9.1. Socialitatea si viata soc; def socialitatii. Tipuri generice d conduite soc.

Socialitate = ansamblul capac s innascute sau dobandite, care fac posibila elab tipurilor generice
d atitud si conduite soc, impreuna cu sist determinatiilor ext sub incidenta carora s obiectiveaza;
det d nat econ, biol, ecologica, demografica, ist si cult.
Socialitatea comporta o multime d forme d manifestare la niv unor comportam soc specifice:
In fct d sensul lor de act in rap cu pr coziunii sociale: comp prosoc, cosoc, antisoc
In rap cu normele soc: cond morala; cond juridica
Dp tipul activit desfas: profes, ludica
!ond sexuala "cond generice#
!ond estetica
!omp pol, ec, relig, sportive etc.
Sociopatiile si comportam patologice
!omp soc$ecologice
%en d criza la niv sist comportam individ si soc s.a.
9.2. Comportamente prosoc: def, caract s si clasif
Comp prosoc: comp care confirma sistematic si in imprejurari dintre cele m.diferite, solidaritatea,
sprijinul si altruismul fata d semeni, in afara oricarui interes imediat.
!omp prosoc au & trasat esentiale:
urmareste in mod explicit ajutorarea, sprijinirea sau protejarea unor pers aflate obv in
dificultate, sau care lasa impresia ca s afla intr$o asemenea sit
e un act constient, intentionat si in rap d care exista posibilit si lib alegerii
e desfasurat in afara oricaror obligatii formale sau profes si fara asteptarea unor
recompense externe.
!el m.des intalnite forme d comp prosoc: altruismul, generozitatea, sacrificul si apostolatul., at
cand sunt realizate in mod intentionat, dezinteresat si ca libeta optiune personala.
'edicii care isi ajuta pacientii, serviciile care sunt facute contra unui an beneficiu, binele facut din
ordin sau un act neintentionat care face un bine cuiva s.a. nu intra in categ comp prosoc.
9.3. Fact det si conditionali ai comportam prosoc
Fact s si soc-cult
norma responsabilitatii soc:
o prin educatie, integrare si control soc s$a impus imperativul moral si legal ca oamenii sa
s ajute intre ei, in fct d an tipuri d raporturi in care s afla.
o (iubeste$ti aproapele ca p tine insuti) * norme relig;
o (d respectat e acela care$si aua semenul la nevoie) * norme informale ale bunului simt
o (constituie infractiune faptul d a nu acorda asistenta unei pers aflate in primejdie) *
norme legale
norma reciprocitatii
o impune o reglementare gen a rap soc a.i. sa s rasp cu bine, cel sprijinit avand obligatia
morala ca la randul sau sa sprijine p cine ii sta in putere
o s are in vedere crearea unui climat d sprijin reciproc, in care beneficiarii sunt toti mb
comunitatii
+
norma echitatii schimb soc
o postuleaza necesitatea unei (institutii soc), cf careia rap umane tb sa s fundamenteze p
criterii d ec,ivalenta a sc,imb realizate
o pr ec,it sc,imb indirect obliga moral p cel care poate da ceva, sa o faca
Fact individ
extravertii au o m- disponiblit d a acorda imediat ajutor cuiva aflat in dificultate, comparativ
cu introvertii
pers sociabile, predominant colerice, sau cu o m- disponibilit d asumare a riscului s implica
m.usor in act d ajutorare a pers aflate in pericol iminent, comparativ cu pers nesociabile,
flegmatice sau care resimt un sentim d nesiguranta
pers care au > nev d aprobare soc sunt m.caritabile decat media celorlalte, cu cond ca actul lor
sa aiba un caract public
predispozitia d a ajuta p cineva e conditionata si d constiinta faptului ca posezi calit necesare
ptr a desfas cu succes act respectiva
atitudinile preexistente fata d pers si sit in care s solicita sprijin conditioneaza in - mas
antrenarea efectiva intr$o act altruista. .ers care apartin unei categ soc discriminate au sanse
m/ sa primeasca asistenta spontana in caz d nev decat cel care nu apartin ac categ. D ex,
cineva aflat in pericol, dar aflat in stare d ebrietate, are sanse reduse d a primi sprijin din partea
unor pers cu ferme atitud antialcoolice
disponibilitatea d transpunere in sit cuiva aflat intr-o sit neplacuta mareste apreciabil sansa
implicarii in acordarea d ajutor, in timp c pers egoiste manifesta ac tendinta intr$o mas m.m /
dispozitian sufleteasca a unei pers infl intr$o - mas tendinta acesteia d a acorda ajutor. 0una
dispozitie, sentim d implinire sau cel consecutiv obtinerii unor succese favorizeaza aparitia
comportam prosoc, in timp c proasta dispoz, sentim d esec si insecuritatea diminueaza
apreciabil tendinta d initiere a unei act altruiste.
Caract s ale beneficiarului d ajutor
similaritatea: oamenii sunt m.dispusi sa$i ajute p cei care l sunt asem dpdv rasial, etnic, relig,
soc, profes sau d varsta tendinta statistica
ndrituirea: dc sit in care s afla cel care are nev d ajutor e det d neglijenta, incompetenta,
delasare, alcoolism sau alte vicii, sansa d a primi ajutor e m.m / decat in cazul in care sit sa s
presupune a fi cauzata d nesansa, unor cauze soc obv sau unui accident d care victima nu e
vinovata
aspectul fiz si sexul infl sensibil predispozitia d implicare intr$un comprotam prosoc. 1spectul
fiz placut, imbracamintea ingrijita si tinuta demna favoriz primirea spijinului, m.ales at cand
pers e consid indriduita a$l primi. Imp sexului: barbatii au o predispozitie m.- d a acorda sprijn
neconditionat femeilor, m.ales acelora cu aspect fiz placut, in timp c fem s sprijina m.degraba
intre ele.
Fact conjuncturali si situationali
contextul soc: dc sit in care s solicita ajutorul are loc in prezenta unei - multimi, efectul asupra
iplicarii e d reg neg, datorita fen d difuzie a responsabilit. !u cat nr martorilor oculari la un
accident sau agresiuni e m-, cu atat proportia celor care acorda ajutor, si cu atat m- va fi
durata pn cand s intervine efectiv in sprijinul victimei. In prezenta a inca unui martor, proportia
ajut e d ccs 23&, iar in prezenta a peste 4 martori aceasta scade la cca 56&. 1mbiguitatea sit si
a nr - d matori amplifica fen d spectator si acela d difuzie a responsabilit, ceea c diminueaza
considerabil sansa unei interventii prompte si ,otarate in favoarea victimei. 7onambiguitatea
sit, existenta unor rel anterioare intre martori sau comunic spontanta dintre acestia anuleaza
apreciabil efectele mentionate, favorizand interventia poz.
8
Presiunea timpului: dc pers care ar putea acorda ajutor s afla angrenata intr$o alta act presanta,
sau dc e afectata c,iar ea d unele prob neplacute, scade probabilit interventiei in sprijinul unei
eprs aflate in dificult.
Starea meteorologica: vremea frumoasa, cu cer senin si temp agreabila favoriz interventiile
prosoc, in timp c timpul inc,is, umed si rece in,iba intr$o an mas aceste elanuri altruiste.
9.. Comportam prosoc din perspectiva teoriei actiunii soc
.rin implicarea intr$o sit soc, orice actor urmareste atingerea unor scopuri, prin utiliz unor mij
specifice si asumandu$si an costuri.
!omp uman e rez unui act d decizie, fundamentat subv si9sau obv, si care pp o interact dinamica
intre
caracteristicile actorului,
nat scopului urmarit,
mij d care dispune,
costurile p care l estimeaza,
imprejurarile in care tb sa act si
caract ob asupra caruia e orientata act.
!alit rap
lor
soc e conditionata d ec,itatea sc,imb dintre partenerii implicati.
!onduita prosoc s desfas cf & model gen:
7u exista
prob
Da
7u ma intereseaza
Da
7u e responsab mea
Da
7u am cu c sa act
"nu am posibilit#
Da
'a poate costa prea mult
"efort, timp, bani etc#
Da
7u stiu c si cum sa fac

"desi as dori#
Da
5
Perceptia sit: (s intampla ceva semnif:)
Eval gen a sit: (ma poate interesa ceea c
s intampla:)
Asumarea responsabilit: (am vreo
responsab fata d c s intampla:)
Eval mij d act: (dispun d mij coresp ptr a
act eficient:)
Luarea deciziei d interventie: (stiu c am
d facut si e mom sa intervin:)
Estimarea costurilor: (care sunt conse$
cintele interv mele: 'erita sa ajut:)
Se acorda
ajutor
Sit
soc
u s acorda
ajutor
1precierea comp prosoc ca spontane si total dezinteresate necesita an nuantari:
implicarea intr$o act altruista d ajutorare a cuiva aflat in dificultate pp o suita d proc cogntv,
af si motivat, care s finalizeaza intr$o decizie d interventie, luata in urma eval costurilor si
beneficiilor
d cele m.m ori e vb d satisfactii morale, d speranta fctnarii unor principii transcendente d
recompensare a celor ca fac bine, d castigarea stimei celor din jur, sau c,iar cresterea stimei
fata d sine insusi.
9.!. Comportam cosoc: def, caract gen si clasif
!omp cosoc pp rap
8
str$rate p scopuri si interese convergente explicite ale partilor aflate intr$o sit
soc care le este comuna.
;elatiile sunt bilaterale, circumscrise in zona unor activit si interese comune ale celor 8 parti care
au pozitii relativ ec,ivalente.
;el dezv in ac context au un pronuntat caracter instrumental, fiind nemij legate d atingerea unor
scopuri in care ambele parti sunt interesate, direct sau indirect.
