Sunteți pe pagina 1din 15

Cardul

Instrument Modern de
Plata
1.Istoricul aparitiei cardurilor
Initial cardul a avut forma unor bonuri valorice in schimbul carora se puteau
face achizitii de la comerciamtii care au acceptat sa participe la acest plan de
creditare. Comerciantii care vindeau marfuri, de rugula de valori mici, in schimbul
acestor bonuri valorice, le depuneau periodic la banca, iar banca factura
cumparatorilor contravaloarea acestora.
Primul card a fost creat in anul 1950 ti a fost un card de credit pentru plati in
restaurante, avand marca DI!"# C$%& C'"D.
$a sfarsitul anului 1950 e(istau de)a *0.000 de posesori ai acestor carti de
credit. Dupa inca un an cartea era acceptata in aproape toate marile orase ale
'mericii iar valoarea platilor era de +*5.000 %#D, cu un profit net afferent de ,0.000
%#D. $a inceputul deceniului sase, Diners Club trece oceanul si infiinteaza prima
reprezentanta in -area &ritanie. Diners Club devine prima carte de credit acceptata
international de oamenii de afaceri din -area &ritanie,Canada, Cuba si -e(ic.
.otelurile si restaurantele din tari cu traditie turistica incep sa accepte cartile de
credit. In anul 195/, dupa numai cinci ani de la infiintare, Diners Club avea de)a
*00.000 de posesori de carduri.
'nul 1950 a fost remarcabil pentru dezvoltarea cardurilor universale. In acest
an a fost creat cardul Carte 515b11f &lanche care initial, a fost un card particular al
corporatiei hoteliere .ilton. Pe 1 octombrie a fost emis primul card 'merican
!(press, iar peste un an aceasta companie detinea +* de mii de intreprinderi si peste
1/5 de detinatori de carduri. In anii 250 peste 100 de banci americane au demarat
propriile programe privind cardurile de credit. Cu toate acestea, perioada noua in
dezvoltarea businessului cu carduri a inceput atunci cand au intrat pe piata bancile
americane3 &an4 of 'merica si Chase -anhattan &an4. &an4 of 'merica a lansat
cardul &an4'mericard.
Pe masura cresterii programelor de card ma)oritatea bancilor s5au confruntat
cu primul obstacol5 caracterul local al deservirii cardurilor sale. In 19,, &an4 of
'merica a inceput sa ofere licente de emitere a cardurilor &an4'mericard altor banci.
Ca raspuns la aceasta, cateva banci mari concurente ale &an4 of 'merica au creat
propria 'sociatie interbancara de carduri5 IC' 6Interban4 Card 'ssociation7. In 19,9
aceasta asociatie a procurat drepturile asupra cardului -aster Charge.
$a randul lor, bancile ce emiteau &an4 'mericard au insistat ca programul de
carduri sa fie scos de sub controlul &an4 of 'merica, astfel in iulie 19/0 a fost creata
&I 6ational &an4'mericard Incorporated7. $a inceputul anilor 2/0 im #%' s5au
creat doi concurenti de baza pe piata cardurilor universale3 &I si IC'. &ancile care
incepusera emiterea cardurilor s5au alaturat fie la &I fie la IC'. &an4 of 'merica si
Chase -anhattan, in octombrie 19/, au depus cerere pentru a deveni membri in
'sociatia interbancara de carduri pentru emiterea cardurilor -aster Charge. Paralel
cu dezvoltarea pietiii americane avea loc si internationalizarea operatiilor cu carduri.
!a a inceput inca din 1951, cand Diners Club a eliberat prima licenta pentru utilizarea
numelui si sistemului sau in -area &ritanie.
Concurenta asociatiilor de carduri a continuat si in !uropa. In 19/1 IC' a facut
un pas insemnat in lupta de concurenta cu &na4'mericard facand o intelegere cu
sistemul britanic 'ccess Card care intra in 'sociatia !urocard si astfel incepe
colaborarea dintre !urocard si 'sociatia intrebancara de carduri americane ce
emitea -aster Charge.
'ceasta a fost una din cauzele care au dus la faptul ca in 19/, &I a
schimbat denumirea cardului &an4'mericard in cunoscuta 8I#'. $a fel a procedat in
1900 si IC' redenumind cardul in -asterCard.
!urocard de asemenea nu a stationat. $argind colaborarea cu -astercard,
aceasta asociatie, pe masura aparitiei noilor tehnologii, a incheiat intelegeri cu
companiile Cirrus si -aestro, ceea ce a permis sa e(tinda spectrul serviciilor oferite
clientilor datorita cardurilor pentru ridicarea numerarului de la bancomate. $a sfarsitul
anului 199* a avut loc unirea !urocard Interbational cu sitemul de plati !urochec4.
