Universitatea Lucian Blaga, Sibiu Facultatea de Stiinte

Economice
Specializarea:B04 Strategii si politici de management si
mar!eting ale "irmei, #$
Lect. Univ. Dr.
Ramona TODERICIU
Masteranda
%iata "ortei de munca din &omania in
conditiile crizei economice si "inanciare
actuale
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
Introducere
Romania se confrunta cu cea mai mare recesiune din perioada moderna. Atat
sectorul public cat si cel privat au fost luate prin surprindere de puterea cu care criza
economica si cea financiara au lovit mediul de afaceri romanesc. Desi multe firme siau
incetat activitatea! altele au reusit sa se adapteze sau doar sasi restran"a activitatea!
supravietuind.
Piaa muncii
prin specificul s#u! reprezint# un comple$ de rela%ii &n care se re"#sesc raporturile
sociale dintre fiin%ele umane 'i evolu%ia lor &n timp 'i spa%iu.
Confruntarea dintre cererea 'i oferta de for%# de munc# &ntrun anumit interval de
timp 'i &ntrun anumit spa%iu! care se finalizeaz# prin v(nzarea cump#rarea de for%# de
munc# ! &n sc)imbul unui pre% numit salariu! poart# denumirea de pia%#.
Criza economica financiara
declan'area crizei financiare &n luna octombrie *++,! &n -UA 'i alte %#ri!
reprezint# cea mai serioas# z"uduire a finan%elor interna%ionale de la Marea Depresiune
din ./*/./00. A fost momentul &n care b#ncile centrale au trebuit s# intervin# pentru a
furniza lic)idit#%i sistemului bancar.Efecte a actualei crize se r#sp(ndesc! dincolo de sfera
financiar#! la nivelul economiei mondiale &n ansamblu! afect(nd cre'terea economic# 'i
pia%a muncii 'i "ener(nd o serie de alte efecte cone$e cu implica%ii de natur#
con1unctural# sau pe termenele mediu 'i lun" &n ceea ce prive'te structura sistemului
financiar mondial 'i interfa%a acestuia cu economia real#.
Transmiterea efectelor nefavorabile ale crizei dintro %ar# de talia -UA &n alte %#ri! mai
mari sau mai mici! are la baz# interdependen%a cresc(nd# a economiilor na%ionale &n
cadrul intensific#rii "lobaliz#rii pie%elor inclusiv a celor financiare. Dac# sistemul
financiar al unei %#ri se bloc)eaz# sau este paralizat! atunci economia acesteia nu mai
poate func%iona normal date fiind multiplele sale interferen%e cu sistemele financiare
na%ionale 'i interna%ionale.
E$ista o e$plica%ie oficial# a crizei! furnizat# de institu%iile publice! potrivit c#reia
problema &'i are ori"inea &n comportamentul nepotrivit al a"en%ilor economici 2cuvinte
c)eie3 e"oism! l#comie! specula%ie '.a.4 'i &n imposibilitatea pie%ei de a func%iona lin!
asi"ur(nd alocarea corespunz#toare a resurselor .
5e de alt# parte! ma1oritatea cercet#torilor 6 membri corpului academic! dar 'i
anali'tii din sectorul privat 6 sus%in c# tocmai interven%ia statului a s#dit semin%ele
turbulen%elor financiare pe care le travers#m &n prezent. Ca un corolar! potrivit acestora!
re%eta prescris# de autorit#%i nu poate duce la atenuarea dificult#%ilor economice ci! din
contr#! la a"ravarea lor.
2
-ibiu
*+.*
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
Criza economic# este rezultatul unui comple$ de factori! care includ &n principal3
erori de politic# monetar#! distorsionarea stimulentelor a"en%ilor economici 'i patolo"ia
politicii de re"lementare financiarbancar#. Luate pe rand3
'(%olitica monetar)
7n primul r(nd! o tez# ferm stabilit# de 'tiin%a economic# este aceea c# orice criz#
de propor%ii sistemice este urmarea unui 8e$ces9 monetar 6 a unui proces de reducere
artificial# a ratei dob(nzii 'i de e$pansiune a creditului. Istoria este pi"mentat# cu
numeroase episoade de tip boombust! prin care politica infla%ionist# a statului afecteaz#
calculul economic al participan%ilor la pia%#! "ener(nd profituri iluzorii 'i aliment(nd o
frenezie speculativ# care! &n cele din urm#! se destram# sub povara propriei inconsisten%e.
