7.1.

Organizatiile ca sist s: def si caract gen

Organizatiile = un ansamblu d pers care interactioneaza sistematic, p baza unor reguli
concrete care sa asig eficienta activit comune d atingere a obv propuse.
Caract si trasat comune
a) sunt ansambluri umane construite, in care s desfas interact sistematice si ordonate,
p baza unui model interactional explicit
b) au obv explicit formulate, la care adera toti mbii organiz
c) dezv o str interna care reflecta pozitiile, ierarhiile si rel fctnale dintre acestea
d) prezinta o diferentiere interna a pozitiilor, fctiilor, atributiilor, rolurilor si activit
e) manifesta o dinamica str-ala si fctnala
f) poseda an gr d lib in rap cu starile p care l poate adopta (autonomie organizat)
g) pastreaza rap dinamice cu mediul extern
h) dezv multiple mec d autoreglare int si ext (=> calit d sist cibernetice adaptative)
7.2. Clasif tipurilor d organiz; fctiile organizatiilor in viata soc
1. Dp nat obv urmarit
conomice! intreprinderi industriale si comerciale
"inanciare! banci, fonduri mutuale sau d investitii
#olitice! partide, grupuri ideologice militante
$eligioase! %iserica nat, secte religioase
&ulturale! uniuni artistice, teatre, asoc d promovare a val culturale
ducationale! sist d scoli, universit
'ilitare! armata, politia, garzi nat, grupuri paramilitare
(urdidice! )udecatorii, tribunale
*manitare, sportive, civice, administrative etc.
+. ,n fct d gr d str-re interna si modul cum s realiz aceasta
"ormale! organizatii militare, pol, )uridice
,nformale! organiz umanitariste, d spri)in reciproc sau d loisir.
-. Dp directia d str-rare a rap fctnale dintre mbii
.rizontala! organiz civice, d ex
/erticala! str admin, ec sau militare
0. ,n fct d rel
+
cu med soc extern
,nchise! serv d inform, d ex
Deschise! organiz civice, d ex
1. Dp durata d fctnare
2emporare! cazul "ondul #roprietatii d 3tat
#ermanente! statul, partidele pol, sectele religioase s.a.
4. Dp gr d transparenta
2ransparente! organiz admin sau civice, d ex
3emitransparente! serv d inform, unele secte religioase
.culte! masoneria, d ex
5. ,n fct d temeiurile ptr care oamenii accepta legitimitatea autoritatii
.rientata pe lider!
1
#atriarhala
%irocratica
6. Dp rel d dependenta fata d alte str organizatorice
7utonome
Dependente
8. Dp rap cu sist legislativ al tarii unde fctneaza
9egale
,legale
1:. Dp gr d marime
'ici
'i)locii
'ari
11. Dp pozitia in cadrul unui ansamblu organizational
#rimare sau ;de baza<
3ecundare sau supraordonate
Fctiile organiz
,n calit lor d principala componenta a sist soc global
o ,n pl macrosoc = organiz operationalizeaza si asig indeplin obv gen ale unei soc
o ,n pl microsoc = organiz asig conditiile form si integrarii soc a mb
lor
soc
o ,n pl intern = organiz racordeaza bilateral si dinamic imperativele gen ale soc> ??
ci asta organiz dezv p parcursul fctnarii lor si an fctii specifice d autoconservare,
mentinerea lim si dezv.
.rganiz intelese ca subsist soc dinamice avand o str specifica!
o .rdoneaza si str-reaza viata soc p diferitele ei coordonate
o 7sig formularea si indeplin unor categ d obv soc
o $acordeaza problematica macrosoc la cea microsoc
o ,nfl sist institutional
o 7sig cadrul integrarii soc si modelarii @soc a mb
lor
soc
o Dezv mec @soc specifice
7.3. Principalele teorii asupra organizatiilor (prezentare gen)
Teoriile rationalitatii omnisciente
- 2aAlor, BulicC, "aAol s.a
- comportam uman intr-un cadru organizat e consid strict rational, urmarind
consecvent, p criterii riguros logice, optimizarea castigurilor materiale
- omul e in primul rand homo economicus, motivat unidimensional d interese materiale
- a) mbii organiz detin toate inform necesare si poseda o capac nelimitata d prelucrare a
lor
- b) cauta solutii optime, print-o selectie logica a optiunilor posibile
- c) au o idee precisa asupra preferintelor lor, considerate ca fiind clare, stabile,
coerente, ierarhizate
+
- contraarg! decidentul opteaza ptr o solutie acceptabila ptr un an context, solutie
fundamentata p o rationalitate limitata
Teoriile motivationale
- accentul cade asupra relatiilor umane dintre mbii si asupra motivatiei complexe a
acestora
- 'asloD consid ca in cadrul organiz pot si sunt satisf trebuintele @ fundam (nev d
afiliere si integrare soc, nev d recun, d prestigiu si d participare la decizii, d comunic
poz s.a.)
