Sunteți pe pagina 1din 10

Scurt istoric

Vechii egipteni au studiat, dup cum menioneaz un papirus scris de Imhotep,


dislocarea mandibulei, tratamentul fracturilor claviculei, dar i tratamentul fracturilor
altor oase. Pe mumii egiptene au fost descoperii dini din aur i filde, fixai de dinii
vecini cu srm din aur.
Hippocrates (!! e.n.", considerat printele medicinei, descrie un dispozitiv de fixare
extern pentru o tibie rupt, fcut dintr#o manet de piele, $nfurat $n %urul gleznei i
tibiei rupte, legate cu cel puin patru bee din lemn.
Definiii i clasificri
BIOMATERIAL
substan inert din punct de vedere sistemic i farmaceutic, destinat pentru
implantare sau $ncorporare $n sistemele vii (Universitatea Clemson, S.U.A.)
un material sintetic sau de origine natural, $n contact cu esuturile, sngele i fluidele
biologice, utilizat pentru reconstrucie, diagnosticare i terapie, fr a genera reacii
adverse care s afecteze organismele vii sau componentele acestora (Bruck, 19!)
substan, alta dect medicamentele, sau o combinaie de substane sintetice sau
naturale, utilizate pentru diferite perioade de timp, $n vederea tratrii sau $nlocuirii
unui esut, organ sau funcii umane ("iliams, 19#)
un material ne#viu utilizat $ntr#un dispozitiv medical, $n vederea interaciunii cu
sistemele biologice (Black, 199$)
BIOCOMPATIBILITATE
este un concept complex care ia $n considerare toate procesele care au loc la
interaciunea dintre biomaterial i un organism viu.
se %e&ine'te ca &iin% proprietatea unui material %e a &i compati(il cu organismele
vii, a%ic) %e a &i acceptat %e o manier) %e&initiv) %e c)tre organism &)r) a genera
reac*ii a%verse 'i &)r) a se %eteriora chimic sau mecanic.
interaciunea dintre implant i esuturile $ncon%urtoare nu are voie s induc, prin
coroziune sau degradare, liza osoas la nivelul suprafeei, modificri secundare $n
organism sau o instabilitate de orice natur a implantului.
un rol determinant $n caracterizarea biocompatibilitii unui material $l au procesele
fizico#mecanice, chimice, biologice i cele specifice de suprafa.
DISPOZITIV MEDICAL
un instrument, aparat, unealt, main sau alte articole similare, incluznd orice
component, parte sau accesoriu, care se intenioneaz a fi utilizat la diagnosticarea,
tratamentul sau prevenirea bolilor, $n om sau animale, $n vederea acionrii directe cu
corpul uman, care nu sunt metabolizate pentru atingerea scopului.
IMPLA!T
un dispozitiv medical care nu substituie, ci a%ut la vindecarea problemelor medicale
aprute, prin stimularea procesului natural de refacere a organelor sau esuturilor
umane.
PROTEZA
(%ispo+itiv protetic"& un substitut artificial pentru o parte a corpului uman care
lipsete sau este bolnav. 'olul protezelor poate fi funcional, atunci cnd urmresc
$nlocuirea unei componente funcionale a corpului uman, sau estetic, cnd se dorete
rezolvarea unor probleme ce in de aspectul corpului uman.
(aterialele sunt constituite la rndul lor din pri i mai mici, numite elemente
chimice. )n element chimic se definete ca cea mai mic parte de substan care poate fi
decelat prin metode fizice i chimice obinuite.
(ai multe elemente chimice (de acelai fel sau diferite" se pot combina pentru a forma
ansambluri de elemente $ntre care se stabilesc legturi chimice. *tunci cnd un ansamblu
de elemente nu poate fi decelat prin metode fizice obinuite, el este o molecul chimic
(compus chimic".
(ateria este constituita din atomii cuprinsi in sistemul periodic al elementelor.
+olidele se deosebesc de celelalte stri ale materiei (lichida si gazoasa" prin faptul ca
atomii constitueni se afla sub influenta unor forte interatomice puternice. +tructurile
electronice si atomice, si aproape toate proprietatiile fizice, depind de natura si rezistenta
legturilor interatomice. +unt cunoscute mai multe tipuri de legturi interatomice.
a) ,egatura ionica # In legtura ionica, atomi donori de electroni (metalici" transfera
unul sau mai muli electroni ctre un atom acceptor de electroni (nemetalic". ,ei doi atomi
devin astfel cation (metalul" si anion (nemetalul" care sunt puternic atrai prin efectul
electrostatic. *ceasta atracie a cationilor si anionilor constituie legtura ionica.
() ,egatura covalenta # -lementele care se afla la limita dintre metale si nemetale, cum
ar fi carbonul si siliciul, poseda atomi cu patru electroni de valena si tendine egale de a
dona si accepta electroni. .in acest motiv, ele nu formeaz legturi ionice puternice dar
vor forma structuri electronice stabile prin punerea in comun a electronilor de valena.
*ceasta pereche de electroni pusa in comun constituie legtura covalenta.
c) ,egatura metalica # (odelul care explica aceasta legtura infatiseaza atomii aran%ai
intr#un model tridimensional ordonat care se repeta, avnd electronii de valena in
migrare, sub forma unui gaz, intre toi atomi. ,ristalul metalic este format din miezuri
ionice pozitive, atomi fara electroni de valena, in %urul crora circula electronii negativi.
*ceasta legtura conduce la o structura cristalina ordonata, aran%ata la nivel atomic si la o
configuraie electronica unica.
%) ,egatura Van-%er-"aals se realizeaza prin polarizarea interna a sarcinilor (formarea
dipolilor" atomilor sau moleculelor vecine, fiind o legatura de absorbtie slaba,
electrostatica, de dipol.