Din acest punct de vedere! criza economic# actual# nu este cu nimic diferit# de
criza anilor ./0+! cunoscut# sub numele de Marea Depresiune. :actorul determinant
fundamental al crizei este politica infla%ionist# de la &nceputul anilor *+++. -f#tuit de ;en
;ernan<e 6 actualul "uvernator al b#ncii centrale a -UA 2:ED4! pe atunci simplu
membru al consiliului "uvernatorilor! Alan =reenspan a decis s# reduc# rata dob(nzii
prin emisiunea de bani. Am asistat astfel la o 8rela$are monetar#9 e$trem de serioas#!
indiferent de standardul la care ne raport#m3 rata dob(nzii a sc#zut de la >!*?@ la
&nceputul anului la .!A?@ la sf(r'itul acestuia. Ea a continuat s# scad#! atin"(nd un nivel
record de .@ &n *++0! nivel la care a r#mas timp de un an. Aten%ie! este vorba de rata
nominal# a dob(nziiB 7n conte$tul cre'terii pre%urilor! rata real# a fost c)iar ne"ativ#! timp
de * ani 'i 1um#tate 6 ceea ce &nseamn# c# b#ncile au fost pl#tite ca s# ia bani de la :ed!
bani pe care iau canalizat &n economie %in(nd cont de celelalte stimulente 'i constr(n"eri
politice care le influen%eaz# deciziile.
O parte din banii pu'i la dispozi%ie de b#ncile centrale au fost 1uca%i 8pe teren
propriu9 6 investi%i &n propriile economii. Cel mai bun e$emplu &l constituie tocmai
boomul imobiliar din -UA! &ns# astfel de fenomene au e$istat oriunde condi%iile
monetare au permis &nflorirea speculei imobiliare3 -pania 'i Islanda sunt dou# e$emple
elocvente. Cercet#torii OECD au coroborat statistici din diverse %#ri 'i au ar#tat cum
amplitudinea av(ntului pie%ei imobiliare este asociat# direct cu amploarea e$pansiunii
creditului.
Cealalt# parte a banilor au fost 1uca%i 8&n deplasare9! adic# au luat calea
investi%iilor str#ine! concretizate la r(ndul lor &n e$ploatarea celor mai riscante
oportunit#%i ivite.
*( $istorsionarea stimulentelor +i ,azardul moral
7n v(rful acestui monetarbancar sistem se afl# banca central# &n calitatea sa de
produc#tor monetar. 7n acest domeniu avem un monopol de stat! care poate decide s#
creasc# oferta de bani &ntrun ritm mai mare sau mai mic &n func%ie de interesele politice.
Important este faptul c# banca central# poate e$tinde oric(nd masa monetar#! deoarece
banii de )(rtie pe care &i produce cost# practicC zero. Astfel! devine foarte simplu pentru
stat s# adopte politica too bi" to fail! prin care banc)erii 'i ceilal%i actori importan%i din
sistemul financiar sunt &ncura1a%i s# se &ndatoreze 'i s# investeasc# imprudent. Dac#
investi%iile se &ntorc cu profit! banii se duc &n buzunarele banc)erilor 'i ale celorlal%i
1uc#tori de pe pia%#.
3
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
Dac# investi%iile aduc pierderi! acestea sunt e$ternalizate prin infla%ie. 5ractic!
statul salveaz# de la faliment banc)erii pentru c# nu &l cost# aproape nimic s# produc#
banii necesari acoperirii respectivelor pierderi.
Miz(nd pe capacitatea statului de ai salva! banc)erii se comport# nes#buit 6 fenomen
cunoscut sub numele de 8)azard moral9. Dim#nui nui mai pas# de ra%ionalitatea
economic# din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. Eazardul moral este
acutizat de diversele re"lement#ri "uvernamentale! precum pro"ramul de "arantare a
depozitelor.
-( &eglement)ri nocive
De'i determinat decisiv de politica monetar# "re'it# a principalelor b#nci centrale
6 factor care el sin"ur este responsabil de fra"ilitatea sistemului financiar prin cre'terea
ratei de &ndatorare 6 aspectul crizei economice actuale este 'i rezultatul unor m#suri
le"islative specifice care! inten%ionat sau nu! au afectat stabilitatea sistemului prin
acumularea de active neperformante. Aici ne referim &n primul r(nd la politica inspirat#
de stat prin care b#ncile din -UA au acordat preferen%ial &mprumuturi 8substandard9.
Efecte i consecine ale crizei financiare......
Acestea sunt multiple 'i afecteaz# &n m#suri diferite una sau alta din %#rile
implicate Cel mai important efect! p(n# &n prezent! reprezint# "alimentul unor institu.ii
bancare 'i de credit din -UA 'i din %#rile membre ale UE ca urmare a intr#rii &n
incapacitate de plat# 'i a imposibilit#%ii de recuperare a crean%elor mai ales &n domeniul
imobiliar.
:alimentul bancar 'i retra"erile de bani din b#nci! ne&ncrederea &n
solvabilitatea acestora a antrenat o bulversare "rav# pe pia.a bursier) astfel c# valoarea
ac%iunilor la diferitele burse din lume pentru societ#%i importante tranzac%ionate! a sc#zut.
-au inre"istrat asa dar pierderi! despre care specialistii sustin ca acestea pot
provoca o /ncetinire a cre+terii economice globale ca urmare a declinului produc%iei &n
statele dezvoltate 'i a &ncetinirii dinamicii economice &n economiile emer"ente.
Alte efecte ale crizei financiare se refer# la cre+terea presiunii in"la.ioniste!
a ratei dob(nzii 'i 'oma1ului! devalorizarea monedelor na%ionale 'i m#rirea deficitelor de
cont curent 'i a datoriei publice.
