Sunteți pe pagina 1din 11

DEFINIIE

Chordata este o ncrengtur de animale ce


posed coard dorsal. ncrengtura
include acraniatele, ciclostomatele, petii, amfibie
nii, reptilele, psrile i mamiferele.
Dei sunt foarte diverse, cordatele posed
caracteristici comune. Toate cordatele
au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent
sub form de coard doar n stadiul de larv. La
acraniate ea este prezent toat viaa. La
cordatele mai dezvoltate, coarda este nlocuit
de coloana vertebral. De scheletul axial sunt
ataate centurile i de acestea membrele.

ncrengtura cordate

Cordatele sunt organismele care au schelet axial intern (coarda dorsal
sau notocord), aezat dorsal, deasupra tubului digestiv i sub tubul neural.
Din notocord se va forma la vertebrate coloana vertebral. Cordatele
cuprind urmtoarele
subncrengturi: urocordatele, cefalocordatele ivertebratele.
Urocordatele sunt alctuite din trunchi i coad, corpul este protejat de o
tunic (secretat de corpul acestora). Urocordatele triesc doar n mediul
marin.
Cefalocordatele sunt alctuite din trunchi i coad. Ele sunt considerate
strmoii vertebratelor.
Vertebratele au corpul alctuit din cap, trunchi i coad. Vertebratele
reprezint cea mai evoluat subncrengtur a cordatelor. Clasele
vertebratelor sunt ciclostomii, petii, amfibienii, reptilele i mamiferele. La
acestea notocordul a evoluat n coloana vertebral, alctuit din vertebre
cartilaginoase sau osoase. Ciclostomii sunt primele vertebrate aprute, au
corpul de form cilindric i sunt agnate (fr flci). Un exemplu
este chicarul, care se prinde de przile sale cu gura s circular i le
consum coninutul.

Petii sunt vertebrate adaptate la mediul acvatic, de aceea respir de
obicei prin branhii i au forma corpului hidrodinamic.

CORDATE
Cordatele sunt animale celomate deuterostomiene cu simetrie bilaterala, 3 foite embrionare, si un corp segmentat[*]. Majoritatea cordatelor
au coada, un endoschelet, un sistem circulator inchis[] cu o inima musculoasa situata ventral. In plus, exista caracteristici care le deosebesc pe
cordate de toate celelalte grupe de animale:
Corpul este sustinut de un schelet axial intern numit endoschelet format din coarda dorsala sau notocordul care este situat intre tubul neural si
tubul digestiv. La cordatele din grupul vetebratelor in jurul notocordului se formeaza craniul si coloana vertebrala.
Sistemul nervos al cordatelor este reprezentat de un tub neural situat dorsal pe linia mediana deasupra notocordului. La cordatele primitive, tubul
neural se dilata la capatul anterior dand nastere la vezica neurala primitiva iar partea posterioara ramane ingusta. La vertebrate, din vezica
neurala se dezvolta encefalul iar din tubul neural, maduva spinarii.
Toate cordatele au fante branhiale cel putin intr-o anumita perioada a ciclului lor de viata.
Corpul cordatelor avand simetrie bilaterala prezinta 2 poli: anterior si posterior. Principalele regiuni ale corpului sunt:
- capul (regiunea cefalica),
- trunchiul cu membrele (unde exista membre) si
- coada.
Aparatul respirator:
- branhii la formele acvatice,
- plamani la cele terestre.
Aparatul excretor este de tip nefridian, este format din nefroni care se pot deschide cu un capat in celom iar cu celalalt
- fie in cavitatea perifaringiana,
- fie la exterior prin uretere.
Reproducerea se face sexuat (cu exceptia tunicatelor), sexele sunt in general separate.
Clasificarea cordatelor se face in functie de locul pe care il ocupa scheletul si gradul lui de dezvoltare:
- Incr. Urochordata (Tunicata, Urocordate)
- Incr. Acraniata (Cephalochordata, Acraniate)
- Incr. Vertebrata (Craniata, Vertebrate)