+tructura reprezinta modul de organizare interna, de alctuire din parti componente a
unui material sau sistem material.
/. +tructura nucleara, /!
#/0
cm
1 (natura si numarul particulelor nucleare"
2. +tructura electronica (a atomilor", /!
#3
cm
1 (numarul, numerele cuantice, distributia electronilor in straturi, substraturi si
orbitali"
0..esmostructura (structura atomico#moleculara", /!
#3
cm
1 (tipul legaturii chimice realizate prin interactiunea electronilor de valenta din
atomii componenti"
. +tructura cristalina, /!
#3
#/!
#4
cm
1 (tipul celulei elementare cristaline "
4. (icrostructura, /!
#3
#/!
#/
cm
1 (tipul si proportia constiuentilor microstructurali, observate cu a%utorul unui
microscop"
5. (acrostructura 6 /!
#2
cm
1 (structura observata cu ochiul liber sau cu o lupa"
+tructura cristalin i legtura metalic reprezint cea o caracteristic important a
materialelor metalice.
Cea mai mic) por*iune %intr-o re*ea spa*ial) care p)strea+) simetria .ntregii
re*ele este celula ele"entar %e&init) prin parametrii ei, care sunt vectorii a# $ 'i c
(muchiile celulei elementare) 'i unghiurile % (.ntre $ 'i c), / (.ntre (a 'i c) 'i 0 (.ntre (a 'i
$). 1epetarea perio%ic) tri%imensional) a celulei elementare con%uce la o(*inerea
re*elei spa*iale respective, pe a c)rei regularitate 'i simetrie se (a+ea+) aproape toate
propriet)*ile metalelor.
*ran%amentul ordonat al atomilor $ntr#un cristal real constituie structura cristalin a
acestuia7 simetria structurii cristaline corespunde structurii reelei spaiale, dar trebuie s se
in seama c atomii nu ocup poziiile respective $n complet imobilitate, ci ei vibreaz
(oscileaz" $n %urul acestor poziii, ceea ce determin ca $n cristalele reale s existe totdeauna
numeroase imperfeciuni.

2lementele principale care caracteri+ea+) re*eaua cristalin) sunt3
a" Para"etrul reelei reprezint distana dintre centrele imaginare a doi atomi vecini pe
muchia principal a reelei.
b" &n'(iurile %# )# * pe care le fac muchiile celulei elementare $ntre ele i care, $mpreun cu
parametrul de reea, determin sistemul de cristalizare al metalului respectiv.
c" Direciile +e "are +ensitate atomic sunt considerate direciile $n care doi sau mai muli
atomi sunt tangeni $ntre ei. 8otatie& (indicii lui (iller" 9//!6 9///6 etc. , iar familiile de
direcii &:///;, ://!; etc.
.irecia cristalin, este definit prin trei indici u, v, w, care reprezint cele mai mici
coordonate $ntregi ale unui vector ce trece prin originea axelor de coordonate ale celulei i
este paralel cu direcia cristalin dat.
d" Planele +e "a,i" +ensitate ato"ic 4111}, adic acele plane formate din atomii care au
cea mai compact aezare (cele mai compacte plane sunt acelea $n care fiecare atom este
$ncon%urat de ase atomi dispui hexagonal". 8otatia planelor atomice & (///", (//<", (/!!"
etc. =amiliile de plane se notateaza & {///}, {//!} etc.
Planul cristalografic este definit prin indicii h, k, l care reprezint valorile inverse
$ntregi ale segmentelor pe care le formeaz planul prin intersecia axelor de coordonate.
Sisteme %e cristali+are
-.Siste"ul triclinic se construiete pornind de la reeaua oblic, aeznd planele astfel
$nct nodurile din planele succesive s nu se afle pe aceeai vertical. >n acest fel putem
construi o singur reea, numit triclinic simpl (a). ,elula elementar este un paralelipiped
oblic cu baza un paralelogram.

