CAPITOLUL I.

ISTORIA ASPIRINEI
Aspirina este un produs de laborator de la sfritul secolului XIX .
Tehnicile tiinifice predominante,abordrile industriale i ideile medicale au fost
eseniale pentru dezvoltarea ,promovarea i modul n care a fost primit medicamentul.rept
urmare ,acest bilan nu se e!tinde cu mai mult de cteva decenii nainte de lansarea aspirinei
din laboratorul "arbenfabri#en numit nainte "riedrich $azer %&' n ()**.
Istoria aspirinei incepe ns cu peste +,-- de ani in urma. &u (,-- de ani .e.n. e.iptenii
foloseau infuzia de frunze uscate de mirt pentru durerile reumatice.
(--- de ani mai tarziu /ippocrates prescria un suc e!tras din scoara de salcie pentru
febra si dureri. 0ubstanta activa din acest suc, care usura durerea, este cunoscut azi sub
denumirea de acid salicilic. e asemenea se tie astzi c acidul salicilic este coninut in
frunzele de mirt pe care e.iptenii le utilizau in tratamentul durerii. Acest remediu este
men ionat n te!te antice din 0umeria, 1.ipt i Assiria. e asemenea, Amerindienii foloseau
scoar a de salcie2"i..(3 pentru a u ura durerile de cap, febra, durerile de mu chi i
reumatismul. 4reotul 1dmund 0tone, din &hippin. 5orton, An.lia, a notat n (67+ c scoar a
salciei este un remediu eficace mpotriva febrei.
"i..(.0ali! alba
1!tractul activ al scoar ei, numit salicin, dup numele latin pentru salcia alb 2 Salix
alba 3, a fost izolat n forma sa cristalin n ()8), de ctre farmacistul francez /enri 9erou! i
chimistul italian :affaele 4iria, care au reu it s separe acest acid n forma sa pur. 0alicina
este foarte acid cnd este ntr;o solu ie apoas saturat, avnd un nivel p/ de 8,<, de aici
numele de acid salicilic.
=n ()+* s;a observat c acidul salicilic cauza probleme di.estive, cum ar fi, de
e!emplu, iritarea stomacului sau diaree. =n ()*6, un cercettor de la compania "riedrich
$a>er, din ?ermania, a nlocuit unul dintre .rupele func ionale hidro!il din acidul salicilic, cu
o .rup acetil, care reducea semnificativ efectele ne.ative;Acid acetilsalicilic@Aspirin.
2"i..83.
Acesta a fost primul medicament de sintez i nceputul industriei farmaceutice.

&ine a descoperit acidul acetilsalicilic este o problem destul de controversat. 'ficial,
inventatorul aspirinei a fost "eli! /offmann. 4e de alt parte, Arthur 1ichen.rAn a spus n
(*<* c el a plnuit i diriBat sinteza aspirinei, pe cnd rolul lui /offmann a fost doar sinteza
ini ial a medicamentului, folosind procesul lui 1ichen.rAn. Cersiunea lui 1ichen.rAn a fost
i.norat de istorici i chimi ti pn n (***, cnd Dalter 0neader de la epartamentul de
tiin e "armaceutice de la Eniversitatea din 0trathcl>de 2?las.oF, :e.atul Enit3 a
ree!aminat cazul i a aBuns la concluzia c 1ichen.rAn a avut dreptate i c ntr;adevr el este
cel care ar trebui recunoscut pentru inven ia aspirinei. &ompania $a>er nu recunoa te aceast
variant nici pn n ziua de astzi.
Aspirina este descris ca fiind descendentul natural al acestor strabuni .Totusi istoria
aspirinei nu este o poveste corect2onest3 asa cum istoriile convenionale su.ereaz ,ci este o
naraiune comple! a oamenilor i circumstanelor implicate n transformarea unui compus
chimic simplu ntr;un produs farmaceutic popular,care a rmas unul dintre cele mai folosite
medicamente timp de aproape un secol.
"irma $a>er s;a deschis in ()7+ sub numele de "riedrich $a>er % &' ,fiind o uzin de
vopsea din ?ermania .&nd industria vopselurilor a intrat n declin spre sfritul anilor ())-,
$a>er a fcut trecerea la sectorul mai activ i mai rentabil al produselor farmaceutice,
dezvoltnd,producnd i comercializnd fenacetina2acetophenetidin3dintr;un produs care se
folosete la vopsea.
Trecerea companiei de la vopsele la produse farmaceutice a fost aa de rapid nct
primele loturi cu medicamente au fost alcalizate n containere contrafcute Gsticle .oale de
"i..8.Aspirin
bere nvelite in prosoape;pn cand compania a decis s investeasc n echipament potrivit
pentru producie.Totui n ciuda schimbrii produselor fabricate ,$a>er a pstrat multe din
metodele folosite anterior la vnzarea vopselelor pe pieele competitiveHa.eni de vnzari
,reclame n ziare,folosirea licenelor i marca fabricii aa cum Ac Ic Tavish,un istoric
medical cunoscut remarcaH J:estricionnd piaa de vnzare la farmacii i mediciK,industria
chimic a evitat capcanele necorespunzatoare ale comerului i s;a afirmat ca membru al
fraiei LL eticeMM .e atunci Ic Tavish afirmaHJ4roducia de medicamente a avut loc ntr;un
cadru industrialK.
