1

A. Piaa produsului:
a. Caracteristicile/particularitile mrfurilor (pieei mrfurilor);
Zaharul este cel mai imbelsugat si economic indulcitor. El poate fi gasit in mai multe produse
naturale precum fructe si legume, dar poate fi extras din sfleca de zahar si din trestia de zahar.
Zaharul sau cum este numit sucroza(contine 2 componente : glucoza si fructoza) este o sursa
importanta de energie. El are diferite intrebuintari: astfel in industria alimentara poate fi folosit
ca indulcitor, pentru conservare, ca ingredient pentru alte alimente, pentru a ajuta la fermentarea
bauturilor alcoolice, ca mijloc de crestere sau de scadere a punctelor de fierbere inghetata, in
sectorul farmaceutic este folosit pentru producerea penicilinei, in industria filmului ca inlocuitor
al geamului pentru efectuarea de cascadorii. De asemenea el poate fi folosit la prepararea
combustibililor pe baza de etanol, poate fi adaugat in betonul folosit la constructia zidurilor.
La sfarsitul anului 2007, campurile de trestie de zahar ocupau aproximativ 7,8 milioane de
hectare in Brazilia sau 2% din terenurile arabile din aceasta tara. De aici reiese ca Brazilia este
producatorul numarul 1 de trestie de zahar din lume, fiind urmata de India, Thailanda si
Australia. Regiunile de productie principale sunt cele localizate sud-central si nord-est tarii.
Exista doua recolte pe an care permit Braziliei sa produca zahar si etanol pe tot parcursul anului,
atat pentru piata interna cat si pentru export.
b. Producia consumul la nivel internaional;
Productia globala de zahar pentru perioada 2013-2014 este estimata la 175 milioane de tone
metrice, cu 1 milion mai putin decat anul trecut. Productiile mai slabe din Rusia si India sunt
compensate de cresterile inregistrate in China si Thailanda. Deoarece oferta de zahar continua sa
creasca, se asteapta ca preturile mici sa stimuleze consumul si comertul la nivel global.
Productia din Statele Unite este estimata la 8,1 milioane de tone, cu 90.000 mai putin decat anul
trecut. Consumul continua sa creasca, iar importurile vor ajunge la 3,1 milioane de tone.
Productia din Brazilia este estimata la un nivel de 38,8 milioane de tone; culturile de trestie de
zahar vor detine 47 de procente, fata de anul precedent cand zaharul si etanolul erau impartite
egal 50/50. Consumul isi va pastra nivelul, iar exporturile vor fi de 27,3 milioane de tone.
Incendiul produs in cel mai mare terminal de zahar: Portul Santos a dus la daune majore in
octombrie 2013 si va complica in continuare sistemul loistic din Brazilia.
2

In Thailanda, productia de zahar creste cu 90,000 de tone, ajungand la recordul de 10,9 milioane
de tone datorita cresterii ariei de cultivare. Consumul va avea o tendinta de crestere, fiind condus
de cresterea consumului in uz caznic si industrial. Exporturile vor creste inregistrand un record
de 8,7 milioane de tone datorita cererii mari din Asia, in special din Indonezia si Cambodgia.
Insa in India productia va scadea cu 1,8 milioane de tone, ajungand la 25,5 milioane. Deficitul de
trestie de zahar este cauzat de seceta. Cu toate acestea, consumul continua sa aiba un trend
ascendent. Se asteapta ca exportul sa atinga 2 milioane de tone datorita cererii de pe pietele
africane.
In UE productia este estimata la 16 milioane de tone, cu 600,000 mai putin fata de anul
precedent datorita veniturilor si zonelor cu plantatii de sfecla de zahar mai mici. Consumul va fi
aproape neschimbat. Se vor inregistra importuri mai putine, doar 3,7 milioane de tone, iar
exporturile raman limitate la 1,5 mil. de tone datorita regulilor impuse de Organizatia Mondiala a
Comertului.
In China productia va creste cu 800,000 si va inregistra 14,8 milioane de tone. Consumul care
depaseste cu mult productia continua sa creasca.
Productia din Mexic va scadea cu 500,000 ajungand la 6,9 milioane de tone. Consumul si
exporturile vor avea tendinte de crestere. Chiar daca Statele Unite reprezinta o piata foarte mare,
este de asteptat ca Mexic sa exporte in continuare pe pietele non-USA.
Productia din Rusia va suferi un declin de 600,000 de tone, inregistrand 4,4 milioane de tone.
Acest lucru este cauzat de micsorarea suprafetelor plantate, a preturilor mici la nivel mondial si a
stocurilor mondiale mari care au redus stimulentele de a investi in acest sector. Pentru a satisface
cererea de pe piata interna, se estimeaza ca importurilor se vor dubla atingand 1,1 milioane de
tone.
O crestere considerabila a consumului de zahar a avut loc in 1980, cand consumul mondial a
ajuns la aproape 90 de milioane de tone, ceea ce reprezenta o rata anuala de crestere de 3,1%.
Dupa o crestere mai lenta in 1990, cu o rata anuala de 2,2%, consumul de zahar a sporit la
inceputul anilor 2000 cu o rata anuala mai mare: Asia +4,9%, Orientul Mijlociu +4,6%, Africa
+4,1%. In prezent, consumul de zahar a ajuns la 165 de milioane de tone, ceea ce inseama o
medie de 23 de kilograme pe cap de locuitor, cu cel mai mic nivel de 8kg in Bangladesh si cel
mai mare nivel de 66kg in Israel. Cele mai mari 10 natiuni consumatoare de zahar reprezinta
aproximativ 2 treimi din consumul mondial total. Tarile aflate in curs de dezvoltare sunt
3

