Magarul e un animal in starea de conservare: domestica.
-Cum adica in stare de conservare? E ca si cu borcanele de muraturi?!!! Cum il pui asa sta si iarna?!! Mama: -Nu dragii mei, e doar un animal domestic. Ce animale domestice cunoasteti voi? -Am facut cunostinta cu gainile bunicului cand a trebuit sa le hranesc. Mai sunt: oaia, rata, vaca, calul si cam atat. -Animalele domestice nu ataca omul. Rares:-Pe mine m-a atacat curcanul vecinului. Am fugit cat am putut si el era dupa mine. Si a zburat direct in capul meu. Am strigat cat am putut de tare. Mi-a fost o frica ca imi mananca urechile si parul. A venit vecinul repede si l-a alungat. Ca altfel acum eram fara par si urechi. -Magarul e ruda cu calul. -Dar nu seamana deloc. -Calul e innalt, are urechi mici, e mult mai frumos decat magarul. -Magarul are urechile lungi, e mai mic de inaltime. -De ce are urechile mari? -Are urechile mari din cauza ca l-au tras copiii rai de urechi. -Asa a fost creat de Dumnezeu. Magarul e si cuminte. Cu unii te poti uca. Dar sunt si magari !atuti de stapani din cauza ca sunt si naravasi. -E ca la copii. acem prostii! luam bataie. -stetule! -"ormal ca sunt istet. Ca doar nu sunt prost ca si magarul. -Mai istetule, de unde stii tu ca magarul e prost? -Asa am auzit pe vecinul Petre. Dii magar prost. Dii ca nu mai a#ungem acasa. -Ai vazut tu magari la scoala? -Auzi la el. Magari la scoala. -!aca magarul nu a fost la scoala, nu a invatat. n concluzie: nu stie. -Daca priviti fata magarului o sa vedeti ca e trist. " trist tot timpul. -Cum sa nu fie. Si eu as fii trist. -"i de ce ma rog ai fii trist? -Ca nu stiu nimic. -#asa ca tu stii multe. "tii cand trebuie sa dai vina pe mine. #asa ca nu scapi tu asa usor. -Acum puteti merge la oaca. Nu uitati ce v-am spus. -Da mami$ -$u uitam. mi vine o idee. Ce ar fii sa cautam un magar. "i sa il invatam. %ares e incantat de idee. Asa ca ne indreptam spre pa&iste. Acolo sigur e magarul vecinului 'etru. A&unsi acolo il vedem pe magar stand in picioare pe loc. -Se #oaca statuile singur? -stetule, cum sa se &oace singur statuile? Ai uitat ce ne-a zis mama. E trist. -Atunci hai sa il inveselim. -(una idee. !ar cum?!!! Ca eu unul nu am idee. -%ai sa ne strambam la el. Am inceput noi sa ne strambam la el. $ici o reactie. $oi si mai multe strambaturi. !ar tot nici o reactie. "tatea neclintit. -"a incercam sa ii spunem povesti. -Povesti?$$ Sa ii spunem povesti magarului?$$ -!oar stii ca si mama face la fel cand suntem tristi. -"e spune povesti vesele. ncep sa ii spun povesti vesele. !ar nici un rezultat. -Poate nu aude. -Cum sa nu auda?!!! $u vezi ce urechi mari are?!!! -Dar daca a surzit?$ -$u cred ca e surd. !iii magarule. Magarul isi intoarce capul spre mine si apoi revine la starea initiala. -Aha! deci nu e surd. -Ce sa mai facem sa il inveselim?!! -Precis ii e sete. Sta aici legat si nu are de unde sa bea apa. $e-am dus sa ii aducem apa. Cand am a&uns cu galeata la el. )aleata era pe &umate goala. Magarul ne-a privit, dupa care a inceput sa bea apa. -am adus apa pana s-a saturat. stoviti de la caratul apei, ne-am asezat &os sa ne odihnim. haa, ihaaa,ihaaa. Magarul asa de tare ne-a speriat. Am crezut ca vine sa ne loveasca. #a cum scotea sunetele*. -Cred ca acum e fericit. -Eu nu cred. -!a de ce nu crezi? -ata lui e tot asa cum era cand am venit. --ai vazut dintii? -&am vazut. -A zambit. Cand zambesti ti se vad dintii. -Asa e. Am reusit. Misiune indeplinita. -"i totusi ce la inveselit? "au doar a vrut sa spuna: multumesc?! -&ar am a#uns de unde am plecat. A venit vecinul 'etru sa il ia acasa pe magar. $oi curiosi sa vedem daca stie cum sa inveseleasca un magar . l-am intrebat. -$enea 'etru, cum inveselesti un magar. -Sa inveselesti un magar?!!! Mai baieti voi vreti a face un lucru ce nimeni nu a reusit inca. Eu stiu ca e multumit ca ii dau sa manance si sa bea apa. -"enea Petru! dar de cand e trist? -E trist de cand s-a nascut. Asa sunt magarii. Mici si fara minte. -Dar si noi suntem mici. 