Iedicamentele erau asemntoare din multe puncte de vedere cu alte mrfuri ,care
erau fabricate pentru profit.In anul ()*- &arl uisber. i alte fi.uri importante de la $a>er
erau ocupai cu reor.anizarea companiei, cu nfiinarea laboratoarelor farmaceutice pentru
dezvoltarea i standardizarea medicamentelor i cel mai important cu stabilirea le.turilor n
lumea medical.
0fritul secolului XIX a nsemnat o cretere nemaintlnit n ceea ce privete
numrul de produse farmaceutice aprute pe pia .
In aceasta privinta este satisfacator sa afli ca farmacistul este .hidat de medic si nu
doar de cunostinte in chimie.e aceea ,inspiratia si dorinta de a produce aspirina poate fi
e!plicata in termeni medico;industriali.In aceasta relatie in care companiile farmaceutice
aprovizionau cu produse care;i interesau pe doctori si doctorii la randul lor,mentineau un viu
interes pentru ceea ce companiile farmaceutice aveau de oferit.
4e perioada ())-;()*- ,cand doctorii au devenit mai interesati de reactiile adverse ale
febrei asupra corpului omenesc,folosirea antipireticelor a devenit unul dintre subiectele cele
mai fierbinti in medicina terapeutica.
&onform unui manual de farmacolo.ie publicat la inceputul secolului XXH Kde la cel
mai important pna la cel mai neinsemnat in profesie ,lucrul cel mai important era sa
consideri febra ca fiind cel mai .roaznic factor intr;un caz si s;o tratezi ca facand parte din
boala ,sau fiind chiar boala insasi,in loc sa fie considerata o simptoma a tuturor infectiilor si
neputand sa faca rau,doar daca este acuta sau de lun.a durata.0e credea ca nu numai febra
cand era destul de ridicata ,coa.ula protoplasma unor parti vitale,dar ca pacientul avea
tesuturile arse si ca aceasta combustie acuta sau confla.ratie trebuie sa fie oprita chiar daca
boala nu s;a manifestat altfel.escoperirea ,dupa numeroase investi.atii de laborator,ca aceste
medicamente reduce productia de caldura si creste imprastierea
caldurii,pare sa;l incadreze intr;o maniera ciudata in nevoile terapeutice ale momentului,din
fericire cu doar cateva cazuri fatale.e multe ori aceste efecte erau datorate dozelor e!a.erate
N iar in alte cazuri pacientii cu febra scazuta care primeau medicamentul manifestau o
temperatura si mai scazuta care rezulta in lesin.
e aceea ,pana ce mania febrei a luat sfarsit la finalul secolului,se pare ca datorita
cresterii in popularitate a teoriei microbului,cei mai multi dintre doctori si;au concentrat
atentia in tratarea febrei2stari febrile3.
. In istoria stiintelor medicale, creatorul aspirinei, in ()66, este .ermanul "eli! /offman,
chimist al concernului O$a>erO, nume cu care medicamentul minune este aproape sinonim. .
=n timp ce e!perimenta cu un produs reciclabil dintr;o component a vopselei, pentru a .si o
metod curativ pentru reumatismul tatlui sau, /offmann a sintetizat chimic o form stabil
de pudr de acid salicilic. &ompusul devenea in.redientul activ dintr;un produs farmaceutic
minune, Aspirina.
$revetul a fost depus in ()**, dar abia in (*-+, O$a>erO a lansat un anal.ezic brevetat
numit OAspirinO, cu OAO de la OAcetilO si O0pirinO de la acidul spiric, un e!tract din frunze de
salcie si dintr;o planta cu denumirea stiintifica O0piraea ulmariaO, cunoscuta si la noi cu
numele mai modeste de OcretuscaO sau Obarba capreiO. "eli! /offman s;a inspirat din
descoperirea alsacianului &harles "rederic ?erhard, sustin astazi francezii, dar, e adevarat,
recunosc tot francezii, "eli! /offman este cel care a stabilit proprietatile terapeutice ale
aspirinei si, mai ales, a creat o versiune mai putin costisitoare si mai usor de reprodus la scara
industriala.
in pacate ,medicamentul ii irita stomacul si a fost asociat si cu alte efecte dureroase N
cel mai evident ,pe lan.a faptul ca avea un .ust neplacut,cateodata .retos,se credea ca acidul
salicilic provoaca indi.estie si slabea inima.e aceea fiul indatoritor si;a asumat misiunea de
a creea un inlocuitor mai putin to!ic.Totusi acidul acetilsalicilic2A0A3;numele chimic al
aspirinei;se poate sa fi fost deBa creat de chimistul francez &harles "rederic ?erhardt in
(),+,descoperitorul si;a numit compusul acetilsalicilic anhidru ,care nu era la fel ca JA0AK.
&ompusul a fost sintetizat intr;o forma mai pura de Pohann Qrauf in ()7* .Intr;
adevar ,acidul acetilsalicilic era deBa fabricat de compania &hemische "abri# von /e>den in
()*6 fara un nume de marca.
e aceea este dificil de spus ca /offmann a inventat intr;adevar un nou compus
chimic sau chiar o noua metoda de a produce unul nou,care apoi sa fie licentiat in ?ermania.