considerate piete in crestere, in special Asia si intr-o masura mai mica Orientul Mijlociu si
Africa.

Consumul de zahar pe tari estimat in kg/cap de locuitor-
Tara 1962 2005 2011/12
Europa 30,7 38,8 38,4
America Centrala si
de Nord
33,1 37,2 35,7
America de Sud 31 48,1 51,3
Asia 5,3 16,2 18,1
Africa 9,5 15,2 15,6
Oceania 50,9 49,4 47,9

Sursa: Sugar consumption by country, disponibil la
http://www.suedzucker.de/en/Zucker/Zahlen-zum-Zucker/Welt/


Sursa: Where we get our sugar, disponibil la http://arizonaadvancedmedicine.com/the-scary-
truth-about-sugar/
33%
14%
10%
6%
5%
4%
3%
25%
Din ce alimente consumam zahar
Bauturi carbogazoase
Mancaruri gatite
Bauturi din fructe
Deserturi
Bomboane
Cereale
Ceai
Altele
4

c. Aspecte de ordin recent pe piaa mrfurilor analizate
Pretul zaharului ar putea creste pe pietele internationale in urmatoarele luni. Cauza principala
fiind conditiile meteo nefavorabile. Se asteapta ca Brazilia, cel mai mare producator mondial de
zahar, sa isi reduca livrarile pe piata internationala deoarece atat productia cat si disponibilitatea
de a vinde in afara vor scadea.
In vara anului trecut, vremea nu a favorabila culturii de trestie de zahar in principalele regiuni
producatoare din Brazilia, si anume Mato Grosso do Sul, Parana si Sao Paolo unde temperaturile
au scazut drastic cu multe coborari sub 0 grade. Inghetul a distrus aproximativ 10% din recolta,
adica 65 de milioane de tone metrice. O alta cauza a scaderii exporturilor este intarirea monedei
nationale castigand in august 2013 25% in raport cu dolarul american. Acest lucru a condus la
manifestari sociale care s-au soldat cu proteste de cele mai multe ori violente.
Patru cincimi din productia mondiala de zahar este obtinuta din trestie de zahar. In 2012 au fost
produse 175 de milioane tone de zahar, Brazilia acontand aproape un sfert din aceasta cantitate.
Pe piaa de materii prime traderii mizeaza pe o scumpire a zaharului pentru urmatorul an:
Vremea rece din Brazilia sustine zaharul, la fel si intarirea realului este de parere Sterling
Smith, specialist in piata futures in cadrul Citigroup (Bloomberg).
Trestia de zahr este cea mai vast recolt a lumii, avnd la nivel mondial alocat o suprafa de
23,8 milioane de hectare, n peste 90 de ri ale lumii.

