Baze de date

Conceptul baza de date (data

base) a aparut pentru prima data in
titlul unei conferinte organizate la
santa monica (California, SUA) in
196! "e la aceasta data notiunea
de baza de date a e#oluat intr$o
maniera semnificati#a !
%otiuni si concept
"ata si informati#e
"atele sunt inregistrari, intr$un cod
con#entional ale obser#atiilor
obiectelor, fenomenelor, imaginilor,
sunetelor, te&telor etc! reprezentarea
con#entionala faciliteaza
comunicarea, interpretarea si
prelucrarea datelor, fie pentru om, fie
pt mi'loacele informatice! "atele sunt
utilizate pentru(
)ransmiterea de informatii
intre fiintele umane
Stocarea informatiilor
pentru utilizari ulterioare
*btinerea de noi informatii
rezultate din manipularea
si prelucrarea datelor!
+nformatiile sunt date de
semnificatiile si legaturile ce pot fi
deduse din ansamblul de date!
+nformatiile semnificati#e sunt
deduse dintr$uin ansamblu de date,
gratie unui nr oarecare de c,ei! +n
cazul in care datele sunt stocate sub
forma de baza de date, c,eile se
constituie si se organizeaza prin
Sistemul de -estiune al .azei de
"ate!
%umim date informatice tot ce este
stocat si circula in calculator si in
reteaua de transmisie! "atele initiale
corespunzatoare sunt supuse unei
duble transformari(
- +ntr$un cod masina, practic
in#izibil pt om (o
succesiune de / si 1)
pentru stoca'
- +ntr$un semnal pt diri'area
pe o cale de transmisie
analoogica!
.aza de date si fisier
Un fisier este un ansamblu de date
ce poate fi manipulate de mai multi
utilizatori intr$o #iziune unica asupra
datelor ! #iziunile multiple ar putea fi
obtinute prin sortarea datelor,
modificarea structurii si regruparea
fisierelor fapt ce implica modificarea
programelor!
* baza de date este un ansamblu de
date ce poate fi manipulate de mai
multi utilizatori in #iziuni diferite
asupra datelor! +n principiu o baza de
date regrupeaza un ansamblu de
fisiere parta'ate de utilizatori diferiti,
concurenti si competiti#e! Structura
acestui ansamblu cere o descriere
riguroasa si laborioasa si se numeste
SC012A bazei de date!
.aza de date si banca de date
* baza de date presupune tipul de
data primar, pe cand o banca de
date tipul de data referential
(secundar)! Sistemul de gestiune a
bazei de date este instrumentul
pentru deri#area informatiilor dintr$o
baza de date! Sistemul pentru
documentare reprezinta mi'locul de
obtinere a informatiilor dintr$o banca
de date! 3unctia principala a
sistemului de documentare este de a
oferi informatii indirect, sub forma de
te&t continand rezultatul cautarii, pe
cand un S-." furnizeaza direct
rezultatul!
Sistemul informatic cu baza de date
Sistemul informatic cu baza de date
este format din baza de date ,
,ard4are$ul, soft4are$ul!
.aza de date este un s5stem de
colectii de date intre care e&ista o
interdependenta logica multipla,
potri#it unor relatii prestabilte cu
ocazia descrierii conceptual, sistemul
de colectii de date putand fi e&ploatat
de mai multi utilizatori in #iziuni
diferite (subsc,eme)!
0ard4are$ul este un s5stem
electronic de calcul, pre#azut cu
unitati adresabile de memorie
e&terna, destinate conser#arii bazei
de date si soft4are$lui, e#entual
cuplat intr$o retea de calculatoare!
Soft4are$ul este un s5stem de
programe de gestiune si de aplicatie
care asigura descrierea structurii
bazei de date, manipularea
datelor( crearea, actualizarea,
interogarea) Controlul si autorizarea
accesului la baza de date si
asigurarea integritatii si securitatii
bazei de date! Acest sistem de
programare este cunoscut in
literature de specialitate sub
terminologia de ".2S( data base
management s5stem)! "in punct de
#edere a performatelor un S-." se
situeaza la ni#elul unui s5stem de
operare! Criteriile de apreciere ale
unui S-." sunt multiple! )rebuie
retinute posibilitatea unui S-." de a
asigura o interfata cu alte S-."$uri
prin intermediul unui limba' standard!
Structura unui S-." este construita
din( nucleu, programe utilitare si
programme de aplicatii!