In plus fata de incertitudinile le.ate de ori.inea chimica a JA0AK,opiniile medicale
predominante privind folosirea in masa a acidului salicilic si a compusilor inruditi,inclusiv
,,A0AK erau amestecate .
e asemenea ,era o mare diver.enta in opinii in cadrul laboratoarelor farmaceutice
$a>er,in ceea ce priveste valoarea muncii efectuate asupra ,,A0AK in ()*6.
&onform lui Iann si 4lummer,era un anumit .rad de animozitate intre Arthur
1ichen.rAn care conducea cercetarile si dezvoltarea de la divizia 4harmaceutical unde
/offmann lucra si /einrich resser care conducea testele si standardizarea in cadrul iviziei
4harmaceutical , 1ichen.run sustinea compusul chimic /offmann,pe cand resser n;avea nici
o intentie sa;l testeze ca pe un potential medicament nou.Aparent 1ichen.rAn a mers atat de
departe incat sa distribuie pe ascuns compusul pentru testare.
Totusi resser a fost cel care a publicat in cele din urma primul articol despre aspirina .
0chimbul de pareri in privinta valorii compusului reflecta interesele sale financiare
,de vreme ce conform lui Iann si 4lummer H/offmann si 1ichen.rAn aveau contracte cu
$a>er prin care aveau sa primeasca drepturi de autor sau orice produs licentiat pe care il
inventau .e vreme ce nu era nici o licenta ,nici unul nu a primit vreun drept de autor din
vanzarea aspirinei in ?ermania.Totusi /einrich resser avea un an.aBament cu $a>er prin
care va primi un drept de autor asupra oricarui produs pe care;l introducea pe piata.
Astfel ,el a primit o mare parte din drepturile de autor pentru aspirina si a putut sa se
retra.a devreme ca un om bo.at.'data ce resser a ales in sfarsit sa promoveze compusul
chimic al lui /offmann ca fiind aspirina .el l;a impus fata de celelalte remedii disponibile
2e!istente3.
resser su.ereaza apoiH J&himia farmacolo.ica ar trebui sa dezvolte sintetic un nou
preparat care ar evita pe lan.a .ustul dulce si alte caracteristici nedorite ,cum ar fi
supramarcarea stomacului .upa dizolvare salicilatul activ ar trebui sa fie rupt repede de noul
produs.K
Aceste imbuntiri sunt e!act ceea ce resser a susinut ca a obinut prin sinteza
aspirinei.In primul rnd ,.ustul a fost rafinat prin mascarea .rupului liber hidro!il fenolic al
acidului salicilic prin substituirea atomului de h>dro.en cu un compus metilic.&a sa
demonstreze ca aspirina este reabsorbita si separata in acid salicilic,resser citeaza opera
omului de stiinta .erman 9esni# publicata in JAr#iv "ur 1!perimentelle 4atholo.ie und
4harma#olo.ieK ca sa menin ideea ca ,cresterea nitratilor 2nitro.en3 in urina se datoreaza
numai nitro.enului care contine un produs metabolic al acidului salicilic si in mod evident in
aspirina.
resser a efectuat apoi studii comparative ale aspirinei si a altor salicilati ca sa
demonstreze ca prima era mai putin .retoasa si mai benefica decat celelalte .e e!emplu , a
testat sarea de sodium a aspirinei si a salicilatul de sodium pe iepuri obisnuiti si pe reptile
,care in minte sa Jarata in mod evident ca aspirina este mai putin otravitoare decat acidul
salicilicK.
resser a testat de asemenea aspirina pe cele mai delicate si mai fine tesuturi Jcum ar
fi bronhiile pestilor J ,ca sa demonstreze mai departe delicatetea compusului .In final ca sa
renunte la orice temeri ca aspirina ar putea slabi inima ,el a condus e!perimental ca sa arate
ca silicatul de sodium descreste bataile cardiace ,pe cand sarea de sodium a aspirinei o creste.
resser concluzioneaza in articolul sau ,dupa cum urmeazaH,,:ezumand cel mai important
caracter farmacolo.ic al aspirinei putem sa su.eram urmatoarele H aspirina are un .ust acid
mai putin separator decat salicilatul de sodiu inainte de dizolvare ,este de asemenea mai
protectiv cu stomacul dupa cum arata e!perimentul de mai sus ,este mai avantaBos ,mai multa
aspirina este dizolvata de acidul .astric hidrocloric numai intr;o mica masura
2-,8R3.iferentele sunt evidente intre aspirina si sodiul salicilat si dupa dizolvareK.
4ublicand aceste descoperiri intr;un ziar psiholo.ic ,resser a putut sa ofere o
varianta Jstiintifica si obiectivaK a acestui nou compus ca un produs destul de puternic cu
putine reactii adverse .In acelasi timp ,resser era unul dintre cei mai importanti an.aBati de
la $a>er si in consecinta el va beneficia personal de succesul pe care analiza lui farmaceutica
a avut;o asupra aspirinei.
Impreuna cu eforturile lui resser,doctorii au fost cooptati in sustinerea efectivitatii si
inofensivitatii aspirinei.oi astfel de doctori citati in articolul lui resser au fost doctorul
&.Ditthauer care a publicat o lucrare despre e!perimentele sale cu aspirina inSSie
/eil#undeSSin aprilie ()** si doctor Pulius Dohl.emuth ale carui rezultate au fost publicate
inSTtherapeutische IonatshefteSSin luna mai a aceluiasi an.