...in Romania..
Efectele crizei! din punct de vedere al impactului direct! la resimtit sistemul
bancar intru c(t nu a fost e$pus la active to$ice! precum 'i datorit# m#surilor pruden%iale
'iadministrative adoptate dea lun"ul timpului de c#tre ;anca Da%ionala a
Rom(niei.Indirect &ns#! criza financiar# interna%ional# 'i mai ales consecin%a ei evident#
6 recesiunea din %#rile dezvoltate 6 se e$tinde asupra economiei rom(nesti pe mai multe
canale.
4
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
Pe canalul comercial &ncetine'te cre'terea e$porturilor sau c)iar le reduce.
5roduc%iaindustrial# este corelat# cu evolu%ia economiei mondiale.
Pe ,canalul,financiar ,limiteaz# accesul la finan%are e$tern#! 'i astfl restr(n"evolu
mul credit#rii! 'i "enereaz# dificult#%i &n serviciul datoriei e$terne private. Aceasta se
concretizeaz# prin 3
-toparea credit#rii
-preadul CD- a crescut! revenit pe trend descendent dup# acordul cu :MI 'iUE
-preaduri relativ mari &ntre dobanda ;DR 'i robor
Mutarea accentului de la cota de pia%# la evaluarea riscului clientului
Pe canalul cursului de schimb ! reducerea finant#rilor e$terne s
a reflectat &ndeprecierea monedei na%ionale. Folatilitatea crescut# a fost urmat# de o
relativ# stabilitate.
Pe canalul ncrederii ! a avut loc o retra"ere a investitorilor din %#rile
esteuropene.Aceasta a avut drept efect manifestarea pe pia%a monetarvalutar# a unor
momente de panic# 'i atacuri speculative! precum cel din luna octombrie din Rom(nia!
care a f#cutnecesar# interven%ia ;DR.
Pe canalul efectelor de avuie i bilan ! are loc deteriorarea activului net
al popula%iei 'i al companiilor! ca urmare a ponderii ridicate a creditelor &n valuta2corelate
cu deprecierea leului4 'i a sc#derii pre%urilor activelor mobiliare 'i imobiliare. Aceasta
contribuie! la r(ndul s#u! la accentuarea crizei prin efectele ne"ative pe
carele are asupra a'tept#rilor 'i prin au"mentarea "radului de pruden%# la nivelulconsumat
orilor 'i al a"en%ilor economici.
Efectele crizei financiare care au indus recesiune 'i declin economic! pe cale de
consecin%#! se resimt 'i pe pia.a muncii prin cre'terea ratei subocup#rii.5ia%a muncii din
Rom(nia ultimilor *+ de ani a fost puternic influen%at# de transformarea economic#!
politic# 'i social#. Dup# opt ani de cre'tere economic# rapid# 'i reducere impresionant# a
s#r#ciei! unda de 'oc a crizei economice 'i financiare "lobale a scos &n eviden%#
dezec)ilibrele 'i vulnerabilitatea economiei rom(ne'ti! caracterizat# de o slab# "estionare
economic# 'i de o lun"# list# de reforme neterminate.
5e pia%a muncii din Rom(nia criza economic# s-a manifestat printr-o puternic#
reducere a ocup#rii 'i cre'tere a num#rului de 'omeri. -ectoarele productive care au fost
afectate cel mai mult de criz# sunt cele care au o perioad# de dezvoltare mai ampl#!
precum sectorul construc%iilor! automobilelor 'i mobilei! dar 'i sectoarele asociate
consumului au avut de suferit.
7n *++/ criza economic# a afectat 'i &n Rom(nia mai mult b#rba%ii dec(t femeile!
'oma1ul &n r(ndul b#rba%ilor a1un"(nd de la G!?@ &n decembrie *++, la ,!0@ &n decembrie
*++/! &n timp ce &n cazul femeilor a trecut de la G!G@ la A!.@. Aceast# situa%ie a fost
influen%at# de faptul c# au fost cel mai mult afectate de criz# sectoarele productive
2construc%ii 'i metalmecanic4! &n care erau an"a1a%i preponderent b#rba%i.
Dintro analiz# a distribu%iei 'omerilor pe "rupe de v(rst# reiese c# a fost afectat#
cel mai mult de criz# partea popula%iei cea mai productiv#! adic# popula%ia &ntre 0+ 'i G/
de ani! care constituie ?*@ din totalul popula%iei. 7n acest conte$t! ideea de a pleca &n
str#in#tate pentru munc# devine tot mai atractiv# pentru tot mai mul%i rom(ni. Locurile
oferite de pia%a intern# se dovedesc insuficiente pentru a satisface cererea! de asemenea
salariile sunt mult mai mici dec(t &n anii preceden%i! prin urmare! plecarea &n %#ri unde
5
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
salariile r#m(n satisf#c#toare 'i &n cuantum suficient pentru a men%ine un nivel de trai
decent reprezint# o solu%ie.