9rganizatia noua a fost numita !uropa: International. Primele carduri erau din
carton, pe care datele erau fie scrise, fie presate. 'u inceput apoi sa foloseasca
plastine metalice, pe care datele se embosau si au aparut cardurile plastice. Initial
informatia despre client pe card era numai in forma de date embosate. Pe masura
dezvoltarii ideilor stiintifice, cardul a capatat o banda magnetica. Pe care se
pastreaza informatia de baza despre client. 'paritia benzii magnetice a permis
emiterea cardurilor fara a embosa informatia pe suprafata ei. 'ceste carduri pot fi
utilizate numai in utila) electronic, ce permite obtinerea infotmatiei de pe banda
magnetica.
Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de
plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii.
!le au aparut in #%', unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta
vertiginos inca la sfarsitul secolului ;I;. De)a in anul 1911 unele magazine au
inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru
a5i pastra drept clienti. In anul 19*0 compania <arrington -anufacturing din &oston a
emis primele placi de metal pe care se scria in relief adresa si care se eliberau
clientilor de incredere. 8anzatorul introducea placa intr5o masina speciala numita
imprinter si informatia de pe placa se imprimau pe cec. In anii urmatori au fost
inventate categorii ale schemei creditar5financiare, ca rata minima lunara de
rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobanda, si multe
altele.
2. Caracteristici conceptuale si tehnologice ale cardului
2.1. Definirea cardului
Cardul reprezinta un instrument de decontare prin intermediul caruia posesorul
autorizat poate achizitiona bunuri sau servicii fara prezenta efectiva a numerarului.
Cardul faciliteaza legatura financiara intre comercianti si consumatori, fiind o simpla
cheie de acces la un cont bancar3 acela al detinatorului de card. 'vand
caracteristicile universale ale unui instrument de plata, cardul asigura si posibilitatea
obtinerii neconditionate de numerar fie de la automatele de bani 6'=-7 fie de la
ghiseele bancii 6in cazul sumelor mari7, inlaturandu5se astfel orice bariera functionala
de utilizare. Datorita acestor caracteristici, cardul este un instrument de plata
universal aplicabil si global acceptabil. Conform "egulamentului numarul , din 11
noiembrie 1995, capitolul l , articolul *, cartela de plata, care va fi denumita, conform
practicii internationale, cardul, este definit ca fiind > un suport de informatie
standardizat, securizat si individualizat, care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea
avea succes la dreptul de a5l folosi pentru plata, conferit de emitent? un card este
acceptabil de catre comerciant ca mi)loc de plata, de catre detinator, a obligatiilor
asumate de catre utilizator la procurarea de marfuri, consumul de servicii sau
obtinerea de avansuri in numerar de la comerciant, in termenele si in conditiile legii, a
obligatiilor reciproce si a altor reglementari aplicabile .@%n card va fi acceptat ca
mi)loc pentru plata conform conditiilor in care a fost emis, stipulate prin obligatii
reciproceA. Cardul are caracteristicile universale ale unui instrument de plata, dar
detine si o caracteristica proprie, si anume aceea de a permite obtinerea
neconditionata de numerar.
2.2. Conceptul general al cardului
Caracteristica primordiala a cardului este data de natura sa tehnologica.
Cardul este un ansamblu de tehnologii privind 3
5 "eceptia, prelucrarea si stocarea informatiilor in conditii de
operativitate si rapiditate ma(ima?
5 =ransmiterea la distanta a informatiilor in conditii de operativitate,
oportunitate si siguranta, in masura sa permita un transfer de fonduri in mod
efficient?
5 "eflectarea operativa in situatia contului beneficiarului a transferurilor
efectuate, astfel incat sa permita acestuia accesul accelerat la resursele transferate.
Principala caracteristica este constructia sa specifica.
Cardul este, in speta, un dreptunghi de plastic de o anumita dimensiune si
conformatie, care permite pozitionarea sa in locasele special construite si continute
de aparata)ul pozitionat la punctele de vanzare sau la automatele bancare. Cardurile
sunt diferite din punct de vedere al functiilor pe care le indeplinesc, insa au o serie de
trasaturi comune in ceea ce priveste constructia lor, trasaturi care dau posibilitate
cardurilor de a se deosebi de celelalte instrumente de plata.=rasaturile comune sunt3
a7 ca suport fizic, cardul bancar este realizat din material plastic, comparabil ca
forma si dimensiune cu o carte de vizita.'re forma dreptunghiulara si dimensiuni
standard 6 0, mm B rC1 mm 0.51 mm grosime 7 si comporta diferite mentiuni pe recto
6 fata 7 si verso6spate7.
b7 pe fata cardului sunt mentionate3 numele bancii emitente, numarul de
cardformat din 1, sau 1+ cifre, numele detinatorului de card, data e(pirariicardului,
sigla organizatiei internationale sub egida careia este emis cardul, holograma
specifica, numarul de control tiparit deasupra numarului de card 6este format din 1
cifre identice cu cele ale numarului de card7.
c7 pe verso5ul cardului se gasesc3 o banda magnetica pe care sunt codate
datele standard referitoare la detinatorul de card si anume3 numar de cont, numar de
cont confidential, fonduri disponibile, nulitatea titlului un spatiu destinat semnaturii
autorizate a detinatorului de card. #ubstanta si structura cardului prezinta
caracteristici semnificative.