Utilizatorii bazei de date se impart in
6 categorii(
1! Administratorul bazei de
date, este gestionarul
responsabil de buna
functionare a S-." si
punerea in lucru a bazei
de date! Administratorul
are urm sarcini(
- 7roiectarea bazei de date
- Sigurarea securitatii
datelor
- Ameliorarea permanenta a
bazei de date
- +ntegritatea si e&tinderea
bazei de date
8! 7rogramatorii de aplicatii
sunte personae care
realizeaza programele
utilizator si efectueaza
unele prelucrari de date
6! Utilizatorii finali sunt
personae care
e&ploateaza sistemul
inclusi#e programele
elaborate de programatorii
de aplicatii! Utilizatorii au
acces la datele de baza de
date folosindu$se de
urmatoarele posibilitati( un
s5stem de meniuri,
comenzi lansate interacti#,
programe de aplicatie
scrise in limba'ul de
manipulare al datelor!
Ar,itectura functionala a
unui S-."
s$a studiat posibilitatea
standardizarii S-."$urilor
si s$a a'uns la concluzia ca
trebuie sa fie de tip
multiplu! Astfel fiecarui
ni#el functional i s$a
asociat un model si o
sc,ema!
Un s5stem informational
are trei componente( baza
de cunostinte, sc,ema
conceptuala, interactiunea!
.aza de cunostinte
cuprinde( datele ce pot fi
colectate intr$o
intreprindere, cerintele de
integrare a datelor, reguli
de gestiune!
+n momentul de fata nu se
poate spune ca e&ista un
instrument care sa permita
o analiza formala in
uni#ersal real al datelor!
Sc,ema conceptual este o
abstracti#e pri#ind
intreprinderea ce
furnizeaza structura bazei
de cunostinte! Aceasta
abstracti#e este obtinuta
prin aplicarea unui model
conceptual la baza de
cunostinte si nu la
intreprindere!
+nteractiunea se refera la
sc,imbul de date intre
mediul e&terior si baza de
cunostinte sau sc,ema
conceptuala! Acest sc,imb
cuprinde( obtinerea de
date de catre utilizatorii
sistemului informational,
modificarea sau stergerea
datelor, inserarea datelor!
"e mentionat ca pana in
acest moment notiunea de
sc,ema conceptual ca
fiind definite independent
de conte&tual informatic!
+n conditia utilizarii
calculatorului, datele sunt
organizate si manipulate
dupa anumite reguli!
Calculatorul ser#este la
stocarea bazei de
constiinte si pune in
aplicare regulile sc,emei
conceptuale si trateaza
interactiunea cu baza de
cunostinte!
Sc,ema interna reprezinta
un ansamblu de reguli ce
descriu cum sunt repr fizic,
pe support datele din baza
de cunostinte! Categoriile
de utilizatori au #iziuni
partiale asupra sc,emei
conceptual!aceste #iziuni
corespund sc,emelor
e&terne si sunt orientate
catre utilizatori! "e
subliniat necesitatea
definirii sc,emei
conceptual inainte de a
defini sc,ema e&terna
globala!
Sc,ema conceptuala 'oaca
un rol dublu( este o
abstractie cat se poate de
fidela si posibila a
uni#ersului real, este o
interfata comuna a
diferitelor c,eme e&terne!
7ropunerea A%S+$S7A9C
pentru ar,itectura unui
S-." ar fi( administratorul
de interprindere (de regula
un grup de persoane) prin
obligatiile pe care le are,
trebuie sa fie primul care
defineste sc,ema
conceptual! Aceasta
#iziune conceptual este
interdependent de toti
utilizatorii si de toate
implementarile e&istente!
Administratorul bazei de
date defineste sc,ema
interna! Administratorul de
aplicatie defineste
sc,emele e&terne ce
corespund #iziunilor
utilizatorilor!
Se disting trei ni#ele
functionale ale bazei de
date(
- %i#elul conceptual care
este depozitarul semantic
al bazei de date! Acest
ni#el reprezinta o
abstracti#e a uni#ersului
modelat si ser#este ca
referire globala pentru
#iziunile particulare
- %i#elul e&tern cuprinde
#iziunile specific definite
pentru manipularea
datelor! %ecesitatile de
date ale utilizatorilor sunt
e&primate la acest ni#el! *
#iziune e&terna reprezinta
intr$o maniera cat mai
aproape de realitate un tip
de utilizator al bazei de
date!