Cu toate acestea insa! situatia sa mai remediat la sf(r'itul lunii martie *+.*! rata
'oma1ului &nre"istrat la nivel na%ional a fost de ?!+?@! mai mic# cu +!** pp dec(t cea din
luna februarie a anului *+.* 'i mai mic# cu +!/? pp dec(t cea din luna martie a anului
*+... Dum#rul total de 'omeri la finele lunii martie! de G?G.?G. persoane! a sc#zut cu
./.0*? persoane fa%# de cel de la finele lunii anterioare.
Din totalul 'omerilor &nre"istra%i! .A+.,*+ au fost 'omeri indemniza%i 'i *,0.A*.
neindemniza%i. Dum#rul 'omerilor indemniza%i a sc#zut cu *+.?G/ persoane! iar num#rul
'omerilor neindemniza%i a crescut cu ..**G persoane fa%# de luna precedent#.
5onderea 'omerilor neindemniza%i &n num#rul total al 'omerilor 2>*!G*@4 cre'te
fa%# de luna precedent# cu *!,+ pp. Referitor la 'oma1ul &nre"istrat pe se$e! &n luna martie
*+.*! comparativ cu luna precedent#! rata 'oma1ului masculin a sc#zut de la valoarea de
?!>?@ &n luna februarie! la valoarea de ?!G.@! iar rata 'oma1ului feminin a sc#zut de la
G!,0@ la G!>G@.
7n "raficul urm#tor este prezentat# evolu%ia num#rului 'omerilor &nre"istra%i &n
perioada *++, 6*+.*3
Evoluia numrului de omeri nregistrai n perioada 2008 - 2012
300,000
500,000
700,000
2008 383,989 379,779 374,050 352,466 338,298 337,084 340,462 345,510 352,912 364,183 376,971 403,441
2009 444,907 477,860 513,621 517,741 526,803 548,930 572,562 601,673 625,140 653,939 683,123 709,383
2010 740,982 762,375 765,285 738,187 701,854 680,782 679,495 675,790 670,247 645,453 633,476 626,960
2011 614,976 600,308 539,666 493,438 453,067 435,961 435,152 437,811 439,928 444,000 454,978 461,013
2012 473,569 473,866 454,541
ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. ec.
Sursa:.anofm.ro
Evolu%ia ratei 'oma1ului &nre"istrat 'i a ratelor 'oma1ului pe se$e! &n anii *+.+!
*+.. 'i primul trimestru al anului *+.* este prezentat# su"estiv &n "raficul de mai 1os3
6
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
Evolutia ratei somajului inregistrat, a ratei somajului feminin si a ratei somajului masculin in anii 2010, 2011
si 2012
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
10.00
!ata soma"ului inregistrat 2010 8.12 8.36 8.39 8.09 7.70 7.46 7.45 7.41 7.35 7.08 6.95 6.87
!ata soma"ului feminin 2010 7.20 7.30 7.37 7.17 6.82 6.64 6.72 6.79 6.78 5.75 6.38 6.20
!ata soma"ului masculin 2010 8.94 9.29 9.29 8.91 8.46 8.19 8.10 7.96 7.85 7.55 7.44 7.47
!ata soma"ului inregistrat 2011 6.83 6.67 6.00 5.48 5.04 4.84 4.84 4.87 4.89 4.93 5.06 5.12
!ata soma"ului feminin 2011 6.06 5.87 5.30 4.91 4.59 4.47 4.56 4.70 4.78 4.81 4.89 4.83
!ata soma"ului masculin 2011 7.52 7.38 6.61 5.99 5.43 5.18 5.08 5.01 4.99 5.05 5.21 5.38
!ata soma"ului inregistrat 2012 5.26 5.27 5.05
!ata soma"ului feminin 2012 4.87 4.83 4.64
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept octombrie noiembrie ecembrie
-tructura 'oma1ului pe "rupe de v(rst# la &nceputul anului *+.* se prezint# astfel 3
?/.*A? 'omeri au sub *? de ani!
0>.>G0 'omeri au &ntre *? 'i */ de ani!
..0.*>> 'omeri au &ntre 0+ 'i 0/ de aniH
.*?..G. 'omeri au &ntre G+ 'i G/ de aniH
>+.*?? 'omeri au &ntre ?+ 'i ?? de ani H
?/./>. 'omeri au depa'it ?? de ani.
-tructura num#rului 'omerilor &nre"istra%i pe "rupe de v(rst# 'ia p#strat evolu%ia dea
lun"ul ultimilor trei ani cu amplitudinile periodice! perioada de criz# neinfluent(nd
aceast# structur#. Ma1oritatea 'omerilor! respectiv *A>.A0* persoane 2>+!,,@ din
persoanele &nre"istrate4 provin din mediul rural.
Cre'teri ale num#rului de 'omeri se &nre"istreaz# &n 0 1ude%e 'i anume3 ;istri%a
D#s#ud 2cu .A+ persoane4! Maramure' 2G0 persoane4 'i Covasna 2.A persoane4.
