Le Courbusier - Charles Eduard Jeanneret-Gris

(urbanist,decorator,pictor,sculptor,teoretician)
-a trait din 1887 pana in 1965, iar in 19! a adoptat pseudoni"ul Le Courbusier dupa
bunicul sau#
-nascut in el$etia, lan%a %ranita cu &ranta, si reali'at studiile pe teritoriul &rantei#
- si-a &acut perioada de ucenic i"preuna cu (ie )an *er +ohe si ,alter Gropius, pe
$re"ea scolii %er"ane -auhaus#
-repre'entant al "odernis"ului, puris"ului, si chiar re&erent al brutalis"ului#
- a calatorit "ult si a a$ut oca'ia sa cunoasca "ulte ase'ari, "ulte tipare arhitectonice,
ast&el incat si-a &or"at propia cultura si si-a ales stilul incon&undabil# printre orasele
$i'itate s-a re%asit si -ucurestiul, anului 1911#
- in perioada sa de de'$oltare a prins re$olutia industriala, atunci cand arta arhitectura si
industria se contopeau in toate aspectele unei ase'ari urbane, asa a a.uns sa isi doreasca sa
sal$e'e orasele de de'astrele industriale/
- a re&lectat &oarte "ult pe "ar%inea parisului de dupa pri"ul ra'boi "undial actionand
ast&el i"potri$a nu"arului "ic de locuinte, a "iscarii oa"enilor de la tara la oras, al
con%estiei tra&icului#
-a$ea o de&initie proprie pentru arhitectura0 12rhitectura este .ocul intelept si "a%ni&ic al
$olu"elor sub soare (lu"ina)3
-e4plora ca"puri stiinti&ice ca "ate"5tica sau artele, constructia sau psiholo%ia, chiar
daca la pri"a $edere sunt concepte contrastante#
- a incercat sa atra%a capital strain pentru a in$est6 in 7arisul pe care il %andea, si de-
ase"enea a "ilitat pentru introducerea unor re&or"e radicale care sa sal$e'e situatia
orasului#
-datorita anilor (ra'boiul "ondial, re$olutia rusa) acesta spera ca prin re&or"a sa a.un%a
la introducerea unui nou stil international, in care nai$itatea capitalista sa &ie indreptata
catre i"bunatatirea conditiilor societatii#
- punea "are accent pe re'ol$area e&iciente a situatiilor depasite, din punct de $edere
urbanistic, pentru ca credea ca in acest "od isi poate atin%e scopul, acela de a educa
cetateanul ca si"plul locuitor al unui oras care a$ea ne$oie de schi"bari#
- ideea urbanistica de ba'a era ca o"ul sa &ie "ai bun, a$and conditii de $iata "ai bune,
&a$orabile des&asurarii unor acti$itati sociale, &ara a perturba insa indatoririle ci$ice sau
"unca locuitorilor#
- "ilita pentru drepturile sociale, ast&el incat isi dorea sa reali'e'e un oras in care sa nu se
perceapa di&erente intre locuitorii '%arienorilor sau cei ai peri&eriilor, nici intre "uncitorii
din societatea educata si cei de la "unca de .os#
- ca urbanist a a$ut o reali'are i"portante in 197 cand a &acut planul 7arisului#
-se &acea re"arcat pentru i"bunatatirea calitatii $ietii urbane, cu e&ect asupra conditiilor
de trai,"ai e4act asupra i%ienei, in special in orasele a%lo"erate#
- chiar daca a a$ut "ulte reali'ari, criticii de specialitate au a$ut si cate$a %reseli de
se"nalat in "odelul urbanistic a lui Le Corbusier#
- nu in ulti"ul rand ii daduse casei i"portante cu$enita, si o nu"ise 8"asina de trait8
construita special sa raspunda ne$oilor "otrice, &i'ice si psiholo%ice ale indi$idului social
#
- Le Courbusier spunea ca "oti$ul de a trai este constiinta, asadar indi$idul, iar tehnica
este ca un contact al indi$idului dintr-o a%enda, pentru ca poate &i e4tre" de util dar in
acelasi ti"p distru%ator#
- concret, prin arhitectura sa a incercat sa arate o &ata "ai acceptabila, sau alt&el spus
u"ana, a unei schi"bari ine$itabile din $iata unui oras# ast&el a 8i"pacat8 principiile
contrastante ca "asina-natura,o"ul "odern cu principiile traditionale re&eritoare la
conceptul de locuinta inca din antichitate#
- este in$entatorul "odulatorului, un concept al adaptarii arhitecturii la ne$oile &iresti ale
corpului u"an &olosind &orta "otrice#
- Einstein a 'is ca "odulatorul este o %a"a de proportii care &ace raul di&6cil, si bunul
usor#
-proportiile corecte ale "odulatorului sunt re'ultatul unor rapoarte intre "asura o"ului,
sectiunea de aur,patratul dublu, un%hiul drept, seriile lui 9ibonacci si posibilitatile lor
co"binatorice#
-asa cu" )itru$ius la inceputurile arhitecturii a creat un o" inscris intr/-un cerc si un
patrat, Le Courbusier l-a re%asit in patrat, un%hi drept si sectiune de aur#
- "asura initiala a "odulorului era o"ul de 6 picioare inalti"e, corespondente a 1/8:"
inalti"e#
-cu "ana intinsa, o"ul in acceptiunea lui Le Corbusier "asoara /6"
-dupa cu" a" spus acest set de "asuri e4tre" de u'uale chiar si in 'iua de asta'i, se
ba'ea'a pe seria lui 9ibonacci, nu"ita de catre Le Corbusier, seria rosie 0 ;/!/7, !/<:,
!/7!, 1/1:;
- ceea ce a ra"as in "e"oria colecti$a chiar si pana in 'iua de asta'i, este ca se'utul unui
scaun nor"al trebuie sa &ie la o inalti"e de <:c"( di"ensiune rea'ultata din alte doua 16
= 7 > <: ) con&or" "odulorului lui Le Courbusier#
-apoi &iecare din cele < di"ensiuni ur"atoare, se co"pun si ele la randul sau din aceleasi
nu"ere;16 si 7 ast&el0
<:=7>7!,
7!=16>86,
86=7>11:,
11:=7> 1<!,
1<=16=7>18:,
18:=16=7>6
-cu acest "odulor a in&luentat dru"ul arhitecturii "oderne a secolului ??
- datorita "odulorului, au aparut opere arhitectonice cheie in porto&oliul lui Le
Courbusier, cu" ar &i @nitatea de locuit de la (arseille, sau (anastirea La Aourette#
19<7 - LB@nitC Bhabitation de (arseille
Concept0
-consolidarea ideii "oderne de habitat co"un renuntandu-se ideea de casa in &a$oarea
locuintei colecti$e de tip bloc ( ptr cirtca 16!! pers)
-este re'ultatul re'ultatului rationalis"ului &olosit ca instru"ent de deli"itare a unui
siste" social rational care in%lobea'a &unctionalitatea si econo"6a, recunoscand
arhitectura ca o "odalitate de a ordona spatiul# conceperea unor noi structuri si "oduri
de utili'are a spatiului a contribuit la e&icienti'area spatiului disponibil al societatii
"oderne/
/