B. Contractele derivate:
a. Principalele burse unde se tranzacioneaz contractele derivate asociate mrfurilor
(scurt prezentare) i principalele caracteristici ale contractului;

New York Board of Trade (NYBOT) redenumita ICE Futures US in septembrie 2007
efectueaza tranzactii futures de marfuri fizice. Aceasta este o filial deinut integral de
IntercontinentalExchange (ICE). La origine se numea New York Cotton Exchange (Nyce). n
1998, Consiliul New York de Comer a devenit societatea-mam att a New York Cotton
Exchange cat si a Coffee, Sugar and Cocoa Exchange (CSCE) (fondat n 1882), care n prezent
funcioneaz ca divizii ale NYBOT. La data de 14 septembrie 2006, NYBOT a fost de acord
pentru a deveni o unitate de ICE i aceast operaiune a fost finalizat la data de 12 ianuarie
2007.
Mrfurile tranzacionate la aceasta bursa sunt: cacao, cafea, bumbac, suc de portocale (concentrat
congelat), zahr.
London International Financial Futures and Options Exchange (LIFFE) a fost infiintata in
1982 dup eliminarea controalelor de schimb valutar n Regatul Unit. LIFFE a fost iniial creata
5

pentru contractele futures si options. n primii zece ani, a oferit contracte cu rate de dobnda
exprimate n majoritatea valutelor ale lumii. n 1992 LIFFE a fuzionat cu London Traded
Options Market (LTOM), adugand opiunile de capital la gama sa de produse. n 1996, a
fuzionat cu London Commodity Exchange (LCE), i au rezultat o serie de contracte agricole,
care au fost adaugate la portofoliul su financiar.
n ianuarie 2002, achiziionarea LIFFE de catre Euronext a fost finalizata. Concentrarea LIFFE
pe derivate cu rata dobnzii pe termen scurt a completat gama de produse de capital a Euronext.
De asemenea Euronext este o subsidiara a IntercontinentalExchange Group (ICE).

Contractul Futures Sugar No. 11 reprezinta contratul de referinta modial pentru tranzactionarea
zaharului.
Caracteristicile contratului Futures Sugar No. 11
Simbolul
Contractului
SB
Marimea
contractului
112,000 pounds
Pretul de cotare Centi si sutimi de un cent pe kilogram la dou zecimale
Lunile
contractului
Martie, Mai, Iulie si Octombrie
Miscarea minima
de pret
1/100 cent / lb., Echivalentul a 11.20 dolari pe contract.
Settlement Livrare fizic, vas receptor FOB
Standarde /
Calitate
Zahr brut din trestie centrifugal bazat pe 96 de grade de polarizare mediu.
Limita zilnica de
pret
Nu are
Deliverable
Growths
Growths of Argentina, Australia, Barbados, Belize, Brazilia, Columbia,
Costa Rica, Republica Dominicana, El Salvador, Ecuador, Insulele Fiji,
Antilele Franceze, Guatemala, Honduras, India, Jamaica, Malawi,
Mauritius, Mexic, Mozambic, Nicaragua, Peru, Republica Philippine,
Africa de Sud, Taiwan, Thailand, Trinidad, Statele Unite si Zimbabwe.
Puncte de livrare
Un port n ara de origine sau, n cazul rilor fr ieire la mare, la o dan
sau ancoraj n portul obinuit de export.
Prima zi de Prima zi lucrtoare dup ultima zi de tranzactionare.
6

notificare
Ultima zi de
notificare
Prima zi lucrtoare dup ultima zi de tranzactionare.
Ultima zi de
tranzactionare
Ultima zi lucrtoare a lunii anterioare lunii de livrare
Limitele de pozitie
POSITION LIMIT . EXCHANGE RULE : 5,000-Spot Month(1) 6.22

POSITION ACCOUNTABILITY
EXCHANGE RULE: 10,000-Single Month (2) 15,000-All Months (2) 6.22
Codul MIC IFUS
Locul de
compensare
ICUS


Orele de
tranzactionare


Trading Pre-Open
NEW YORK
2:30 AM-2:00 PM
02:30-14:00
8:00 PM
20:00
LONDRA
7:30 AM-7:00 PM
07:30-19:00
1:00 AM
01:00
SINGAPORE
3:30 PM-3:00 AM
15:30-03:00
9:00 AM
09:00

CODURI
Clearing Admin Name
Sugar No 11
Physical
SB
Logical
SB
GMI(FC)
27
R&N
A.C.N.
2055
Comments