Iude%ele cu cea mai mare pondere a 'omerilor neindemniza%i &n num#rul total al
'omerilor sunt3 Teleorman 2,+!.*@4! Covasna 2A/!+G@4! Dol1 2AA!+/@4! ;uz#u
2A>!*0@4! Ia'i 2A?!A+@4! 'i Faslui 2A0!+.@4. 7n "raficul urm#tor este prezentat# evolu%ia
ponderii 'omerilor neindemniza%i &n totalul 'omerilor &nre"istra%i! &n perioada *++/ *+.*3

7
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.

Evolutia ponderii somerilor neindemnizati in totalul somerilor in perioada 2009 - 2012
35,00
40,00
45,00
50,00
55,00
60,00
65,00
pondere 2009 60,70 57,63 55,32 51,74 49,42 47,12 46,16 46,60 45,30 42,78 41,34 38,61
pondere 2010 38,03 38,50 38,73 40,14 41,45 44,01 48,04 51,59 51,45 49,00 48,75 47,42
pondere 2011 47,42 52,38 57,06 59,34 61,87 63,57 65,24 65,71 65,04 63,05 62,46 60,41
pondere 2012 59,46 59,62 62,42
ian feb martie aprilie mai i unie iulie august
septembri
e
octombrie noiembrie decembrie
Rata 'oma1ului a sc#zut &n 0, 1ude%e 'i &n Municipiul ;ucure'ti cele mai mari
sc#deri &nre"istr(nduse &n 1ude%ele3 ;uz#u cu +!A. pp! Alba cu +!>. pp! -#la1 cu +!?A pp!
Mure' cu +!?? pp 'i =or1 cu +!?. pp. Cre'teri ale ratei 'oma1ului se &nre"istreaz# &n 0
1ude%e 'i anume3 ;istri%a D#s#ud cu +!.0 pp! Covasna 'i Maramure' cu +!+*pp.
Cele mai ridicate niveluri ale ratei 'oma1ului au fost atinse &n 1ude%ele Faslui 2/!>G@4!
Me)edin%i 2/!?G@4! Teleorman 2,!A*@4! urmate de 1ude%ele3 Dol1 2,!A.@4! Covasna
2,!?*@4! ;uz#u 2A!?.@4! Ialomi%a 2A!G?@4! =ala%i 2A!GG@4! Alba 2A!0?@4 'i =or1
2A!*A@4. Divelul minim al ratei 'oma1ului &n luna martie! de .!>0@! se &nre"istreaz# &n
1ude%ul Ilfov. Amplitudinea dintre nivelul de ma$im 'i cel de minim al 'oma1ului 2,!+.
pp4 este mai mic# cu +!*G pp dec(t cea din luna precedent# 2,!*? pp4.
Datele prezentate relev# faptul c# 'oma1ul &nre"istrat &mbrac# un caracter zonal!
cu diferen%e mari! care presupune abord#ri diferite de la un 1ude% la altul.
0igratia "ortei de munca romanesti((((((
Criza economic# "lobal# a afectat puternic pia%a muncii din toate statele Uniunii
Europene 2UE4! iar transform#rile suferite de economiile acestor %#ri au avut la randul lor
repercursiuni asupra mi"ra%iei for%ei de munc#.
-ectoarele de activitate predominant ocupate de c#tre mi"ran%i! cum ar fi
construc%iile sau serviciile au fost cele mai lovite de criza economic#! cauzand pierderea
locurilor de munc# 'i 'oma1 crescut in randul lucr#torilor mi"ran%i. Criza a avut
consecin%e diferite asupra mi"ra%iei b#rba%ilor i femeilor i a situa%iei de pe pia%a muncii
&n %#rile de destina%ie.
Criza economic# transform# mi"rarea din Rom(nia &ntr-un orizont de via%#. Du
doar cei care au rude &n str#in#tate vor s# mi"reze! ci oameni din aproape orice "enera%ie!
cu ascenden%e etnice! profesionale 'i v(rste foarte diferite. Astfel! emi"rarea nu este
determinat# doar de venituri! ci 'i de ne&ncrederea &n sistemul institu%ional 'i &n deciden%i.
5rintre %#rile de destina%ie preferate de rom(ni at(t &n *++/!*+.+ c&t 'i &n *+.. se
8
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
num#r#3 -pania! Italia! =ermania! Danemarca! Marea ;ritanie 'i Austria. La fel ca &n
*++/! &n *+.+! ma1oritatea cererilor de loc de munc# &n statele europene au vizat sectoare
ca3 a"ricultur#! construc%ii! industria prelucr#toare! industria )otelier#! industria
alimentar#. Totu i! nu trebuie ne"li1ate solicit#rile rom(nilor pentru profesii &nalt
calificate precum3 in"ineri! IT! doctori! profesori.
5onderea cea mai mare &n ceea ce &i prive te pe rom(nii care doresc o slu1b# &n
str#in#tate o de%in cei cu pre"#tire primar#! "imnazial# 'i profesional# 2GG!>@ &n *++,!
