TEMA DE PROIECT

APARATURA ELECTROCASNICA DESTINATA CAMERELOR

DE LOCUIT SI DORMITOARELOR
1. Aspiratoare. Jaluzele actionate electric. Paturi electrice. Saltele
electrice pentru masaj
2. CD-Playere. DVD-Playere. Radio-casetofoane. Ceasuri diitale
!. Sisteme de control al iluminarii. Sisteme de predictie a conditiilor
atmosferice. Detectoare de fum
". Calculatoare. #onitoare. $mprimante. Scannere
%. &ele'izoare. Amplificatoare de antena. &elecomenzi de actionare
(. PR)*+,#, +,-A&, D, C)#PA&$*$+$&A&,A ,+,C&R)#A-.,&$CA
Cerinte:
Principii constructi'e/
&ipuri constructi'e/
Principiul de functionare/
Aspecte leate de calitatea eneriei electrice/
$nstructiuni de montaj si e0ploatare/
Pro1leme ce pot aparea in functionare/
Principii si specificatii de depanare.
1
1. Aspiratoare. Jaluzele ationate eletri. Paturi eletrie.
Saltele eletrie pentru !asa"
1.1. Aspiratoare
Startul in ceea ce pri'este aspiratoarele a fost dat de in'entatorul 2u1ert
Cecil *oot3 al carui prim aspirator denumit 4*illy Pufaitorul5 era realizat dintr-o
pompa cu piston. .u continea perii6 curatarea efectuandu-se prin aspirarea folosind
tu1uri luni cu racorduri si capete.
,ra o masinarie de mari dimensiuni montata intr-o caruta trasa de cai.
,forturile pentru a face aspiratoare mai mici se derulau foarte incet. *oot3 a
realizat o 'ersiune mai mica numita &rolley Vac in 178(6 dar era foarte scumpa si
cantarea inca destul de mult-"% 9. $n 178( au aparut si alte aspiratoare-
mecanismul lui -riffit3 si al lui Da'is6 1re'etat in 17876 care necesita de un ec3ipaj
de doi muncitori. $n drumul lor de a produce un aspirator care sa poata fi operat de
o sinura persoana6 in'entatorii au e0perimentat multe tipuri de a1sor1tie mecanica
James #urray Spanler a construit primul aspirator electric in 178: in Canton6
)3ia. Spanler a folosit o cutie de lemn si ta1la cu o matura pentru a impine si o
fata de perna pentru a colecta mizeria.
$no'atia lui Spranler a constat in conectarea motorului la un disc de
'entilator si la perii rotati'e. Spanler nu a'ea fonduri pentru a-si promo'a
produsul6 dar ruda sa ;illiam 2. 2oo'er6 un producator de 1unuri din piele6 a
'azut repede a'antajul masinariei lui Spanler.
Primul #odel 8 2oo'er a fost realizat in 178< a'and un sac ri6 instrumente
pentru curatat si o reutate de numai 1< 9. 2oo'er a o1ser'at ca masinile s-au
'andut foarte 1ine 4din usa in usa5 pentru ca oamenii puteau o1ser'a actiunea
asupra propriilor co'oare si a dez'oltat repede o lara acti'itate de retail care s-a
raspandit in #area *ritanie pana in 171!. Alte masini ale ,ure9a si ,lectrolu0 au
fost 'andute prin urmarea sau c3iar copierea metodelor de 'anzare ale lui 2oo'er.
2oo'er a adauat in 172( cilindrului o 'erea6 astfel ca aspiratorul peria6
1atea si aspira co'orul. Datorita crizei din 1727-17!86 multi nu au mai ac3izitionat
un asemenea produs de lu0. Pentru a putea face aspiratorul o necessitate6 2oo'er a
anajat desinerul industrial 2enry Dreyfuss pentru a reconfiure aspiratorul. Cu
un corp din 1ac3elita in loc de ta1la6 o reutate mult mai mica6 operatii mult mai
eficiente6 un semnal care arata cand sacul este plin6si alte ino'atii6 aspiratorul lui
2oo'er a reusit sa impresioneze. Astazi6 aspiratorul este considerat un produs
electrocasnic esential.
2
Aspiratoarele functioneaza prin crearea unei depresiuni in interiorul corpului
aparatului in care aerul este aspirat cu praful si impuritatile detasa1ile. $mpuritatile
sunt retinute pe un filtru6 iar aerul trece mai departe si raceste motorul6 fiind apoi
refulat in e0teriorul aparatului. =nele tipuri de aspiratoare pot efectua >i alte
opera?iuni@ de pul'erizare6 de spalare6 de 'opsire.
