Asezare geografica

Alcatuita din satele: Lunca ( 1282 locuitori ) , Mnastirea Neamt ( 614 locuitori
) , Nemtisor ( 1627 locuitori ) si Vnatori-Neamt ( 5302 locuitori) sat de resedi
nta, comuna Vnatori-Neamt ocupa extremitatea nordica a judetului Neamt si nord-v
estul Depresiunii Neamt, una dintre cele mai desavrsite depresiuni subcarpatice
din tara noastra, cum o numea Mihail David, n 1931.

Limite geografice:
n partea de est, avem vecin orasul Trgu-Neamt
Comuna Agapia, la sud
Comuna Cracaoani, la sud-vest
n partea de vest, avem vecina comuna Pipirig
Vecinele din partea de nord sunt doua comune din judetul Suceava: Rsca si Boroa
ia
Comuna Brusturi, la nord-est
n partea de est, ne nvecinam cu comuna Raucesti.

Relieful comunei Vnatori-Neamt este variat si cuprinde:
zona muntoasa, reprezentata de ramificatii ale Culmii Stanisoarei cu munti acop
eriti cu paduri mixte, avnd naltimi ce depasesc cu putin 1000 metri.
zona dealurilor, cu naltimi ce variaza ntre 500-900 metri este reprezentata de dea
lurile fragmentate de cursurile numeroaselor ape curgatoare, mpadurite cu padur
i mixte.
urmeaza zona de cmpie, o zona joasa, depresionara, constituita din terasele de 2-
6 metri si 10-15 metri ale celor doua ape mai importante care curg pe teritoriul
comunei: Neamtul si Nemtisorul.
n sfrsit, zona luncilor aflate n lungul vailor Neamtului si Nemtisorului, nclinate d
e la vest spre est.
Vegetatia
Relieful, solurile, clima si, n parte, activitatile oamenilor au creat conditii p
entru aparitia si dezvoltarea unei fitocenoze bogate si complexe. Cea mai mare p
arte din teritoriul comunei este acoperita cu vegetatie forestiera, aproximativ
11. 641 hectare, reprezentnd 70% din suprafata, n care ponderea speciilor ar fi ur
matoarea: 64%, fagi, 20%, molizi, 14%, brazi si 2%, alte specii.

Fauna
Cadrul natural, cu o bogata vegetatie, a favorizat dezvoltarea unei faune divers
ificate. ntlnim n padurile care ne nconjoara cerbi, caprioare, ursi, lupi, vulpi, j
deri si veverite. n zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci, mistreti si n zonel
e mai joase, soareci de padure, nevastuici, rsi, prsi. Bogata este si categoria
pasarilor, ncepnd cu neamul ciorilor si continund cu corbii, pupezele, ciocanitoa
rele, pitigoii, mierlele, sturzii, gaitele, turturelele, prepelitele. Spre Si
hla, se ntlnesc exemplare ale cocosilor de munte.

Populatia
Descoperirile arheologice au dovedit ca zona noastra a fost locuita din timpuri
stravechi. Care elemente sa fi atras populatia spre aceste locuri? Poate suprafe
tele de pasuni si fnete care puteau asigura hrana pentru animale sau padurile ca
re ofera vnat, fructe si loc de refugiu n caz de nevoie; izvoarele cu apa indispen
sabila vietii; apele bogate n peste; izvoarele cu apa sarata folosita n alimentati
e, pentru animale si pentru conservarea unor produse sau poate fiecare n parte si
toate la un loc.
Peste populatia autohtona s-au asezat de-a lungul timpului si alte populatii. Ma
i nti o populatie venita din Transilvania care practica transhumanta spre cmpiile J
ijiei, Dunarii si chiar mai departe. Un nou val de transilvaneni se stabilesc la
Vnatori-Neamt dupa nfrngerea rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din 1784
. Acestia s-au asezat n partea sudica a satului, partea care a primit numele de U
NGURENI.
Ocupatia traditionala a locuitorilor comunei a fost cresterea animalelor cu acti
vitatile de prelucrare a laptelui, lnii si pieilor, tesutul si mpletitul. Importan
te erau n trecut pescuitul, cresterea albinelor si vnatoarea. De altfel, de la ren
umele de buni vnatori vine si numele satului.