?+!.@ &n *++/! respectiv GA!G@ &n *+.+4! fiind urma%i de cei cu studii liceale si
postliceale 20,!?@ &n *++/! respectiv 0/!*@ &n *+.+4! iar mai apoi cei cu nivel de
instruire universitar 2..!G@ &n *++/! respectiv .0!G@ &n *+.+4.
-tatisticile ADO:M 2A"en%ia Da%ional# pentru Ocuparea :or%ei de Munc#4 relev#
astfel noile tendin%e mi"ra%ioniste le"ate de mi"ra%ia persoanelor &nalt calificate! fenomen
ce se accentueaz# &n conte$tul crizei economice.
Distribu%ia "eo"rafic# a rom(nilor afla%i &n c#utarea unui loc de munc# &n
str#in#tate poate avea drept factor de influen%# criza economic# care a afectat &ntr-o mai
mare m#sur# zonele mai pu%in dezvoltate! fie diminu(nd oportunit#%ile de an"a1are pe
plan intern! fie desfiin%(nd locurile de munc# e$istente. Criza economic# a determinat ca
mi"ra%ia &n scop de munc# s# devin# o necesitate! 'i nu o alternativ# sau op%iune.
Criza economic# "lobal# a afectat puternic pia%a muncii din toate statele Uniunii
Europene 2UE4! iar transform#rile suferite de economiile acestor %#ri au avut la r(ndul lor
repercursiuni asupra mi"ra%iei for%ei de munc#. -ectoarele de activitate predominant
ocupate de c#tre mi"ran%i! cum ar fi construc%iile sau serviciile au fost cele mai lovite de
criza economic#! cauz(nd pierderea locurilor de munc# 'i 'oma1 crescut &n r(ndul
lucr#torilor mi"ran%i.
Recesiunea a determinat comportamente specifice care influen%eaz# profund at(t
inten%iile an"a1atorilor c(t 'i pe cele ale persoanelor care aspir# la un loc de munc#.
Astfel! companiile au a1uns s# realizeze c# talentul devine o caracteristic# e$trem de
important# &n selec%ia personalului! dar totodat# 'i o caracteristic# rar#.
Mai mult dec(t at(t! fle$ibilitatea financiar# la nivel or"aniza%ional sa diminuat
sau c)iar a disp#rut! iar an"a1atorii au fost nevoi%i s# se adapteze acestor noi condi%ii.
Atributul de JspecialistJ va r#m(ne unul cu "reutate pe pia%#! date fiind
discrepan%ele dintre cererea 'i oferta de pe pia%a muncii. -tudiul ManpoKer arat# c# ?0@
dintre an"a1atorii din Rom(nia au dificult#%i &n ocuparea pozi%iilorc)eie din interiorul
or"aniza%iilor lor.
:or%a de munc# rom(neasc# 'i din str#in#tate a fost nevoit# s# apeleze la m#suri
precum mi"ra%ia c#tre pie%e cu nevoi mai mari de personal! ori cu cereri mai ridicate &n
ceea ce prive'te anumite cate"orii de calific#ri. De altfel! alt studiu ManpoKer=roup
arat# c# Rom(nia este a doua %ar#! dup# 5olonia! invocat# drept cea mai important# surs#
de personal din Europa.
Rezultatele provizorii ale recens#m(ntului desf#'urat la finele anului trecut &n
Rom(nia confirm# direc%ia &n care pia%a muncii locale se &ndreapt# de ceva vreme lipsa
strate"iilor de motivare 'i reten%ie a personalului valoros duce la decizia acestuia de a
emi"ra c#tre pie%e mai mature din punct de vedere al condi%iilor 'i beneficiilor
profesionale.
Criza economic# a adus un val de reformul#ri ale cererii 'i ofertei pe pia%a for%ei
de munc#. Doile condi%ii au sc)imbat at(t a'tept#rile an"a1a%ilor! c(t 'i noile condi%ii ale
9
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
an"a1atorilor. -e simte de1a o cre'tere a activit#%ii de formare profesional#! dar 'i
sc)imb#ri ma1ore ale politicilor de ER &n cadrul companiilor.
5ia%a for%ei de munc# &nseamn# at(t cerere 'i ofert# de personal calificat! pentru
posturi pl#tite cu mii de euro lunar! c(t 'i meserii comune! pl#tite cu salariul minim pe
economie. Dac# cei care fac parte din prima cate"orie resimt efectele crizei economice
printro diminuare a ofertelor 'i o sc#dere a salariilor! ceilal%i sunt pu'i &n fa%a nevoii de
reorientare profesional# pentru a'i p#stra locul de munc# sau pentru a'i "#si ceva de
lucru! &n condi%iile cre'terii ratei 'oma1ului. Cei f#r# calificare sau cu meserii mai pu%in
c#utate ast#zi pot urma cursuri de c(teva luni! fie "ratuite! oferite de A"en%ia Da%ional#
pentru Ocuparea :or%ei de Munc#! fie pl#tite! oferite de diverse companii specializate.