Prin aceasta, cardul poate fi pus in pozitia de intercomunicare cu reteaua
emitentului de card si devine apt sa faca cunoscute deciziile detinatorului privind
utilizarea sa ca instrument de plata. Cardul este purtator activ de informatii, ceea ce
permite posesorului cardului sa5si e(ercite deciziile de plata in cadrul retelei cu care
are contact.
De regula, in carcasa cardului se afla imprimat un microprocesor care
actioneaza3
5 Ca deposit de informatii privind detinatorul de card si factorii implicati
in retea?
5 Ca purtator de informatii accesibile 6in conditii bine stabilite si cu
reguli precise de accesare7?
5 Ca receptor de informatii, in principal privind mesa)ele de plata decise
de detinator si inregistrate ca atare in retea, potrivit consimtamantului e(pres al
titularului de card.
Cu a)utorul cardului detinatorul poate procesa in sistem, decizie de plata dupa
decizie de plata, toate aspectele caracteristice fiecarei plati fiind inregistrate ca atare
in retea si pe card. In aceste conditii cardul devine baza de date privind platile
procesate? fiecare plata este inregistrata in dimensiunile si caracteristicile sale,
inregistrarea aflata pe card are, in conditiile date, valoarea unei dovezi materiale care
poate fi e(primata, cu privire la elementele esentiale ale mesa)ului de plata, procesat
ca atare de catre titularul cardului.
'stfel, in temeiul cardului si al deciziilor formulate de titular si retinute
electronic in memoria calculatorului, prin intermediul diferitelor retele informatice
implicite, se consemneaza electronic decizia privind efectuarea platii cu toate
elementele caracteristice privind identitatea partenerilor, suma de referinta etc. care
sunt transmise prin canalele specifice pentru a fi luate in considerare pentru
inregistrarile implicite in conturile bancare. !(ercitarea deciziei de plata de catre
detinatorul cardului inseamna, implicit, inregistrarea sumei in contul bancar al
beneficiarului de suma si producerea pe moment a cresterii disponibilitatilor din
contul acestuia. 'ceasta poate insemna, mai departe, posibilitatea de a dispune
imediat de aceste incasari, si implicit, diri)area disponibilitatilor spre satisfacerea
nevoilor curente ale beneficiarului de suma.
#e manifesta astfel, o alta calitate deosebita a cardului, accelerarea la
ma(imum a platii in favoarea beneficiarului de suma, de asa maniera incat schimbul
intre parteneri a)unge efectiv la solutia3 marfa contra bani. Derularea platilor prin card
implica o siguranta sporita pentru toti participantii, dar in special pentru beneficiarii de
sume. Desfasurarea relatiilor de plati prin retele bine organizate, potrivit normelor
stavilote de catre fiecare din aceste retele, in cardul carora actioneaza multiple forme
de control, inseamna verificari de conformitate care asigura corectitudinea tuturor
operatiunilor in cadrul filierei. Pe ansamblu, derularea operatiunilor de plata prin card,
prin intermediul retelelor, asigura un climat de siguranta specific, conditie a
regularitatii si accelerarii procesului de plati.

2.3. Caracteristicile tehnologice ale cardurilor. Tipuri
Pentru clasificarea cardurilor se utilizeaza mai multe criterii, dupa cum
urmeaza3
1)Dupa modul de stocare al informatiei:
D Carduri cu banda magnetica?
D Carduri cu microprocesor?
Cardurile cu banda magnetica contin toate informatiile esentiale despre
detinatorul de card. 'cestea sunt emise de banci, comercianti, prezinta caracteristici
comune pentru toate sistemele nationale de plata, si anume3
5 sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni
tipizate si standardizate de I#9?
5 prezinta pe recto denumirea si simbolul emitentului si o holograma
tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor, numarul cardului, data e(pirarii,
numele posesorului autorizat?
5 pe verso5ul cardului prezinta o banda magnetica si un panel de
semnatura.
Culorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara
numelui posesorului imprimat in relief, apar cuvinte marca pentru identificarea tipului
cardului si simboluri ce indica tipul de posesor.
Cartile cu microprocesor
In ultima perioada 6cu incepere din anul 199*7 a aparut o generatie de carduri
care contin incorporate un microprocesor si o componenta de memorie 6chip7.
'cestea se numesc chip5carduri si prezinta un grad de securitate ridicat, fiind
promovate pe scara larga de societatile emitente3 8I#' International si -'#=!"
C'"D. Cartile au fost dotate progresiv cu microprocesoare incorporate 6>chips@ 7.
'ceste instrumente, standardizate pe plan international, integreaza date informatice
susceptibile unei lecturi optice in cadrul aparatelor de distribuit bilete, facilitandu5se
astfel evidenta si verificarea ordinelor primite de la clienti. De asemenea, se
economisesc hartia si timpul pentru verificarea autenticitatii semnaturilor 6spre
deosebire de cec7. Cardurile cu microprocesor se mai numesc si #-'"= C'"D%"I.