Caracteristicile contractului Options Sugar No. 11
7

Simbol SO
Marimea contractului
SO = un contract futures pe "SB" (112.000 de lire sterline
[50 tone lungi])
Pretul de cotare Cents and hundreths of a cent to two decimal places
Lunile contractului
Opiuni regulate: ianuarie, martie, mai, iulie i octombrie.
Opiuni de serie: februarie, aprilie, iunie, august,
septembrie, noiembrie i decembrie. Pentru opiunea
regulata ianuarie, contractul martie este futures-ul de baz.
Pentru opiuni de serie, future-ul de baz este urmtoarea
luna de contract futures.
Miscarea minima de pret 1/100 dintr-un cent pe kilogram ($ 11.20/contract)
Limita zilnica de pret Nu are
Strike Price Intervals 0.25 dolari centi, la toate nivelurile de pre.
Prima zi de tranzacionare
(Opiuni regulate)
Ziua lucrtoare de la data la care futures este listat pentru
tranzacionare.
Prima zi de tranzacionare
(Opiuni de serie)
Prima zi lucrtoare din a treia luna calendaristica
anterioara lunii de opiune de serie.
Ultima zi de tranzactionare
Ultima zi de tranzactionare este prima zi calendaristic de
15 a lunii care precede lunii de opiuni de tranzacionare,
sau n prima zi lucrtoare dup data de 15 ar trebui s fie
aceast zi, un weekend sau o vacan Exchange.
Data de expirare
17:00 n ultima zi de tranzacionare. Exerciiu automat la
un tick sau la mai multe in-the-money la expirare n ultima
zi de tranzactionare.
Codul MIC IFUS
Locul de compensare ICUS
Orele de tranzactionare

Trading Pre-Open
NEW YORK
2:30 AM-2:00 PM
02:30-14:00
8:00 PM
20:00
8

LONDON
7:30 AM-7:00 PM
07:30-19:00
1:00 AM
01:00
SINGAPORE
3:30 PM-3:00 AM
15:30-03:00
9:00 AM
09:00

CODURI
Clearing Admin Name
Sugar No 11
Physical
SB
Logical
SB
GMI(FC)
27
R&N
A.C.N.
2055
Comments


b. Evoluia preurilor i factorii ce influeneaz preul contractelor.
Preul actual al zahrului se afla la nivelul minim al ultimilor trei ani. Cotaia futures a zahrului
a cobort in luna decembrie, pe piaa din Londra, pn la nivelul minim al ultimilor trei ani.
Asftel investitorii speculeaza c exporturile de profil din India sa accelereze dup ncheierea unei
dispute pe marginea preului trestiei de zahr, care a blocat activitatea procesatorilor. India
reprezinta al doilea mare productor mondial de de zahr.
Preul zahrului rafinat (alb) cu livrare n martie 2014 a sczut cu 0,3% in decembrie 2013 la ora
11.31, la NYSE Liffe din Londra, ajungnd la 453,80 dolari tona. Anterior, cotaia coborase la
453,50 dolari tona - cel mai redus nivel din iunie 2010. De la nceputul anului 2013, preul
zahrului a pierdut 13% pe piaa din Londra.
La ICE Futures New York, cotaia zahrului brut cu livrare n martie a cobort cu 0,7% la ora
08.43, atingnd 16,85 ceni livra (o livr = aproximativ 500 de grame). Pe aceast pia, preul
mediu al zahrului a fost, n 2013, de 17,23 ceni livra, fa de 21,54 ceni livra n anul anterior.







9

Evolutia preturilor modiale la zahar in urmatorii ani in termeni nominali(figura din stanga) si
reali(figura din dreapta)

Sursa: OECD-FAO Agricultural Outlook 2011-2020, disponibil la
http://www.oecd.org/site/oecd-faoagriculturaloutlook/48184295.pdf
Bibliografie:
http://english.unica.com.br/content/show.asp?cntCode=D0B9E7BA-04AB-4637-9B69-7B2FECB82647
http://agrointel.ro/13091/vremea-si-vremurile-ne-ar-putea-aduce-un-an-mai-putin-dulce-zaharul-se-
scumpeste/
http://usda01.library.cornell.edu/usda/current/sugar/sugar-11-21-2013.pdf
http://www.sucden.com/statistics/4_world-sugar-consumption
https://www.theice.com/productguide/ProductSpec.shtml?specId=23
https://www.euronext.com/en/node/447762
http://www.bursa.ro/pretul-zaharului-la-nivelul-minim-al-ultimilor-trei-ani-
223772&s=print&sr=articol&id_articol=223772.html
0
100
200
300
400
500
600
700
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
USD/t
Raw sugar White sugar
0
100
200
300
400
500
600
700
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
USD/t
Raw sugar White sugar