Absolven%ii primesc atestate recunoscute la nivel na%ional din partea Consiliului Da%ional
de :ormare 5rofesional# a Adul%ilor 2CD:5A4 'i pot profesa &ntrun nou domeniu.
E$ist# 'i pro"ramele permanente de formare profesional#! urmate at(t de an"a1a%ii
firmelor private! c(t 'i de cei care lucreaz# la stat. La locul de munc# an"a1a%ii pot
beneficia de cursuri or"anizate 'i de an"a1ator! de sta"ii de adaptare profesional# la
cerin%ele postului! de sta"ii de practic# 'i specializare &n %ar# 'i &n str#in#tate! precum 'i de
alte forme de pre"#tire acceptate prin Codul Muncii! ca ucenicia or"anizat# la locul de
munc#! formare individualizat# 'i alte forme de pre"#tire convenite &ntre an"a1ator 'i
salariat. 5articiparea la pro"ramele de formare profesional# poate avea loc la ini%iativa
an"a1atorului sau la ini%iativa salariatului.
5entru absolven%ii de studii superioare cu e$perien%# &n domeniul &n care
profeseaz#! situa%ia este alta. JCriza economic# atra"e sc)imb#ri ma1ore ale politicilor de
ER din cadrul companiilor. 7n condi%iile unor bu"ete de recrutare restr(nse! aten%ia
an"a1atorilor se orienteaz# c#tre o mai bun# "estionare a resurselor proprii. Du ar trebui
pierdut din vedere faptul c# actuala criz# economic# aduce cu ea 'i oportunit#%i pentru
departamentele de resurse umane care ar trebui s# se orienteze &n acest moment c#tre
atra"erea resurselor umane de cea mai bun# calitate! asfel cre(nd condi%iile unei
acceler#ri intense odat# ce climatul economic revine la normalJ.
Reprezentan%ii firmelor care se ocup# de recrutarea for%ei de munc# vorbesc
despre un bloca1 pe aceast# pia%# care a &nceput o dat# cu declan'area crizei economice.
5entru an"a1atori acesta este momentul propice de atra"ere a oamenilor valoro'i dar cu
mai pu%in# e$perien%# &n domeniul &n care'i desf#'oar# activitatea! care accept# salarii de
dou# ori mai mici dec(t profesioni'tii. JCele mai afectate domenii! care au &nre"istrat o
sc#dere &n aceast# perioad#! comparativ cu aceea'i perioad# a anului *++A! sunt
Ar)itectura! Imobiliare 'i Construc%ii! 0>@! :inan%e! Contabilitate 'i Administrativ! .,@!
Metalur"ie 'i Industrie U'oar#! *.@. -au &nre"istrat 'i cre'teri &n privin%a cererii de
&ncep#tori sau studen%i! G.@! sau &n domenii ca Internet 'i Media! 0+@.J
5ia%a este blocat# &n aceast# perioad# 'i de situa%ia &nt(lnit# la fiecare sf(r'it de an!
c(nd nici solicitan%ii nu sunt dispu'i s#'i sc)imbe locul de munc# pentru a nu pierde
bonusurile oferite de companiile la care lucreaz#! dar cauza principal# este situa%ia
economic# la nivel mondial. JDin cauza crizei prin care trece Rom(nia! ma1oritatea
an"a1atorilor sunt &n e$pectativ#. -unt mul%i oameni buni &n c#utare de 1ob 'i pot fi
cump#ra%i acum cu bani pu%ini. Dac# pentru un post de mana"er se oferea p(n# acum un
salariu de ?.+++ de euro! ma'in# la dispozi%ie 'i an"a1atorii acceptau toate condi%iile
candidatului la post! acum se ofer# numai *.?++ de euro pentru un om bun! &n acela'i
post.
10
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
Previziuni1
5reviziunile de an"a1are la nivel de sectoare de activitate indica faptul ca
an"a1atorii din opt dintre cele .+ sectoare de activitate analizate se asteapta la cresteri de
personal pe parcursul Trimestrului *! *+.*. Cele mai optimiste planuri de an"a1are sunt
raportate de an"a1atorii din sectorul 2omertul cu ridicata si cu amanuntul, unde
%reviziunea 3eta de 4nga5are se situeaza la valoarea de 6*'7(
In ceea ce priveste celelalte sectoare de activitate! un climat stabil privind ritmul
an"a1arilor este anticipat in trei sectoare! cu valori de L.,@ pentru sectorul finante!
asi"urari! servicii imobiliare si servicii de afaceri! sectorul Industria prelucratoare si
sectorul Administratie publica si servicii sociale. An"a1atorii din sectorul Eoteluri si
Restaurante anticipeaza un climat favorabil an"a1arilor! cu o 5reviziune de L.0@.
Concluzii...
Criza economic# este cel mai bun moment pentru o companie pentru a tra"e linie!
a analiza evolu%ia ei p(n# la acea dat# 'i pentru a decide liniile de urm#rit &n viitor.
Deciziile pripite de a an"a1a un num#r mare de oameni sau! din contra! de a recur"e la
disponibiliz#ri! nu vor face dec(t s# ad(nceasc# 'i mai mult efectele ne"ative ale crizei.
