Notiunea de raspundere nu este specifica n exclusivitate dreptului, ea fiind folosita n toate domeniile vietii sociale. Astfel, se ntlneste sintagma de raspundere politica, raspundere morala, raspundere civica, etc. Legislatia si jurisdictia nu definesc notiunea de raspundere juridica, legiuitorul fixnd doar conditiile n prezenta carora o persoana poate fi trasa la raspundere, respectiv principiile raspunderii, natura si ntinderea sanctiunilor susceptibile de aplicare si limitele n care opereaza. Situatia este similara si n practica judiciara, care nu da o definitie a raspunderii juridice sau a vreuneia din formele acesteia, nsa practica sia adus o valoroasa contributie la explicarea si lamurirea conditiilor si formelor raspunderii juridice. Sensul frecvent atribuit notiunii de raspundere este acela de obligatie de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita de catre autorul faptei contrare normei si care poarta totdeauna amprenta dezaprobarii sociale a unei asemenea conduite. !upa unii autori, raspunderea civila constituie obligatia de reparare a prejudiciului, iar raspunderea penala este obligatia de a suporta si executa pedeapsa. !efinind astfel raspunderea, respectiv identificndo cu sanctiunea, se restrnge sfera raspunderii. " alta opinie apreciaza ca raspunderea juridica are loc doar n cazul ncalcarii unor norme juridice si este urmata de aplicarea constrngerii de stat prin mijloace corespunzatoare gradului de pericol social al faptei savrsite. Se defineste astfel raspunderea juridica ca fiind o situatie juridica specifica constrngerii de stat atrasa de ncalcarea sau nerespectarea normelor juridice n vigoare. Avnd n vedere necesitatea raspunderii juridice ca un raport juridic de constrngere care se naste ca urmare a ncalcarii unor dispozitii legale de catre persoana fizica sau juridica se poate considera ca raspunderea juridica este complexul de drepturi si obligatii conexe, care, potrivit legii, se nasc ca urmare a savrsirii unor fapte ilicite, constituind cadrul de realizare a constrngerii de stat prin aplicarea sanctiunilor juridice n scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si a ndrumarii membrilor societatii n spiritul respectarii ordinii de drept. #ormele raspunderii juridice #ormele raspunderii juridice, n functie de apartenenta normelor juridice la una sau alta din ramurile dreptului sunt$ % &aspunderea juridica de drept civil' % &aspunderea juridica de drept penal' % &aspunderea juridica de drept administrativ' % &aspunderea juridica de drept financiar' % &aspunderea juridica de drept international, etc. (entru determinarea formelor raspunderii juridice se are n vedere criteriul apartenentei si formei sanctiunilor juridice aplicabile la ramura de drept. A. (A&)*+,LA&*)A)*L- &AS(,N!-&** (-NAL- a. raspunderea penala poate fi angajata doar prin fapte ilicite declarate prin lege *N#&A+)*,N*, adica fapte care prezinta o anumita doza de pericol social. b. )emeiul obiectiv al raspunderii juridice penale este conduita ilicita definita prin lege ca infractiune. c. Actiunea penala se promoveaza din oficiu si nu poate fi stinsa, de regula, prin conventia partilor, ceea ce nseamna ca sustragerea de la raspunderea penala se realizeaza nu din initiativa partilor ci din initiativa autoritatilor publice, astfel ca satisfacerea intereselor victimei prejudiciate nul absolva pe infractor de pedeapsa prevazuta de lege. d. Sanctiunea penala are ca obiectiv fundamental preventia arest generala si speciala, asigurata prin lege care reglementeaza cazurile si conditiile de aplicare a pedepsei si stabileste modalitatile si posibilitatile de individualizare a pedepsei. e. (entru a interveni raspunderea penala este suficienta ncalcarea normelor de drept obiectiv n conditiile n care legea stabileste consecintele, nefiind necesar ca prin fapta infractionala sa se violeze concomitent si un drept subiectiv al unei persoane / ex.conducerea n starea de ebrietate, portul ilegal de arme de foc,etc. f. &aspunderea penala se ntemeiaza totdeauna pe vinovatia autorului faptei ilicite, ceea ce nseamna ca are un caracter subiectiv. *n consecinta, nu este suficient sa se fi produs o fapta n mod obiectiv, ci fapta trebuie sa fi fost savrsita cu vinovatie, iar vinovatia constituie criteriul principal de stabilire si individualizare a pedepsei. g. &aspunderea penala este personala si limitata n sensul ca vizeaza numai persoana autorului infractiunii si se refera n exclusivitate la fapta comisa. Numai autorul infractiunii va putea fi obligat sa suporte pedeapsa si sa o execute, legea neadmitnd substituirea celui condamnat n executarea pedepsei cu o alta persoana. !e aceea moartea inculpatului mpiedica continuarea procesului penal si moartea condamnatului ntrerupe executarea pedepsei. 