- conceptul clasic d homo economicus e inlocuit cu acela d om complex, motivat
multidimens
- din ac perspectiva nu s poate explica faptul ca, in an sit, desi s asig conditii optime d
confort @ic si satisf materiale, eficienta nu urma aceasi linie, putand chiar sa scada
semnif, ceea c sugereaza prezenta si a altor fact, ignorati pn atunci
Teoriile sociologice
- relativizeaza coerenta int a organiz si imp obv
+
formale asupra integrarii mb
lor
sai
- evidentiaza multitud fact motivat individuali, d grup si soc-cult care act cel m.adesea
contradictoriu
- releva existenta unei game largi d fact @soc
- accentueaza imp rap
lor

interumane poz si a coezivitatii grupurilor care compun organiz
- consid organiz ca sist dinamice complexe, implicand numeroase mec d autoreglare int
si ext
- organizatia = o retea str-rata p rap d putere si d dep, prin care pers sau grupurile
negociaza schimbul d comportam d care are nev fc ptr apararea intereselor si ptr a-si
duce la indeplinire sarcinile si obv
+
.
Teoriile sistemice si sociologice
- eficienta activit din cadrul organiz e conditionata in mod semnif si d o serie d alti fact
cu caract sistemic! rel interorganizat> rel organiz-mediu nat si soc-cult> rap dintre nat
activit interne si a obv urmarite, si d tehnologiile fol> str interna a organiz>> distributia
fluxurilor informat> conditionarile ec, pol, )uridice si cult asupra str si dinamicii
organizat s.a.
- niv dezv tehnologice, rel cu med ext si coerenta str-rarilor interne s afla intr-o stransa
interdependenta
- organiz au caracter sistemic, complex si deschis
7.. !tr gen a unei organizatii (prezentati sc"e#a)
a) &onducerea = ansamblu de activitati, procese si fctii, constand in informare,
organizare, planificare, coordonare si control, fundamentate pe acte de decizie, prin care
se asig fctnarea precisa, coerenta, operativa si eficienta a diferitelor str
+
soc! institutii,
organizatii si grupuri umane.
&onducerea s prezinta sub + aspecte complementare!
un aspect str-ral = care evidentiaza elem ansamblului implicate in actul de conducere,
pozitia lor in cadrul sist si rel
+
dintre ele
un aspect fctnal = care releva rolul fc elem al subsist in actul d conducere
Dpdv str-ral, cele m.imp caracteristici ale sist d conducere sunt E!
nr d pers implicate in activit d conducere (decizie, control, coordonare)
-
dispunerea p niv
+
ierarhice si p compartimente a respectivelor pers, cu
specificarea rel
lor
dintre ele
diferentierea p compartimente distincte a activit specifice conducerii! luarea
deciziilor, planific activit
lor
, efectuarea controlului
b) "ctiile conducerii! aparatul d conducere indeplineste o serie d fctii specifice, cat si o
serie d fctii nespecifice
.ragnizarea = pp o activit complexa, implicand E aspecte!
stab coordonatelor formale ale sist
delimit compartimentelor fctnale si precizarea sarcinilor acestora
distribuirea responsabilit
lor
configurarea retelelor d transmisie a informatiilor
asig coerentei logice si fctnale a intregului ansamblu
7.$. Princip caracteristici str%rale ale organizatiilor (e&e#ple)
Marimea = una dintre variabilele princip, care va infl in > mas si alte caract ale organiz,
precum cele care s ref la complexit, formaliz si extindere.
2end nat a oricarei organiz e aceea d a s dezv prin extindere, ceea c implica cresterea nr d
mbii.
7pare ;dilema organizationala< cu ef considerabile evol, dinamicii si performantelor unei
organiz.
&u cat nr mb unei organiz e m> cu atat complexit acesteia va creste.
&omunic, coerenta organizationala si flexibilit decizionala vor fi puternic afectate, cu
consecinte immediate asupra performantei sist.