#-'"=5C'"D5urile au o serie de caracteristici, printre care se numara3
5 sunt rezistente la incercarile de spargere si prote)eaza
informatia personala?
5 izoleaza calculele sensibile, legate de securitate 6mai ales cele legate
de autentificare sau semnaturi digitale7, de alte parti ale sistemului care >nu trebuie
sa stie@?
5 asigura portabilitatea informatiilor incluse intre calculatoare si
sisteme, independent de arhitectura de baza ale acestor sisteme.
2)Dupa functiile indeplinite (respectiv modul de acoperire a cheltuielilor),
cardurile se impart in:
D carduri de credit?
D carduri de debit?
D card multifunctional?
3)Dupa calitatea emitentului, se realizeaza distinctia intre3
D cardurile emise de banci?
D cardurile emise de societatile nebancare.
4)Dupa momentul in care se utilizeaza tranzactia:
D Carduri cu plata inainte 6prealimentate7 E carduri care au o reala putere
de cumparare, intrucat utilizatorul a realizat o plata in avans. Cele mai
frecvente carduri prealimentate sunt cardurile telefonice.
D Cu plata acum 6carduri de debit7?
D Cu plata mai tarziu 6carduri de credit7?
D Carduri de comerciant 6retaiter card7?
D Carduri de cheltuieli 6charge card7 E cunoscute sub denumirea de
carduri de calatorie si petrecere a timpului liber 6travel card7.
3. Procesarea bancara a cardurilor
3.1. Emiterea cardurilor bancare
$a cererea solicitantilor de carduri, care pot fi persoane fizice sau )uridice,
dupa semnarea contractelor de emitere a cardurilor, banca deschide acestora
conturile aferente operatiunilor cu carduri.
!miterea cardurilor solicitantilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape3
F Completarea cererii de emitere a cardului si depunerea documentelor
necesare aprobarii acestei cereri?
F 8erificarea de catre banca a cererilor de emitere de card si, dupa caz,
a celei de deschidere de cont?
F Determinarea de catre banca a elementelor de personalizare,
necesare emiterii cardului si codificarea datelor personale?
F !liberarea cardurilor se face numai dupa depunerea sumelor
reprezentand faza de emitere, ta(a anuala de utilizare a cardului,
precum si suma minima necesara a fi depusa lunar in conmt?
F Dupa caz, solicitantul poate beneficia de o linie de credit, pusa la
dispozitie de catre banca, dupa efectuarea analizei de creditare.
Deschiderea conturilor personale are loc dupa semnarea contractului de
emitere a cardului. =itularii de cont, posesori ai cardurilor, trebuie sa efectueze cu
regularitate depuneri in cont la termene stabilite de comun accord cu banca, astfel
incat sa fie asigurate cu anticipatie disponibilitatile necesare operatiunilor, nu mai
putin decat valoarea unui plafon minim detreminat de emitent, in functie, de e(emplu,
de veniturile lunare nete ale titularului. =itularii pot efectua operatiuni de plati in limita
disponibilitatilor e(istente in cont sau pot fi creditati pentru o perioada si cu o suma
stabilita prin contractul de emitere al cardului, in care se specifica si conditiile de
rambursare. Inchiderea conturilor se face la cererea posesorului de card sau din
initiativa bancii, in caz de nerespectare a clauzelor prevazute in contractul de
emitere.
Deschiderea conturilor persoanelor )uridice se face la cererea acestora dupa
ce au semnat contractul de acceptare a cardurilor. 9peratiunile de incasari si plati, in
si din contul comerciantilor acceptanti de carduri, se fac de catre banca cu
consimtamantul prealabil al clientilor si potrivit cu clauzele contractuale. &anca
crediteaza contul comerciantului cu contravaloarea tuturor documentelor de vanzare5
cumparare primate spre decontare, dupa deducerea comisioanelor si spezelor
bancare. Comerciantii pot efectua, de asemenea, plati in favoarea unor terti din
contul pentru operatiuni cu carduri, dar numai in limita disponibilitatilor e(istente.
Inchiderea conturilor se face la cererea titularului sau a lichidatorilor si pentru
incalcarea prevederilor contractuale.
3.2. Acceptarea cardurilor bancare
&ancile emitente pun la dispozitia comerciantilor acceptanti3 citiroare de
carduri 6magnetice sau electronice7? formulare de documente de vanzare 6 de
e(emplu, chitante de vanzare7? centralizatoare? liste cu carduri interzise la acceptare.
In schimb, bancile pretend comisionul pentru operatiunea de acceptare, stabilit pe
categorii de comercianti si de comun accord cu ei. De asemenea, fiecarui comerciant
i se atribuie un cod unic, care contine si codul bancii emitente, precum si o limita de
autorizare, reprezentand valoarea ma(ima a unei operatiuni pentru care nu este
necesara obtinerea aprobarii afectuarii ei de la centrul de autorizare al bancii.