CARACTERE GENERALE
Cordatele formeaza impreuna cu echinodermele si cateva alte grupe
seria filogenetica a denterostomelor. Reprezentanti ai acestora au aparut
foarte devreme in evolutia filogenetica ( acum circa 600 milioane de ani
).
Ele ocupa toate mediile de viata. Au schelet axial intern ( coarda
dorsala sau notocord ) asezat dorsal, deasupra tubului digestiv si sub
tubul neural. Notocordul se pastreaza tot timpul vietii la cefalocordate ;
la urocordate el este prezent numai la larva, in regiunea cozii ; la
vertebrate,notocordul se gaseste numai la embrion, iar la adult este
inlocuit prin coloana vertebrala.
Sistemul nervos este tubular.La cordatele primitive formeaza
anterior vezicula neurala, iar posterior, canalul ependimar. La
vertebrate, din vezicula neurala ia nastere encefalul, iar din restul
tubului maduva spinarii.
Regiunea anterioara tubului digestiv se transforma in sistem
respirator. Cordatele primitive acvatice si unele vertebrate au branhii;
majoritatea respira prin plamani. Sistemul circulator este inchis, iar
sangele circula in sens invers fata de nevertebrate. Inima este
musculoasa situata ventral.
Reproducerea este sexuata, rar asexuata ( prin inmugurire la
urocordate ).

CLASIFICARE. STRUCTURA. FUNCTII VITALE
A) Urocordate ( tunicate). Sunt alcatuite cel mai adesea din trunchi si coada;
tegumentul unistratificat secreta o teaca, numita tunica, formata adesea dintr-o
substanta asemanatoare celulozei. Sunt exclusiv marine.
B) Cefalocordate ( acraniate). Au corpul alcatuit din trunchi si coada, corpul
este pisciform, ascutit la cele doua extremitati. Datorita morfologiei lor corporale ,
cefalocordatele sunt considerate a fi tipuri primitive de vertebrate.
Traiesc mai adesea in nisipul zonelor litorale.

C) Vertebrate ( vertebrata ). Au corpul alcatuit din cap, trunchi, coada si
membre. Coloana vertebrala este formata din vertebre cartilaginoase sau osoase;
din coarda dorsala initiala s-au pastrat extrem de putine elemente la nivelul
vertebrelor sau a spatiilor intervertebrale.
La majoritatea tegumentul este format din epiderma pluristratificata,
derma si hipoderma. Musculatura este diferentiata ( muschi striati, netezi, cardiaci
). Sistemul nervos se diferentiaza in sistem nervos central ( encefal si maduva
spinarii ) si sistemul nervos periferic (nervi si ganglioni ). Organele de simt se
perfectioneaza. Sistemul digestiv este format din tub digestiv si glande anexe.
Respiratia poate fi branhiala, pulmonara sau cutanee. Sistemul excretor este format
din rinichi si cai urinare. Sexele sunt separate; fecundatia poate fi externa si
interna.