.rganiz cu un nr > d mbii si cu o extindere teritoriala > dispun prin chiar ac fapt d o
putere soc care tinde sa depaseasca zona obv
lor
care formal l apartin. #restigiul, infl, sist d
rel soc p care l dezv fac ca marile organiz sa capete o asa num ;putere virtuala< care e cu
mult dincolo d granitele autoritatii formale cu care a fost investita ptr a-si realiz obv
+.
.
&resterea puterii reale sau virtuale, p fondul diminuarii cotr soc, fac ca aceste organiz sa
capete caract
le
unor sist autogene.
Complexitatea = e data d gr d diferentiere str-rala si specializare fctnala in rap cu nat
obv
lor
constitutive. Diferentierea str-rala vizeaza nr d niv ierarhice, corelativ cu nr d sect,
sectii si compartimente ptr fc niv.
. sarcina simpla impune in mod firesc un gr scazut d diferentiere str-rala si fctnala, in
timp c o sarcina compelxa accentueaza considerabil ac caract, ?? cu noi imperative
relative la conducere si control.
#restigiul intern si ext al unei organiz s afla intr-o stransa leg cu gr d complexit si dificult
a sarcinilor p care l are d rezolv.
Elitismul organizational e un fen @s cu profunde implicatii in viata pol, cult si ec a unor
comunitati, asa dp cum n arata practica soc si ist univ.
Formalizarea = expr mas in care activit organizat e reglata explicit d un sist formal d
reglementari si reguli comportam, corelativ cu modalit d impunere a acestora.
7t cand organiz e puternic formalizata, sarcinile sale fiind definite ca fctii soc cu caract
gen poate capata caract neg ale unui sist birocratic.
#tr mbii, un niv super d formaliz creeaza un spatiu d siguranta @ si profes, ceea c
limiteaza insa drastic zona d initiativa si creativit personala. # fondul accentuarii sentim d
0
dep ierarhica, s constata o saracire a univ af interpers, concurenta, competitia putand
deveni prevalente in rap cu rel d colaborare si colegialitate.
#tr cei din ext, asupra carora s exercita unele dintre fctiile organiz, un sist puternic
birocratizat poate genera un sentim d dep, neliniste si neputinta, p fondul unor puternice
atitud d respingere si contestare.
Intensit administrativa - e dat d rap dintre marimea personalului d conducere, cel admin
si cel d executie.
/al optima a intensit admin dep in > mas d nat obv
-lor
si fctiilor organiz, d niv pregatirii
profes a mb
lor
, experienta acumulata si caract pol ale sist soc global.
/al optima a int organizat s afla in zona rap 1?+?5, adica 1:E personal d cond, +:E
personal admin, 5:E personal d executie.
Centralizarea = expr niv si gr d concentrare a puterii, deciziei si controlului, in fct d
config str-rala a organiz.
,n cadrul organiz descentralizate deciziile s iau la niv unit str-rale componente (sectii,
sectoare, compartimente sau filiale regionale), in timp c in cadrul organiz puternic
centralizate deciziile s iau la niv ierahic cel m.inalt, iar aici d catre o sg pers, sau un nr f
redus d pers. 7stfel responsabilit sunt dispersate in 1 caz si concentrate in al + caz.
Dpdv al eficientei nu s poate vb d o superiorit absoluta a unuia sau altuia dintre sist.
Depinde d nat organiz, compozitia si str sa, imp activit s.a.
,n cazul sist descentralizate coerenta, continuitatea si eficienta gen a activit sunt d regula
m.reduse, insa ac carenta poate fi compensata in an cond printr-o m> implicare personala
a mb
lro
,
o m.puternica motivare a acestora si un niv m.inalt d creativit si flexibilit
organizat.
,n cazul sist puternic centralizate s asig o inalta coerenta actionala, o m.buna coordonare
a eforturilor si o m.prompta concentrare a sarcinilor immediate, insa toate acestea p
fondul unei implicari m.reduse a mb
lor
, care s simt derobati d raspunderea deciziei.
'otivatia ac e d reg m.redusa.
Extinderea = expr gr d acoperire spatiala a unui teritoriu in care o organiz e indrituita sa-
si desfas activit. 3 pot avea in vedere sect urbane, localit rurale si urbane, )udetele sau
procentul d acoperire din suprafata intregii tari.
&el m.adesea ac indicator s utiliz corelativ cu cel referitor la marime! in ac caz s are in
vedere atat procentul d teritoriu acoperit d reteaua organizationala, cat si rap dintre nr d
locuitori si nr mb
lor
organiz acitivi in zona resp.