!mitentii, respectiv bancile, trebuie sa asigure servicii de autorizare a
efectuarii de operatiuni cu carduri pentru comerciantii acceptanti. 'utorizarea consta
in atestarea validitatii operatiunii intre un posesor autorizat si un comerciant
acceptant si se face de Centrul de autorizare, organizat in cadrul biroului specializat
al fiecarei banci. In functie de nivelul limitei de autorizare sunt evidentiate
urmatoarele categorii de operasiuni3
a7 9peratiuni cu o valoare mai mica decat limita de autorizare?
b7 9peratiuni cu o valoare mai mare decat limita de autorizare?
c7 9peratiuni pentru care limita de autorizare este zero.
In toate aceste trei cazuri, comerciantul acceptant verifica atat identitatea
posesorului cardului si caracteristicile de securitate ale acesteia, cat si ultima lista a
cardurilor interzise la acceptare si care5i sunt furmizate de banca emitenta. Dincolo
de aceste caracteristici commune, el procedeaza diferit de la un caz la altul.
In primul caz comerciantul accepta cardul si completeza documentele de
vinzare5cumparare aferente intrucat nu are nevoie de autorizare. In al doilea caz
transmite bancii o cerere de autorizare a operatiunii. Centrul de autorizare verifica
disponibilitatile e(istente in contul posesorului cardului si aproba sau respinge
cererea. In cazul aprobarii, comerciantul primeste un cod ed autorizare al operatiunii,
pe care5l inscrie pe documentele de decontare, dupa care procedeaza la realizarea
efectiva a operatiunii. In ultimul caz pentru toate operatiunile privind eliberarea de
numerar, limita de autorizare atribuita unitatilor bancii este zero. Drept urmare, ele
trebuie sa solicite autorizarea pentru toate operatiunile cu carduri pentru retrageri de
numerar, dupa care inscriu codul de autorizare pe chitantele tip de eliberare de
numerar.
&ancile emitente au dreptul de a refuza la plata contravaloarea documentelor
de decontare. "efuzul se face3
o <ie prin initiativa proprie, in cazul in care se constata
nerespectarea cerintelor procedurii de acceptare a acrdurilor,
acelei de autorizare a operatiunilor sau a modului de completare
a documentelor?
o <ie din initiativa posesorului, pe baza unei notificari in scris prin
care se contesta valabilitatea documentelor.
In functie de motivele prezentate, refuzurile se pot clasifica astfel3
a7 "efuzuri de plata datorate nevalabilitatii operatiunilor din urmatoarele
motive3 bunurile, serviciile sau numerarul care constituie obiectul operatiunii nu au
fost primate de posesorul cardului dupa ce acesta a semnat documentele 6chitantele
tip7? operatiunea de vanzare5cumparare nu a fost finalizata efectiv, iar chitanta tip
aferanta operatiunii nu a fost anulata sau nu s5 a intocmit o chitanta de stornare?
comerciantii au modificat suma contarvalorii operatiunii fara acordul posesorului de
card?
b7 "efuzuri de plata datorate nerespectarii procedurii de autorizare a
operatiunilor din urmatoarele motive3 cardul era inscris pe lista celor interzise la
acceptare? cardul a fost utilizat pentru efectuarea mai multor operatiuni de vanzare
la aceeasi unitate a comerciantului si la aceeasi data im scopul evitarii solicitarii de
autorizare atribuita comerciantului etc?
c7 "efuzuri de plata datorate erorilor de completare sau de procesare a
chitantelor tip?
d7 "efuzuri de plata datorate acceptarii unui card e(pirat, contrafacut
sau a unor operatiuni frauduloase.
. Acti!itatea bancara cu carduri in "omania
In "omania utilizarea cardurilor a inceput in anul 19/0, cand persoanele
straine nerezidente, care vizitau taraputeau folosi la anumite hoteluri, restaurante,
magazine ca mi)loc de plata, cardul . Dar, abia dupa decembrie 1909 s5a putut
discuta despre emiterea propriilor carduri de catre bancile comerciale din "omania.
In 199*, cinci societati bancare 6&anca Comerciala "omina, &anca 'gricola,
&anca "omana pentru Dezvoltare, &anca "omana de Comert !(terior5&'C9"!;,
&anca Ion =iriac7 au pus bazele unei societati comerciale numita "#MCA"D si au
emis carduri proprii pe piata romaneasca.
'ceasta societate comuna, numita "omcard, cu un capital social de
apro(imativ +50 milioane lei, are drept scop principal mi)locirea tranzactiilor cu
carduri.
Primul card in lei a fost emis in "omania de catre &"D in decembrie 1995.
!l se numea P"I-' si avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la
nici un card landat pe piata in anii care au urmat. 'stfel Prima era un card cu functii
duale respectiv debitGcredit pentru persoane fizice si debit pentru persoane )uridice.
Dar principala particularitate era ca prima era un card proprietar, el nefiind emis sub
licenta '-!"IC'- !;P"!##, DI!"# C$%&, !%"9P'H sau 8I#'. 'ceasta
e(perienta nu a mai fost repetata, toate cardurile emise ulterior de sistemul bancar
romin fiind lansate sub o marca internationala.