Atat articolul lui Ditthauer cat si cel al lui Dohl.emuth au oferit o introducere
.enerala asupra noii pudre,coroborata cu rezultate obtinute de resser si au descris
consencintele e!perimentelor chimice cu aspirina.
In mod clar, ei concluzioneaza ca noul medicament aste superior cerorlalte produse
farmaceutice aflate pe piata in acel moment.
1le.anta rapoartelor medicale si farmaceutice de la inceput se afla in abilitatea de a
alia aspirina cu deBa folositele produse pe baza de salicilina,pe cand prezenta aspirinei,diferit
de ele.
e aceea noul medicament avea o anume familiaritate si mai important ,fabricantii
puteau sa sustina proprietatile medicale dovedite,ale acidului salicilic si a compusilor inruditi
prin asociere.
Totusi a fost la fel de important sa se separe aspirina de defectele care au fost atribuite
acestor produse in dezvoltarea adevarului stiintific in laborator,care dovedeau asemenea
diferente.
Astfel o pudra alba pe raft 2"i..+3 impreuna cu alte sute de compusi chimici
inma.azinati la $a>er timp de multi ani,a fost transformat intr;un important produs
farmaceutic.
"i..+.Aspirin pulbere
e atunci,fiecare raport nou al membrilor comunitatii medicale sau a lumii
farmaceutice a imbunatatit sau nu povestea aspirinei. 4e 88 iulie ()** aspirina a aparut
inSSocumente AnaliticeSS de la laboratorul 9ancet alaturi de alte cateva produse care au
suferit ri.orile analizei stiintifice.
Intr;adevar in cei , ani de cnd a fost lansata,aspirina a fost perceputa din ce in ce mai
putin ca un antipiretic si era din ce in ce mai des prescrisa pentru indepartarea durerii.4ana in
anul (*-+,mai multe observaii au fost facute asupra efectului anal.ezic al aspirinei in
tratarea nevral.iilor si a altor afeciuni dureroase,inclusiv carcinomul.
Astfel,aspirina seaman cu predecesorul su fanacetina,care a aprut in perioada
antipiretica a anilor ())- si ()*- si asemenea rudelor sale a aBuns sa fie folosit mai ales
pentru indepartarea durerii.0chimbarea interesului de la proprietati antipiretice la cele
anal.ezice ale medicamentului la inceputul secolului XX este cel mai bine rezumata in
introducereaSSIanualului de "armacolo.ie si TerapeuticaSSal anului (*-(.
&um entuziasmul pentru antipiretice a palit prin pierderea noutatii,medicii au inceput
sa se intrebe daca aceste medicamente care reduceau asa de bine febra,aveau vreo influenta in
reducerea duratei bolii si s;a demonstrat rapid ca nu aveau.
0imultan,investi.atiile amanuntite care aveau loc din ce in ce mai des in ceea ce
priveste patolo.ia febrei si a cunostintelor noastre tot mai mari in istoria or.anismelor
cauzatoare de boli,au clarificat ca febra este un factor lipsit de importanta intr;un caz dat,daca
este acutNsi incepe sa fie clar ca febra nu este numai un proces special de dureros,dar in unele
cazuri poate fi chiar de valoare.
In sfarsit,amintirea faptului ca folosirea acestor medicamente necesita absorbtie si
eliminare,schimbata sau nu si ca in aceste procese se poate sa fie vina unei inflamatii
dureroase,a scazut popularitatea antipireticelor,pe cand descoperirea ca toate au proprietati de
atenuare a bolii,a distras atentia la folosirea lor pentru alte scopuri decat antifebrile.
e aceea,folosirea aspirinei s;a schimbat odata cu tendintele schimbatoare ale profesiei
medicale,devenind mai putin le.ata de descrirea initiala a medicamentului si indicatiile,mai
intai comercializate de compania farmaceutica.1!perientele primordiale efectuate asupra
aspirinei $a>er au fost urmate de descoperiri chimice mai recente,efectuate de medici
neafiliati companiei farmaceutice.
Treptat toate povestirile spuse de acei care au participat la prezentarea si promovarea
acidului acetilsalicilic ca aspirina ,au disparut in fundal.
4ana in (*-+ ,autorii nu au mai simtit nevoia sa includa descrieri detaliate ale aspirinei
in articolele lor spunand K9eacul este acum destul de cunoscut ca sa mai fie descris
aiciK.Aspirina a devenit rapid un nume important in toata lumea ,aparand si in operele literare
ale inceputului de secol XX.
'dat cu trecerea timpului ,le.aturile medicale,farmaceutice,industriale au consolidat
formarea industriei moderne farmaceutice de astazi.
4ovestea aspirinei,ori.inea ei ,popularitatea si modurile de folosire sunt destul de unice.
4utine .rupuri de medicamente au oferit fabricantilor ;asemenea comori, medicilor;
asemenea resurse terapeutice si laicilor Gatatea leacuri semipatentate,asa cum s;a intamplat cu
asa numitele antipiretice anal.ezice.
5ici nu e!ista un .rup care sa arate asa de bine relatia stransa dintre chimie si terapia
practica si relatia structurii chimice cu actiunea psiholo.ica.
4e masura ce anii trec totusi multe alte medicamente sunt folosite ca sa trateze bolile
diferit de cele pentru care fusesera produse.
e e!emplu,odata cu aparitia J erei anticoa.ulantelor J aspirina a capatat noi indicatii;
Antiagregant plachetar ; Aspirina previne a.re.area plachetelor san.uine 2care au rol in
oprirea san.erarilor3. in acest motiv este folosita in prevenirea trombozelor 2coa.ularea
san.elui in artere sau vene3 avand un rol important in prevenirea infarctului miocardic.
