratament@ Cum au reacLionat ei la
aflarea dia"nosticului dvs.@ Cum v-
au susLinut p1n acum@ Care dintre ei
v-a susLinut mai mult sufleteKte p1n
acum@ 5ar prietenii dvs. v-au
susLinut@ Cum v-au susLinut Ki va
susLin ei@ C1t de des v-aLi nt1lnit cu
ei n ultima luna@
: puteLi n"ri&i corporal Ki
"ospodari sin"ur$a@ C activitLi
fiice efectuaLi nafara celor
curente, de n"ri&ire Ki
"ospodrire@ ,veLi nevoie de
a&utor n realiarea lor@
Ce alte planuri ale vieLii dvs. va
mai preocup@ Ce credeLi c v-ar
face s va simLiLi mai !ine $ v-ar
da o dispoiLie mai !un pe
perioada tratrii $ v-ar face s mai
uitaLi pe moment de !oal@
Cum apreciaLi c s-a schim!at
starea dvs de sntate dup
urmarea tratamentului@ 3respiraLie
normal, dispariLia tusei, creKterea
apetitului Ki somnul
nepro!lematic4.
STRATEGII (E INTERDENTIE PENTRU .PTI&IMAREA SANATATII SI
C.&P.RTA&ENTU-UI PACIENTU-UI
Cum se trateaa 9<0C@
1. Renuntarea la )umat
Fumatul este principalul factor cauator de moarte in afectiunea 9<0C. <ana la 5/P din
fumatorii cronici devolta 9<0C si +/--/P din mortalitatea din 9<0C este cauata de
continuarea fumatului. 5e asemenea, si fumatul pasiv poate fi o caua a 9<0C.
Fumtorii cu 9<0C consuma mai multe ti"ari , au o dependenta de nicotina mai severa ,sunt mai
deprimati , sunt mai pu in dispu i s incerce s renun e la fumat i au nivele mai ridicate ale
mon%idului de car!on in aerul respirat fata de !olnavii nefumatori.
6entativa de renuntare individuala apare foarte rar si sansele de reusire ale acesteia fara asistare
specialiata sunt foarte scaute 3 apro% 5P4
<entru a avea succes in procesul de renuntare la fumat se recomanda urmatoarele tipuri de terpaii
Consiliere i suport psiholo"ic
6erapie comportamental
6erpaie e%perien ial-unificatoare de restructurare a scenariului le"at de fumat i
impementarea unui stil de via sntos.
Iipno
6erapie farmacolo"ic prin medica ie care a&ut la scderea dependen ei : 62A,
!upropion, vareniclin
#ateriale informative a&uttoare
?enun area la fumat n rela ia cu 9<0C este !enefic pentru c previne devoltarea 9<0C,
previne pro"resia 9<0C3 ameliorarea simptomelor, m!unt irea fuuc ie pulmonare , reducerea
e%acer!rilor 4 , cre te eficacitatea medica iei !ronhodilatatoare i a o%i"enoterapiei i scade
mortalitatea.
6erapia farmacolo"ic nso it de consiliere este o!li"atorie la fumtorii cu 9<0C.
2. Tratament medicamentos de reducere a simptomelor
#edicamentele pot reduce sau ameliora simptomele dar sin"ura metod si"ur de a ncetinii
evolu ia !olii este a!andonarea fumatului.
(fectul lor poate sa fie de scurta sau de lun"a durata. 5e aceea, sunt impartite in 2 cate"orii:
medicamentele !ronhodilatatoare cu durata scurta de actiune
medicamentele !ronhodilatatoare cu durata lun"a de actiune
(%ista 3 tipuri de medicamente !ronhodilatatoare:
Anticoliner+ice:
5urata scurta de actiune 3) ore4: .pratropium !romid
5urata ultr-lun"a de actiune 324 ore4: 6iotropium 9romid, Hlicopironium 9romid
(fectul advers cel mai frecvent este uscarea mucoasei !ucale 3"ura uscata4. ,lte efecte
adverse pot sa includa infectii urinare sau aritmii.
0eta"2a+onisti
5urata scurta de actiune 3) ore4: 2al!utamol
5urata lun"a de actiune 312 ore4: 2almeterol, Formoterol
5urata ultra-lun"a de actiune 324 ore4: .ndacaterol
(fectele adverse cele mai frecvent intilnite sunt aritmia, tahicardia, tremorul