(<ocul relational) s desfas intr$un spatiu normativ recun d ambele parti, desi interpretarile date
unor aspecte ale sit comune in care s afla pot sa difere semnif "m.ales in cazul conflictului#.
In ac categ includem: colaborarea, competitia si conflictul.
9.". Cola#orarea ca forma d comportam cosoc; cond s specifice
Colaborarea = o forma d comportam in care 8 sau m.m sub soc conlucreaza armonios si s sprijina
reciproc in activit d realiz a unui scop comun
1re un caracter instrumental legat d realiz unui obv det, colab det si aparitia unor efecte s
notabile: sporeste coeziunea, climatul s pozitiv si performanta soc, datorita leg d intrajutorare p
care l implica, si a fondului af si motivational poz si tonifiant p care il creeaza.
1paritia si mentinerea unor rel d colaborare stabile implica o serie d cond, din a caror config intr$o
sit soc data va rez profilul s al rel d colaborare. Dintre ac amintim:
preexistenta, aparitia sau formularea unui obv, care, in sti data, devine scop comun ptr m.m
pers, grupuri sau organiz
dificult sau specificul obv sa nu permita realiz sa in cond acceptabile d o sg pers, micogr sau
organiz
existenta unui climat soc gen poz, care sa faciliteze dezv unor rel interpers desc,ise si d
intrajutorare
fctnarea unui cadru axiologic si normativ care sa valorizeze soc rel d colaborare, dar si sa
reglementeze in linii gen rap d ac tip, precum si cele care pot rez accidental din acestea
intre pers implicate sa existe similitudini d ordin axiologic, intelectual si motivat, 99 cu
eventuale complementaritati in pl aptitudinal, instrumental si executiv
manifest sistematica a atitud d incredere, corectitudine si respect reciproc, ec,itate in
distribuirea eforturilor si beneficiarilor
mentinerea unui niv super d comunic intre parteneri
stab printr$o stransa conlucrare si prin consens a normelor d colab, cu precizarea clara a
responsab si dr
lor
fc dintre parti
=xista un potential d cooperare specific unei soc, care e si un indicator al fctnalitatii sale gen,
precum si al gr d civilizatie.
3
9.$. Competitia ca forma d comportam cosos; fen facilitarii soc
Competitia constit o forma complementara d comp in rap cu cooperarea, manifestandu$se at cand
un ac obv poate di realizat in mod independent d 8 sau m.m pers, grupuri sau organiz, fara ca
activit desfas d cele 8 parti sa s conditioneze nemij.
;eprez o contigen>? comportamentala reciproca, in care fc parte incearca sa obtina cele m.bune
performante soc, printr$o rap continua la performantele celeilalte parti.
!ev d emulatie = tendinta fireasca d a t compara si intrece cu cei din jur, incercand sa obtii cele
m.bune rez intr$un dom d interes comun.
!ev d autodepasire = fact imp motivational.
!resterea performantelor e explicabila prin interv a 8 fact:
a# existenta unui term d comparatie * permite o m.buna focalizare si orientare a eforturilor
asupra pctelor sau secventelor esentiale ale unei activit
b" facilitarea soc * cresterea perform individ in prezenta altor pers
Fen facilitarii soc poate fi constatat in numeroase imprejurari.
=x: !iclistii care ruleaza in grup obtin performante super fata d cei care ruleaza separat
=xplicatia data : (forta dinamogena a instinctului competitiv).
1ctivit d grup induce facilitarea cogntva. 1stfel, an trasat d pers$it amplifica efectul facilitarii soc:
dorinta d afirmare, sociabilit, nev d recun soc, spiritul competitiv, extraversiunea si deprinderea d a
lucra in grup.
!ea m.plauzibila explicatie data e in leg cu intensitatea tb-telor d valorizare si recun soc.
.tr amplificarea ef d facilitare soc e necesara respectarea an conditii:
comunic prompta a rez,
asig unor eval a perform d max obv si a unor cond identice d activit ptr cei implicati
promovarea spiritului d fairpla@.
In cadrul competitiei comunic e puternic afectata, fiind fragmentara, discontinua si uneori
distorsionata in mod voit, ptr a induce in eroare adversarul. Inform despre propria activit sunt
protejate cu grija, in timp c s vor face eforturi deoseb ptr a obtine inform despre adversar.
. ac fond sunt exacerbate sentim d afirmare a propriei id, atitud egocentrice prevaland asupra celor
sociocentrice.
!reste tonusul emotional si motivational. !ompetitia amplifica sensibilit fata d diferente,
minimalizeaza asem. S creeaza tendinta di,otomizarii realit prin polarizarea acesteia p cele 8 parti
aflate in competitie.
9.%. Conflictul: def, carac s, tipologie si desfas &e'emple privind dinamica unei sti
conflictuale(
Confl = un tip d comp soc care s dezv p fondul intereselor divergente sau incompatibile ale m.m
sub, plasati in cadrul unei sit soc problematizata in urma modului dif d abordare d catre partile
implicate.
!el m.adesea ia forma unei opozitii, confruntari sau lupte desc,ise intre indivizi, gr soc sau
organiz, in cond existentei unor interese contradictorii, incompatibile sau competitionale d nat ec,
pol, relig, etnica sau cult.
Interesele partilor aflate in conflict sunt independente.
Anele confl au caract tonic si incitativ ptr dinamica rap interpers, altele produc profunde
dizarmonii, suferinte, stres si c,iar violenta.
!ipologia sit confl poate fi stab in rap cu & elem:
4
a# caract, str si fctiile specifice partilor aflate in confl, acestea putand fi pers, microgr,
organiz, categ soc, instit soc sau c,iar state. .ers$it celor care gestioneaza confl are o imp
majora
b# specificul prob generatoare d confl:
accesul la resurse si distributia beneficiilor
preferintele fata d valori, norme sau (ob soc)
tend d a obtine ascendenta si control soc asupra celorlalti
dorinta d a obtine un statut ec si9sau soc m.,
nev exacerbata d competitie s.a.
c# nat scopurilor urmarite d fc dintre parti:
scopuri individ, d grup sau organiz
scopuri d nat mater sau ideologica etc.
d# conditiile care au generat aparitia sit confl
cond accidentale sau emergente
d ordin mater sau ideologic
str$ral sau fctnal
e# orientarea motivationala a partilor fata d confl
orientare spre cooperare
or. individualista
or. competitiva
f# mij utiliz d parti ptr gestionarea confl * s poate recurge la
persuasiune
presiune materiala sau ideologica
utiliz fortei etc.
g# conditiile care ar putea favoriz rezolv sit confl
existenta unui mediator
aparitia unei presiuni soc orientata spre conciliere
necesit d a depasi prin colaborare o alta sit problematica m.presanta decat cea
generatoare d confl etc.
,# rez
#
c s pot obtine in urma desfas si rezolv confl
efectele asupra partilot si asupra med soc si ant
efecte eval in pl imediat si d perspectiva
"esaf confl:
dezacordul $ poate debuta prin simple neintelegeri, divergente minore sau interpr diferite date
unei prob, evenim sau sit d interes ptr ambele parti
confruntarea * adanceste divergentele d opinii si interese, prin implicarea fc parti in
argumentari partizane, 99 cu insistente in a convinge partea adversa d propria dreptate
escaladarea * confl, atrage dp sine normele reciprocitatii poz, prin recurgerea la orice mij ptr a
invinge, dc nu c,iar a distruge adversarul, identif acum ca irevocabil si periculos
desescaladarea * e rez epuizarii potentialului fiz si emotional al partilor, complementare
introducerii in joc a unor considerente d costuri soc, ec si ce.
rezolvarea * inc,eie ac proc care, d cele m.m ori, det restr$rari apreciabile la niv sist cogntve,
atitudinale si operationale ale partilor implicate
B
9.9. Strategii d re)olv a conflictelor.
In lit d specialit s face distincitia intre & term:
$anagementul confl desemneaza modul cum sunt controlate dezacordurile, confruntarile si mij fol
d parti ptr a$si atinge propriile scopuri, facandu$se o relativa abstractie d cauzele care au generat sit
conflictuala.
%ezolv confl pp identif cauzelor, elim sau infl acestora, urmarindu$se ca partile sa ajunga in mod
liber la un acord convenabil, prin reformularea sit initiale care a det aparitia dezacordului si
confruntarii.
&ontrolul confl * un continuum comportam care sa vizeze trecerea graduala d la gestionarea la
rezolv unui confl.
Dp 1.CidDell exista 5 cond necesare si suficiente ptr controlul eficace al confl:
+. capac instrumentala si rezolutiva
8. oportunitatea interventiei
5. vointa partilor d a s implica in rezolv sit confl.
E strategie eficienta d rezolv a confl tb sa vizeze totdeauna : str sit confl si caract sist d comunic
dintre parti.
Str sit confl tb sa evidentieze:
cauzele obv ale confl
interpr date acestora d catre cele 8 parti, din perspectiva scopurilor urmarite
canalele d comunic existente si parametrii acestora
presiunile externe care s exercita asupra partilor
sist complex d motivatii care sustine conduita prezenta si d perspectiva a participantilor la
sit confl
(Eb confl) tb interpretat ca un construct soc, in care intervin elem obv, interpretari si reprez
8
subv,
coordonari si presiuni normative d ordin soc$cult si s, totul realizandu$se p fondul unei motivatii
complexe si a unui proc d comunic directa si mediata.
=lab (,artii confl) e + pas, insa esential, in identif mij d rezolvare a sit problematice in care s afla
cele 8 parti. F.Cillet indica 4 elem princip ale ,artii confl: prob, participantii, trecutul, presiunile si
proiectiile.