'stazi e(ista in circulatie peste 5+ de tipuri diferite de carduri active, dintre
care *, au licenta 8I#', *1 sub !%"9P'H si , sub '-!"IC' !;P"!##.
Cu e(ceptia cardurilor &"D 8isa Clasic 6 lei7, &C" !urocardG-astercard 6lei si
%#D7 si "I& !urocardG -astercard 6lai si %#D7, toate celelalte carduri puse in
circulatie sunt de debit, iar statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare a acestora
este in proportie de peste 9/I numai la '=-5uri pentru eliberarea de numerar.
Pe piata romaneasca e(ista, in present, 1* emitenti de carduri3
J &anca Comerciala "omana?
J &"D5K#K?
J &anc Post?
J &anca 'gricola5"eifeissen?
J &anca =ransilvania?
J &CI=?
J Cit:ban4?
J 'lpha &an4?
J '& '-"9 &an4?
J IK &an4.
Cultura cardurilor in "omania este inca in dezvoltare. =ot mai multi romani se
conving ca a cumpara cu plata prin card bancar este mai sigur si mai convenabil
decat a cumpara cu numerar, semn ca piata este foarte activa si ca oamenii inteleg
necesitatea diminuarii platilor cash. Potrivit studiului realizat de KIB "9-'I'
referitor la piata de carduri, ,1 I dintre romani au declarat ca nu cunosc nici un
nume de card bancar si numai 11 I poseda un astfel de instrument financiar.
#tatisticile bancilor arata ca 95 I dintre detinatorii de carduri le folosesc pentru
retragerea numerarului din bancomate si numai 5 I efectueaza plati in magazine. In
momentul de fata, cea mai frecventa utilizare pe care romanii o dau cardurilor
bancare este aceea de retragere de numerar de la bancomat. In anul *00* s5a
produs o crestere fara precedent a numarului utilizatorilor de carduri, ca
urmare a punerii in practica a prevederilor referitoare la obligativitatea ca toate
institutiile, regiile autonome, agentii economici cu capital partial sau ma)oritar de stat
sa5si plateasca salariatii prin carduri 6cardurile emise pentru plata salariilor reprezinta
00 I din total7. In conte(tul aderarii "omaniei la %niunea !uropeana este foarte
importanta evolutia in procesarea, utilizarea si reasezarea structurala a
instrumentelor de plata fara numerar electronice pentru a satisface clientela in
corelatie cu cerintele viitorului. #5au facut si se fac eforturi concertate pentru a
avansa in acest domeniu fiind implicate in acest demers Kuvernul, &anca ationala
a "omaniei, -inisterul Comunicatiei si =ehnologiei Informatiilor, bancile,
comerciantii, organizatiile care pun la dispozitie carduri si tehnologia necesara,
firmele de I= L C.
In tara noastra numai un sfert dintre comercianti pot accepta plata prin card
6din cei /.000 de comercianti acceptanti sunt activi numai +.0007, fata de Polonia
unde sunt /0.000 sau %ngaria unde sunt ,5.000 de astfel de comercianti. Cardul
este folosit ca instrument de plata mai mult la restaurante si hoteluri. #onda)ele de
piata din ultima vreme demonstreaza ca numai 55, I dintre romani isi fac
cumparaturi pe card. #e fac eforturi ca, pana la sfarsitul anului, sa se instaleze circa
,.000 de P9#5uri la comercianti, sediile sucursalelor bancare fiind de)a acoperite. In
aceasta operatiune se mizeaza pe faptul ca in tara e(ista peste *0.000 de locatii
comerciale care accepta tichete de masa, deci conditii ar e(ista. $egea nr. *50G*00+
stabileste ca de la 01.0/.*00+ toti comerciantii cu amanuntul, care au o cifra de
afaceri mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro, trebuie sa
accepte carduri de plata. $egea nu prevede, insa, sanctiuni clare pentru cei care nu
se incadreaza in acest termen. De altfel nici comerciantii nu se grabesc sa respecte
aceasta lege, deoarece considera prea mare comisionul de * I aplicat la valoarea
vanzarilor achitate prin intermediul cardului. Pe viitor, in momentul in care acest
sistem se va generaliza, bancile promit sa mai reduca acest comision pe masura
cresterii volumului de vanzari achitate cu card. "omania este, asadar, inca o tara de
numerar. !(plicatiile situatiei mentionate ar fi3
F romanii nu au inca o cultura a cardului, adica MsituatiaA si MobisnuintaA
de a5l folosi?
F veniturile romanilor nu au permis e(pansiunea pietei cardurilor?
F bancomatele sunt prea putine si se blocheaza relativ frecvent?
F comerciantii nu accepta carduri la plata invocand comisioanele mari pe
operatiune?
F slaba e(tindere teritoriala a emitentilor de carduri?
F accesul greu al oamenilor din orasele mici si din zonele rurale la
structurile bancare.