- %i#elul intern corespunde
reprezentarii datelor pe
suporturile de date! Acest
ni#el contribuie la
eficacitatea transpunerii si
implementarii ni#elului
conceptual!
-eneratii de baze de date
:a prima generatie de
S-.", utilizatorul
manipula intr$un mod foate
pronuntat structurile fizice!
+n aceasta etapa sc,emele
conceptual, e&terna si
interna, aproape ca se
confundau si e&ista + mare
dependent intre
programele de aplicatii si
datele fizice! )oate
modificarile de date
antrenau un important
efort de reprogramare!
:a a doua generatie de
S-." se face distincti#e
clara intre ni#elul e&tern si
intern! +n e#olutia acestei
generatii au fost dissociate
e#ident cele 6 sc,eme, iar
ni#elul de abstracti#e al
sc,emei conceptual era
sufficient de inalt!
:a a treia generatie de
S-." distinctia intre
ni#elurile functionale este
asigurata in conditiile in
cate au fost introduce noi
tipuri de date si
functionalitati!
3unctionarea unui S-."
7entru consultarea bazei
de date de catre diferiti
utilizatori se porneste de la
structurile logice ale bazei
de date si se parcurg
urmatoarele etape(
1! Cererea "e
interogare a bazei de
date este adresata
sistemului de
gestiune a bazei de
date
8! Aceasta cerere
corespunde structurii
logice a unui anumit
utilizator si este
descrisa in dictionarul
datelor conser#at pe
o memorie e&terna, pt
a #erifica dreputrile
de acces la date si pt
a furniza
caracteristicile datelor
6! Sistemul de gestiune
a bazei de date
consulta structura
conceptuala descrisa
in dictionarul datelor
si determina tipurile
de inregistrari ce
urmeaza a fi
interrogate!
! Sistemul de gestiune
al bazei de date
consulta structura
fizica si determina
inregistrarile fizice ce
urmeaza a fi citite!
;! Sist de gestiune a
bazei de date
transmite o comanda
de citire a sistemului
de e&ploateare a
bazei de date!
6! Sistemul de
e&ploatare a bazei de
date primeste
comanda de citire si o
analizeaza,
consultand o serie de
informatii din
structura fizica a
datelor in scopul
autorizarii accesului
la baza de date, dupa
care transmite
comanda de citire
catre controlorul
unitatilor periferice,
care e&ecuta
operatiile de
intrare<iesire ale bezei
de date!
=! "atele solicitate sunt
citite din #>baza de
date si transmise intr$
o zona de memorie,
numita zona tampon
(buffer)
?! Sistemul de gestiune
a bazei de date
selectioneaza din
zona tampon numai
datele ce sunt
necesare programului
de consultare,
efectueaza toate
transformarile impuse
de corespondenta
SU.SC012A$
SC012A si transmite
aceste date in zona
tampon a
programului elaborate
de utilizatgor!
9! Sistemul de gestiune
a bazei de date
a#ertizeaza
programul
utilizatorului in cazul
derularii anormale a
operatiilor de
interogare a bazei de
date!
1/! 7rogramul utilizator
efectueaza operatiile
solicitate si poate sa
lanseze urmatoarea
cerere de interogare
a bazei de date!
+n mod analog se
procedeaza in cazul
cand se lanseaza o
cerere de
introduc&ere a datelor
in baza de date sau
de actualizare a bazei
de date!
+n practica e&ploatarii
bazelor de date,
inacelasi timp se pot
derula mai multe
programe utilizator!
Accesul concurrent la
aceleasi date din
baza de date este
controlat si
administrat de catre
sistemul de
e&ploatare care
asigura functionarea
sistemului de
gestionare a bazei de
date dupa principiile
prezentate mai sus!
Sc,ema conceptuala
2oduri de abordare si
caracteristicile
sc,emei conceptual
2aniera de abordare
a sc,emei
conceptuala poate fi
descendenta sau
ascendenta!
Abordarea
descendenta
porneste de la
definirea sc,emei
conceptual ca o
reprezentarea
realitatii dintr$o
intreprindere si dupa
aceea deri#area
sc,emelor e&terne
orientate pe utilizatori
si a sc,emelor
interne care au drept
scop cresterea
perfomantelor
sistemului
implementat!
Abordarea
ascendenta pleaca de
la definirea sc,emelor
e&terne in functie de
ne#oile utilizatorilor,
apoi definirea
succesi#a a
sc,emelor conceptual
si interna!