E atentie deoseb tb acordata caracteristicilor comunicarii. !auzele celor m.m sit confl:
intelegerea si definirea diferita a unei sit si a termenilor;
blocaje si distorsiuni in comunic
inexistenta unui lbj comun
lipsa abilitatilor d a comunica
9.1*. Comportam antisoc: def, caract s si clasif
Comp antisoc sunt comp dizarmonice, cu efecte profund neg asupra climatului s, coeziunii si
fctnalitatii vietii soc.
Ciprui d comp antisoc: agresivitatea si delicventa.
Dc comp deviante pot avea in unele cazuri si conotatii poz, derivate din nev spargerii tabuurilor si
stereotipurile soc "ceea c l poate plasa in categ comp cosoc#, in cazul conduitelor agresive si
delicventiale ac conotatie lipseste in totalit, ac constituind in toate sit aspecte disfctnale si nocive
ale vietii soc.
9.11. +gresivit ca fen s; def si clasif &e'emple(
G
Agresuivit = comp distructiv, orientat in scopul producerii raului asupra altor pers, grupuri sau ob
soc.
Armareste in mod intentionat provocarea unor pierderi, suferinte fiz sau ce, distrugerea unor
bunuri sau c,iar provocarea mortii.
Clasif formelor d agresivit
a# agres directa "ostila# * actul agresiv in sine e un scop in sine, urmarind in mod explicit
provocarea unui rau; agres indirecta "instrumentala# * suferinta e fol ca mij ptr atingerea unui
an scop "sanctionarea prin violenta a unui comp indizerabil#
b# agres activa * raul e rez interventiei nemij a agresorului "ca in cazul lovirii unei pers#; agres
pasiva * raul e provocat prin neinterventie "un (spectator) care nu intervine ptr protejarea
victimei supuse violentei, desi ar putea sa o faca#
c# agres fiz, ca, sex, sau vb * dp nat actului provocator d suferinta. D cele m.m ori un act agresiv
produce suferinte in m.m planuri, precum in cazul violentei sex, care implica atat suferinta fiz,
cat si ca. !omponenta af fiind intot prezenta, suferinta ca e implicata in toate celelalte forme
d agresiuni.
d# agres spontana * declansata d un soc emotional conjunctural sau d un concurs d imprejurimi
neanticipate d catre agresor; agres premeditata * pregatita (la rece) si din timp, ptr a atinge un
an scop
e# agres provocata * in care victima a oferit un pretext agresorului, c,iar dc in mod indirect;
agres neprovocata in nici un fel d catre o victima
f# agres manifesta * consumata intr$un act provocator d suferinta; agres latenta * in care exista
numai potentialul agresiv, agresorul virtual cautandu$si un pretext ptr a s manifesta in act
g# agres intentionata * declansata in mod constient si voit d catre agresor impotriva victimei sale;
agres neintentionata * provocata d fact circumstantiali, indep d vointa agresorului
,# dp nr d pers implicate, locul si contextul soc in care s produce, agres poate fi autoprovocata,
interpers, familiala, grupala si publica
i# dp starea d discernamant a agresorului: etiologia patologica a unor acte d extrema violenta
ridica serioase prob d ordin stiintific, moral si juridic. Ebsesiile impulsive, sc,izofrenia,
paranoia revendicativa, starile crepusculare epileptice, delirurile d persecutie ca si alte tulb ce
pot ingusta considerabil campul d constiinta a agresorului, ceea c ridica intreb ref la responsab
sa juridica si morala
1gres fiz poate porni d la o simpla bruscare, lovire, ranire m.m sau m.p grava, si ajungand pn la
uciderea victimei. Hiolenta vb s poate manifesta sub forma d ironii, sarcasm, insulte, injurii,
calomnii sau amenintari. Hiolenta ca poate imbraca cele m.diverse si subtile forme, incepand cu
crearea unui sentim d insecuritate sau act c vizeaza devalorizarea unei pers, si terminand cu
exercitarea unor santaje, terorizari sau amenintari privind viata celor apropiati.
An loc aparte il reprez violenta in fam, victimele fiind cel m.adesea sotiile si copii. In toate
cazurile d violenta in fam, efectele in pl ic si soc sunt deoseb d grave: copii sunt marcati ptr
totdeauna d sindromul violentei in fam, traume ce care afecteaza atat p agresor cat si p victima,
alterarea climatului soc, crestearea vulnerabilitatii fata d boli s.a.
9.12. Fact s care conditionea)a manifest agresivit
Hiolenta in toate formele sale e rez act conjugate a unor fact d nat indiv, s, soc$cult si
conjuncturala.
+# 'rasat d pers-it puternic accentuate si cu valente difctnale majore: colerism excesiv, tendinte
compulsive si pate, lipsa capac d autocontrol, existenta unor puternice compl af, un prag d
rezistenta la frustrare f scazut, iritabilitate ridicata, o ist personala incarcata, experiente
2
traumatizante traite in copilarie sau intr$o per anterioara producerii violentei s.a.1c dau nastere
unui sindrom agresiv care s manifesta ca predispozitie spre manifestarile violente.
8# (lcoolul si drogurile * ca o consecinta a consumarii acestora, scade gr d discernamant,
cenzurile impuse prin invatarea soc sunt total sau partial anulate, s prod o accentuata stare d
derealizare. !onsumate excesiv produc o stare d nebunie temporara, propice producerii unor
violente greu d explicat.
5# )rustrarea * apare ca urmare a interpunerii uni obstacol major intre sub si scopurile, tb$tele si
aspiratiile sale, sau ca urmare a deprivarii d ceea c i$a apartinut sau considera ca i s cuvine d
drept, det frecv reactii compulsive, care in an cond pot capata forma violentei. 1u fost identif
& fact care conditioneaza trasnf frustrarii in agresiune:
a. Intensit dorintei sau tb$tei blocate "cu cat dorinta e m.putern iar realiz ac e
m.amenintata, cu atat probabilit recurgerii la violenta e m-#
b. Sexul pers care genereaza frustrarea "exista o m- toleranta fata d femei in comparatie
cu barb#
c. 1rbitrariul sursei "cu cat arbitrariul interventiei frustrante e m- cu atat exista o tend
m.accent d a react violent impotriva resp surse#
d. Statutul soc al sursei si posibilit ac d a sanctiona manifestarile agresive ale victimei#
e. .osibilit d compensare d care dispune victima
3# Provocarea directa, vb sau fiz, poate cond la adoptarea unui comp violent, m.ales dc pers
impulsiva s afla intr$o stare af tensionata. Statistic * violenta s raspunde cu violenta.
4# Starile emotionale paroxistice * accesele d furie, frica sau panica pot provoca in egala mas
reactii violente, desi cauzele sunt diferite: dorinta d a pedepsi in cazul furiei, sau nev d a s
apara cand nu exista o alta cale, in cazul fricii.
B# Sexul * gelozia, dorinta d razb a unei infidelitati, competitia brutala ptr castigarea partenerului
s.a. 'ai poate fi vb d violentele fiz si ce aferente violului si comp sex aberante "sado$
masoc,ismul, ,omo, pedofilia s.a#
G# &limatul d violenta soc * revolutiile, misc d strada, act sistematice d reprimare ale regimurilor
totalitare, slabirea pn la neputinta a statului d drept s.a
2# +nechitatea soc * distributia inec,itabila a bunurilor, serv, drepturilor si indatoririlor,
generalizarea coruptiei, pierderea autoritatii morale d catre princip instit civile si statale creeaza
un puternic sentim d frustrare in randul categ defavorizate
I# $ass$media * rolul nociv al proliferarii temelor legate d violenta in mai toate canalele d
comunicatie in masa: CH, presa scrisa, lit d consum etc. Infl nocive ale mass$m in ceea c
priveste promovarea violentei s produc p & directii:
a. dezin,iba unele cond d tip agresiv
b. ofera modele si te,nici d agres
c. afecteaza reperele axiologice, cogntve si afective ale publicului
d. desensibilizeaza receptorii fata d victime si fata d caract de$a dreptul monstruos al unor
crime si act d o extrema violenta
e. favorizeaza producerea ef d cat,arsis, insa intr$un mod nepotrivit dpdv
+6# )act fiz si demografici * au o infl indirecta asupra agres, prin marirea iritabilitatii si afectarea
capac d autocotnrol. !ald excesiva, iluminatul f puternic, spatiul restrans si inconfortabil
precum si aglomeratiile d orice fel det unele modif fiziol care afect ec,il af, favorizand
producerea unor violente.
9.13. ,elicventa ca fen s: def, caract si fact implicati.
I
"elicventa = ansamblul comp cu caract antisoc, prin care s incalca regulile d drept ale unei
comunitati, sanctionate penal datorita consecintelor grave p care l implica.
Cauzele interne ale delicv pot fi identif atat la niv str gen a pers$it, cat si in pl sc,emelor
relationale p care sub le$a interiorizat in ontogeneza, in urma proc d socializare si integrare soc.
.revalenta unor motivatii biogene, primar$instinctuale, sau a unora formate o fondul
consum d droguri si alcool det in mod semnif produ comp deviant$delincventionale.
1paritia unei motivatii patogene poate fi declansata si intertinuta c,iar d suferintele
victimei, in cond unei accentuate instabilit emotionale.
!onsumul d alcool si9sau droguri const unul din cei m.imp fact favorizanti in prod comp
deviant$distructive, cu o pondere d pn la 34$B6&.
Anele cercetari evidentiaza faptul ca cca 3& dintre comp agresive s produc ca raps la
provocarile explicite sau implicite venite din partea victimei.
1lte cauze int: starile d frustrare si agresivitate, nativa sau dobandita.