&etil5antine
6eofilina
(fectele adverse cele mai frecvente sunt "reata si piroisul 3senatia de arsura la nivelul
stomacului4. 2unt medicamente care au interactiuni cu alimentele si cu alte
medicamente.
Anti2in)lamatoarele te a&uta sa tratei inflamatia din conductele aeriene si in felul acesta se
reduce frecventa episoadelor de a"ravare 3e%acer!are4.
,nti-inflamatoarele se administreaa de o!icei impreuna cu !ronhodilatatoarele in tratamentul
9<0C.
Combinatii:
9eta2-a"onistii de lun"a durata si anti-inflamatoarele inhalatorii sunt recomandate
pacientilor care au volumul pulmonar scaut su! 5/P din valoarea preisa sau care au mai
mult de 2 episoade de a"ravare 3e%acer!ari4.
9udesonid$Formoterol 32/$- mc"
2almeterol$Fluticaona 5/$5// mc"
9eclometaona$Formoterol 1//$) mc"
(fectele adverse pot fi ra"useala, candidoa oro-farin"iana, osteoporoa, pneumonie.
3. Interven ia chirur+ical8
.nterventiile chirur"icale pulmonare sunt arareori folosite in tratamentul 9<0C. Chirur"ia nu
este niciodata prima optiune de tratament si este luata in consideratie doar in caurile "rave de
9<0C, la care suferinta nu a fost ameliorata de alte tratamente.
Pneumectomia subtotala consta in e%ciarea unor portiuni dintr-unul sau din am!ii
plm1ni, facand mai mult spatiu pentru tesutul pulmonar remanent pentru a functiona mai
eficient. ,ceasta interventie chirur"icala este luata in consideratie doar in caurile unor
pacienti cu emfiem sever atent selectionati. Au este recomandata de rutina in tratamentul
9<0C.
Transplantul pulmonar consta in inlocuirea plamanului !olnav cu un plaman sanatos de
la un donator decedat de scurt timp.
0ulectomia consta in e%ciarea unei portiuni de plaman care a fost distrusa de o leiune
de mari dimensiuni numita !ula. ,ceasta interventie chirur"icala este rar recomandata.
4. Tratamente alternative
Reabilitarea pulmonara este facuta de o echipa de specialisti care monitorieaa si
trateaa din punct de vedere medical, fiic si emotional aspectele 9<0C. ,ceasta metoda
com!ina e%ercitiile fiice, terapia respiratiei, suportul emotional, dieta si educatia.
?ea!ilitarea pulmonara este recomandata !olnavilor dupa efectuarea pneumectomiei
su!totale sau transplantului pulmonar.
.5i+enoterapia creste nivelul o%i"enului din san"e si poate im!unatatii respiratia si
prelun"ii supravietuirea !olnavilor cu 9<0C sever.
(ispo/itivele ventilatorii sunt folosite pentru a usura respiratia. Cel mai frecvent sunt
folosite in timpul spitaliarii in caul e%acer!arilor 9<0C.
InEectiile cu al)a antitripsina pot fi eficiente in caul pacientilor cu deficienta de alfa 1
antitripisna 3o afectiune mostenita care poate determina 9<0C4. ,lfa 1 antitripsina este o
proteina care impiedica distru"erea tesutului pulmonar.
Tratamente naturiste : ulei ome"a3, vitamina C, #a"neiu i Calciu, carnitina i
coneima 81/, frune de mslin, enima natural serapeptaa, ardeiul iute i alte plante,
terapia cu sare, aerosolii salini.
Schimbarea stilului de via 8 printr-o alimenta ie sntoas, e%erci ii fiice, e%erci ii
respiratorii 3 "imnastica respiratorie4 i odihn.

Psihologia Sanatatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Sanatatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 3

CHESTIONAR DE EVALUARE A SOMNULUI

S-ar putea să vă placă și