"Din sus de Humulesti vin Vanatorii-Neamtului, cu samanta de oameni de aceia car
e s-au hartuit odinioara cu Sobietzki, craiul polonilor."
ION CREANGA
Linistea si frumusetea acestor meleaguri au inspirat pe multi carturari de seama
ai neamului: Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Calistrat Hogas, Al
exandru Vlahuta, iar altii si-au trimis gandurile sa colinde prin codrii nesfars
iti si au lasat mostenire posteritatii o parte din trairile lor cele mai frumoas
e.
"La munte omul este mai simplu, viata lui este mai in liniste, naravururile sunt
mai nevinovate. Munteanu-i curat la suflet, liber la gand si la vorba si verde
la trup ca brazii sub care traieste. Cum sa nu-ti bata inima de bucurie si de mu
ltamire in sanul unor locuri atat de marete si de poetice, locuite de un neam de
oameni a caror infatisare iti umple ochii si inima, locuri pline de aducere ami
nte a stramosilor nostri." spunea Vasile Alecsandri.
Aici vei vedea case mandre ce se tin lant de-o parte si alta a soselei ce duce s
pre manastiri, iar de pe malul raului Ozana ("cea frumos curgatoare si limpede c
a cristalul" cum spunea Creanga), se inalta falnic Cetatea Neamtului, maiestoasa
fortareata care a rezistat peste veacuri atator atacuri, dar si celui mai inver
sunat dusman, timpul.
Mergand spre manastirile din comuna, pe partea dreapta este Biserica de lemn "Sf
. Ioan" din Vanatori (in cimitirul careia se odihneste "mamaia mea"), construita
la nceputul secolului al XIX-lea de sateni. Pana n 1883 s-a aflat n aceasta biseri
ca o strana atribuita epocii lui Stefan cel Mare, care a fost dusa apoi la Muzeu
l de Istorie din Iasi. O catapeteasma provenita din Paraclisul Cetatii Neamt si
folosita aici, se afla acum n Muzeul Manastirii Neamt, n biserica ramanand doar cte
va carti de cult mai importante, tiparite n secolul al XVIII-lea.
Tot pe partea dreapta, urmeaza Primaria comunei, dupa care veti vedea scoala in
care am invatat primele taine in ale "cetitului". Urmeaza Scoala Veche, in care
se afla acum Colectia muzeala a comunei Vanatori-Neamt. Aceasta este rezultatul
activitatii pline de daruire a fostului meu profesor de istorie C. Bordeianu, un
om deosebit, un profesionist de exceptie, care a pus mult suflet in ceea ce a f
acut. In acest mic muzeu sunt adunate valoroase materiale etnografice, de arta p
opulara, tiparituri, numismatica, materiale arheologice, toate stranse cu grija
de DOMNUL PROFESOR si fostii sai elevi, printre care cu cinste ma numar si eu.
"Din sus de Humulesti vin Vnatorii-Neamtului, cu samnta de oameni de aceia care s-
au hartuit odinioara cu Sobietzki, craiul polonilor."
ION CREANGA
Vnatori-Neamt
Linistea si frumusetea acestor meleaguri au inspirat pe multi carturari de seama
ai neamului: Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Calistrat Hogas, Al
exandru Vlahuta, iar altii si-au trimis gndurile sa colinde prin codrii nesfrsiti
si au lasat mostenire posteritatii o parte din trairile lor cele mai frumoase.
"La munte omul este mai simplu, viata lui este mai n liniste, naravurile sunt mai
nevinovate. Munteanu-i curat la suflet, liber la gnd si la vorba si verde la tru
p ca brazii sub care traieste. Cum sa nu-ti bata inima de bucurie si de multamir
e n snul unor locuri att de marete si de poetice, locuite de un neam de oameni a ca
ror nfatisare ti umple ochii si inima, locuri pline de aducere aminte a stramosilo
r nostri." spunea Vasile Alecsandri.