Ja adulti intervin si fact legati d esecurile repetate in pl profesional sau familial, precum si
starile d (vid existential).
Cauze e#t deriva din modul d organiz a grupurilor, instit, activit si vietii soc in gen.
Stresul social specific soc moderne ,iperte,nologizate si informatizate,
fen tranzientei relationale, ocupationale, organizat si rezidentiale,
rigiditatea instit soc active * corelata cu destramarea instit traditionale,
degradarea continua a ec,il ecologic si artificializarea existentei cotidiene,
armonizarea vietii soc, pol si ec,
alterarea calit vietii s.a.
E prob cu totul deoseb o reprez delicventa juvenila. !auzele sunt in + rand d ordin soc, fiind
acuzate in egala mas
familia,
distributia inegala a prod social,
saracia,
anomia specifica soc ,iperdezv,
infl nociva a unor grupuri promotoare ale violentei,
toxicomania,
destramarea traditiilor comunitare si a institutiilor care sustin coeziunea sociala p baza unor
val univ,
infl nefasta a mass$m promotoare d (violenta pasiva),
accesibilit armelor si drogurilor etc.
S constata ca cca 26& dintre delicventii juvenili provin din familii destramate, corupte, alcoolice
sau incomplete, iar cca B6& dintre tinerii americani care au comis delicte afirma ca s$au inspirat
din emisiunile CH. E parte insemnata a tinerilor delicventi provin din fam sarace, frustrarea fiind
motivul. E alta parte din fam cu o stare materiala f buna, explicatia tinand d exacerbarea tb$telor si
aspiratiilor consumatoriste, fara o corelare cu eforturile d obinere personala a bunurilor materiale
dorite.
Profilul s al delicventului prezinta & trasat dominante:
tendinte agresive, manifeste sau latente
carente educationale "slabiciunea supraeului#
instabilit emotionala "fragilitatea eului#
sentim accentuate d insecuritate si frustrare
inadaptare sociala si profes
+6
dezradacinare culturala
provenienta din fam dezorganizate sau corupte
tendinte spre conduite duplicitare si egocentrice
pretentii materiale exacerbate, necorelate cu efortul soc poz
anturaj promotor al val neg, al negativismului si deviantei
infl directa a unor grupuri delincventiale
tulb patologice ale pers$it
Princip fact det ai fen d delincventa si criminalitate au fost identif atat la niv macrosoc "tinand d
crizele d sist# si microsoc "tinand d infl grupurilor#, cat si la niv individ "tinand d deficiente ale
pers$it si tulburari d adaptare#
9.1. Conduita interse'uala: caract gen, fctii si anali)a fundamentelor s ale conduitei
se'uale
In sens f.gen, sexualit = ansamblul proc si fen individ si s legate d dinamica vietii sexuale.
Fenitalul implica biologicul; sexualit implica s si soc$cult.
An comp genital nu e in mod necesar si un comp sexual, acesta fiind o expresie a intregii pers$it.
'otivatiile rel
lor
sexuale sunt d cele m.m ori saturate in fact s si cult. Dintre ac ratiuni
extragenitale ale rap
lor
sexuale, <.'armor evidentiaza cateva care au cea m.- relevanta:
rap sex pot fi un mij d a obtine dragostea, ca o asig a faptului ca nu esti respins si nu esti
singur. 'ai ales fem care nu sunt sigure d farmecul lor cedeaza ac impuls
sexualit poate fi o modalit d depasire a sentim d singuratate, substituind un surogat unei rel
umane autentice si durabile d care s duce lipsa. In ac caz actul sex poate fi interpr ca o
incercare dramatica d a iesi din starea d profunda singuratate af, substituindu$se unei rel
profunde si autentice
manifest exacerbata a sexualit poate fi expresia incercarii d a depasi un sentim d inferiorit sau d
inadecvare, capatand forma compl d ,on -uan; nev acuta d (performanta sexuala) poate fi
semnalul atat a unui compl d inferiorit, cat si a unei manifestari narcisiste
activit sex ostentativa poate expr si dorinta d manifestare a puterii si capac d dominare a
partenerului; la lim, ac supracompensare generata d un compl d inferiorit poate capata forma
unor acte d sadism sau c,iar crime
in an sit, practicarea actului sex poate fi o manifestare a ostilitatii fata d partener, prin care s
urmareste umilirea si devalorizarea acestuia. = cazul unor forme d viol, prin care s urmareste in
principal injosirea victimei
sexualit poate constitui un remediu impotriva anxietatii si tensiunilor af d orice nat;
m.recomanda c,iar ca remediu in an forme d tulb ce si dezec,ilibre af
actul sex poate fi practicat ca o datorie conjugala sau soc, ca urmare a convingerii ca e necesar
sanatatii ambilor parteneri, sau cu intentia expresa d procreere
uneori, rap sex sunt practicate ca o forma d bunavointa, gratitudine sau (atitud filantropica)
fata d o an pers, a carei semnif nu e aceea d a iubi
act sex poate fi fol si ca mij d a obtine avantaje mater sau soc: bunuri, servicii, statut soc,
ascendenta asupra partenerului etc
%ctii:
sociale
d relationare
d cunoastere prin celalalt
++
culturala
9.1!. +simetria rolurilor d se'; planuri d anali)a ale asimetriei rolurilor d se'
S pot identif 8 - categ d cauze ale asimetriilor d rol sexual:
+. diferente naturale, d ordin biologic si fiziologic
8. diferente induse cult, in proc socializarii individ si str$rarii vietii soc la niv grupal si global
Din interferenta ac fact rez diferentieri in fct d sex in & planuri:
a# in pl biolog: exista diferente
str cromozomiala difera la cele 8 sexe "3B KK *la fem, 3BKL * la barb#
deosebiri in bioc,imia si fiziologia creierului
particularitati ale activit ,ormonale
comformatia corpului
diferente d masa musc, greutate si inaltime s.a.
fem sunt m.rezistente la stres si la boli decat barbatii, si au o longevitate
cu cca 2$+6 ani m-
b$ in pl
fem sunt m.sensibile in pl af, cu un registru emotional m.larg si m.receptive la
stimuli exteriori
fem sunt m.intuitive, globale in gand si pozitive in orietare, avand o
apre,ensiune ptr aspectele mater ale vietii
tendintele agresive sunt incomparabil m.reduse decat ale barb, si oricum cu o
m- capac empatica in rap cu eventuala victima
fem au o m.- predispozitie spre conformism, prudenta si flexibilitate sociala,
avand insa atitudini m.p nuantate decat ale barbatilor
barb sunt caract prin intelig analitico$sintetica, prevalenta ratiunii asupra afectiv
si spirit practic$aplicativ m.accentuat
sunt m.activi, m.agresivi, dispusi intr$o m.- mas decat fem sa$si asume riscuri si
c,iar sa braveze
m.p. conformisti decat fem, barb sunt totodata m.rigizi in gand si au
disponibilitati d comunic spontana m.reduse
c$ in pl s
diferentele intersex s obiectiveaza in profilul imag d sine aferent celor 8 sexe si
modul in care isi asuma rolurile d sex in cadrul rel soc
imag d sine e un (construct s) in care sunt implicate proc d autoperceptie,
perceptie d altul, comparatie soc, presiune normativa, modelare si conditionare
cult
inca din primele zile d viata copilul e supus unei modelari specifice sexului
caruia ii apartine, astfel, din start, tratamentul baiat$fetita e profund asimetric,
inducand d timpuriu o imag d sine a carei coordonata esentiala e c,iar sexul si
tipurile d comp considerate specifice acestuia
in copilarie, actiunile diferentiatoare s amplifica, prin modul cum sunt imbracati
copii, tipul d jucarii care l s ofera, prin activit in care sunt antrenati, sanctiunile
poz si neg prin care sunt conditionati s.a.
in cazul ,ermafroditilor (programarea) soc e c,iar m.relevanta decat indicatorii
biol ai sexului
+8
identif cu rolul d sex e un proc complementar aceluia d formare a imag d sine,
realizandu$se astfel fundam indiv si s al pers
armonizarea vietii personale si soc tine in - mas si d ac asumare d rol sexual, cu
un rol aparte in reglarea rap sociale
d# in pl soc-cult * diferentele intersex s pot manifesta in m.m forme:
disparitate p piata maritala, (sc,imburile) asteptate si realizate intre parteneri in
urma mariajului fiind conditionate in - mas d sex
discriminare p piata muncii, unde d cele m.m ori fem sunt dezavantajate
promovarea unor modele discriminatorii d participare la viata pol, ec si cult s.a.
9.1" Conduite se'uale a#erante; forme si implicatii s ale acestora
%iolenta se#uala s manifesta printr$un comp provocator d suferinta ptr partener, in leg nemij cu
sexul sau cu actul sex. = o forma d violenta directionata, det d an tulb ale pers$it agresorului, d
unele particularit ale rel dintre agresor si victima, dar si d existenta unor fact soc$cult favorizanti.
%orma extrema a violentei sex o constituie violul.
%iolul = un contact sex obtinut prin forta sau prin amenintarea cu forta, sau cand fem s afla intr$o
sit care nu$i permite o optiune libera: e minora, inconstienta, s afla sub infl unor droguri sau intr$o
stare d confuzie mentala.
Pers-it violatorilor are unele trasat specifice, evidentiate prin numeroase studii d caz. S$a constat
ca acestia sunt d cele m.m ori pers violente, primitive si nematurizate af, provenite din medii soc
promiscue, decazute moral si intelectual, marcate d complexe si sentim d ura fata d semenii lor,
fata d fem in mod special.
Hiolul e expresia unei carente si dizarmonii ce f serioase, si nu consecinta unui exces d virilitate
"cum s crede deseori#.