'ot fara minte suntem?$$ -Ehe, daca nu invatati ajungeti ca si magarul. Face ce ii spui tu sa faca si nimic mai mult. neori e si incapatanat, dar am eu ac de cojocul lui. -Si noi facem ce zice mama sa facem. -Si mama voastra v-a spus sa faceti ce ati facut? -"u. -Ati facut ce ati vrut voi. !entru ca asa v-a indemnat inima si mintea sa faceti. Magarului nu ii pasa decat daca are ce manca. +adarnic am incercat noi sa zambeasca magarul. Asa l-a creat !umnezeu, sa nu stii cand e bucuros uitandu-te la fata lui. ,mmm, dar tanti linuca o fii si ea neam cu magarul? Ca niciodata nu am vazut sa se bucure. -Si cum aflam daca e neam cu magarul? -Cum am procedat si cu magarul. Am fost la el. -Ai innebunit? Cum sa mergem la tanti &linuca acasa? -"implu. Mergem si ii spunem ca vrem sa o a&utam. -Si daca ne intreaba de ce vrem sa o a#utam? Ce ii spunem? -Ca avem ca tema sa a&utam o persoana singura. "i tanti linuca e singura. -Dar noi nu avem tema asta. Ce facem daca nu ne crede. --acem ce face si tati cand nu il crede mami. i ducem flori. -Si de unde luam flori? Ca eu nu am vazut florarie in comuna. -!ar ce ai mai vazut? -Supermar(et! biserica si cam atat. -$umai atat? -Am mai vazut case. Case care aveau curti cu flori. -Case care aveau curti cu flori*.deci am rezolvat problema. -Cum am rezolvat problema? Mergem sa furam? -$u istetule. Mergem si cerem. "i cum eu sunt mai mare nu o sa imi dea nimeni*.te duci tu. -De ce eu? -.ocmai ti-am spus. /rei sa repet? -Da de ce trebuie sa ma duc eu de fiecare data?$$$ "u e corect. -/rei sa aflam daca tanti linuca e ruda cu magarul? -Da! vreau. -Atunci taci si e0ecuta. -)fff! bine ma duc. "tai, pana vii tu cu florile eu ma duc sa ii spun de tema. -(una ziua tanti. linuca: -(una ziua! -.anti, am o tema la scoala. .rebuie sa a&ut o persoana singura. linuca:-"pune drept cine te-a trimis la mine? -$imeni tanti. linuca:-Cum nimeni?!! "pune cine te-a trimis. -nvatatoarea, ea ne-a dat tema. linuca: -"igur ea te-a trimis? -Ea ne-a dat tema doar. Eu am ales sa vin la dumneavoastra. .anti linuca avea la poarta un pom de care mai lega capra sa pasca. Avea o singura capra ce ii dadea lapte. !ar capra avea un obicei. !adea sa te impunga cu coarnele. !aca nu te cunostea erai tinta ei. .anti linuca m-a invitat in curte. Curtea era acoperita cu iarba. Ce fotbal ar merge pe iarba asta. Ma gandeam eu. !eodata il aud pe %ares ca ma striga de la poarta. Eu ii spun sa intre. -Ce faci? Ai adus florile? -lorile le-am adus* -"i unde sunt ca nu le vad? -Pai*.capra a incercat sa ma impunga. Eu m-am aparat cu florile. -Cum te-ai aparat tu cu florile? -Simplu. Am dat sa o lovesc cu florile si ea m-a muscat dintr-una. Ca sa scap! & le- am dat pe toate. Si am scapat. -!e unde aveai florile? -lorile*.le-am luat dintr-o curte. -(aaa esti nebun. Ai furat florile? -"u chiar. -Cum adica nu chiar? -Simplu. Poarta era deschisa si scria flori de vanzare. +a , flori cumparate una e gratis. Am stat eu si am socotit. -Ce ai socotit?!!! -"imeni nu i-a cu el numar par de flori. Ci numai impar. Asa ca am numarat florile. Apoi le-am impartit cate ,. Si mi-au mai ramas. Asa ca am luat ce a mai ramas. Ca asa scria. +a , cumparate una e gratis. Cum sa se faca oamenii de rusine cu - flori?$$$$$ +e-am luat eu. -"i nu te-a vazut nimeni?!! -.a da. -"i nu ti-a zis nimic? -1Ce faci?/ &ar eu am raspuns0 numar florile. Mama m-a invatat ca sa cumpar flori cu numar impar0una! ,!1!2. Si dumneavostra cand vine omul sa cumpere ii dati numar par de flori. Adica0 3!-!4. Si nu e corect. Asa ca eu am numarat florile. Apoi le-am impartit in grupuri impare. Si restul de flori e numar par. Asa ca le i-au eu. Dar doamna mi-a zis0 5dar daca omul cumpara , flori pentru o persoana. Si a---a care e gratis o daruieste altei persoane?