2odul de abordare
ascendant prezinta
incon#enientul(
$dificultati in definirea
unui consens intre
sc,emele e&terne!
$+ntreprinderea nu
poate fi perceputa
formal si co,erent in
totalitatea sa!
+n ma'oritatea cazurilor se propune o
abordare descendenta care
presupune parcurgerea etapelor(
- 1&primarea semnatica a
reprezentarii modelului
real (ni#el de abstracti#e
ce conduce la definirea
sc,emei sonceptuale
pri#ind datele si legaturile
intre aceste date)
- )raducerea sc,emei
conceptual intr$un model
de reprezentare a datelor
ierar,ic, retea sau
relational!
- "efinirea #iziunilor
utilizatorilor si a accesului
logic de date!
- "efinirea implementarii pe
calculator, prin alegerea
metodelor si cailor de
acces in scopul asigurarii
unei performante de
e&ploatare!
Caracteristicile unei bune sc,eme
conceptuale sunt(
1! 7utere de reprezentare!
Sc,ema conceptuala
trebuie sa prezinte atat
aspectele structurale ale
intreprinderii modelate cat
si aspectele semantic si in
special integrarea tuturor
cerintelor e&istente in
realitate!
8! Stabilitate si fle&ibilitate!
Adaugarea de noi date si a
unor noi reguli semantice
sa nu antreneze modificari
sensibile in sc,ema! *
sc,imbare in realitatea
intreprinderii antreneaza o
sc,imbare in sc,ema,m
dar acest lucru trebuie sa
se petreaca fara efecte
colaterale!
6! Simplicitatea! Aceasta
caract reclama doua
aspecte( facilitate de
intelegere si facilitate de
utilizare!
Utilizarea bazelor de date
formalizate! "efinirea sc,emei
sonceptuale trebuie sa se spri'ine pe
structuri de date riguroase,
mmatematizate, pt a se e#ita
ambiguitatea de interpretare si pt a
permite #erificarea formalizata! Cu
cat modelul este mai formalizat cu
atat sc,ema este mai fiabila!
+ntrucat nu e&ista un model
care sa permita analiza
formala a realitatii
intreprinderii, s$a introdus
un ni#el suplimentar numit
ni#el global! Acest ni#el
cuprinde reprezentarea
sc,emei conceptual
independent de modelul
logic e&istent! Cum
modelele logice e&istente
sunt deficitare semantic,
sc,emei logice globale + se
asociaza un s5stem
integrat, in scopul de a
creste pterea de
reprezentare a sc,emei
conceptuale!
Entitate, obiect, relatie
Entitatea (tipul de
inregistrare,relatia) este o notiune
subiecti#a pentru reprezentarea unei
realitati sau a unui rationament! *
entitate este o agregare de obiecte
ce au o e&istent autonoma in
reprezentarea intreprinderii!
Obiectul (campul, atributul,
caracteristica) este o component a
entitatii! 1l nu are o e&istent proprie,
ci e&ista ca o caracteristica a entitatii!
"e e&emplu( entitatea
AU)*2*.+: este caracterizata prin
obiectele urmatoare( marca,
capacitate, numar de locuri, numar
de usi, culoare, an fabricatie, etc!
Data corespunde unei #alori
effecti#e si in consecinta poate fi
intamplatoare pentru un obiect sau o
entitate!
* intreprindere este
caracterizata printr$un anumit numar
de legaturi! Aceste legaturi trebuie sa
fie incorporate in modelul conceptual
sub forma de relatii!
Relatii
.aza de date la ni#elul
intreprinderii este un s5stem de
colectii de date! +n cadrul acestui
sistem de colectii de date pot aparea
legaturi in cadrul colectiei, sau intre
colectii diferite!
* colectie de date este
formata dintr$o multime de
inregistrari! :egaturile se realizeaza
intre inregistrarile aceleeasi colectii
sau intre inregistrari din colectii
diferite
2ultimea acestor legaturi
poarta numele de relatii, care pot fi
binare sau n$are!
9elatiile binare sunt
determinate de e&istent unui
domeniu, a unui codomeniu si a unei
corespondente intre elementele
domeniului si ale codomeniului! Se
cunosc patru tipuri de relatii binare(
relatia de tip 1-1, numita si relatie
biuni#oca, se caracterizeaza prin
faptul ca unei inregistrari din domeni
(A) ii corespunde o inregistrare, in
codomeniu (.)@ se noteaza AA$B.
relatia de tip 1-n, se caracterizeaza
prin aceea ca, unei inregistrari din
domeniu, ii coespund /,1 sau mai
multe inregistrari in codomeniu@ se
noteaza A.
relatia de tip n-1, se caracterizeaza
prin aceea ca mai multe inregistrari
din domeniu corespund cel mult unei
inregistrari din codomeniu@ se
noteaza A.
