Sunteți pe pagina 1din 140

HERNII , EVENTRATII,

EVISCERATII
HERNIILE
GENERALITATI
HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL
SAU OBISNUIT
IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA
SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU
PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE
IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI
ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT ,
DECI PREVIZIBIL.
HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL
ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR
PUNCTE SLABE
SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI
TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN
ACELEASI LOCURI
GENERALITATI
TREBUIE DEOSEBITE DE :



EVENTRATII


EVISCERATII


HERNII DIAFRAGMATICE


HERNII INTERNE
ETIOPATOGENIE
AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI
BARBATI/FEMEI 3/1
FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA
CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI
PREDISPOZITIE EREDITARA
DOUA VARIETATI ETIOLOGICE
1. HERNIA CONGENITALA
2. HERNIA DOBANDITA:
a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate,
sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen
b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori, constipati,
prostatici)
EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE
PREDISPUSE LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI,
TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE
ABDOMINALA A LUI BERGER
ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:



TRAIECT


INVELISURI


CONTINUT
TRAIECTUL
a)un simplu orificiu(hernia epigastrica)

b)un canal care comporta:
1. un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal
2. un traiect intraparietal
3. un orificiu (inel) extern sau superficial
4. traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul
superficial
INVELISURILE
SACUL:
-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se
angajeaza viscerele prolabate
-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea
unui viscer subperitoneal
-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului
-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli ,
cloazonari longitudinale
INVELISURILE EXTERNE:
-lipom preherniar
-fascia transversalis
-tesut celular subcutanat
-piele
CONTINUT
Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia
pancreasului


Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin
subtire si , mai rar , colon
PROBLEME DE DIAGNOSTIC
Diferite la hernia simpla fata de cea complicata


Semne functionale in raport invers cu marimea:
-herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare
la mers , ortostatism prelungit si effort
-herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o
infirmitate
EXAMENUL CLINIC
INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism
PALPARE:
-se determina consistenta si pediculul
-pseudotumora palpabila
-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa
abdominala
-impulsul la tuse
-se exploreaza traiectul herniar
ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR
HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE!
PERCUTIE matitate sau timpanism
AUSCULTATIE zgomote hidro-aerice
EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE
REPREZENTA UN EPIFENOMEN)
TUSEU RECTAL
INDICATIILE OPERATORII
RISCUL OPERATOR:
-starea generala
-varsta
-tare individuale
RISCUL CONSERVARII HERNIEI:
-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la
domiciliu
-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza)
TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:
-reintegrarea viscerelor herniate
-suprimarea sacului
-refacerea solida a peretelui
VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT
INTESTIN SUBTIRE
EPIPLOON
COLON
APENDICE
DIVERTICUL MECKEL
VEZICA URINARA

EPIPLOON
COLON
DIVERTICUL MECKEL
COMPLICATIILE HERNIILOR
STRANGULAREA
PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
IREDUCTIBILITATEA
CONTUZIA HERNIARA
TUBERCULOZA HERNIARA
TUMORILE HERNIARE
I.STRANGULAREA HERNIEI
Complicatia cea mai frecventa si mai grava
Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul
herniar cu compromiterea irigatiei
Agentii anatomici ai strangularii pot fi
1. Inelul fibros al orificiului profund
2. Coletul sacului
3. Coletul diverticulilor intrasaculari
Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul
strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin ,
apoi rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar
fecaloid
In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor
externe
Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:
1. Stadiul congestiv
2. Stadiul ischemic
3. Stadiul de gangrena si perforatie
STRANGULAREA HERNIEI
STADIUL CONGESTIV:
-jena a circulatiei venose de intoarcere
-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis
-la piciorul ansei apare inelul de strangulare
-leziuni reversibile
STADIUL ISCHEMIC:
-se intrerupe si circulatia arteriala
-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni
hemoragice subseroase
-leziunea cea mai severea e la colet
-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa
-lichidul din jurul ansei este intens hematic
-leziuni ireversibile , necesita rezectie
STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:
-placarde de sfacel la nivelul ansei
-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune
-in mezenter infarct localizat
-intestin in amonte destins hidro-gazos
-in marea cavitate lichid de ocluzie
STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE




CIUPIREA LATERALA



STRANGULAREA RETROGRADA
STRANGULAREA-ETIOLOGIE
Apare mai frecvent , adulti si batrani

Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si
scleros

In herniile mari strangularea se produce mai ales
intrasacular, pe brida
MECANISMUL STRANGULARII
INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:



Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei
eferente


Factorul vascular
CLINICA
SEMNE FUNCTIONALE:
Durere
Colici repetate
Greturi si varsaturi
Oprirea gazelor
Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire
laterala)
SEMNE FIZICE:
Bombarea herniei
Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea
pedicolului
Hernie ireductibila
Fara impulsiune si expansiune la tuse
Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac
Abdomen meteorizat
Stare generala initial buna(primele ore)
EVOLUTIE
Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata
cu peritonita difuza
Rar flegmon piostercoral
FORME PARTICULARE:
1. Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse ,
evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide,
semnte toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore
2. Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari
intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste
tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu
varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore
3. Forme latente-manifestari herniare minime sau
inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la
batrani , debilitati, femei obeze.
TRATAMENT
Operatie de urgenta

Manevrele de taxis sunt periculoase

Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta
examinare

In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si
local
II.PIERDEREA DREPTULUI DE
DOMICILIU
Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu
poate fi mentinuta

Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si
tulburari de ritm cardiac

Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia
viscerelor herniate , strangulari intrasaculare

Necesita pregatire preoperatorie speciala
III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE
Poate avea doua cauze:
1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin in
stanga)
-se mai numesc si hernii prin alunecare
-sacul peritoneal lipseste
-voluminoase , partial reductibile
-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie
2.Aderente inflamatorii
-apare in herniile vechi , voluminoase
Risc mare de strangulare
Tentativele de reducere sunt periculoase
Timpul operator specific este desfacerea aderentelor
IV.CONTUZIA HERNIARA
Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghino-
scrotala)




ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN
TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA
V.TUBERCULOZA HERNIARA
Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC




Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos
IV.TUMORILE HERNIARE
Se dezvolta la nivelul organelor herniate





Complicatie rara
VARIETATI TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
HERNIILE INGHINALE
GENERALITATI
80-90% din toate herniile


De 4 ori mai frecventa la barbati


Se produce prin canalul inghinal
ANATOMIE
CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-
aponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece
funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al
uterului
PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern
PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia
transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul
Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos
ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra
mijlocului ligamentului inghinal
ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra
spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si
extern ai aponevrozei oblicului extern
VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si
impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:
-foseta externa
-foseta mijlocie
Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se
gaseste foseta interna
EMBRIOLOGIE
Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care
insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen

In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere

Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica
externa formata prin persistenta canalului peritoneo-
vaginal:
-testiculara cand coboara pana la testicul
-funiculara cand persista numai o parte din canal
-chist de cordon cand persista o zona intermediara a canalului
peritoneo-vaginal
HERNIA INGHINALA DOBANDITA

HERNIA OBLICA EXTERNA
-prin foseta externa
HERNIA DIRECTA

-prin foseta mijlocie
-sac total extrafunicular
HERNIA OBLICA INTERNA

-prin foseta interna
-foarte rara

HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA
SIMPTOME
-jena la efort sau mers
-dureri inghinale moderate
SEMNE
INSPECTIE
-tumefactie herniara
PALAPARE
-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii
pedicolului
-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere
PERCUTIA
-mat (epiploon) , sonor(intestin)
DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:
-varf de hernie-apare in orificiul profund
-interstitiala-in canalul inghinal
-bubonocel-la orificiul inghinal superficial
-inghino-funiculara pana la radacina bursei
-inghino-scrotala coboara pana in scrot

HERNIE INGHINALA DIRECTA
Aspect globulos

Deasupra si lateral de spina pubelui

Frecvent bilaterala

Se stranguleaza foarte rar
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-ectopia testiculara

-chistul de cordon

-adenopatia inghinala

-varicocelul

-hidrocelul
TRATAMENT
PRINCIPIILE OPERATIEI:


REINTEGRAREA CONTINULUI

REZECTIA SACULUI

REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL
TEHNICA OPERATORIE
INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA
DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN
DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL
IZOLAREA CORDONULUI
DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI
HERNIAR
DISECTIA SACULUI
DESCHIDEREA SACULUI
ELIBERAREA CONTINUTULUI
LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA

REFACEREA PERETELUI
PROCEDEE ANATOMICE

PROCEDEE RETROFUNICULARE

PROCEDEE PREFUNICULARE

PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE FEMURALE
ETIOLOGIE
Mai frecvente la femeie

De doua ori mai frecvente pe dreapta

Hernie de slabiciune

Hernie mica

Strangulare frecventa si grava
ANATOMIE PATOLOGICA
SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL CHIRURGICAL:
-anterior ligamentul inghinal
-lateral vena femurala
-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita
de ligamentul Cooper
-medial ligamentul lacunar Gimbernat
COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN
INELUL FEMURAL RIGID
FORME RARE:
-prevasculara inaintea vaselor femurale
-Laugiet prin ligamentul Gimbernat
-multiloculara
-pectineala
CLINICA
SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de
extensie si calamte de flexie
INSPECTIE:
-tumefactie herniara sub linia Malgaigne
PALPARE:
-consistenta moale
-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal
-lateral se percep pulsatiile arterei femurale
-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):
-adenopatia crurala
-dilatatia ampulara a crosei safenei
-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului
psoas
COMPLICATII
Foarte frecvent strangulare