/. Siste"ul "onoclinic conine dou tipuri de reele ?ravais& reeaua monoclinic
simpl (a" i reeaua monoclinic cu volum centrat (b", ambelele construite pe baza reelei
plane oblice. @a prima, nodurile din planele succesive se afl pe aceeai vertical, $n timp
ce la cea de#a doua, nodurile din planul urmtor se afl deasupra centrelor
paralelogramelor din planul precendent. ,elula elementar a reelei monoclinice este un
paralelipiped drept cu baza paralelogram. 'eeaua monoclinic cu volum centrat apare ca
o reea complex coninnd dou noduri $n celula elementar (de notat c nodurile din
coluri contribuie cu /A3 din celula respectiv, acestea aparinnd la opt celule vecine".
0.
Siste"ul ortoro"$ic (orto'onal sau ro"$ic) avnd ca celul un paralelipiped drept cu baza
dreptunghiular conine patru tipuri de reele ?ravias& ortorombic simpl (a", care se
construiete pornind de la reeua plan dreptunghiular, aeznd nodurile pe aceeai vertical7
ortorombic cu volum centrat (b" se construiete din reeaua plan dreptunghiular, nodurile
din planele succesive aezndu#se deasupra centrelor dreptunghiurilor din planul precendent7
ortorombic cu baze centrate (c" se construiete pornind de la reeua plan rombic, astfel ca
nodurile din planele succesive s fie unele deasupra altora7 aceast reea apare ca reea
complex cu dou noduri pe celula elementar (nodurile de pe fee contribuie la celul cu
/A2", dar se poate construi i o celul primitiv7 ortorombic cu fee centrate (d" se
construiete pornind de la reeaua rombic, plasnd nodurile $n plane succesive7 aceast reea
apare de asemenea, complex, cu patru noduri pe celula elementar, celula primitiv
romboedric putnd fi aleas $n mai multe feluri.
1. Siste"ul (e,a'onal se construiete pornind de la reeua plan hexagonal prin
aezarea nodurilor din planele succesive unele deasupra altora. +istemul conine o singur
reea ?ravais (hexagonal simpl" caracterizat prin parametrii de reea prezentai $n
figura .
2. Siste"ul ro"$oe+ric sau tri'onal se construiete pornind tot de la reeaua plan
rombic, plasnd nodurile din planele succesive deasupra romburilor din planele
precedente, astfel ca relaiile dintre parametrii sistemului s fie cele din figura 4. +istemul
conine o singur reea ?ravais, trigonal simpl7 generarea acestui sistem poate fi
imaginat prin deformarea unui cub dup diagonala principal.
3. Siste"ul tetra'onal sau 4tratic, avnd ca celul o prism dreapt cu baza ptrat se
genereaz pornind de la reeaua plan ptratic $n dou variante& tetragonal simpl (a" $n
care nodurile din planele succesive se aeaz unele deasupra altora7 tetragonal cu volum
centrat (b" $n care nodurile din planele succesive se aeaz deasupra centrelor ptratelor
din planele precendente. *ceast reea apare drept complex, cu dou noduri pe celula
elementar, $ns o celul primitiv se poate alege sub forma unui romboedru.
5. Siste"ul cu$ic se genereaz pornind de la reeaua plan ptrtic. ,onine trei
tipuri de reele ?ravais& cubic simpl (a", cubic cu volum centrat (b", cubic cu fee
centrate (c". )ltimele dou reele se construiesc la fel ca $n cazul sistemului
ortorombic. *cestea apar drept complexe, cu 2 i respectiv noduri pe celula
elementar, iar celulele primitive sunt romboedre.

- (iocompati(ilitatea intrinsec) ( se .n*elege &aptul c) supra&ata implantului tre(uie
s) &ie compati(il) cu *esutul ga+%) %in punct %e ve%ere chimic, (iologic 'i &i+ic)
- (iocompati(ilitatea e5trinsec) (&unc*ional), acesta se re&er) la propriet)*ile
mecanice ale materialului, cum ar &i mo%ulul %e elasticitate, caracteristicile %e
%e&orma*ie 'i transmiterea optim) a solicit)rilor la inter&a*a %intre implant 'i *esut)