AAsc,ema in#ersBB
relatia de tip m-n, se caracterizeaza
prin aceea ca unei inregistrari din
domeniu ii corespund /,1, sau mai
multe inregistrari din codomeniu, iar
unei inregistrari din codomeniu ii
corespund /,1, sau mai multe
inregistrari din domeniu@ se noteaza
A .
9elatiile n$are sunt
determinate de e&istent a n
caracteristici (C1,C8,C6CCn) si a
unei multimi i de inregistrarii! "eci
e&ista o interdependent logica intre
realizarile celor n caracteristici,
definite prin multimea i a
inregistrarilor!
Caracteristicile sau grupurile
de caracteristici, ale caror realizari
au proprietati de identificare unica a
inregistrarilor pot forma c,eia
primara, mi'loc de e&primare a
legaturilor intre colectiile de date!
Sunt definite doua reguli de
integritate a structurii de
reprezentare relationala(
$ integritatea relatiei,
solicita ca realizarile
caracteristicilor
allocate drept c,eie
primara sa nu fie nule@
$ integritatea referirii,
adminte ca realizarile
unei caracteristici a
colectiei de date sa fie
nule sau duplicate cu
conditia ca acea
caracteristica sa nu fie
definite c,eie primara
in alta colectie de date!
*rganizarea datelor in cadrul
unui s5stem de prelucrare automata
a datelor, impune ca o problema
fundamentala definirea relatiilor de
reprezentare structural, care e&ista in
cadrul multimii colectiilor de date!
Structura de reprezentare a
relatiilor in cadrul unei baze de date
este definite de multimea legaturilor
e&istente intre inregistrarile din
cadrul fiecarei colectii de date, cat si
intre inregistrarile din colecii de date
diferite!
Structurile de reprezentare a
relatiilor sunt determinate de
comple&itatea datelor, respecti#e a
sistemelor informationale, cat si de
ni#elul de dez#oltare a te,nologiilor
informatice!
Cea mai generala forma de
manifestarea structurilor de
reprezentare a relatiilor intre date in
cadrul sistemelor de prelucrare
automata a datelor, este structura de
tip lista, care confera un c,aracter
unitar5 atat prelucrarii inregistrarilor
din fisiere cat si din bazele de date!
Structura de tip lista
2odelul structurii de
reprezentare de tip lista este
urmatorul(
L = (, , , !
unde
+ > multimrea realizarilor listei
(inregistrarile)@
> relatia de ordonare a listei@
> relatia de structurare a
listei@
> relatia de structurare a
realizarilor listei
9elatia de ordonare a listei (
) ordoneaza toate inregistrarile
listei, indicand ordinea logica a
acestora si nu ordinea de
reprezentare pe memoria e&terna!
9elatia de structurare a listei
( ) specifica relatia e&istent intre
inregistrarile listei ( cand aceasta
este diferita de relatia de ordonare)!
9elatia de structurare a
inregistrarilor listei ( ) defineste
structura inregistrarilor (+) din
cuprinsul listei! +n cadrul colectiilor de
date, structura de reprezentare de tip
lista este intalnita sub urmatoarele
forme( lista liniara, lista
arborescenta si lista retea!
Structura de reprezentare lista
liniara
$ se bazeaza pe e&istent unei multimi
de colectii de date aflate in relatii
ierar,ice de includere! 3iecarei
inregistrari din colectia de ni#el
superior ii pot corespunde una sau
mai multe inregistrari in colectia de
ni#el inferior!
$ poate fi asimetrica, cand are
fiecare inregistrare a colectiei de
date este pre#auta cu adresa
inregistrarii urmatoare sau simetrica
cand fiecare inregistrare este
pre#azuta cu adresa inregistrarii
precedente si cu adresa inregistrari
urmatoare!
$ este densa, cand inregistrarea
precedent si inregistrarea urmatoare
sunt plasate adiacent structurii
curente, pe memoria e&terna!