Necroza ansei strangulate este de obicei rapida


DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:
-adenoflegmon femural
-tromboflebita a crosei safenei
TRATAMENT
CALEA INGHINALA:
-nu se sectioneaza ligamentul inghinal
-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza
sacul pe sub arcada
-deschiderea , ligatura si rezectia sacului
-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
CALEA INGHINO-FEMURALA:
-necesita sectiunea ligamentului inghinal
!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!
PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE OMBILICALE
HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI
Apare in primele luni de viata
Favorizata de stare generala mediocra si rahitism
Sac peritoneal foarte subtire
De obicei de dimensiuni mici
Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali
Nu se stranguleaza niciodata
Se poate vindeca spontan
Asociat se trateaza rahitismul si denutritia
HERNIA OMBILICALA LA ADULT
Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe
Sacula re de obicei cloazonari se septuri
Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si epiloon,
frecvent aderente intre ele si de sac
Hernia mica:
-de obicei reductibila
-prost tolerata, produce dureri colicative
Hernia mare:
-neregulata
-piele subtiata
-de obicei ireductibila
Complicatii
-strangularea
-complicatii cutanate
-ruptura herniei
-cancerul organelor herniate
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Papilomul benign al pielii ombilicului

Metastazele ombilicale

Dilatarea inelului ombilical prin ascita

Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT
Hernia mica se repara la fel ca la copil


Hernia mare necesita omfalectomie


Deschiderea sacului se face la vedere


Rezectia sacului se face in bloc
HERNIILE LINIEI ALBE
Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin
incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor
drepti abdominali

Clinic dureri abdominale

Interventia inchiderea orificiului
HERNIILE RARE
HERNIA SPIEGEL
Se produce printr-un punct
slab situat la locul unde teaca
posterioara a muschiului
drept inceteaza ( arcada
Douglas)
Clinic-apare la incrucisarea
intre marginea laterala a
muschiului drept abdominal
cu o linie care uneste spina
iliaca antero-superioara cu
ombilicul
Poate da dureri si se poate
strangula
Se opereaza prin abord direct
HERNIA LOMBARA
Foarte rara
Apare prin trigonul Petit:
-oblic extern
-creasta iliaca
-dorsal mare
Si prin parulaterul Grynfelt:
-coasta a XII-a
-oblic intern
-micul dintat
-masa musculara sacro-lombara
Colet larg

HERNIA OBTURATORIE
Se produce prin canalul obturator subpubian

Apare aproape exclusiv la femeia varstnica

Diagnostic imposibil in afara strangularii

Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa
in flexie si rotatie interna

Operatia: eliberarea si tratare a continutului
HERNIA ISCHIATICA
Se produce prin marea sau mica incizura sciatica

De obicei mica

Sub masa fesierilor

Greu de recunoscut in afara strangularii

Tratament pe cale abdominala sau combinata
HERNIILE PERINEALE
HERNIILE MEDIANE:
-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a
fundului de sac Douglas
-doua variante:
1. Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul
rectal
2. Elitrocelul bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul
genital
HERNIILE LATERALE:
-foarte rare
-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona
ischiorectala
Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si
perineal
EVENTRATII
DEFINITIE
EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR
ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE ,
NESISTEMATIZATE A PERETELUI


SE IMPART IN :
1. SPONTANE
2. TRAUMATICE:
-ACCIDENTALE
-POSTOPERATORII

EVENTRATIILE SPONTANE
SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE
DIVERSE CAUZE
a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul
mic(omfalocel , laparocel)
b.Rahitismul
c.Poliomielita



La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani
obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin
diastasisul muschilor drepti
EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:

TRAUMATISME ACCIDENTALE

POSTOPERATOR- CAUZE:
1. Perete abdominal slab , obezitate
2. Denutritie si hipoproteinemie
3. Coexistenta unor boli care cresc presiunea
intraabdominala
4. Sutura cu material inadecvat
5. Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui
6. Anumite incizii nesistematizate
7. Greseli tehnice
8. Supuratia


ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE ,
PREZINTA:

Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii

O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac

Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau
multiloculat , alunecat pe sub tegumente

Orificiul de eventratie unic sau multiplu
CLINICA
APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE
SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII
SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU
ALE HERNIEI



COMPLICATII:
-CRESTEREA IN VOLUM
-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
-IREDUCTIBILITATE
-STRANGULARE
TRATAMENT
INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA
OPERATIE

INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI

IZOLAREA SACULUI

TRATAREA CONTINUTULUI

EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE
PLASTIE
EVISCERATIILE
EVISCERATIILE
DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata
tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi
operatorii recent suturate