Vertebratele cuprind mai multe clase
I) Ciclostomi- animale acvatice, cele mai primitive vertebrate, au corpul cilindric, lipsit de membre, nu au falci ( se
numesc agnate ), gura este rotunda,adaptata pentru fixare pe corpul animalelor parazitate si prevazuta cu dinti
cornosi.Notocordul este bine dezvoltat si se mentine pe toata durata vietii, tegumentul este lipsit de solzi si bogat in
celule mucoase. Reprezentanti : lupii de mare, chiscarii.
II) Pestii cartilaginosi - au schelet cartilaginos pe toata perioada vietii, alcatuit din neurocraniu si
viscerocraniu, coloana vertebrala si centurile de prindere ale inotatoarelor perechi. Gura are pozitie subterminala si
este prevazuta cu dinti. Inotatoarea codala are lobi inegali. Majoritatea au cinci fante branhiale. Nu au vezica
inotatoare. Reprezentanti: rechinii, calcanii.
III) Pestii ososi - majoritatea au schelet osos, din notocord ramanand doar discurile intervertebrale; la
sturioni scheletul este cartilaginos, dar prezinta portiuni osificate, notocordul pastrandu-se toata viata. Tegumentul
este acoperit cu solzi ( crap ) sau cu placi osoase ( morun ). De obicei inotatoarea codala are lobii egali. Majoritatea
au respiratie branhiala, au vezica inotatoare, circulatia este simpla, inima este bicamerala. Icrele sunt eliminate in
apa, unde sunt fecundate de laptii depusi de masculi. Reprezentanti: crap,
stiuca,hering,platica,tipar,salau,guvid,somn,biban,cega,nisetru, morun.
IV) Amfibienii - vertebrate adaptate la mediul acvatic cat si la cel terestru. Corpul este impartit in cap,
trunchi sustinut de membre si coada. Unii au coada ( salamandra ) iar la altii lipseste ( broasca de lac adulta ). Piele
este bogat vascularizata si umeda cu rol in respiratie. Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni:
cervicala,dorsala cu rudimente de coaste,sacrala cu centura pelviana, codala. Nu au cutie toracica iar sternul nu se
articuleaza cu coastele. Au patru membre, cele anterioare cu 4 degete, cele posterioare cu 5 degete. Circulatia este
dubla si incompleta. Inima este tricamerala- doua atrii si un ventricol. Mormolocii au respiratie branhiala iar adultii
respira prin plamani si piele.Organele de simt sunt bine dezvoltate atat la formele terestre cat si la cele acvatice.
Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la pesti; cele doua emisfere cerebrale sunt separate printr-un sant
interemisferic si apare un inceput de scoarta cerebrala. Ultima portiune a intestinului formeaza cloaca in care se
deschid ureterele si conductele genitale.Reproducerea este legata de mediul acvatic. Sunt ovipare si majoritatea
prezinta metamorfoza.
V) Reptilele- sunt tetrapode, majoritatea terestre, formele acvatice avand adaptari secundare. Au tegumentul uscat,
ingrosat si acoperit cu solzi cornosi. Cu exceptia serpilor au 4 membre scurte dispuse lateral si terminate cu 5 degete
cu gheare.Majoritatea se deplaseaza prin tarare de unde si numele de taratoare. In cavitatea bucala multi serpi au
glande cu venin. Sistemul respirator cuprinde plamani alveolari, la serpi functioneaza numai un plaman.Circulatia
este inchisa, dubla si incompleta.Inima este impartita in 2 atrii si un ventricol, despartit incomplet in 2 camere ( la
crocodili septul interventricular este complet ). Ca si amfibienii au cloaca. Dezvoltarea este directa , fara
metamorfoza.In general sunt animale ovipare, foarte rar vivipare, fecundatia este interna.Oul este invelit in coaja
tare iar embrionul prezinta doua anexe: amniosul si alantoida.


VI) Pasari- sunt vertebrate superioare adaptate la zbor, avand corp aerodinamic,
membrele anterioare sunt transformate in aripi iar cele posterioare adaptate la
sprijin si deplasare pe teren solid ( mers ) sau la inot. Tegumentul este uscat, lipsit
de glande si acoperit cu pene, fulgi si puf in afara de picioare unde se gasesc solzi
asemanatori cu cei de la reptile. La cele acvatice deasupra cozii este dezvoltata
glanda uropigee. Oasele sunt subtiri si pline cu aer, cutia toracica este solida si
foarte putin mobila, avand dezvoltat sternul care mareste suprafata de insertie a
muschilor pectorali, vertebrele din regiunea dorsala sunt sudate.Falcile sunt
alungite imbracate intr-o teaca cornoasa ce formeaza ciocul. Nu au dinti. Respiratia
este exclusiv pulmonara, plamanii fiind in legatura cu 9 saci extrapulmonari.
Sistemele digestiv , excretor si genital se deschid in cloaca. Sistemul nervos are
encefalul mai voluminos ca la reptile. Organele de simt s-au perfectionat, apare
urechea externa reprezentata de canalul auditiv.