Structura de reprezentare lista
arborescenta
Se bazeaza pe e&istent unei multimi
de colectii de date si a unei multimi
de relatii ierar,ice asfel incat(
$ fiecarei tip de colectie de date + se
poate asocial un numar de ni#el@
$ e&ista o singura colectie de date cu
numar de ni#el egal cu 1, numita
radacina@
$ iecarei colectii de date(cu e&ceptia
radacinii) ii corespunde o colectie de
date superioara si mai multe colectii
de date inferioare@
$ colectiile de date, care nu au alte
colectii subordinate sunt colectii de
date de ultim ni#el
$ colectii de date, care nu sunt
subordinate aceleiasi colectii de
date, formeaza o familie de colectii!
Structura de reprezentare lista
retea
Se bazeaza pe e&istent unei multimi
de colectii de date si a unei multimi
de relatii ierar,ice, care spre
deosebire de structura de
reprezentare arborescenta, admit ca
orice colectie de date sa aiba mai
multe colectii de date superioare!
"odele conceptuale pentru
sisteme de gestiune a bazelor de
date
S#BD
2odelul conceptual pentru
un sistem de gestiune al bazei de
date este un procedeu formal utilizat
in descrierea structurii conceptual si
logice a datelor, precum si a relatiilor
dintre acestea intr$o baza de date! 1l
se particularizeaza prin conceptele
de baza proprii fiecarui S-."!
+n practica prelucrarii
automate a datelor (7A"), s$au
consacrat urmatoarele modele
conceptuale( modelul ierar,ic,
modelul retea si modelul relational!
"odelul conceptual
$ierar%ic&
1ste primul si cel mai simplu,
bazandu$se pe structure de
reprezentare arborescente si tipuri
de relatii 1 A$B 1 sau 1n!
Cu a'utorul modelului
conceptual ierar,ic structura
conceptuala a bazei de date poate fi
reprezentata sub forma unui graf
arborescent (cu un nod radacina) in
care nodurile e&prima colectii de
date iar arcele reflecta relatiile de
asociere intre inregistrarile colectiilor
e date superioare si inferioare!
Caracteristici(
$ accesul direct este posibil numai la
inregistrarile din colectia de date
radacina@
$ accesul la inregistrarile colectiilor
de date inferioare se face prin
specificarea tuturor colectiilor, care
se gasesc pe drumul unic
$ toate inregistrarile din colectiile
bazei de date cu e&ceptia colectiei
de date radacina au cate o
inregistrare superioara!
"odelul conceptual $retea&
1ste un model complet,
bazat pe structura de reprezentare
retea si tipurile de relatii 1A$B1,
1n si mn!
Cu a'utorul modelului
conceptual retea, structura
conceptuala (sc,ema) a bazei de
date poate fi reprezentata sub forma
unui graf general, fara limite, in care
nodurile e&prima colectii de date, iar
arcele reflecta relatii de asociere!
Caracteristica principal este
aceea ca, accepta ca oricare colectie
de date sa se situeze la ni#elul 1,
prin indicarea e&plicita a relatiilor
dintre acestea! Astfel, se reuneste
e&primarea structurilor retea, prin
relatii de tip 1n! +n plus,
accepta e&istent temporara a
inregistrarilor fara legaturi cu alte
inregistrari si permite reprezentarea
unica a inregistrarilor in baza de
date!
7otri#it acestui model,
legaturile fizice pe support se fac prin
intermediul unor caracteristici distinct
ale structurilor sale (pointeri), a caror
inregistrare e&prima adresa pe
support a inregistrarilor superioare
sau a inregistrarii inferioare!
7e parcursul dez#oltarii
acestui concept sau impus dua tipurii
de sisteme de gestiune a bazelor de
date, fundamentale pe modelul
retea( ").-$C*"ASD:, din
aceasta categorie mentionam( S-."
)*)A:, A9-US, :1"A si
S*C9A)1 care se deosebesc prin
legaturile de asociere a colectiilro de
date si prin sinta&a limba'elor de
descriere<manipulare a datelor!
"odelul conceptual
relational
A fost e&pus pentru prima
oara de matematicianul C!3! Codd in
anul 1969 la central de cercetari +.2
din San Eose (California)!
Conceperea sc,emei
conform modelului relational depinde
e&lusi# de legaturile interobiecte!
2odelul relational permite(
$ o descriere simpla sub
forma tabelara@
$ actualizarea datelor
fara anomalii de stoca'@
$ manipularea
neprocedurala a
datelor
Autorul modelului a studiat
posibilitatile de perfectionare a
sistemului informational fara a se
preocupa de te,nica informatica, de
e&igentele si restrictiile sale! 1l a
elaborate un model de reprezentare
a datelor cae se bazeaza pe
notiunea matematica de relatie! *
relatie 9 este o submultime a
produsului cartezian de n multimim,
denumite domenii , n fiind
gradul relatiei!