ETIOLOGIE:

1. Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie,
anemi, cancer, diabet

2. Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa ,
sutura cu fire resorbabile

3. Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor
CLINICA
Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator

Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga ,
care este deprimata, daca mai exista firele de sutura

Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre
versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase

Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala

Semne generale: febra , stare se soc

Evolutie grava
TRATAMENT
Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos

Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile

Pansament sub forma de centura

Ingrijire postoperatorie sustinuta
HERNIILE SI EVENTRATIILE
DIAFRAGMATICE
GENERALITATI
HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer
abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu
diafragmatic preformat sau posttraumatic

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a
diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar
fara sa existe o solutie de continuitate

HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :
1. TRAUMATICE
2. NETRAUMATICE:
-CONGENITALE
-DOBANDITE
HERNIILE DIAFRAGMATICE
TRAUMATICE
MECANISME:
-DIRECT
-INDIRECT


ANATOMIE PATOLOGICA:
-caracteristic este absenta sacului
-mai frecvente pe hemidiafragmul stang
-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian
-foarte rar apare ruptura ambelor cupole
-foarte rar hernia dubla diafragmatica si
intercostala(Moreaux)

Diaphragmatic rupture. A: CT image at the
level of the heart demonstrates an air
contrast level within stomach (ST) which is
herniated into the thorax. B, C: CT images
more caudally demonstrate thickened,
disrupted left hemidiaphragm (straight
arrow) with herniated intraabdominal fat
and descending colon (curved arrow)
located lateral to the diaphragm.
Diaphragmatic rupture. A: A 5-
mm helical CT section
demonstrates herniation of a
portion of the right lobe of the
liver through the diaphragmatic
defect (arrows). Small,
incidental pulmonary nodule is
noted in the right posterolateral
lung base. B: Coronal
reformation demonstrates
herniated liver in the right lower
chest.
CLINICA
ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA
-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic
-interventie chirurgicala de urgenta
II.ETAPA CRONICA
-oligosimptomatica
-dureaza luni-ani
-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza ,
palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese
-diagnostic radiologic
III.ETAPA COMPLICATIILOR
-strangularea
TRATAMENT
Calea de abord de obicei toracica , rar mixta

Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile

In defectele mari e necesara protezarea

Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea
diafragmului
HERNIILE DIAFRAGMATICE
NETRAUMATICE
I.CONGENITALE





II.DOBANDITE
HERNIILE DIAFRAGMATICE
CONGENITALE
DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:
-septul transvers
-mezenterul dorsal
-pliurile pleuro-peritoneale
-peretele lateral

HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor
pleurala si peritoneala

HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii
dorsale a diafragmului in luna a III-a

TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS
DIAGNOSTICUL
HERNIILE HIATALE
HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE
ANATOMIE PATOLOGICA se produc intre insertiile
fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul
insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ;
pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de
dezvoltare a xifoidului

CLINICA redusa si variabila

DIAGNOSTICUL
-radiografie toracica
-tranzit baritat
-irigografie

TRATAMENTUL de obicei pe cale abdominala
STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile
posttraumatice
Cauze:
-sclerozarea marginilor defectului
-volvularea organelor herniate
-aderente
De obicei apare dupa un efort care creste presiunea
intraabdominala
CLINICA
-semne de ocluzie
-dureri toraco-abdominale
-hematemeza in cazul strangularii stomacului
-dispnee
-zgomote hidroaerice toracice
-matitate in baza hemotoracelui
STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
DIAGNOSTICUL
-explorari radiologice

TRATAMENT
-chirurgical de urgenta
-interventie prin toracofrenolaparatomie

PROGNOSTIC GRAV

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA
GENERALITATI
DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau
a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de
continuitate


Poate fi congenitala sau dobandita



Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care
afecteaza nervul frenic
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A
HEMIDIAFRAGMULUI STANG




DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI
COLONUL
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE DIGESTIVE:

Dureri epigastrice postprandiale

Varsaturi alimentare

Balonare

Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne
esofagiene:
-durere retrosternala
-disfagie
-sialoree
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE CARDIACE:



Palpitatii



Dureri pseudoanginoase
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu
excavarea hemiabdomenului stang


EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului
cu contur pastrat


IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic
diferential cu hernia diafragmatica
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT
Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu
predispozitie congenitala

Favorizate de efort fizic repetat si obezitate

Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala

Cele mai afectate ficatul si colonul transvers
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT
CLINICA:
-frecvent asimptomatice
-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse
DIAGNOSTICUL radiologic
TRATAMENT:
-bine tolerate nu au indicatie chirugicala
-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-
respiratorie
-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate
sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.