VII) Mamifere - cele mai evoluate vertebrate cu encefalul perfectionat, fecundatia
interna, capacitate de termoreglare. Sunt animale tetrapode cu tegumentul cu doua
feluri de productii, cornoase si glandulare. Cavitatea toracica este despartita de cea
abdominala prin diafragma. Plamanii si inima se gasesc in cavitatea toracica.
Respiratia este pulmonara iar circulatia dubla si completa. Hematiile nu au nucleu.
Dentitia este diferentiata.Maxilarul inferior se articuleaza direct pe craniu. Coloana
vertebrala are 5 regiuni: cervicala,dorsala, lombara,sacrala si codala.Urechile au
pavilioane iar ochii sunt protejati de pleoape.La sistemul excretor, ureterele se
deschid in vezica urinara, exceptie fac monotermele. Sunt vivipare cu exceptia
monotermelor care sunt ovipare. Dupa nastere puii sunt hraniti cu lapte.

IMPORTANTA
Pestii constituie un aliment de baza in hrana
omului, ei joaca un rol important in lanturile
trofice acvatice.
Amfibienii consuma moluste si insecte
daunatoare iar broastele servesc ca animale de
laborator.
Reptilele,in zonele agricole distrug insectele si
molustele daunatoare. Pielea lor este folosita in
marochinerie iar veninul in medicina.
Pasarile se hranesc cu insecte daunatoare si
larvele acestora, unele cu rozatoare.
Majoritatea animalelor mamifere sunt domestice
si au importanta economica.
Clasa amfibieni cuprinde ordinele;
a) urodele- amfibieni cu coada (tritonul, salamandra )
b) anure- amfibieni fara coada ( broasca de lac,broasca de padure, broasca raioasa,brotacelul ).
c) gimnofioni -amfibieni fara picioare ( scormonitorul inelat ).
Clasa reptile cuprinde ordinele:
a) Soparle- reptile cu cap fusiform, coada mobila lunga si ascutita, care se poate rupe, membrele sunt scurte cu degete
cu gheare. Majoritatea sunt ovipare, dar exista si vivipare ( soparla de munte ).
Reprezentanti: soparla cenusie,gusterul,soparla de munte,sarpele de sticla,iguana.
b) Serpii-reptile adaptate la tarare, corpul este cilindric, lipsit de membre, osul patrat este articulat mobil cu craniul,
sunt ovipari, rar ovoviviparisi vivipari.
Reprezentanti: sarpele de casa,vipera,vipera cu corn,pitonul,sarpele cu clopotei, sarpele boua.
c) Broaste testoase- sunt reptile terestre sau acvatice cu corpul adapostit in test, format din placi osoase dermice (
exoschelet ) acoperite cu placi cornoase ectoderme, falcile formeaza un cioc acoperit cu lame cornoase, lipsit de
dinti, depun oua pe care le clocesc.
Reprezentanti : broasca testoasa de uscat, broasca testoasa de apa, caretul.
d) Crocodilii- sunt reptile acvatice, cu coada turtita lateral, degetele membrelor posterioare cu membrana interdigitala,
urechile si narile se inchid la intrarea in apa prin valve.Au caractere de superioritate: dintii sunt infipti in alveole si
inima cu 4 camere, circulatia sangelui completa.
Clasa pasari cuprinde:
a) acarenate-lipseste carena, reprezentata de struti.Au aripi slab dezvoltate, oasele pline cu maduva, musculatura
puternica la picioare care se termina cu 2 sau 3 degete.
Reprezentanti: strutul african,strutul american sau nandu, strutul australian sau casuarul,pasarea kiwi.
b) carenatele-cu numeroase ordine;
paseriforme, numite si pasarele, randunica,ciocarlia, vrabia. galiforme- gaina, prepelita, potarnichea ciconiforme-
barza alba, barza neagra falconiforme-pasari rapitoare, uliul gainilor,sorecarul , acvila.
columbiforme-porumbelul de stanca,turtureaua cuculiforme-cucul.
fisciforme-ciocanitoarea pistrita.anseriforme-pasari adaptate la inot,gasca,rata.

S-ar putea să vă placă și