In ultimii ani, Aspirinei i;au fost atribuite noi efecteH prevenirea cancerului de
pancreas, scaderea riscului de recidiva a cancerului de colon sau rect, prevenirea anumitor
tipuri de cataracta, prevenirea mi.renelor severe.
5umele de Aspirin 2"i..<3reprezint denumirea sub care compania $a>er din
?ermania a produs pentru prima dat acest medicament. Astzi, termenul este folosit n mod
curent pentru desemnarea acestui medicament, incluznd chiar variantele care nu sunt produse
de $a>er. 1!ist ns ri n care cuvntul Aspirin se refer numai la versiunea produs de
$a>er ; orice alt versiune a medicamentului purtnd numele de Oacid acetilsalicilicO.
"i..<
CAPITOLUL II.SINTEZA ACIDULUI ACETILSALICILIC
2.1.Obinerea acidli acetilsalicilic
ACID ACETILSALICILIC !DCI"
Acid 8;aceto!ibenzoic 2IE4A&3
0in. Aspirina
4rodus oficinal, prevazut in ": X (Acydum acetylsalicylicum).
"ormula chimicaH 8; &/
+
&''&
7
/
<
&''/
Obtinere:
Acidul acetilsalicilic este ester la .rupa hidro!il fenolica a acidului salicilic.
A04I:I5A Gstructura chimica 2"i..,,"i..73.
"i.., "i..7
'btinerea aspirinei se realizeaza prin acetilarea acidului salicilic cu anhidrida
acetica,clorura de acetil sau cetona 2&/@&@'3in diversi solventi or.anici anhidri2in mediu de
benzen anhidru3N reactia este terminata cand proba de culoare cu "e&l
+
este ne.ativa.
Acetilarea hidro!iderivatilor aromatici cu cloruri de acizi impune prezenta unui a.ent
alcalin pentru neutralizarea acidului clorhidric rezultat din reactie sau utilizarea sarii alcaline
a hidro!iderivatului.
Industrial ,acetilarea acidului salicilic se face preferential cu anhidrida acetica,in
cataliza acida 2/
8
0'
<
,&/
+
&''/ .lacial sau saruri ale metalelor alcaline sau alcalino;
pamantoaseH Q,&a,I. ,dar se prefera &a&l
8
anhidra -,-(moliT( mol acid salicilic 3in mediu
anhidru de benzen sau clorbenzen,la temperatura de apro!imativ )-
-
&,conform reactieiH

atorita le.aturilor de hidro.en intre '/;ul fenolic si o!i.enul carbo!ilic,viteza de
reactie fara catalizator este mica 2timp de reactie );* ore comparativ cu +-;<- min,daca se
foloseste catalizatorul &a&l
8
3.
Acetilarea acidului salicilic cu clorura de acetil la cald in solutie piridinicaH,
4urificarea aspirinei se face prin recristalizarea din diversi solventi.0e filtreaza aspirina
de &a&l
8
care este hi.roscopica si .rabeste hidroliza aspirinei.0unt cunoscute doua forme
polimorfe de acid acetilsalicilicH
"':IA I ;obtinuta la temperatura obisnuita din solutie saturata de acid acetilsalicilic
farmaceutic in etanol *,R cu 4t@(<+
-
;(<<
-
& ,
"':IA II ;obtinuta prin cristalizarea lenta la temperatura obisnuita din solutie saturata de
acid acetilsalicilic farmaceutic in n;he!an cu 4t@(8+
-
;(8,
-
&.
2.2.Pr#prietaile acidli acetilsalicilic
Acidul acetilsalicilic se prezinta sub forma de cristale aciculare incolore sau pulbere
cristalina alba, fara miros sau cu miros foarte slab de acid acetic, .ust acru, punct de topire
cuprins intre (+<;(+)
-
&.
"oarte putin solubila in apa rece 2(H+--3, solubila n (H, parti alcool etilic, (H8- parti
eter,(H 8- parti cloroformN se dizolva in solutii de hidro!izi sau carbonati alcalini cu formare
de saruri. /idrolizeaza partial in aer umed, la fierbere, in apa sau la dizolvare in hidro!izi sau
in carbonati alcalini. 0olutiile apoase au reactie acida.
4unctul de fierbereH (<-
-
&
4unctul de topire (++
-
&
atorita functiei sale acide poate da saruri cu o!izii sau hidro!izii metalici si esteri cu
alcooli si fenoli 2:3
/idro!izii alcalini dizolva aspirina prin neutralizarea .ruparii carbo!il cu formare de
saruri. 9a cald hidro!izii saponifica imediat molecula aspirinei cu formare de salicilat de
sodiu si acetat de sodiu, substante solubileH
4rin acidulare cu acizi minerali precipita acidul salicilic care poate fi separat si
identificat. n solutie ramane acid acetic. 0e dozeaza prin neutralizarea aspirinei in solutie
alcoolica la rece cu hidro!id de sodiu sau potasiu titrat, in prezenta de fenolftaleinaH
&ontrolul dozarii se face adau.and peste aspirina neutralizata o cantitate dubla de
hidro!id titrat si se incalzette la reflu! (, minute, se produce saponificarea. 0e titreaza
e!cesul de hidro!id. &ontinutul in acid salicilic obtinut la ultima titrare poate sa difere mult cu
cel mult (R fata de continutul obtinut la prima titrare.