7.Frot, : agresorii sex s caract prin stari depresive, disforie, angoasa, nesiguranta d sine, sunt
coplesiti d sentim inutilitatii si lipsei d scop in viata, cu totul neincrezatori in capac lor sexuale si
nu numai. In ac cond, violul apare ca un efort d supracompensare a unui complex d inferiorit.
1lti autori vb despre (deficite d pers$it), fragilitatea id masculine, esecuri existentiale repetate,
sadism, lipsa d autostima, fiind deseori victime ei insisi ale unor agresiuni sex in copilarie si
prezentand aproape totdeauna deteriorari ale sist d rel soc.
'ipologii ale agresorilor si agresiunile sexuale. .ot fi identif agresori pati, sociopati, cu tulb d
pers$it, cu manifestari deviante conjuncturale si relativ normali dpdv ic. Hiolatorii sociopati sunt
cei m.numerosi dp unele statistici.
In fct d cauza imediata a agresiunii s disting violuri comise in stare s ebrietate"cca+6&#, sub
imperiul furiei "54&#, ca forma d manifest a puterii "34&# sau ca urmare a incitarii d catre victima
"4&#.
1lte clasif s ref la recun sau nerecun culpei d catre agresori, sau la pulsiunea dominanta in mom
comiterii violului: sadismul, dorinta d afirmare a puterii, nev d satisf sex, razbunare, gelozia etc.
Perveriunile se#uale reprez comp sex aberante, produse ca urmare a devierii instinctului sex d la
ob, scopul si modul sau firesc d satisfacere. Sunt tendinte pulsionale regresive, care s manifesta
printr$un substitut, inlocuind actul sexual normal cu un act d alta nat, iar partenerul firesc cu un altl
d ac sex, cu unul apartinand unei alte specii, sau c,iar unul inanimat.
.erversiunile expr imatuizari, regresari, dereglari sau destr$rari ale pers$it, care au ca efect imediat
alterari notabile in pl vietii indiv, interrelationale si soc$cult.
Sadismul e un comp sex aberant, care pp obtinerea placerii sex numai p fondul suferintei fiz sau
morale provocata unei alte pers. Jovirea, ranirea, matratarea sau umilirea morala a partenerului
reprez cond ptr a otine orgasmul si satisf sex.
+5
&asoc'ismul e o forma d perversiune complementara sadismului. .lacerea sex e cond d asocierea
cu o suferinta fiz sau morala, masoc,istii cerand partenerilor sa$i loveasca sau sa$i umileasca vb
ptr a putea ajunge la orgasm. = vb d o dezv sexuala incompleta si dizarmonica sau d o fixatie sau
regresie la un stadiu anterior, ar,aic si imatur al sexualit.
E#'ibitionismul consta dintr$o pulsiune irezistibila d etalare in public a organelor genitale, ac act
simbolizand si substituind d fapt actul genital si placerile asociate acestuia. D obicei sunt barb,
marcati d dezec,il si imaturizari emotionale f serioase. .lacerea obtinuta e proportionala cu scarba
sau frica produsa celui agresat. Deci s aleg ca victime fete tinere sau copii, puritatea acestora
marind placerea resimtita d pervers.
%o(eurismul e o pervers complementara ex,ibitionismului, in ac caz placerea sex rezultand din
contemplarea sexului sau a actului sex dintre alte pers.
Pedofilia e o forma d pervers in care impulsurile erotice sunt orientate preponderent sau exlusiv
fata d copii. In forma sa compulsiva "m.ales la barb# atractia e atat d puternica incat scapa
autocontrolului, fiind orientata cel m.adesea catre fetite. .edofilia e asociata cu dementa senila,
sc,izofrenie, oligofrenie sau traumatisme craniene.
Fetisismul consta in orientarea interesului erotic catre unele ob vestimentare ale partenerei dorite,
cun sau necun. '. des la barb.
arcisismul onsta intr$o atractie si dragoste excesiva d sine, fiind din ac cauza interpr ca o forma
latenta d ,omosex.
!ravestirea 'eterose#uala s manifesta ca o nev publica intensa a unei pers d a s consid ca apartine
sexului opus.
9.1$. Conduita religioasa: caract gen si forme d manifest
Emul e sg fiinta care isi construieste si interpr propria existenta printr$o raportare constienta la o
transcedenta. !ulturile construiesc sau adopta una dintre paradigmele lor fundamentale:
dedublarea lumii in sacru si profan. Sacrul are un caract imanent, transcendent si supranat, care da
ob si continut constiintei relig. Profanul apartine unei realit nude si obiectual, dominata d principii
pozitiviste si pragmatice, careia ii lipseste dimens spirituala a transcendentei.
Credinta * sist d idei, reprez si sentim care, la un an individ sau grup soc, expr rap lumii reale cu
transcendenta si cu sacrul. 7u are nev d argumentare.
)eligia * fen soc si cult, o forma a constiintei soc, formata dintr$un ansamblu organizat d teze,
idei, reprez, sogme si practici prin care s statueaza rap
8
individ si comunitatii cu transcendenta.
*iserica institutionalizeaza faptul d credinta, oferind un cadru formal ptr manifest comp relig ale
pers si grupurilor soc. %c forma d religie pp institutii specifice, diferentiate prin ritualurile
practicate, str organizatorica interna, normele d fctnare, rap legiferate cu soc laica, normele d
recrutare si formare a clericilor s.a
Clerul reprez un corp profesional care, in cadrul instit numita 0iserica, asig desfas activit acesteia,
p baza unor norme organizatorice si d conduita specifice.
!rairile relig sunt circumscrise ca stari ce individuale si d grup, care sunt generate ca urmare a
raportarii constiente la sacralitate, manifestate spontan sau in cadrul riturilor, ceremoniilor sau
activit organizate, d catre 0iserica.
Sentim relig sunt elem d fond ale vietii individuale si d grup, cu manifest relativ discrete, dar care
afecteaza in mod difuz o - parte din sfera comportamentala a pers sau grup soc * spre deoseb d
trairile relig care au un pronuntat caract conjunctural. !ompasiunea, sprijinul acordat celor in
suferinta, respectarea stricta a unor principii morale s.a. sunt d cele m.m ori rez existentei unor
sentim relig, induse in ontogeneza prin socializare, si care s$au convertit in stil d viata.
+3
Practica relig consta dintr$o serie d acte individ sau colective, sporadice sau sistematice, prin care
sub relig isi expr trairile si sentim sale, cautand sa intre intr$o an relatie cu Sacrul ptr a$si arata
reunostiinta, ptr a i s desc,ide, sau ptr a solicita ajutor. ;ugaciunile, sacrificiul, pelerinajul,
spovedania, participarea la ceremonii si ritualuri s.a.* formele activit relig.
Fctii:
morala, d stab a unor criterii si norme ale comp interpers si soc in concordanta cu val d
bine, adev si dreptate
identara * prin care comunit umane capata o noua dimens a identitatii lor cult si ist, dar si
un liant spiritual f puternic
motivationala, d satisf a unor tb$te specific umane: nev d securit, d comuniune spirituala, d
traire emotionala sau d intelegere a univ in care s traieste
culturala * in spatiul manifest
lor
religiozitatii gasaindu$si forma d expr numeroase creatii
artistice si spirituale
9.1%. Fact s si soc-cult implicati in form si manifest conduitei relig
!onduita relig constituie expresia interactiunii dintre cel putin B categ d fact:
culturali * sintetizeaza ac,izitiile spirituale ale comunit
institutionali * reflecta infl specifica a 0iserici si !lerului, dar si a unor institutii conexe:
educationale, poilitice sau statale
macrosoc * expr trasat gen ale unei soc, p o an treapta a dezv sale
s d grup * prin care act fen specifice ac zone a realit soc
indiv * reflecta configuratia unor trasat d pers$it cu incidenta asupra trairilor si
manifestarilor relig
contextuali * care refera asupra unor imprejurari soc$ist sau care tin d existenta individuala,
cu valente d a declansa si mentine an emotii si manifest relig
9.19. .rincip culte relig; caract s si cult ale acestora.
Crestinismul * una dintre princip relig univ, cu o vec,ime d aproape 8 milenii, a carei baza
doctrinara o constit princip trinitatii sacre: Catal, %iul si Du,ul Sfant. 1re ca suport fundam
invataturile cuprinse in 0iblie, in special cele din 7oul Cest, atribuite lui Isus si apostolilor sai.
.romoveaza toleranta, iubirea aproapelui si credinta in viata d apoi. %orme derivate din crestinism:
calvinism, anglicanism, presbiterianism, care au dus si ele la aparitia a numeroase culte: baptisti,
penticostali, adventisti, MuarNeri, anabaptisti etc.
*udismul * una din princip religii ale lumii, constit in sex B i.e.n. d Sidd,art,a Fuatama 0udd,a.
0azata p o viziune pesimista asupra lumii, conceptia filosofico$relig a budismului s configureaza
in jurul & teze:
suferinta reprez esenta oricarei existente umane
suferintele s datoreaza dorintelor neimplinite si cautarilor neincetate d placeri
eliberarea d suferinta poate fi obtinuta in cursul unei vieti urmand (nobilele cai), insa elib
finala, care pp incetarea succesivelor reincarnari, s poate obtine numai prin nirvana,
expresie a dezagregarii ireversibile a individualitatii
promovarea (nobilelor cai) ptr a t desprinde spiritual d lumea suferintei: ideile drepte,
intentiile drepte, cuv drept, act dreapta, viata dreapta, efortul drept si meditatia dreapta.
0udismul a dat nastere la numeroase scoli si orientari filosofice, dintre care cele m.imp sunt
(,ina@ana) si (ma,a@ana).