Activismul = expr proportia si intensit activit specifice desfasurate d personalul unei
organiz in cadrul acesteia, corelativ cu gr d implicare a organiz in viata soc.
#rin proceduri destul d laborioase s pot stab proportiile d timpi activi, timpi d pregatire,
cei d relaxare si cei paraziti, care compun per totala d timp consumata ptr indeplin obv
unei organiz.
&un ac indicator e imp ptr deciziile privind organizarea si desfas diferitelor categ d activit
din cadrul unei organiz.
Desi proportiile optime dintre acesti timpi pot varia apreciabil in fct d tipul organizatiei si
nat obv
lor
s poate aprecia ca timpul nemi) consumat ptr rezolv sarcinilor specifice tb sa fie
intre 4:-8:E.3ub ac lim exista tendinta dezimplicarii progesive, iar peste ac lim apar ef
neg legate d suprasolicitare fiz si @ca.
Deschiderea = reprez un indicator calit al tipului d rel existente intre organiz si med soc
extern. 3 are in vedere!
1
masura explicitarii in ext a obv organiz
transparenta strategiilor d realiz a sarcinilor, a pol d personal si a normelor interne
modul d numire a liderilor
concordanta dintre normele int si cadrul legislativ gen, specific statului p terit
caruia isi desfas activit organiz resp etc.
D reg, s accepta un gr redus d deschidere ptr instit militare, cele d inform sau care desfas
cercetari cu caract strategic, fara ca ac sa capete totusi un caract ocult, in timp c in partea
institutiilor admin si acele civice s asteapta o deshidere f.>.
#ermeabilit unei organiz produce imp efecte @s in pl int si ext, afectand capac creatoare
ale mb
lor
, initiativa si spiritul d independenta.
7.'. Conducerea organiz: def si caract gen a activit d cond; fctiile conducerii in
cadrul organizatilor
Conducere = ansamblu d activit, proc si fctii, constand in informare, organiz, planificare,
coordonare si control, fundamentate p acte d decizie, prin care s asig fctnarea precisa,
coerenta, operativa si eficienta a diferitelor str soc! instit, organiz si grupuri umane.
&onducerea s prezinta sub + aspecte complementare!
a) un aspect str-ral! evidentiaza elem ansamblului implicate in actul d conducere,
pozitia lor in cadrul sist si rel dintre ele! organizare, planificare, coordonare,
control
b) un aspect fctnal! releva rolul fc elem in actul d conducere ca atare! reprezentare,
dezv, motivare
Fctiile conducerii!
fctii specifice ! legate d activit prin care s indeplin obv gen ale organiz
fctii nespecifice! colaterale activit d baza, dar p care l sustin in mod indirect
lem comun al lor! luarea deciziilor.
Organizarea
- una din principalele fctii ale conducerii
- organizarea pp!
o stab coordonatelor formale ale sist
o delim compartimentelor fctnale
o distribuirea responsabilitatilor, resurselor fin, informat, umane si materiale
o configurarea retelelor d transmitere a inform, a sist d evidenta, codificare si
utilizare a datelor
o asig coerentei logice si fctnale a intregului ansamblu
- principii fundam!
o pr orientarii prioritare p sarcina
o pr coerentei si completitudinii cadrului normativ
o pr complementaritatii fctnale
o pr feed-bacC-ului
Planiicarea
- fct adiacenta aceleia d organizare
- asig esalonarea in timp a act
lor
, eforturilor si resurselor a.i. obv
+
urmarite sa fie
realizate intr-un mom d maxima oportunitate, cu costuri materiale si umane minime.
4
Coordonarea
- fct care asig
o sincronizarea activit,
o adecvarea recirpoca a obv si act
lor
fc compartiment,
o adaptarea dinamica a eforturilor profesionale ptr realiz cu maxima eficienta a
sarcinilor organizatiei.