Aici vei vedea case mndre ce se tin lant de-o parte si alta a soselei ce duce spr
e manastiri, iar de pe malul rului Ozana ("cea frumos curgatoare si limpede ca cr
istalul" cum spunea Creanga), se nalta falnic Cetatea Neamtului, maiestoasa forta
reata care a rezistat peste veacuri attor atacuri, dar si celui mai nversunat dusm
an, timpul.
Mergnd spre manastirile din comuna, pe partea dreapta este Biserica de lemn "Sf.
Ioan Botezatorul" din Vnatori (n cimitirul careia se odihneste "mamaia mea"), cons
truita la nceputul secolului al XIX-lea de sateni. Pna n 1883 s-a aflat n aceasta bi
serica o strana atribuita epocii lui Stefan cel Mare, care a fost dusa apoi la M
uzeul de Istorie din Iasi. O catapeteasma provenita din Paraclisul Cetatii Neamt
si folosita aici, se afla acum n Muzeul Manastirii Neamt, n biserica ramnnd doar cte
va carti de cult mai importante, tiparite n secolul al XVIII-lea si numeroase ico
ane vechi. Catapeteasma existenta azi n biserica a fost adusa de la Manastirea Ho
raita.
Tot pe partea dreapta, urmeaza Primaria comunei, cladire construita n anul 1901 s
i refacuta apoi de fostul primar Dumitru Ticu. Acesta a avut o mare influenta n v
iata comunei, construind n anii ct a fost primar: scoli noi n toate satele, atelier
e, gradinite si dispensare, podul de la Nemtisor si puntea peste apa Neamtului (
Ozana).
Urmeaza "Scoala Noua", scoala n care am nvatat primele taine n ale "cetitului", dar
careia i voi dedica o alta pagina de site. naintnd pe acelasi traseu, vei vedea al
te doua cladiri: "Scoala Veche" si Biblioteca Comunala. Ambele au fost construit
e de Arhimandritul Chiriac Nicolau n anii 1895, respectiv 1897.
"Scoala Veche", numita "Scoala Arhimandrit Chiriac Nicolau", a fost prima scoala
din Vnatori-Neamt. Aceasta adaposteste acum Colectia muzeala a comunei Vnatori-Ne
amt. Sufletul muzeului a fost acelasi fost primar - Dumitru Ticu. Rezultatul act
ivitatii pline de daruire a fostului meu profesor de istorie C. Bordeianu (un om
deosebit, un profesionist de exceptie) si a altor oameni de valoare ai comunei
(fostele mele profesoare Elena Andreescu si Ciobanu Elena, profesoara Valerica T
uca si nvatatorul Constantin Ghiba, contabila sectorului prestari Elena Oancea) a
facut ca n acest mic muzeu sa fie adunate valoroase materiale etnografice, de ar
ta populara, tiparituri, numismatica, materiale arheologice.
n fata acestui muzeu, poate fi admirat Monumentul Eroilor, construit n anul 1904 n
cinstea eroilor vnatoreni cazuti n lupta din 6 sepembrie 1877 pentru cucerirea red
utei Grivita. Avnd initial alta locatie, monumentul a fost mutat aici n august 196
9, nsa a suferit deteriorari. Acelasi fost primar Dumitru Ticu a reusit sa-l reno
veze astfel nct n data de 9 mai 1977 are loc dezvelirea noului monument ntr-o atmosf
era de sarbatoare pe care nu o voi putea uita vreodata.
Actualul sediu al Bibliotecii Comunale este fosta casa a directorului scolii. Ve
chea biblioteca, careia acelasi arhimandrit i-a daruit peste 5000 de volume, a p
ierdut mare parte din dotare n timpul celor doua razboaie si mai apoi n anul 1951.
Dragostea de cultura a facut nsa ca oamenii comunei sa renoiasca zestrea bibliote
cii. Astfel, n anul 1972, n actualul local reparat, si avnd un numar de aproximativ
12.000 volume, biblioteca si-a putut aniversa cei 75 ani de existenta.