In "omania sunt la ora actuala 19 banci emitente de carduri, ceea ce
inseamna aproape )umatate din sistem. &.C."., &anc Post si &.".D. Kroupe #ociete
Kenerale detin 0* I din piata. 'lte trei banci au un cuvant de spus3 "aiffeisen &an4,
&anca =iriac si &anca =ransilvania. "ecent au intrat pe piata Carpatica, "ome(terra,
%nicredit "omania si <inansban4. &ancile romanesti, la ora actuala, ofera clientilor o
mare varietate de carduri in lei si in valuta sub sigla celor doua mari organizatii
emitente respectiv -asterCard si 8isa International. 'ccent se pune din ce in ce mai
mult pe emiterea cardurilor utilizate e(clusiv pentru cumparaturi si plati pe Internet.
&.C." si &anca "omaneasca au lansat in acest an carduri virtuale de debit, in %#D,
destinate numai platii marfurilor si serviciilor pe Internet.
$a finele anului *00+ in "omania 5 milioane de persoane detineau un card
valid. Cu aceasta cifra "omania este inca departe de a atinge masa critica necesara,
apreciata de specialisti la /50 milioane. edezvoltarea cardurilor in "omania
comparativ cu tarile dezvoltate este determinata pe de o parte de decala)ul de peste
patru decenii, iar pe de alta parte de costul mare al aparaturii in acest domeniu de
activitate, aparatura pe care tara noastra o importa in totalitate 61 '=- costa intre
15.000515.000 %#D, iar soft5ul *.000 %#D la care se adauga cheltuieli de instalare,
service, inchirierea liniilor de comunicatii7. "omania se afla insa si in urma tarilor
vecine. 'cest decala) se datoreaza faptului ca organizarea activitatilor si cadrul
legislativ au demarat cu intarziere, iar managementul bancar romanesc a fost
necorespunzator orientandu5se spre acordarea creditelor de valoare mare si uitand
retail ban4ing5ul din care fac parte emiterea si circulatia cardurilor.
&ancile fac eforturi sustinute pentru cresterea numarului de carduri de credit
deoarece acestea detin numai / I din totalul cardurilor emise. Pe piata romaneasca
e(ista numai 5 credit5carduri emise de patru banci3 &anc Post, cardul &riliant? &.".D.5
K.#.K., cardul 8isa Classic? &.C."., cardul !urocardG-astercard si ".I.&., cardurile
!urocardG-astercard Classic si Kold. 8aloarea creditului pe card este diferentiata in
functie de veniturile lunare nete si de capacitatea de rambursare? de regula creditul
ma(im este dublul salariului net.
In general, bancile iau in considerare doar venitul solicitantului, doar &.".D.5
K.#.K. ia in calcul venitul net al familiei. &.C.". si &.".D.5K.#.K. nu solicita garantii
speciale la acordarea creditului pe card. ".I.&. solicita drept garantie un depozit
colateral, purtator de dobanda, din care titularul nu va putea retrage bani pe perioada
valabilitatii creditului. &anc Post lasa la alegerea clientului modul de garantare
oferindu5I urmatoarele variante3 veniturile nete lunare ale unuia sau doi giranti?
depozit colateral? polita de risc de neplata sau polita de asigurare de viata cesionata
in favoarea bancii emitente a cardului. Pentru un credit pe card vechimea minima la
locul de munca este de + luni fata de , luni cat se solicita pentru acordarea unui
credit de nevoi personale. In acelasi timp creditele pe card au o valoare mai redusa
decat alte tipuri de credite si trebuie rambursate in timp mai scurt. Dobanda la
creditele pe card este mai mare decat la creditele traditionale 6&anc Post E *9 I?
&.".D.5K.#.K. E +* I, ".I.&. E */ I7, &.C.". fiind singura banca unde se practica
aceeasi dobanda3 *+ I. &.C.". a mai lansat, in luna martie *00+, si un card de credit
destinat I.-.-.5urilor, care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate pentru plata
marfurilor si serviciilor in mediu electronic. Plafonul de creditate este de ma(imum
000 milioane de lei, iar dobanda este de */ I.
In zona numai "omania si &ulgaria nu au inca programe pentru smart carduri.
!uropa este cea mai avansata din punct de vedere al cardurilor MinteligenteA. Posta
"omana si &anc Post se preocupa sa lanseze un program pilot de plata a pensiilor
prin smart carduri, care le va da posibilitatea detinatorilor sa achite la '=-5uri
facturile de telefon, curent electric, gaz, apa si !ste absolut necesara instalarea mai
multor '=-5uri, in localitati din intreaga tara, nu numai la sucursale si agentii
bancare, ci in special acolo unde romanii locuiesc.
=rebuie facute eforturi pentru cresterea retelei de comercianti acceptanti, care
in "omania ar trebui sa fie in )ur de 50.000. Comerciantii trebuie convinsi de faptul ca
acel comision de * I din valoarea unei tranzactii, pe care trebuie sa5l plateasca
bancii, nu reprezinta o pierdere, ci aduce si un beneficiu3 mai multi clienti si mai
multa marfa vanduta. Pana in anul *00, , conform mandatului 8isa, toate bancile
!uropei Centrale si de !st vor migra catre emiterea si acceptarea smart cardurilor.