$et#de de anali%a a sbstantei acti&e
0e prepara o solutie A astfelH (,,. aspirina se a.ita cu +- ml apa timp de , minute si se
filtreaza. 0olutia filtrata se completeaza la +- ml prin spalarea filtratului cu apa.
Identi'icare
(.4rin hidroliza alcalina, acidul acetilsalicilic formeaza acid salicilic si acid acetic.
Acidul salicilic poate fi identificat prin reactia cu clorura de fer 2III3 sau pe baza punctului de
topire, iar acidul acetic prin reactia de formare a acetatului de etil.
;-,,. substanta se dizolva in , ml solutie (--.Ul hidro!id de sodium, se fierbe +
minute si , dupa racire, se aciduleaza cu solutie de 8-- .Ul acid sulfuric. 0e percepe miros de
acid acetic si rezulta un precipitat cristalin, alb, care dupa separare , spalare cu apa si uscare
are p.t @ (,6;(7(
-
&.
aca se dizolva o cantitate mica din precipitat in 8 ml apa la cald si se adau.a dupa
racire o picatura solutie de +-.Ul clorura fer 2III3, rezulta o coloratie albastra violet 2acidul
salicilic3.
4este 8;+ ml filtrat de la separarea precipitatului se adau.a ( ml alcool etilic si 8 ml
acid sulfuric, concentrate, se formeaza acetatul de etil cu miros caracteristic de mere verzi
2acidul acetic3.
8.&u azotitul de sodiu si in prezenta acidului sulfuric, acidul acetilsalicilic formeaza
un colorant cu structura indofenolica, formarea acestuia manifestandu;se printr;o .ama de
coloratii.
;-,--,. substanta se trateaza cu 8 ml acid sulfuric concentrat si se a.ita. upa racire,
se adau.a cateva picaturi de solutie (-- .Ul nitrit de sodium. Initial se obtine o coloratie
.albena, care vireaza in .alben portocaliu, rosu portocaliu si, in final in rosu inchis.
C#nditii de pritate
(. Aspectl s#ltieiH solutia obtinuta prin dizolvarea a ( . substanta in (- ml alcool
etilic trebuie sa fie limpede si incolora.
8. ArsenH se admit cel mult -,---8R.
8,,- . substanta se trateaza conform modului descris la J&ontrolul limitei de arsen;
4rocedeul IIK.
+. Cl#rriH se admit cel mult -,--<R. (- ml solutie A se compara cu 8 ml solutie
etalon completata cu apa la (- ml 2-,-8 ion clorura3 dupa adau.area in ambele solutii reactivii
pentru caracterizarea ionului clor.
<.$etale (releH se admit cel mult -,--(R . (- ml solutie e!tractiva, obtinuta prin
tratarea reziduului de la calcinare dupa metoda .enerala, se compara cu ,ml solutie etalon
completata cu apa la (- ml 2 -,--, m. ion plumb3, dupa care s;au adau.at in ambele solutii
reactivii pentru caracterizarea ionului plumb.
,. Sl'atiH se admit cel mult -,-8R . (- ml solutie A se compara cu (- ml solutie
etalon 2-,( m. ion sulfat3 dupa adau.area in ambele solutii a reactivilor de identificare a
ionului sulfat.
7.Acid salicilic liberH se admite cel mult -,(R. Acidul salicilic, avand .rupa hidro!il
fenolica acetilata, nu formeaza cu ionii "e
+V
combinatii comple!e colorateN acidul salicilic,
prin .ruparea fenolica libera, formeaza o asemenea combinatie de culoare albastra; violet.
-,(- . substanta se dizolva in 8 ml alcool etilic si solutia se dilueaza cu apa la ,- ml. 0eparat,
se prepara o solutie etalon din 8 ml alcool etilic, ( ml solutie -,--(.Ul acid salicilic si apa la ,-
ml. 9a ambele solutii se adau.a ( ml solutie acida 8 .Ul sulfat de amoniu fer 2III3 si ( ml
solutie -,( I acid clorhidric. &oloratia solutiei proba, la +- secunde, nu trebuie sa fie mai
intensa decat a etanolului.
CONCLUZII
Aspirina 2acidul acetilsalicilic3 este cel mai cunoscut medicament de pe piata
farmaceutica din :omania.
()*6 este considerat anul na terii Aspirinei. =n ()*6 un chimist .erman, "eli!
/offmann, care lucra pentru cunoscuta companie "riedrich $a>er et &o., descoper acidul
acetilsalicilic, Aspirina, care a devenit cel mai cunoscut medicament. Istoria aspirinei ncepe
ns cu peste +,-- de ani n urm. &u (,-- de ani .e.n. e.iptenii foloseau infuzia de frunze
uscate de mirt pentru durerile reumatice.
(--- de ani mai trziu /ippocrates prescria un suc e!tras din scoar de salcie pentru
febr i dureri. 0ubstan a activ din acest suc, care u ura durerea, este cunoscut azi sub
denumirea de acid salicilic. e asemenea se tie astzi c acidul salicilic este con inut n
frunzele de mirt pe care e.iptenii le utilizau n tratamentul durerii.