Controlul
- una din cele m.imp fctii ale conducerii, complementara aceleia d organizare
- asig
o respectarea cadrului normativ int si ext,
o tehnologiile prescrise,
o termenele d realiz
o caract tehnice ale prod
lor
activit
- principala dimens a ac fctii e data d intervalul d control (= nr d pers, compartim si
activit p care l poate controla si coordona in mod eficient un conducator)
- marimea intervalului d control afecteaza diresct configuratia str-rala a organizatiei
!eprezentarea
- fct care s manifesta in pl extern
- prin conducator organizatia s personalizeaza, conducatorul devenind ;marca< sau sb
ptr intregul sist p care il reprezinta
- fen s manifesta si invers! organizatia cu un h prestigiu transfera asupra conducatorilor
sai o ;aura soc<
Mentinerea si dezv organizatiei
- atributie implicita ptr conducator
- conditie d baza ptr indeplin obv asumate
- mi)loace folosite d conducere!
o asig coerentei organizat,
o cresterea reprezentativit soc,
o obtinerea unor performante superioare,
o largirea zonelor d autoritate si a atributiilor,
o cresterea numerica,
o motivarea super a mblor
Decizia
- componenta esentiala si indispensabila a oricarei activit d conducere
- prin ea s fundamenteaza exercitarea tuturor celorlalte fctii
7.7. (ecizia in activit d cond: def si caract gen a actului d decizie.
Decizia = activit intelectuala prin care un actor soc alege dintre m.m solutii ale unei prob
cu care s confrutna, p aceea care pare cea m.avanta)oasa in impre)urarile date.
Teoria ec pp o deplina rationalitate in adoptarea unei decizii p baza E elem!
a) existenta unui actor soc strict rational
b) posedarea unor inform complete asupra sit problematice
c) constientizarea tuturor solutiilor posibile si a consecintelor
d) delimitarea clara dintre mi)loace si scopuri
e) alegerea unei solutii optime
5
Decizia " rezultatul necesar al unui riguros rationament logic.
Teoriile soc
Decizia = proc soc desfasurat in timp, la care participa m.m actori, relativ autonomic unul
fata d celalalt, insa legati strategic intre ei.
3imon! s recurge la o strategie decizionala simplificata, prin care s adopta prima solutie
care e apreciata ca satisfacatoare. .portunitate rezonabila.
'ai exista si mecanisme nondecizionale in care are loc o experimentare spontana, m.m
sau m.p intamplatoare, a unei serii d solutii, care vor satisface in gr diferite necesitatile
actorului soc.
Deciziile strategice s refera la prob
+
esentiale p care l ridica fctnarea unei organizatii si
modalit gen d indeplin a obv sale.
Deciziile tactice s refera la prob sec sau con)uncturale, p care l ridica activit diferitelor
compartim ale organizatiei.
Deciziile strategice formuleaza directii rezolutive, iar cele tactice ofera solutii concrete la
prob concrete.
7.). *naliza proc d luare a deciziilor+ di#ens s ale deciziei.
Momente in luarea unei decizii#
a) formularea problemei. .rice decizie s ia numai intr-o sit problematica in care
exista m.m solutii potential convenabile care tb eval si comparate. "ormularea
precisa a prob echival cu circumscrierea campului virtual in care tb cautata
solutia. 7prox 1:-4:E din deciziile gresite isi au orig intr-o necorespunz
formulare a sit problematice care s impune rezolvata.
b) eval posibilului actional si relevarea solutiilor alternative. ,n fct d caract sit
problematice, d poz si capac actorului soc si d circumstantele in care aceasta act s
delim spatiul potential d act.
c) analiza, eval si ierarhizarea solutiilor alternative. 3olutiile posibile, acceptabile
di perspectiva decidentului, sunt supuse unei analize comparative, in urma careia
sunt ierarhizate p criterii d costuri, avanta)e, dezav, adecvare la sit actuala si la cea
d perspectiva, viitor, efectele sec p care l poate genera etc.
d) luarea deciziei. mom cand decidentul opteaza ptr una dintre solutiile
alternative, orientandu-se univoc p directia variantei rezolutive alese.
e) implementarea deciziei prin masuri organizatorice, d planificare, coordonare si
control, adecvate sit problematice, impre)urarilor concrete si solutiei rezolutive
adoptate.
f) evaluarea posdecizionala. &onsta dintr-o analiza critica a rez si efectelor obtinute
in urma implementarii deciziei, printr-o raportare continua la obv urmarite,
costurile solicitate si perspectivele deschise.
7ctivit decizionala implica cateva aspete soc! legitimitatea, consensualitatea si
participarea.
$egitimitatea reflecta gr d recun formala a pozitiei si atributiilor celui care ia decizia d
catre restul mblor grupului.
Consensualitatea expr gr d convergenta a opiniilor colectivului asupra corectitudinii si
adecvarii deciziei la sit problematica.
6
Participarea releva gr d implicare a mblor fara fctii d conducere in activit d luare a
deciziilor.
8