Lab4 Electromagnetul

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 3

Lucrarea experimental cu tema:

Studiul electromagnetului
1. Consideraii teoretice
Electromagnetul este alctuit din dou armturi magnetice, figura 1, n general una fix i
una mobil. Pe armtura fix se gsete o bobin alimentat n curent continuu sau n curent
alternativ. Aceast bobin produce un cmp magnetic care se nc!ide prin mie"ul magnetic.
Presupunnd c armtura mobil se gsete la o distan# oarecare $ fa# de armtura fix,
cmpul magnetic este obligat s traverse"e spa#iul de aer, numit ntrefier. Putem considera
permeabilitatea magnetic relativ a fierului, %
&e
mult mai mare n compara#ie cu permeabilitatea
relativ a aerului '%
&e
( %
aer
) %
*
+. ,n acest ca", energia cmpului magnetic este practic locali"at n
ntrefier '-
$
(( -
&e
) *+ i are expresia:

=
. .
*
m
/ 0
.
1
1
,
unde: %
*
este permeabilitatea magnetic a vidului ' m 2 -
1*
3 4
56
o
+,
0 este induc#ia magnetic,
/ este suprafa#a total a ntrefierului. ,n figura 1, suprafa#a / 4 3ab.
Fig. 1. Electromagnetul
Acest cmp evoluea" ctre o stare stabil n care energia sa este minim, deci tinde s
scad ntrefierul $, efectund un lucru mecanic L ) 571
m
, unde 71
m
este varia#ia energiei
cmpului magnetic. Astfel, asupra armturii mobile se exercit o for# de atrac#ie &, numit for#
portant a electromagnetului
. / 0
.
1
&
. .
*

=
1
&or#a portant depinde de ntrefie prin intermediul induc#iei magnetice 0. ,n lucrarea de
laborator se determin grafic dependen#a & 4 f'$+.
,ntrefierul se stabilete cu a8utorul unor plcu#e i"olatoare de grosimi cunoscute, introduse
ntre armturi.
2. Schema electric de montaj pentru realizarea experimentului
Pentru studiul pr#ilor componente i a for#ei portante ale electromagnetului se reali"ea"
sc!ema de monta8 din figura .. /e folosesc modulele 9:1 'modulul de alimentare+, 9;3
' autotransformator reglabil <A, ..*=2*5.>*=+, 9/. 'surs de current continuu .>*=A,
?<*21.6=+, 9A3 'ampermetru cc+, 9=1 'voltmetru de c.c.+.
Fig. 2. /c!ema electric de monta8 pentru electromagnet
Pentru reali"area determinrilor se procedea" n felul urmtor: ntreruptorul a* i
ntreruptoarele automate a1, a., a? '9:1+ sunt decuplate, cursorul autotransformatorului m*
'9;3+ este pe po"i#ia *. /e alimente"a standul prin cuplarea ntreruptoarelor automate a1, a., a?
i a ntreruptorului a*, pre"en#a tensiunii fiind semnalat prin aprinderea lmpii de semnali"are !
'9:1+. @u sc!ema astfel pregtit se pot face determinrile experimentale. La finalul lor se
ntrerupe alimentarea standului prin decuplarea nreruptorului a* '9:1+.
3. Determinri experimentale
Pentru trasarea experimental a caracteristicii & 4 f'$+, se fixea" ntrefierul la diferite
valori, prin introducerea de plcu#e i"olante de grosimi cunoscute ntre armturi. Pentru fiecare
valoare a ntrefierului $, se pun greut#i de mase cunoscute pe platanul de captul liber al prg!iei
'figura ?+, pn cnd armtura mobil a electromagnetului se desprinde de cea fix. /e
procedea" astfel nct ultima greutate pus pe platan s fie ct mai mic, deci momentul
.
l A s
aib o valoare ct mai apropiat de
1
l & . Pentru o determinare ct mai precis se poate varia i
raportul
1 .
l 2 l n = .
.
Fig. 3. Explicativ pentru calculul for#ei &.
@unoscnd masa pieselor puse pe platan pentru desprinderea electromagnetului, se
calculea" greutatea
mg A =
, unde g4 B,< m2s
.
este accelera#ia gravita#ional, iar din rela#ia
nA & = ,
unde
1 .
l 2 l n = , se deduce for#a portant &, a crei valoare se trece n tabelul 1.
@u a8utorul re"ultatelor centrali"ate n tabelul 1, se trasea" grafic dependen#a & 4 f'$+ pe
!rtie milimetric.
CmmD
n
m CgD
& !"
?

S-ar putea să vă placă și