/ -"i ce i-ai zis?!! -Doar ma stii ca sunt istet. &-am zis0 doamna! sa stiti ca aveti dreptate. Dar mai e o problema. lorile care nu mai au radacina se usuca. Si daca se usuca le aruncati. "u mai bine mi le dati mie pe cele care aproape se ofilesc? 6a rog frumosss$ Doamna s-a uitat la mine. Apoi s-a uitat la flori. Si s-a apucat sa aleaga florile. &n felul acesta am primit flori. -stetule! .anti linuca s-a apucat de treburile ei gospodaresti. !ar noi venisem cu un scop. "a aflam daca e ruda cu magarul. Ca niciodata nu zambeste. -.anti linuca, la ce putem sa te a&utam? linuca:-/oi sunteti mici. $u aveti cu ce sa ma a&utati. -.rebuie sa fie ceva si pentru noi. linuca:- Ar fii ceva. 'uteti voi dezlega capra si sa o legati in curte? -'utem tanti. -.aaaaa! eu nu ma apropii de ea. Abia am scapat. Eu nu te a#ut. lori nu mai am din cauza ei. --ricosule. E doar o capra. -E o capra ce impunge. Si eu nu vreau sa fiu impuns. -Ai dreptate. -Am. Ca doar sunt istet. -Ca tot zici ca esti istet. )andeste-te cum aducem capra in curte. Am stat noi si ne-am gandit. $u aveam nici o solutie. Capra are 2 picioare si 3 coarne. "untem 3, avem 2 picioare. Asta eee!!! Am gasit solutia. %ares, tu cum stai cu fuga? -Cu fuga?$$ "u prea bine. Si in plus eu sunt mai mic. ac pasul mic. Capra o sa ma a#unga si vai de fundul meu. -Asa e. Atunci schimbam. i distrag atentia caprei si tu o dezlegi. Capra o sa fuga dupa mine. Eu fug in curte. Am rezolvat problema. Mergem noi la capra. Eu ma tot stramb la ea. 4 neca&esc. %ares pe furis se strecoara in spatele ei. !ar nu reusea sa o dezlege. !in cauza ca capra se intindea dupa mine. !upa mai multe incercari %ares dezleaga capra. -Am reusit$$$ Capra se intoarce spre el. %ares cand a vazut incepe sa tipe si o taie la fuga. Capra cum l-a vazut mai mic, s-a luat dupa el. $umai ca %ares in loc sa fuga in curte a fugit catre vecini. !au sa prind funia. Apuc funia. !ar m-am trezit in iarba culcat. Capra m-a trantit &os. Acum eram si eu la pascut. %ares fugea cat putea de tare. Capra era pe urmele lui. Eu ma ridic si ma uit dupa ei. l vedeam pe %ares cum alerga, dar capra nu o vedeam. 5nde e capra?!!! Am pierdut capra. "trig la %ares sa se opreasca. -7nde e capra?$$ -$u stiu!! Capra intrase la un vecin in curte. "i era in 3 picioare pe copac. Manca. -5ps!! Am dat de belea. Am incercat sa o prindem de funie si sa o tragem. $ici vorba sa putem. Capra manca nestingherita. /ecinul a vazut cum noi ne chinuiam sa scoatem capra. A venit si a prins funia, apoi a legat funia in &urul coarnelor. Ea era legata de gat. !in cauza asta nu puteam noi sa o tragem dupa noi. Acum era legata de coarne. "i era asa cuminte. $oi ii multumim vecinului si cu capra legata de coarne mergem la tanti linuca. -Acum cine e mai tare capra?$$ "oi suntem*Ai vrut tu sa ma impungi. M-ai fugarit. Dar acum esti prizoniera mea. Am intrat in curte si am legat capra. Cand ne-a vazut tanti linuca a inceput sa rada. $oi ne uitam la ea mirati. $u stiam de ce rade. linuca:- /ad ca a fost greu sa aduceti capra. -$u a fost greu tanti. linuca: - /ad ca ati scapat. Capra nu va impuns. /a multumesc baieti. Acum puteti merge acasa. $oi eram bucurosi ca am reusit sa aflam daca tanti e ruda cu magarul. A zambit si a ras. !eci nu e ruda cu magarul. !ar nu intelegeam ce a facut-o sa rada. Am a&uns acasa. Cand ne-a vazut mama, a inceput sa rada si ea. $oi nu intelegeam de ce rade. -!e ce razi mami? -#a mergeti voi pana la !aie si priviti in oglinda. A&unsi la oglinda. Am inceput sa radem si noi. Eu eram plin de praf pe fata si %ares avea parul in sus. +iceai ca a vazut-o pe muma padurii. Azi am invatat despre magar. E un animal nefericit si prostut. !ar ce ar fii daca l-am invata?!!! !e maine incepem sa invatam pe magar. "a nu mai zica vecinu 'etru ca magarul lui e prost.