* baza de date relationala
este o multime de relatii semantic
legate prin domenii de definitie
commune! +n scopul eliminarii
redundatei datelor si a unor anomalii
de actualizare, baza de date
relationala trebuie sa fie supusa unui
process de normalizare care se
desfasoara in mai multe etape,
numite forme normale!
* relatie este numita
normalizata daca nici unul din
domeniile care o compun nu este el
insusi o relatie! * relatie normalizata
este deci o multime de n tupluri
(inregistrari) , '>(1,m), n fiind
cardinalitatea relatiei de forma(
> ( , ,C, ),
F , G >
Aceasta multime poate fi
definite de o maniera e&tensi#e si
intensi#e!
Aceasta dualitate de definitie
a unei relatii se regaseste la ni#elul
limba'elor algebrice si a limba'elor
predicati#e! Aceste doua categorii
de limba'e ser#esc de referinta
pentru determinarea completitudinii
unui limba' relational!
+ntr$o baza de date de tip
relational se respecta urmatoarele
reguli(
$ fiecare rand al tabelului
trebuie sa fie atomic
(diferit de celelalte
randuri, neadmitandu$
se duplicari) si
formeaza un tuplu@
$ ordinea randurilor din
table nu este
predefinita si poate fi
modificata fara
restrictii@
$ coloanele tabelului
sunt identificate prin
nume distinct,
reprezentant campurile
(caracteristicile)
modelului conceptual@
$ fiecare realizare a unui
camp, este
reprezentata printr$un
sir de caractere (nici o
coloana a tabelului nu
poate contine campuri
compuse)
$ fiecare coloana a
tabelului, realizarile
sunt de acelasi fel,
constituind un domeniu
*rice tuplu (inregistrare) al
relatiei este identificat prin
intermediul unei c,ei
primare, care este definite
printr$un camp sau un grup
de campuri cu realizari
atomice (unice)!
A#anta'e ale modelului conceptual
relational(
$ este usor accesibil
pentru persoanele mai
putin initiate in
informatica, datorita
faptului ca baza de
date este reprezentata
simplu ca o colectie de
tabele (relatii)
$ este un model omogen
de reprezentare a
legaturilor dintre
colectiile de date,
numai prin relatii
$ asigura independent
programelor fata de
structura datelor, pe
calea simplificarii
structurii conceptual si
logice
$ permite proiectarea
unei structure
conceptual optime a
datelor, cu a'utorul
operatiei de
normalizare, eliminand
redudanta si anomaliile
de actualizare@
'lasificarea limba(elor relationale
:imba'ele relationale se grupeaza in
doua clase principale($limba'e
algebrice,limba'e predicati#e!
:imba'e algebrice
:imba'ele algebrice sunt
reprezentate de S1HU1: considerat
un standard pentru S-."
relationale!Aceste limba'e opereaza
cu e&presii matematice in care
operanzii sunt e&primati prin
relatii,rezultatul obtinut fiind tot o
relatie ce poate fi supusa in
continuare unir operatii
matematice!:imba'ele algebrice
cuprind 8 tipuri de operatori(
$operatori
logici(reuniunea,intersectia,diferenta
si produsul cartesiar!$operatori
relationali(selectia,proiectia,compune
rea si di#iziunea!
Operatori Logici
a)reuniunea a doua relatii prima
notata cu 9 a#and n inregistrari si
a8a cu S a#and m inregistrari notat
cu (9 reunite cu S) are ca rezultat o
relatie formatat din nIm inregistrari@
b)+ntersectia a doua relatii 9 si S are
ca rezultat o relatie formata din
inregistrarile ce apartin atat lui 9 cat
si lui S!
c)"iferenta a doua relatii 9 si S este
data de multimea inregistrarilor ce
apartin lui 9 sin u apartin lui S@
d)7rodusul cartezian a doua relatii 9
si S este reprezentat de multimea
perec,ilor posibile obtinute prin
concatenarea tuplurilot apartinand lui
9 si a tuplurilor apartinand lui S!