0. *n cazul raspunderii penale fiinteaza prezumtia de nevinovatie a inculpatului ca prezumtie relativa care poate fi rasturnata de catre acuzare prin proba contrara. 1 (A&)*+,LA&*)A)*L- &AS(,N!-&** +*2*L- 3-N-&AL- a. &aspunderea civila intervine, n principiu, atunci cnd cel prejudiciat si manifesta interesul apelnd la forta de constrngere a statului. b. #inalitatea ei este satisfacerea intereselor celui prejudiciat prin fapta ilicita, daca prin savrsirea delictului civil sa cauzat un prejudiciu victimei. c. Sanctiunea civila intervine aplicabila autorului faptei ilicite consta n obligatia de reparare a prejudiciului si are menirea de a da satisfactie intereselor celui prejudiciat. d. Sanctiunea civila intervine numai atunci cnd prin fapta ilicita sa ncalcat att un drept obiectiv ct si un drept subiectiv al unei persoane. e. La aprecierea vinovatiei, respectiv a culpei autorului faptei ilicite, se are n vedere o diligenta ce se poate pretinde persoanelor aflate n situatia autorului faptei ilicite si nu n functie de nsusirile personale ale autorului faptei ilicite, astfel nct, se foloseste drept criteriu diligenta maxima pe care trebuie sa o depuna o persoana, adica conduita morala ntro anumita situatie. f. 3radul de vinovatie al faptuitorului, n principiu, nu are nici un rol n stabilirea raspunderii civile, deoarece masura raspunderii civile este data de cuantumul prejudiciului suferit de victima. *n cazul n care fapta ilicita a fost savrsita de mai multe persoane, fiecare dintre acestea este tinuta solidar de repararea prejudiciului. g. &aspunderea civila are un caracter patrimonial , deoarece sanctiunea aplicabila autorului faptei ilicite vizeaza patrimoniul acestuia si asigura nlaturarea consecintelor pagubitoare suferite de victima, iar autorul faptei ilicite nu este tinut personal sa execute sanctiunea , repararea prejudiciului putndo face si alta persoana, prin substituire. 0. &aspunderea civila se prezinta sub doua forme$ 1. raspundere civila delictuala care intervine n cazul n care o persoana cauzeaza alteia un prejudiciu prin fapta sa ilicita, fara ca ntre autor si cel prejudiciat sa existe vreo legatura contractuala. Aceasta raspundere este atrasa datorita obligatiei fiecarei persoane de a nu face nimic de natura a prejudicia pe altul 4. raspunderea civila contractuala care intervine pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuale, de catre una din partile contractante. #apta ilicita consta n ncalcarea obligatiilor contractuale. !-"S-1*&* *N)&- &AS(,N!-&-A +*2*LA !-L*+),ALA S* &AS(,N!-&-A +*2*LA +"N)&A+),ALA a. *n cazul raspunderii civile delictuale se cere ca prin conduita ilicita sa se nesocoteasca obligatia generala ce revine tuturor membrilor societatii de a nu cauza altuia un prejudiciu, pe cnd n cazul raspunderii civile contractuale se cere nesocotirea unor obligatii izvorte dintrun contract preexistent ntre victima si faptuitor. b. *n cazul raspunderii civile contractuale ntinderea obligatiei de despagubire se stabileste n baza clauzelor contractuale prin care partile si pot restrnge sau mari cuantumul despagubirii, pe cnd la raspunderea civila delictuala ntinderea reparatiei se poate stabili potrivit principiului repararii integrale a prejudiciului, care sa acopere att paguba efectiva ct si beneficiul nerealizat. c. *n cazul raspunderii civile delictuale se repara att daunele previzibile ct si cele imprevizibile n momentul savrsirii faptei ilicite, pe cnd n raspunderea civila contractuala sunt supuse reparatiei doar daunele efectiv produse si beneficiul nerealizat, si nu sunt supuse reparatiei daunele imprevizibile din momentul nc0eierii contractului. d. *n cazul raspunderii civile delictuale, cu exceptiile prevazute de lege, raspunderea are un caracter subiectiv, ntemeiata pe vinovatia autorului faptei ilicite, care trebuie dovedita de catre victima, pe cnd n cazul raspunderii civile contractuale exista o prezumtie legala de vinovatie a debitorului care si ncalca obligatiile contractuale. +ulpa debitorului se apreciaza lunduse ca etalon tipul abstract al bunului proprietar, in cazul raspunderii civile contractuale, iar n cazul raspunderii civile delictuale criteriul de a preciere a culpei este mai sever, deoarece orice activitate trebuie sa fie savrsita astfel nct sa nu cauzeze altuia un prejudiciu. e. &aspunderea civila contractuala este angajatacu conditia punerii n ntrziere