1!tras n ()8* din scoar a de salcie de ctre un farmacist cunoscut ca 9erou!, acidul
salicilic nu putea fi folosit corespunztor deoarece provoca dureri abdominale severe.
&ombinarea acidului salicilic de ctre /offmann cu alte componente chimice pentru
nlturarea durerilor abdominale a dus la descoperirea acidului acetilsalicilic, Aspirina pe care
o cunoa tem astzi.
&ine a descoperit acidul acetilsalicilic este o problem destul de controversat. 'ficial,
inventatorul aspirinei a fost "eli! /offmann. 4e de alt parte, Arthur 1ichen.rAn a spus n
(*<* c el a plnuit i diriBat sinteza aspirinei, pe cnd rolul lui /offmann a fost doar sinteza
ini ial a medicamentului, folosind procesul lui 1ichen.rAn. Cersiunea lui 1ichen.rAn a fost
i.norat de istorici i chimi ti pn n (***, cnd Dalter 0neader de la epartamentul de
tiin e "armaceutice de la Eniversitatea din 0trathcl>de 2?las.oF, :e.atul Enit3 a
ree!aminat cazul i a aBuns la concluzia c 1ichen.rAn a avut dreptate i c ntr;adevr el este
cel care ar trebui recunoscut pentru inven ia aspirinei. &ompania $a>er nu recunoa te aceast
variant nici pn n ziua de astzi.
Pr#priet) ile aspirinei
Aspirina are multe efecte deBa binecunoscute, dar nc se mai descoper noi propriet i.
Anal.ezic 2nltur durerea3 ; este folosit n cazul durerilor moderate, cefalee, nevral.ii,
dureri musculare, dureri articulare, dureri postoperatorii.
Antipiretic 2antitermic3, Antiinflamator ; indicata n reumatismul articular acut sau alte
afec iuni articulare inflamatorii acute,Antia.re.ant plachetar ; Aspirina previne a.re.area
plachetelor san.uine 2care au rol n oprirea sn.errilor3. in acest motiv este folosit n
prevenirea trombozelor 2coa.ularea sn.elui n artere sau vene3 avnd un rol important n
prevenirea infarctului miocardic.
=n ultimii ani, Aspirinei i;au fost atribuite noi efecteH prevenirea cancerului de pancreas,
scderea riscului de recidiv a cancerului de colon sau rectal, prevenirea anumitor tipuri de
cataract, prevenirea mi.renelor severe.
C#ntraindica ii
Aspirina nu trebuie administrat la pacien ii cu afec iuni .astro;intestinale 2.astrit,
ulcer .astro;duodenal, hemora.ii di.estive3, afec iuni .rave hepatice sau renale,
hipersensibilitate la Aspirina, hemofilie. 5u se administreaz cu ,;6 zile nainte de interven ii
chirur.icale i la copiii mai mici de un an.
0e administreaz cu pruden la persoanele care anterior au suferit .astro;intestinale,
bolnavii cu insuficien renal, astm bron ic, n cursul sarcinii i la copiii mici.
Reac ii ad&erse
Administrarea Aspirinei, pe ln. efectele benefice, poate determinaH dureri abdominale,
hemora.ii di.estive, ulcer .astric, epista!is 2hemora.ie nazal3, hemora.ii ale .in.iilor,
reac ii aler.ice. e aceea administrarea Aspirinei se recomand a fi fcut dup mese,
eventual asociat cu un medicament antiacid sau utilizarea unui preparat tamponat.
=n ()+* s;a observat c acidul salicilic cauza probleme di.estive, cum ar fi, de e!emplu,
iritarea stomacului sau diaree. =n ()*6, un cercettor de la compania "riedrich $a>er, din
?ermania, a nlocuit unul dintre .rupele func ionale hidro!il din acidul salicilic, cu o .rup
acetil, care reducea semnificativ efectele ne.ative. Acesta a fost primul medicament de
sintez i nceputul industriei farmaceutice.
1fectul ne.ativ a aspirinei, mai ales n doze mari, de iritare a mucoasei
.astroduodenale, ce poate duce la hemora.ii di.estive superioare n episoadele acute a fost
compensat prin folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic i sruri ale
calciului 2n special carbonat3.
Acidul acetilsalicilic este ester la .rupa hidro!il fenolica a acidului salicilic.
4ovestea aspirinei,ori.inea ei ,popularitatea si modurile de folosire sunt destul de unice.
4utine .rupuri de medicamente au oferit fabricantilor ;asemenea comori, medicilor;
asemenea resurse terapeutice si laicilor Gatatea leacuri semipatentate,asa cum s;a intamplat cu
asa numitele antipiretice anal.ezice.
&ompanii precum Wentiva, 'zone, Terapia,$iofarm si ?edeon :ichter se numara printre
cei pentru care Aspirina a devenit un business, ei aducand pe piata brandul acid acetilsalicilic.
Acidul acetilsalicilic este o substanta activa .enerica, utilizata si de alte companii
farmaceutice in componenta unor medicamente. Asa cum se stie, o companie farmaceutica
care produce un medicament poseda o licenta de e!clusivitate ce dureaza in medie (, ; 8- de
ani. upa aceasta perioada, oricine cunoaste formula si are tehnolo.ia necesara poate produce
medicamente care au compozitie asemanatoare, fara a avea voie sa utilizeze numele brandului
care a adus inovatia pe piata .
esi este unul dintre cele mai vechi produse, nu se numara si printre cele mai ieftine.