+4
+slamismul * cea de$a 5 - relig a lumii, si ultima in ordinea aparitiei: sex HII, in zona penins
arabice. 'a,omed * profetul, ale carui invataturi insuflate d 1la, au fost reunite in !oran, cartea
sfanta a ma,omedanilor. ;elig monoteista. Islamistii cred in viata d apoi. Ana din princip teze
relig, aceea a predestinarii, are un caracter fatalist, in mas in care 1la, stab d la inceput ptr fc om
tot ceea c urmeaza sa faca sau sa i s intample. In urma sc,ismelor au rez numeroase secte:
van,abitii, ismailitii, sufitii s.a.
+udaismul * reprez cea m.pura forma d monoteist antic, conservat fara sc,imbari semnif pn in
zilele noastre, fiind prin excelenta o religie etnica, specifica evreilor. Ia,ve "D$zeu# e unic si
atotputernic, iar 'oise e profetul sau, prin care au fost transmise pornuncile sfinte catre (poporul
ales). Ia,ve ramane in continuare protegiutorul doar al (poporului sau). !artea sfanta a
mozaismului o constit Hec,iul Cest.
Sectele relig. .rin secta s intelege o grupare relig desprinsa din grupul majoritar d credinciosi, care
adopta unele teze, principii, ritualuri sau interpretari ale dogmelor relig in contradictie cu pozitia
cvasi$oficiala promovata d (biserica$mama). 'bii sectelor s reunesc voluntar intr$un grup d
credinciosi care promoveaza o viziune proprie asupra prob vietii relig, viziune derivata din
invataturile uneia din marile religii din care provin, dar p care o contesta in unele dintre aspectele
sale particulare si *d regula$ neesentiale dpdv dogmatic.
Sectele sunt rez unui proc s care pp 3 etape princip:
ivirea unui profet, care sa dea expresie unor noi teze, idei sau practici relig
constit unui microgr d credinciosi grupati in jurul profetului
dezv unor grupuri extinse d credinciosi prin adeziunea pop atrasa prin propaganda,
prezelitism si misionarism
stabilizarea relativa a rap soc cu med soc exterior comunitatii
%ormarea si manifest unei secte in viata soc sunt proc prin excelenta s, in care comunic, infl
interpers si grupala detin un rol determinant.
Caract s ale sectelor.
a# caract d grup religios si disident, care promoveaza o noua directie d manifest a religiozitatii
b# adeziunea voluntara a mb
lor
: rezultand grupuri soc solidare, monolitice c,iar in care viata
aderentilor e total subordonata sectei. Jiderii capata statutul d (parinti spirituali)
c# coeziunea f > a sectei:
d# elitismul declarat si cultivat in cadrul sectei, met prin care oamenii ajung sa s consid oameni
superiori, alesi ptr o misiune spirituala inalta, d aparare si promovare a (dreptei credinte)
Caract si s ale mb
lor
sectelor:
pers caract printr$o m- sensibilit relig care la lim imbraca forma exacerbarii trairilor relig,
gasesc in cadrul unor secte un mediu propice d cultivare a credintei lor
pers motivate rational, din nev d a depasi eventualele contradictii specifice credintei in care
au fost formati si care gasesc in noile dogme si principii relig un gr m.inalt d adecvare cu
propriile lor valori si principii morale si rationale
pers care au trait esecuri si drame existentiale majore si care au primit ajutor din partea
unor secte, sau au gasit singuri un refugiu in cadrul unei comunit relig in care mbii s
sprijina reciproc, moral si c,iar material
pers caract prin puternice tendinte relationale si d integrare, care nu au reusit sa gaseasca in
med soc laic un cadru adecvat ptr satisf ac nev profunde
pers marcate d an trasat accentuate ale pers$it care gasesc in cadrul vietii unor secte modalit
adecvate d manifest care sa nu fie sanctionate soc, ci dimpotriva.
+B
9.2*. /ed s si sanatatea: conceptul d sanatate din perspectiva s; fact ci, s, soc-cult si
am#ientali cu valente patogene.
Starea d sanat a unei pers, precum si evol unei eventuale boli contractata d aceasta sunt in stransa
leg cu viata ei soc. Sist biol, cel ic, relational si soc s afla intr$o stransa interdepen.
'ed soc, prin infl si solicitarile la care supune individul joaca un rol imp in declansarea unor
maladii, insa totodata poate ajuta in aceasi mas la vindecarea acestora. =x d fact: stresul, violenta
soc, insecuritatea, climatul soc gen, calit vietii, densit demografica, asistenta medicala si soc etc.
%act si relationali intervin ca mediatori imp ai dinamicii oricarei patologii, putand potenta fact
nocivi care au declansat maladia, sau putandu$o contracara.
Starea d sanat a mb
lor
unei comunit afect profund climatul s, calit rel interpers, precum si
performanta individuala si soc in toate dom.
Stresul * fact cu cel m.inalt potential patogen, fiind incriminat in producerea a numeroase tulb
somatice, ce si relationale. = o stare speciala in care s afla organismul at cand sub infl unor fact
exter agresivi care, producand socuri emotionale, dezec,il ce si fiziol sau traume, il pun in
imposibilit d a reactiona in mod adecvat. Sit stresanta e cea in care s produc asemenea agresiuni
asupra organismului. Stresul desemneaza starea in care s gaseste organismul supus agresiunii.
%act stresanti:
emotiile puternice si prelungite,
solicitarile fiz si ce excesive,
confl d orice nat, starile d frustratie,
agenti fiz$c,imici capabili sa produca efecte nocive sau traume asupra organismului,
starea d oboseala accentuata,
socurile ce si diz,
starile d profunda insatisfactie,
sit problematice fara iesire,
bolile d orice nat s.a
!ateg d stre:
a# fiziologic * afecteaza intreg organismul, insa cu efecte vizibile in pl somatic,
neurovegetativ si ,ormonal
b# psihic * act fact stresanti s adreseaza sferei cogntve, emotionale si motivat
individuale, producand efecte in pl
c# s * apare in sfera interact umane, a convietuirii in grup si a tipurilor d rel stabilite
intre mbii unei comunitati
d# organizational * generat cel m.adesea d:
ambiguitatea rolurilor
conflictele d rol
rigiditatea str
lor
formale
alterarea canalelor d comunicatie
inadecvarea str
lor
d conducere
caract disfcnal al normelor interne
ineficienta activit organizat s.a.
e# cultural * generat d inconsistenta axiologica a unei comunit, incalcarea sistematica
a traditiilor si obiceiurilor, subculturatiei si anomiei
In producerea emotiei sunt det & categ d fact:
a# specificul cultural
b# caracteristicile organiz soc
+G
c# dinamica sociala
=fectele stresului tin d o serie complexa d fact:
contextul soc in care s produce act
semnificatia soc$cult si individuala a fact stresanti
motivatiile individ si d grup care sustin atitud si act sub
experienta d viata
varsta, sexul, profesia si particularitatile temperamentale ale acestuia
caract grupurilor carora l apartine s.a.
=venim cel m.stresant prt un om consta in pierderea tovarasului d viata. (=fectul d doliu) e
m.accentuat la bat decat la fem.
Infl stresului asupra sanatatii depinde si d tipul d pers$it.
Sentim pierderii controlului * fact s. =c,il ic implica in mod necesar existenta unui sentim ca
pers are un minim control asupra mediului sau si asupra a ceea c i s intampla. 1paritia sentim ca
totul s petrece in afara zonei d control personal poate det instalarea resemnarii, depresiei, letargiei,
indiferentei si c,iar abuliei. In ac cond scade capac biologica a organismului d a face fata
agresiunilor d orice fel, pragul d toleranta la stres s diminueaza dramatic, iar starile patologice s
instaleaza sau s agraveaza cu multa usurinta.
Fact soc-organizat care afect sanatatea.
a# .irocratizarea excesiva a instit soc * astfel s produce o depersonalizare accentuata a
functionarului, care s pierde in spatele unor reglementari reci si d multe ori inutile, cat si o
ignorare a nev reale ale cetateanului, care s vede insignifiant si neajutorat in fata unei
masinarii p care nu o poate nici intelege, nici controla. 0irocratia excesiva produce celor
asupra carora s exercita stres, anxietate, epuizare fiz si ca, sentim d inutilit si revolta
b# /ntropia soc si organizationala * gr d dezordine din cadrul instit soc, incongruenta
normativa, disfctnalitatile cronice, lipsa d disciplina organizationala, tulb soc care perturba
buna fctnare a acestora, inadecvarea stilului d conducere la specificul organizatiei si activit
desfas, lipsa unor repere valorice clare si relativ stabile s.a. E entropie ridicata genereaza
sentim insecuritatii, anxietate, ineficienta, uzura fiz si ca inutila, lipsa d motivatie, anomie
si dezinsertie soc.
c# &limatul s * are infl majora asupra moralului individual si d grup, asupra motivatiei si
performantelor, precum si asupra gr d conflictualitate interpers. An climat poz, tonic si
desc,is genereaza sentim d satisfactie, incredere si securit, iar niv d stres e f redus.
!limatul neg, tensionat genereaza anxietate, neliniste, tensiuni ce si interpers inutile, un
gr inalt d conflictualitate intra si intergrupala, preformante scazute si tendinta spre
absenteism sau sc,imb locului d munca.
d# &limatul pol si alienarea sociala * sist pol totalitare si cele imature sau slab str$rate pol
genereaza puternice sentim d insecuritate, neincredere in viitor, demobilizare
motivationala, anomie si alienare.
9.21. Categ patologice ale vietii soc: sindroamele comportam &e'emple(
Sindroamele comportamentale = ansambluri coerente d simptome si secv comp configurate si
intercorelate intr$un mod specific, prin care s obiectiveaza rasp tipice ale unui sub fata d solicitarile
med soc.