a debitorului de catre creditor, formalitate care nu este necesara n cazul raspunderii civile delictuale. f. (robatiunea ce trebuie facuta ntre cele doua forme de raspundere este diferita$ pentru raspunderea civila contractuala se cere dovada existentei contractului, debitorul putnd fi exonerat de raspundere daca face dovada ca ncalcarea obligatiilor contractuale se datoreaza unor cauze care nu * se pot imputa' in cazul raspunderii civile delictuale, victima trebuie sa dovedeasca existenta prejudiciului, culpa autorului si doar exceptional intervine raspunderea obiectiva, de exemplu n cazul raspunderii pentru lucruri, sau prezumtia de vinovatie, de exemplu n cazul raspunderii parintilor pentru faptele copiilor lor minori. g. *n cazul raspunderii contractuale nu intervine solidaritatea dect daca a fost consimtita de parti, pe cnd n cazul raspunderii civile delictuale ea survine ntodeauna cnd fapta ilicita a fost savrsita de una sau mai multe persoane mpreuna. +. (A&)*+,LA&*)A)*L- &AS(,N!-&** A!5*N*S)&A)*2- &aspunderea administrativa este angajata pentru savrsirea faptelor ilicite prevazute de lege drept contraventii. +onform Legii 647189:, contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus dect infractiunea, si este prevazuta si sanctionata de lege. Subiectul raspunderii administrative este , n principal, numai persoana fizica si numai atunci cnd legea prevede, sanctiunea contraventionala putnd fi aplicabila si persoanelor juridice. (entru aceeasi contraventie legea nu admite aplicarea cumulativa a doua sanctiuni administrative, de exemplu avertisment si amenda. Se admite aplicarea cumulativa a amenzii cu confiscarea, atunci cnd legea prevede masura suplimentara a confiscarii. +nd o persoana savrseste mai multe contraventii, pedeapsa ce * se aplica se stabileste n conformitate cu sistemul cumulului aritmetic, dupa cel al absorbtiei legale, astfel ca amenzile se vor cumula pentru fiecare contraventie n parte, fara ca acestea mpreuna, sa depaseasca dublul maximului amenzii prevazute pentru contraventia cea mai grava. !. (A&)*+,LA&*)A)*L- &AS(,N!-&** 5A)-&*AL- A AN3A;A)*L"& *n dreptul muncii, raspunderea angajatilor poate fi raspundere materiala atunci cnd angajatul, din vina si n legatura cu munca sa cauzeaza pagube unitatii la care este angajat, si raspundere disciplinara atunci cnd angajatul, prin fapta sa ilicita contravine normelor de disciplina muncii n unitate, savrsind abateri disciplinare. (articularitatile raspunderii materiale sunt$ Astfel se asigura recuperarea pagubelor suferite de angajator din vina angajatilor, cu ocazia executarii contractului de munca. Aceasta raspundere are n vedere numai paguba efectiva, nu si beneficiul nerealizat, fiind astfel mai restrictiva dect raspunderea contractuala. &aspunderea materiala a angajatilor nu comporta o prezumtie de culpa n sarcina angajatului, ci dovada vinovatiei revine angajatorului, care poate rasturna prezumtia de nevinovatie a angajatului. (rin contractul de munca nu se poate stipula vreo clauza prin care sar mari sau micsora raspunderea peste sau sub limitele prevazute de lege. &aspunderea solidara este incopatibila cu raspunderea materiala, care are un caracter personal, nsa ea poate interveni n mod exceptional, cnd fapta ilicita prin care sa cauzat prejudiciul angajatorului constituie infractiune si a fost savrsita de mai multe persoane mpreuna. &epararea pagubelor se face prin ec0ivalentul banesc, angajatul neputnd fi obligat la repararea prejudiciului n natura. *n actualele conditii, cnd dreptul de proprietate este ocrotit n egala masura, indiferent de forma sa, prin contractul de munca nc0eiat se poate prevedea o restrngere sau o marire a raspunderii angajatilor peste sau sub cea prevazuta de lege, atunci cnd angajatorul este o persoana privata. -.(A&)*+,LA&*)A)*L- &AS(,N!-&** !*S+*(L*NA&- Aceasta intervine ntre angajat si angajator atunci cnd angajatul incalca n mod culpabil obligatiile sale de serviciu, fapta sa constituind abatere disciplinara. &aspunderea disciplinara intervine n legatura cu executarea contractului de munca. (entru antrenarea rspunderii disciplinare nu este necesara producerea unui prejudiciu material ca rezultat direct sau indirect al abaterii disciplinare savrsite de angajat, ci este suficient ca abaterea sa se fi produs ca fapta concreta ce consta n ncalcarea cu vinovatie a obligatiilor de munca sau a normelor de comportare. &ealibitarea disciplinara poate interveni n cazul n care cel ce a savrsit abaterea da dovezi temeinice de ndreptare si nu a savrsit alta abatere ntrun anume interval de timp.