4entru produsele romanesti pretul este de peste +,-- lei, iar pentru cele din import sare de
((,-- lei.
&riza la noi n ara nu a ocolit nici Aspirina, ObatranulO brand de medicamente, prezent
pe piata romaneasca inca din (*8*.
IaBoritatea produselor prezente pe pia au avut scderi ale vnzrilor intre 8--*;
8-(- , corelate cu evoluia intre.ii piee de 'T&;uri, care a suferit in conditiile reducerii
puterii de cumprare.
4e piata farmaceutica in aprilie 8-(( ; martie 8-(8 ratele de crestere au fost de 8(,7R
pentru 'T& in farmacii ,,iar cresterea 'T& semnaleaza o revenire relativa a puterii de
cumparare in raport cu perioada 8--*;8-(-O, potrivit raportului &e.edim.
?rupul $a>er este prezent pe aceasta piat cu trei produse n prezentH Aspirin &ardio
2pentru bolile de inima3, Aspirin 4lus & 2raceala si .ripa3, Aspirin 2durere3.
4arado!al ns, inventatorul Aspirinei, .rupul .erman $a>er, se afl n topul vnzarilor
n urma celor romneti.
4e piata farmaceutica din :omania e!ista o .ama lar.a de medicamente care au in
componenta acid acetilsalicilic.
4e primul loc n topul vnzarilor de medicamente ce au n componen acidul
acetilsalicilic se afl Aspenter de la Terapia :anba!>,urmat de Acid acetilsalicilic
,--m..Wentiva, Antinevral.ic 4;Wentiva si Acid acetilsalicilic tamp.,--m.;?edeon
:ichter2conform unei statistici realizata la farmacia Aconiti 9ine "arm3.
Bibliografie
(. &ristea A. 5., Tratat de farmacologie, editia I, 1ditura Iedicala, $ucuresti, 8--)
8. &hirita &.I.Ioruscia. l.,5uta .,0tecoza &.,5itulescu ?.,Chimie farmaceutica;
vol.I,1ditura Tehnoplast &ompan>,$ucuresti,8--7
+. &oman '. ; Agenda medicala ,8--8
<. obrescu .,obrescu 9.,5e.res 0.;MMOM! "#$".editia (),1ditura Eniversala,
$ucuresti,8-(8
,. "ul.a I.;%armacologie,1ditura Iedicala,$ucuresti,8-(-
7. ?hiran ., Iuresan A., 4itea I., Medicamente Antiinflamatoare &esteroidiene' 1ditura
acia, &luB;5apocaN 8--<.
6. /atie.anu 1., umitrescu ., 0tecoza &., Ioruscia. 9., Chimie Terapeutica Columul I,
1ditura Iedicala, $ucuresti, 8--7.
). 9eucuta 0.1., (iofarmacie si %armacocinetica, 1ditura acia, &luB;5apoca, 8--8.
*. 9eucuta 0.1., Tehnologie %armaceutica )ndustriala, 1ditia a II;a, 1ditura acia, &luB;
5apoca, 8--6.
(-. 9upuleasa ., 4opovici I., Tehnologie %armaceutica vol. 8, 1ditura 4olirom, $ucuresti,
8--).
((. 9upuleasa ., 4opovici I., Tehnologie %armaceutica vol. +, 1ditura 4olirom, $ucuresti,
8--*.
(8. .1. Ianolescu 1. G MMO M! ; ,,*hid farmacoterapic+,8-(-
(+. 'tsu#a I, 'htani /, 'tsu#a Q, QaneniFa 5. ffect of humidity on solid,state
a. isomeri-ation of .arious /inds of lactose during grinding. 0 1harm 1harmacol
(**+N *+H 8G,.
(<. 1aronen 1. (eha.iour of some direct compression ad2u.ants during the tabletting
process.
a. ST1 1harma (*)7N 22(*3H 7)8G7)).
(,. :aBabi;0iahboomi A.:., TiFari 0.$., Modulation of drug release from hydrophilic
matrices, 0prin.erlin#, 8--).
(7. Wuurman Q, :iepma QA, $olhuis ?Q, et al. The relationship bet3een bul/ density and
compactibility of lactose granulations. )nt 0 1harm (**<N 1,2H (G*.
(6. XXXFFF.anm.ro,Agentia &ationala a Medicamentulu'8-(8
(). XXXC*!)M :omania,8-(8
(*. XXX %armacopeea 4omana editia a 5,a, 1ditura Iedicala, $ucuresti, 8--).
8-. XXX %armacopeea 4omana editia a 5,a, 0uplimentul 8--(, 1ditura Iedicala, $ucuresti,
8--(.
8(. 666 %armacopeea 4omana editia a 5,a' Suplimentul "##7, 1ditura Iedicala, $ucuresti,
8--<.
88. XXX %armacopeea 4omana editia a 5,a, 0uplimentul 8--7, 1ditura Iedicala, $ucuresti,
8--7.
8+. XXX The 8nited States 1harmacopeia 555 edition, The 5ational "ormular> XXCII,
Enites 0tates 4harmacopoeia &onvention, Inc., :oc#ville, I. ., 8--6.
8<. XXXuropean 1harmacopeia' 7.-., &ouncil of 1urope, 0trassbour., &ede!, "rance, 8--).