Sindromul neurastenic * corespunzator rasp d alerta. S caract prin neliniste, frica ptr propria
sanatate, incertitudine, insomnii. 1stfel, pers s afla intr$o continua alerta, autoobservandu$se in
mod exagerat si amplificandu$si astfel starile d disconfort p care l incearca.
+2
Sindr obsesivo-fobic * corelativ raps primitive d firca. S str$reaza in jurul unor sentim d anxietate,
fobii, obsesii si compulsii. Sub persista p idei si teme inutile si obositoare, manifestarile obsesive
putandu$se manifesta in diverse forme: aritmomania, onomatomania, indoiala obsesiva d a fi facut
un lucru etc. %obiile pot fi desc,ise "agorafobia#, inc,ise "claustrofobia#, frica d boli "nosofobia#.
Sindr depresiv-maniacal * coresp rasp ancestral disforic sau euforic. S caract prin accelerarea
ideatiei, euforie, intensif activit, manifest extravertita, exacerbarea trairilor emotionale fara un
motiv aparent. !omplementar, starea d depresie denota dispozitii pesimiste, lentoare, in,ibitii
ideative si motorii, sentim nemotivate d vinovatie, inadecvare, introversie accentuata, nefericire,
restrangerea sferei relationale si pierderea c,efului d viata.
Sindr isteric * ec,ival rasp mimetic. S caract prin conversia anxietatii in simpt fiz, sau prin
negarea realit ca urmare a disocierii constiintei. 'imetismul sub poate ajunge pn la a imita orice
boala sau simpt fiz, la pierderea unor fctii motorii sau vb, p fondul unei atitud demonstrative si
teatrale.
Sindr an#ios * s manifesta ca o frica puternica si nemotivata, p fondul unor senzatii d insecurit,
pericol si dezastru iminent
Sindr catatonic * ec,ival rasp regresive ale motricitatii. %ara ca starea d constienta sa fie
afectata, sindr s manifesta ca stari d imobilitate, stupoare sau agitatie si ,iperNinezia catatonic, p
fondul unor atitud d negativism, corelat cu un niv inalt d sugestibilitate.
Sindr 'alucinatoriu-delirant * ec,ival rasp d aglutinare si transfigurare onirica a realit. S
manifesta sub forma unor tulb d gand d tip delirant, combinate cu fen ,alucinatorii care afecteaza
gr d adecvare comp a sub.
Sindr tulburarilor d constiinta * ec,ival rasp confuzive. S manifesta prin obnubilare, stare
crepusculara asociata unor dezorientari profunde a sub, dar cu pastrarea coerentei actelor sale,
aparitia unor stari delirante d nat f diferite s.a.
1lte categ d sindr: sindr amnestic, demential, sc,izoid, ipo,ondric s.a.
9.22. ,imens s ale mediului: spatialitatea, densitatea demografica si amena0area spatiului
Spatialitatea * fact central, remarcat prin infl deosebit d stabila si profunda asupra individ si
colective.
Spatiul * ob al experientei umane, ca in cazul experientei estetice exprimata in pictura sub forma
peisajului, care e un spatiu umanizat, interpr rational si saturat emotional.
Spatiul poate fi imaginar, nat sau artificial. .oate fi deschis "perceput d om ca peisaj#, sau poate fi
inchis "devenind zona interioara a unei locuinte#. .oate fi personal "amenajat ca expresie fiz a unei
pers$it sau ca zona d manifest a acesteia#, colectiv "fol d un grup restrans d pers# sau comunitar "la
care poate avea acces liber intreaga comunit#.
%c zona spatiala "intima, personala, sociala si publica# are o an semnif , a carei ignorare det o
reactie spontana din partea sub. 'arimea ac dist e infl d modelele cult, varsta sau d sex. !opii, p
mas c cresc fol dist din c in c m- in interactiunile lor. %em fol dist interpers m/ decat barb.
)en teritorialitatii s ref la delimit si exercitarea controlului asupra unui an spatiu d catre o pers,
grup sau colectivit.
+. (ltman distinge 5 tipuri d teritorii:
a# .rimar * aflat in posesia exclusiva a unei pers sau microgr soc
b# Sec * detintu d un grup soc extins
c# Certiar * sau public, la care au acces toti mbii unei comunit.
"imens demografica * fact d med care infl apreciabil an caract ale comp sociale. =xista un indice
al popularii optime, at cand nr pers dintr$un an spatiu soc e egal cu nr sarcinilor principale care tb
indeplin. Dc ac val e depasita avem fie o subpopulare, fie o suprapopulare. E - densit demografica
+I
produce fen neg d (ing,esuiala), stre soc m.intens, iritare, dezimplicare soc si reducerea nr si cal
rel interpers si soc. . ac fond are loc scaderea perform profes si soc.
In cazul unei densit demografice redusa oamenii cauta solutii ptr depasirea ac sit: intensif rap
interpers, participa la m.m activit soc decat in mod obisnuit, dezv atitud d intrajutorare
m.puternice, isi asuma responsab m- si au criterii d perform m.inalte, rel interpers desfasurandu$se
la un niv calit superior primului caz.
In scolile cu un nr. m/ d elevi activismul acestora e mult m.ridicat, perform scolare m.bune, gr d
responsab asumata e m-, experienta personala m.bogata. =levii au o incredere m.- in ei insisi, si
c,iar creativit lor e m.inalta decat a elevilor care invata in scoli cu un nr m.- d elevi.
Amenajarea spatiului constit o dimens majora a rap om$mediu, fact apartinand ac categ infl
sensibil atat pers$it mb
lor
comunitatii, cat si comp soc al acestora.
(mbianta e rez activit spontane sau organiz d amenajare a spatiului individual si comunitar, fapt
care s obiectiveaza p & directii: peisaj, localit, ar,itectura, strada si locuinta.
Peisajul e dat d configuratia spatiului nat in care e plasata localit sau care constit cadrul unei
activit umane. !ampia, zonele lacustre, dealurile sau muntii isi pun amprenta atat asupra
configuratiei gen a unei localit, cat si asupra pers$it si comp mb
lor
comunit respective. (;itmurile
int) ale peisajului modeleaza caractere, dar si tipuri d rel si comp soc.
.eisajul muntos imprima o an darzenie si (verticalitate) oamenilor traiti intr$o asemenea
zona
!ampia tinde sa genereze m.m flexibilitate si resemnare.
.eisajul nat innobileaza spiritul uman, transferandu$I frumuseti si armonii, pierdute d cei care
traiesc in megalopolisurile industriale, cenusii si depersonalizate.
Localit prin nat, marime si configuratie, infl trairile, comp si rel locuitorilor sai.
Ja sat rel d vecinatate sunt m.m puternice si stabile, existand totodata un control m- al comunit
aspra fc mb in parte. .resiunea normativa e m.- comp deviante fiind m.m rare si prompt
sanctionate.
!ercetarile d antropologie cult arata ca:
triburile unde colibele sunt asezate in cerc permit astfel un control al tuturor asupra fc mb
al colectivit, rel soc sunt m.m str$rate, existand insa si reguli m.m stricte privind intimitatea
sau fol spatiului personal.
at cand colibele sunt dispuse spate in spate, sau p m.m siruri, rel comunitare sunt m.slabe,
control soc m.redus, responsabilit reciproca m./, iar rel interpers m.p str$rate.
Oarta cogntva, asa cum apare ea la niv diferitelor categ soc, reflecta interesele, preocuparile si sist
relationale ale sub in cauza, ac elem d ordin s fiind evidentiate prin modul d reprez a unor obv
publice, a unor pct nodale ale localit sau a unor trasee care pot avea semnif cu totul diferite.
Ar'itectura spatiilor d locuit infl rel umane si viata soc in gen.
;ezistenta materialelor fol la constructie denota modul cum comunitatea s raporteaza la viitor,
increderea in proiectele sale, dar si capac te,n si ec d care dispune.
In fct d nat materialelor fol, constructiile pot sugera soliditate, maretie, securitate, bogatie,
incredere in viitor; sau dimpotriva, fragilitate, provizorat, vulnerabilitate, saracie, insecuritate.
Dimens, forma, estetica si fctnalitatea cladirilor, aspectele te,n, ec, fctnale si estetice p care l pp
s.a. sunt numai calit care solicita intr$un an fel comunit respectiva, dar odata realizate modeleaza
profilul al acesteia, devenind matrice formative ptr generatiile &.
Strazile prin modul cum sunt dispuse in spatiu si cum sunt orientate fata d centrele semnif ale
localit, in fct d latime, calit trotuarelor, a dotarilor, iluminatului si a serv p care l ofera , a esteticii
gen p care o afiseaza, det stari d spirit ale cetatenilor care in timp s pot generaliza, devenind trasat
definitorii ptr locuitorii resp localit.
86
S cun sentim d exuberanta, buna voie si optimism p care l degaja strazilor unor orase precum
;oma, Jisabona sau 'adridul, in comparatie cu atm rece, impresonala si mercantila a altor -
metropole, cum e 7L.
Spatiile verzi, fantanile, grupurile statuare, ar,itectura gen a cladirilor, gr d poluare, fondul sonor,
cromatica s.a. sunt expresia unor stari d spirit generalizate in timp, dar sunt si creatoare d stari d
spirit, atat ptr locuitori, cat si ptr calatori, vizitatori sau turisti.
Locuintele sau modul d amenajare al spatiului intim, constit o alta dimens esentiala a rap dintre om
si med sau. Jocuinta expr in cel m.inalt grad pers$it unui individ, dar ii si infl major starile d spirit
si comp sale.