Pentru %niunea !uropeana mandatul este pana in *005.
In concluzie, in viitor, se are in vedere trecerea de la o crestere cantitativa la
una calitativa, de la debit si overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu
pachete de servicii, de la retrageri de numerar la tranzactii la comercianti.
$. Tendinte noi in tehnologia cardurilor
Pana in present, in activitatea de transfer electronic al fondurilor a aparut o
serie de alternative la cardurile de)a e(istente pe baza de banda magnetica sau
microprocessor. 'cestea sunt rezultatul introducerii unor tehnologii electronice
deosebit de inalte ale unor firme specializate in domeniu. 'u luat nastere ca urmare
a dorintei continue de perfectionare, precum si datorita dorintei de stopare a
fraudelor . deoarece costurile lor sunt ridicate, se utilizeaza e(perimental pe scara
relative restrinsa.
C"%PT CA"D se bazeaza pe sistem electronic computerizat care asigura
prelucrarea foarte rapida a datelor. 'cest tip de card este complet independent de un
calculator, avand incorporat un procesor si un ceas. 're la baza un procedeu de
codificare ce se poate efectua la intamplare fara a i se micsora performantele. De
asemenea, se asigura o viteza de prelucrare a datelor deosebit de ridicata 615
-bGsecunda7, mai mare decat cea a sistemelor obisnuite. Ceasul cu afisa) electronic
asigura si posibilitatea de codificare, utilizand caractere ce nu pot fi falsificate.
Protectia este realizata prin intermediul unui dispozitiv electronic deosebit de
sofisticat ce are la baza o tehnologie speciala de cifrare. Cifrarea se realizeaza prin
intermediul unui computer, avand forme imposibil de descifrat, ceea ce5i confera
utilizatorului o siguranta ridicata. umai cand computerul cifrului arata ca cifrul
cardului este valabil, iar cand cardul recunoaste raspunsul computerului, se va
permite accesul la informatii. 'ceste doua cai de autentificare stopeaza atat utilizarea
defectuoasa a dispozitivului electronic, cat si a cardului ce poate fi pierdut sau furat.
&A'E" CA"D, sub forma nonmagnetica, cu o mare densitate a inregistrarilor,
are o inalta capacitate de memorie. !ste realizat dintr5un material special, de
dimensiuni reduse care permite o conmcentrare foarte mare de informatii.
Capacitatea de socare a $'#!" C'"D este cuprinsa intre 1 si ,., -ega &:ti, fiind
de 500 de ori mai mare decat a cardurilor cu microprocessor si de *0.000 de ori mai
mare decat a celor cu banda magnetica, si poate cuprinde cateva sute de mii de
caractere.
DI(ITA& C"EDIT este noul sitem de plati introdus de 8I#' I=!"'=I9'$.
'cest nou sistem electronic permite codificari care sunt de)a programate la nivelul
benzii magnetice, ceea ce a dus la reducerea pierderilor, ca urmare a fraudelor. !ste
compatibil la sistemul P# *000 6P'H!-!= #!"8IC!7, care consta in faptul ca
pentru fiecare tranzactie, efectuata cu oricare comerciant, de oriunde, se atribuie un
numar unic. 'stfel, identificarea se poate face direct prin aflarea terminalului P9# de
la care s5a initiat operatiunea.
CA"D)"I&E *A+CA"E C) ,#T#("A,IA posesorului presupun o
tehnologie de imprimare cu a)utorul laserului. =ehnologia este cunoscuta sub numele
de difuzia culorii bazandu5se pe transferal de caldura.
Prin intermediul acestei tehnici a fost creata posibilitatea imprimarii pe fata sau
pe spatele cartilor de plata a fotografiei, semnaturii detinatorului, fapt ce va contribui
active la reducerea fenomenului infractional.
CA"D)& #PTIC este una din cele mai recente afirmari, poate fructifica multe
din inovatiile propuse pentru perfectionarea cardului, fiind bazat pe un alt varf al
tehnologiei5fibra optica. Cardul optic va putea folosi posibilitati de indentificare si
recunoastere multiple? fotografiere, fisier de informatii privind datele personale,
imagini ale amprentei sau ale irisului posesorului inlaturand definitive pericolul
falsurilor si, in general, al furturilor de identiatate.
*I*&I#("A,IE
1. Alina *ratu - Moneda. Credit. Banci. Editura E/
Ponto. Constanta. 200$
2. Ce1ar *asno. +icolae Dardac - Sisteme de plati, compensari si
decontari, Editura Didactica si Pedagogica. *ucuresti. 2003
3. Dumitru Tudorache. Toader Pir2ol - Moneda, Banci,
Credit, Editura )ni!ersitara. *ucuresti. 200$
. Iulian Astefanei - Promovarea mijloacelor moderne de
decontare in contextual internationalizarii serviciilor bancare, Editura 'edcom
&ibris. Iasi. 2002