Am ncercat n putine cuvinte sa evoc putin din istoricul si mndria satului Vnatori-Ne
amt. nsa ntreaga comuna mai are multe de povestit si aratat...
n satul Lunca puteti gasi Casa muzeu Vasile Gaman (poet, colectionar de obiecte v
echi si sculptor), descrisa pe site-ul Parcul Natural Vnatori-Neamt ca-n rndurile
urmatoare. Stapnul casei, mos Vasile, cum i spun consatenii, este cunoscut n ntreaga
tara ca un iscusit sculptor n lemn. "Am scris istorie cu dalta, spune dumnealui,
am dat lemnului nfatisare de floare, de pasare si de chip de om". Cu suflet, cu
credinta si cu truda minilor a mpodobit cu sculpturi cincizeci de biserici. "Am sc
ulptat iconostase, strane si icoane la manastirile Agapia, Ciolpani, Tisa Silves
tri, la Catedrala Eroilor din Trgoviste si n multe alte colturi ale tarii." Dragos
tea pentru istoria neamului, pentru traditii a facut ca, de-a lungul timpului, V
asile Gaman sa adune ntr-o casa, construita ca n vechime, dupa o gravura de acum 2
00 de ani, o multitudine de piese rare, marturii ale modului de viata din satul
romnesc traditional. Poarta de la intrare monument nscris n patrimoniul national ar
e ncrustate chipurile lui Burebista, Decebal, Traian, Dragos-Voda, Stefan cel Mar
e si Sfnt, Mihai Viteazul toate pe o harta a Romniei Mari sculptata la mbinarea cel
or doua laturi ale portii si flancata de armele cu care a fost aparata. Casa-muz
eu reprezinta o gospodarie traditionala din zona, iar exponatele sunt pe ct de nu
meroase, pe att de diversificate n ceea ce priveste provenienta si domeniul de fol
osinta: unelte vechi agricole si din gospodarie, costume populare, icoane vechi
pictate pe lemn, manuscrise, carti vechi. Numeroase sunt obiectele din ceramica,
multe creatii ale mesterilor care vietuiau odinioara prin partea locului. Impre
sioneaza colectia de numismatica, unele exponate deosebit de valoroase, dar si m
edalii si decoratii care au fost obtinute de satenii din Lunca n razboaiele pentr
u apararea pamntului natal. Datinele si obiceiurile de Anul Nou, att de raspndite n
Moldova, nu puteau sa nu-si gaseasca loc si n acest muzeu dedicat n buna masura sa
tului romnesc traditional: masti, costume si alte obiecte specifice obiceiurilor
de iarna dau un colorit aparte expozitiei.
Desfasurat pe partea sudica a Culmii Plesului, satul Nemtisor are o frumoasa si
pitoreasca asezare. Aici istoria ne vorbeste prin biserica satului, construita n
1852, care pastreaza numeroase icoane si carti vechi.
ntr-un cadru natural, dupa rascrucea de drumuri ce vin si duc la attea vestigii al
e trecutului neamului nostru, nainte de Manastirea Neamt, pe partea stnga a sosele
i, se afla Rezervatia de Zimbri "Dragos Voda". Fosta rezervatie de cerbi din 190
7, distrusa n cel de-al doilea razboi mondial, se reorganizeaza n 1968 prin aducer
ea unei perechi de zimbri din Polonia si a altor animale din zona. Renovata, rea
menajata si cu mult mai multe exemplare de zimbri si alte animale, a devenit n zi
lele noastre o ncntare pentru toti cei care-i trec portile.
Si totul se ntregeste cu minunatele manastiri si schituri ale comunei, dar despre
care va povestesc n pagina special dedicata lor.
"Sunt putine locuri n care timpul sa fi ngramadit attea evenimente, oameni si fapte
istorice demne de amintit ca n comuna Vnatori-Neamt... Toate aceste evenimente si
locuri prin care curge din plin seva istoriei noastre, locuri n care traim si mu
ncim astazi, ne amintesc ca am parcurs un trecut demn, ca avem naintasi ce trebui
e venerati, ca si un patrimoniu cultural cu care ne mndrim. Pe de alta parte, com
una Vnatori-Neamt nu este una din acele comune n care sa nu ai nici-o priveliste p
entru ochi si nici-un orizont pentru suflet, ci, dimpotriva, e un loc daruit de
Dumnezeu cu privelisti frumoase, cu evenimente interesante si oameni destoinici.
.." (Vasile Zaharia - Monografia comunei Vnatori-Neamt)