.rincip aspecte ale locuintei care au efect :
orientarea geografica fata d cele 3 pct cardinale;
nr d camere, forma acestora si modul d comunic dintre ele;
gr d finisare a peretilor, tavanului si podelei;
cromatica si iluminarea incaperilor in fct d destinatie, forma si orientare geogr;
nat mobilierului si fctnalitatea sa;
gr d poluare sonora datorita locului unde e plasata locuinta s.a
.rin intermed culorilor s pot obtine efecte deosebite:
culorile (calde) "galben, crem, oranj, vernil desc,is# dau senz d buna dispozitie,
spontaneitate, comunicabilit, desc,idere catre rel m.intime cu cei din jur
culorile (reci) "albastru, verde, albastrui$verzui, albastru$indigo, gri# dau senz d raceala,
distantare af, autocontrol, incomunicabilit si detasare.
In fct d partea incaperii unde sunt fol pot da senz d modif a dimens acestora:
tavanul alb si peretii vopsiti in culori calde pastelate dau senz d inaltime
plafonul colorat si peretii albi dau senz d camera m.scunda.
Conul cromatic al luminii fol are efecte similare:
iluminatul fluorescent p nuante albastrui da senz d raceala si inconfort
lumina usor galbuie creeaza sentim d cald, inimitate si buna dispozitie.
!ulorile tb fol si in fct d nat activit care s desaf in camerele respective:
in incaperile supraincalzite, unde s desfas o activit intensa si monotona sunt necesare culori
relativ reci, nuante pastelate d albastru, albastru$verzui sau vernil
aceleasi nuante s fol si in incaperile destinate odi,nei nocturne
ptr incaperile racoroase, sau ptr cele destinate relaxarii diurne si a servirii mesei sunt
indicate culorile calde, din spectrul galben$pai, oranj, crem sau cafeniu desc,is.
monotonia cromatica oboseste si depersonalizeaza incaperea
diversit cromatica excesiva distrage atentia, oboseste prin suprasolicitare, fiind d cele m.m
ori inestetica.
Sentim armoniei s obtine print$o atenta dozare a culorilor d fond, a petelor d culoare, a modului d
plasare a unor picturi sau ob d arta, dar si prin modul ingenios d iluminare a spatiului.
iluminatul puternic oboseste si distruge sentim d intimitate
o lumina f slaba si cu o tenta cromatica nepotrivita oboseste d asem, datorita reactiei d
crestere a concentrarii senzoriale.
.eronalizarea locuintei tb sa fie rez unui efort d exprimare d sine, stiut fiind ca felul d amenajare a
spatiului intim e c,inestenta unei filosofii asupra lumii si vietii. Jocuinta e sufletul omului care i$a
dat forma.
%estimentatia si fen corelativ * moda sunt expresii ale modului d raportare a sub la sine insusi, la
cei din jur si la contextul soc in care act.
8+
Oainele expr omul, dar isi si pun amprenta asupra pers$it si comp acestuia.
C exprimi alegand un an tip d vestimentatie, dpdv fctnal, estetic si relational, insa totodata,
imbracat intr$un an fel, transmiti mesaje catre cei din jur, lasandu$te implicit modelat d vesmintele
purtate.
'oda = linie estetica particulara care s impune la un mom dat intr$un an spatiul cult, indeplin
cateva fctii s imp:
permite form si expr id personale si soc
constit un sist d comunic interpers
asig afirmarea sensibilit estetice si a originalitatii personale s.a.
9.23. Fen neg ale inadecvarii omului la med: fen d ing1esuiala, poluarea med soc-cult,
depersonali)area med; efectele s ale acestora &e'emple(
Fen d ing1esuiala e rez unui an rap dintre nr d pers, spatiul ocupat, tipul d activit desaf, nat rel
lor
dintre respectivele pers si caract fiz ale ambiantei.
Sentim neg d ing,esuiala poate avea m.m cauze:
a# pierderea controlului * in sit cresterii densit d pers p o suprafata limitata, 99 cu existenta
unor rel indiferente dintre acestea, sentim pers e acela al pierderii controlului asupra a ceea
c s intampla. ;eactiile pot viza fie iesirea din sit, fie restr$rarea sau resemnificarea rel
interpers si activit desfas, a.o. sentim penibil d ing,esuiala sa dispara.
b# cresterea reactivit * supraincarcarea cu stimuli viz, aud, olf, tactili s.a. det o evidenta
suprasolicitare ca, rezultand astfel o stare d oboseala, stres, inconfort si c,iar depresie
c# pierderea libertatii * p mas c nr pers implicate intr$o sit soc creste, lib d act a fc pers luata
in parte tinde sa s micsoreze. Juarea deciziilor, conducerea unei conversatii, sau c,iar
simpla deplasare in respectivul spatiu sunt m.dificile, implicand limitari ale optiunilor
personale.
d# afectarea ambiantei * p mas c densit pers dintr$un spatiu det creste, s modif in sens neg si
parametrii ambientali; cei fiz, dar m.ales cei s. Coate ac conduc la
indispozitie,
iritabilit,
anxietate,
explozii d furie,
scaderea gr d toleranta interpers,
cresterea gr d conflictualit latenta si manifesta,
scaderea responsab personale,
scaderea performantei s.a
Insa s face distinctie intre aglomerarea din spatiile primare ale med d viata "locuinte, locuri d
munca# si cea din spatiile sec "metrou, magazine, stadioane etc.#.
.oluarea = toate formele d degradare a med nat si s, avand ca sist d referinta cele m.inalte val si
norme spirituale ale unei cult.
.oluarea poate imbraca & forme princip: fiz-chimica, biol, s si cult.
Poluarea fiz-c'imica s ref la toate categ d noxe, subst c,imice, mater degradate, reziduuri si
deseuri. =fecte ale poluarii c,imice:
raspandirea unei atitud neg fata d rap normale care tb sa existe intre om si nat
afectarea unei game largi d activit soc
scaderea calit vietii si a niv d sanatate * cu toate efectele s care deriva d aici.
%act d poluare fiz, dar cu efecte ce f puternice: zgpmotul si noxele.
88
Pol biol vizeaza punerea in circulatie d catre om a unor prod (nat), realiz insa in laborator, prin
mutatii genetice, clonari si alte te,nici ale bioingineriei. S obtin astfel stimulatori d crestere,
cereale, fructe si c,iar animale, cu o zestre genetica alta decat cea fireasca, cu efecte imprevizibile
asupra mediului, dar m.ales asupra omului.
Pol s s refera la aparitia si proliferarea unor atitud si comp antisoc care altereasza rel soc.
Hiolenta sub toate formele ei, saracia ca stare endemica a an grupuri soc, arbitrariul administrativ
si birocratia excesiva, coruptia, frauda ca modalit acreditata d imbogatire, instituirea banului ca
forme grave d poluare soc, alterand profund climatul s, rap umane si val spirituale in spatiul in
care s manifesta. %act s afecteaza profund viata individ, familiala si comunitara.
Pol cult vizeaza acele elem d ordin moral, estetic sau religios care, prin nat lor destr$rata, afecteaza
sist d val spirituale consacrate ist al unei comunit. .rod (artistice) subculturale p teme d violenta,
sex, droguri, Nitsc,$ul ca forma degradata a artei, pornografia si cultul perversiunilor, (credintele)
apocaliptice si sataniste, misticismul exacerbat, violent si intolerant s.a sunt forme obisnuite ale
poluarii cult.
,epersonali)area am#iantei * constit o alta forma imp a alterarii rap
lor
optime dintre om si med
sau nat si soc. 7ev
8
d id si d diferentiere au un rol imp in str motivat a fc pers.
(Fandim si simtit asa cum traim).
7u poti trai stari d armonie sufleteasca intr$un med mesc,in, dizgratios si in totala discordanta cu
val si aspiratiile care t anima.
In totala opozitie cu ac nev d marcare a id prin originalit amenajarii med, viata di marile orase
ofera cu totul alte cond: blocuri d beton si sticla, stereotipe si fara pers$it * dispuse dp regulile unei
geometrii simpliste si aride, strazi monotone, mobilier produs p banda rulanta, imbracaminte d -
serie, ob personale anoste s.a. In ac cond cu f - greutate s m.poate realiza nev d personalizare a
spatiului, d impregnare a lui cu acele trasat care individualizeaza pers, grupurile si instit soc.
9.2. 2ptimi)area am#iantei soc si a rap om-nat. +rta ca mi0 d inno#ilare a e'istentei
individuale si colective.
In mod necesar tb sa n intoarcem spre natura. 7at tb inteleasa ca fundam al vietii soc, iar respectul
fata d ac ca o cond esential a dezv spirituale a omului. = nev d form d noi atitud fata d med in gen,
fata d nat in special. An asemenea decurs pp m.m dimens:
adoptarea unor noi principii ale dezv ec si te,nologice: pastrarea echil nat tb sa constit o
propritate absoluta, care sa primeze asupra oricaror alte considerente d ordin pop sau ec$
industrial
orientarea spre sectoare largi ale cercet stiintifice spre stud cond optime d ec,il dintre activit
umane si fact nat care pot fi afectati d interventii pripite si necontrolate. Sunt necesare d asem
cercetari intense care sa vizeze recuperarea prejudiciilor aduse naturii si, implicit, conditiilor
dmed ale existentei umane
form unor noi seturi atitud privind nat, soc si rap dintre acestea. In ac fel s configureaza o
directie autentica d perfectionare spirituala a omului
dezv unei adev (culturi ambientale001
promovarea unui interes sustinut ptr calit ambiantei s a climatului soc in gen
cultivarea unei adev filozofii a rel interperes si intercomunitare, d a caror cal dep in ultima
instanta atat climatul s, cat si atitud p care l dezv fata d med nostru soc si nat.
85