A "#si un loc de munc# pe timp de criz# a devenit! mai mult dec(t oric(nd! o
curs# cu obstacole. 5e de o parte! multe companii &'i restructureaz# activitatea! dar vor
totodat# s# ob%in# acelea'i rezultate! cu mai pu%ini an"a1a%i &ns#! iar pe de alt# parte! c)iar
'i pentru cei care continu# s# fac# an"a1#ri! criteriile impuse candida%ilor la ocuparea unui
post sunt mult mai stricte dec(t &nainte.
7n condi%iile crizei economice care amplific# i acutizeaz# problemele este ne
voie ca politicienii i factorii de decizie din %#rile de destina%ie s# &nt#reasc# le"#turile de
colaborare cu %#rile de ori"ine ale mi"ran%ilor i s# dezvolte &mpreun# pro"rame i politici
publice adecvate unui mana"ement eficace al mi"ra%iei for%ei de munc# menite s#
&ncura1eze mi"ra%ia temporar#! circulatorie &n scop de munc# i mi"ra%ia de revenire
productiv# care s# capteze contribu%ia mi"ran%ilor i avanta1ele imi"ra%iei! &ntr o viziune
coerent# i pe termen lun" i s# nu cad# &n capcana discursului populist sau a m#surilor
&mpotriva imi"ra%iei i muncitorilor mi"ran%i.
De asemenea! recesiunea economic# aduce pe a"enda public# dezbateri asupra
mi"ra%iei! mobilit#%ii for%ei de munc# i accesului la educa%ie! servicii! anumite ocupa%ii i
calific#ri i alte sectoare prin prisma valorilor i fundamentelor pe care se construie te
spa%iul european ca spa%iul al e"alit#%ii de anse! al libert#%ii! al respect#rii drepturilor
omului i al solidarit#%ii i protec%iei acordate celor vulnerabili de c#tre to%i cei care
tr#iesc &mpreun# &n spa%iul comunitar! fie c# sunt cet#%eni! reziden%i sau nu. Criza pune
sub semnul &ntreb#rii &ns# i principiile i valorile care ne definesc ca europeni i ofer# &n
acest sens multiple pro voc#ri referitoare la societatea! economia i modul &n care va fi
abordat# mi"ra%ia for%ei de munc# i mobilitatea &n scop de munc# drept componente
11
Piaa forei de munc din Romnia n condiiile crizei economico-financiare actuale.
constitutive ale unei Europe viitoare.
Criza economic# a avut! &n "eneral! multiple efecte ne"ative asupra mi"ran%ilor
rom(ni afla%i la munc# &n str#in#tate. 5ersoanele mar"inalizate pe pia%a muncii! cu capital
uman i material reduse i cu venituri mici sunt cele care se percep ca fiind cate"oriile de
lucr#tori mi"ran%i cele mai afectate de criz#. Cei care au resim%it cel mai puternic criza au
fost rom(nii care lucrau ca muncitori necalifica%i 'i cei care munceau f#r# acte sau &n
economia informal# a %#rilor de destina%ie.
-ectoarele de activitate predominant ocupate de c#tre mi"ran%i! cum ar fi
construc%iile sau serviciile )oteliere al#turi de celelalte sectoare care depind de ciclurile
economice au fost cel mai puternic lovite de recesiune! cauz(nd pierderea locurilor de
munc# 'i o cre'tere mai mare a ratei 'oma1ului &n r(ndul lucr#torilor mi"ran%i dec(t &n
cazul an"a1a%ilor auto)toni.
Ma1oritatea rom(nilor afla%i la munc# &n afara "rani%elor raporteaz# impactul
crizei prin faptul c# 8mul%i mi"ran%i au &nceput s# &'i piard# locul de munc#9 sau 8a
crescut costul vie%ii9 'i 8salariile multor mi"ran%i au fost reduse9. Cu toate acestea! c(nd
sunt &ntreba%i personal despre propriile venituri! cei mai mul%i mi"ran%i 2>0@4 declar# c#
veniturile lor au r#mas nesc)imbate &n ultimele 'ase luni 'i doar un procent mult mai mic
2.A@4 afirm# ca acestea au sc#zut. Impactul crizei asupra veniturilor pe care le c( ti"#
rom(nii &n str#in#tate variaz# &ns# semnificativ &n func%ie de %ara de destina%ie i de
evolu%ia economiei! respectiv manifestarea crizei &n %#rile "azd#. Astfel! veniturile
mi"ran%ilor din -pania par s# fi diminuat substan%ial mai mult fa%# cele ale muncitorilor
rom(ni din Italia! de e$emplu.
Bibliografie
!unc "entru anul #$%$ i anul #$%%, dis"onibile la: .anofm.ro
&nstitutul 'aional de Statistic .insse.ro(
)anca 'ationala a Romaniei: htt":((.bnr.ro(Publicatii- "eriodice-#$*.as"+
.finantistii.ro
.mediafa+.ro
12