Operatori Relationali
*peratori relationali sunt specifici
limba'elor algebrice si se pot grupa
in doua categorii(a)operatori unari de
restrictie,b)operatori binar5 de
e&tensie@
a)*peratori unari de restrictie
a!1 Selectia aplicata asupra unei
relatii 9,cu n tupluri are ca rezultat o
relatie S,definite pe aceiasi structura
de campuri,dar cu m tupluri
undemAn,functie de satisfacerea
unor conditii constituite in selectoride
catre realizarile unuia sau mai multor
campuri!Selectorul se constituie in
operatori logici cum ar fi
A%",*9,%*),sau operatori primari
de comparare(>@A@B@B>@A>@J!
a!8 7roiectia aplicata asupra undei
relatii 9 cu n tupluri are ca rezultat o
relatie S cu m tupluri undemAn prin
eliminarea tuplurilor duplicate dar cu
o structura simplificata de
caracteristici realizata prin retinerea
campurilor specificate!
b) *peratori binar5 de e&tensie
7ot fi definiti doi operatori de
e&tensie(compunerea(E*+%) si
di#iziunea(S7:+))
b!1 Compunerea se aplica asupra a
doua relatii 9 si S care au in
structural or un camp comun careia +
se asuma uneori realizari egale,ceea
ce permite concatenarea tuplurilor
din cele doua relatii si obtinerea unei
relatii cu o structura mai
cuprinzatoare!Campul comun poarta
numele de camp de
compunere<'onctiune!
Semicompunerea reprezinta
reprezinta o imbinare a operatorului
de compunere cu cel de
selectie(este o generalizare a
operatorului de selectie)!
b!8 "i#iziunea realizeaza impartirea
unei relatii binare 9S de grad &I5(in
care primele campuri ale tuplului
sunt notate cu &,iar ultimele campuri
cu 5),la o relatie unara S de grad 5,
se obtine catul ca fiind o relatie de
grad & (acesta este rezultatul faptului
ca pentru fiecare perec,e de
inregistrari (&,5) din relatia 9S
corespunde o inregistrare 5 din S )
*bser#atii
1) Comparati# cu operatorul
comun secundar al
prelucrarii automate a
datelor 7A" care sunt (
duplicarea , con#ersia ,
sortarea , fuzionarea ,
separarea , asocierea ,
scindarea si actualizarea) ,
care au un caracter mai mult
sintatic , operatorii
relationali poseda o
orientare semantica !
8) *peratorii relationali plus
operatorii comuni primari
( care sunt operatiile de
intrare , iesire , calcul
arit,metic si comparare
precum si sortarea pot
raspunde tuturor cerintelor
din domeniul prelucrarii
automare a datelor !
Limba(e predicti)e
:imba'ele predicti#e cuprin doua
mari clase (
1) :imba'e orientate pe tuplu
(A:70A HU1: )
8) :imba'e orientate pe domeniu ,
ce poate fi (domeniu
$grafice (:A-9+1 , CU7+" , H.1 )
$ negrafice (++: , 3H:)
Calculul relational orientat pe tuplu (
inregistrare), ca e&presie
neprocedurala a unei relatii
constituit din #ariabile tuplu , conditii
si formule cu urmatoarele
semnificatii (
$#ariabile tuplu se noteaza cu i si
reprezinta #alori cuprinse intre 1 si
m , care se atribuie apoi lui i,
pentru a identifica tuplurile )i si prin
e&tenstie campurile Ci din cadrul
fiecarui tuplu @
$conditile sunt(>,J,B,A,A>,B>, in
care primul operand este un camp
Ci,iar al doilea operand este alt
camp Ci sau o constanta@
$formulele sunt constituite din
(conditi(>,A,B@operatori
logici(%*),A%",*9@cuantificatori
e&istentiali,cuantificatori uni#ersali!
Calculul relational orientat pe
domeniu se bazeaza pe notiunea
domeniu(multimea realizarilor unui
camp din cadrul relatiei)!
Calculul relational orientat pe
domeniu ca e&presie
neprocedurala a unei relatii,este
constituit din #ariabile
domeniu,conditii si formule,dupa
cum urmeaza(
$#ariabilele domeniu se e&tend in
limitele domeniilor definite prin
campurile Ci ale relatiei@
$conditiile pot imbraca doua
forme(a)comparari simple de
forma (>,A,B,A>,B>)in care primul
operand este un domeniu "',iar al
doilea operand este un alt domeniu
"' sau o constanta@
b)conditii membru de forma
9(termen1,termen8,C,termenn)
unde 9 este o relatie
iarKtermenKeste o perec,e de forma
c(r
$formulele se constituie
asemanator calcului relational
orientat pe tuplu!