Aspiratoarele se lasi#i$ ast#el :
aA. dupB forma constructi'B >i flu0ul de aer @
C aspiratoare cu flu0 orizontal /
C aspiratoare cu flu0 'ertical.
1A. dupB modul de utilizare @
C aspiratoare cu mo1ilitate redusB DVifor6 *uranA
C aspiratoare mo1ile D Samsun &C-781" / RoEenta Am1iaA
C aspiratoare de mFnB DRoEenta AC-228A
cA. dupB modul de colectare a prafului @
C aspiratoare cu colectarea aerului pe filtru
C aspiratoare cu colectarea aerului cu praf e0terioarB filtrului DGn sac
colector alBturatA
C aspiratoare cu colectarea prafului prin filtru >i sac
dA. dupB comple0itatea opera?iilor pe care le efectueazB @
aspiratoare de praf simple6 clasice@ RoEenta-Am1ia RS1<86 Spacio RS-(8%6
-oldstar-V-2(88 &2,6 P3ilips-2R<<!:
aspiratoare pentru praf >i lic3ide @#ouline0 H<76 RoEenta aIua-
cleanetteAC-2286 AC-128.
aspiratoare de praf multifunc?ionale Dcu spBlBtor de co'oare6 aspirator de praf
>i mizerie rosierB6 spBlBtor de eamuriA RoEenta *ully " in1 R*-<876 *ully
% in 1 R*-<276 #ulticraft R=-1886 #ouline0 J)%-Super trio Compact "88
si J8" Super &rio Compact 2886 P3ilips &riat3lon 2R (<%!.
Par%ile o!ponente ale unui aspirator &e pra# sunt :
1. carcasa aspiratorului
2. filtru sau sac pentru praf
!. tur1ina
". motorul electric
%. accesoriile de a1sor1?ie @
cordon de aspirare
tu1uri de e0tindere
mFner de prindere a tu1urilor
perii K pentru aspirat co'oare
!
pentru tapi?erie
pentru suprafe?e netede >i lucioase
pentru calorifere
piese de alimentare la curent electric
1. Carcasa poate fi metalicB sau din material plastic >i con?ine piesele principale
ale aspiratorului. Aici se Bsesc @indicatorul de praf6 1utonul de desc3idere6
1utonul de derulare a cordonului. Lorma carcasei determina aspectul e0terior
>i posi1ilitatea de mane'rare Dpurtare Gn mFnB6 traereA.
2. &ur1ina Gn formB de disc cu palete6 fiind rotit cu 'iteze mari6 creeazB o
depresiune pe una din fe?ele sale6 refulFnd aerul cu presiune pe cealaltB parte
>i o1liFnd-ul sB circule for?at.
!. #otorul electric de mare tura?ie6 Gn func?ie de tipul aspiratorului6 are o putere
Gntre %88-2888 ;.
". Liltrul de praf 6 prin care circulB aerul aspirat din GncBpere6 re?ine impuritB?ile
care se pot colecta intr-un filtru sac DGn interiorA sau sB cadB de pe filtru Gntr-
un alt sac colector. +a cele mai noi modele se folose>te un sistem de %-(
filtre6 special proiectat pentru a filtra particulele de praf microscopice.
%. Accesoriile de aspirare sau piesele de curB?ire constB Gn racorduri fle0i1ile >i
piese de diferite forme pentru a1sor1irea prafului de pe mo1ilier6 co'oare6
du>umele.
Clasi#iarea arateristiilor &e alitate se poate #ae &up$ !ai !ulte
riterii :
DupB natura caracteristicilor sau dupB aportul pe care le au proprietB?ile la
satisfacerea ne'oii clientului @
aA Caracteristici te3nico-func?ionale @
-te3nice @ puterea ma0imB a motorului6 puterea de a1sor1?ie
Ddepresiune ma0imBA6 de1itul de aer6 capacitatea sacului6 capacitatea de cura?ire a
prafului >i a firelor de pe co'or6 dimensiunile carcasei etc. /
-functionale @ fia1ilitatea6 dura1ilitatea6 mentena1ilitatea /
1ACaracteristici economice @mBrimea c3eltuielilor de mentenan?a fBcute
de clientDconsum de enerie 6randamentA
cA Caracteristici psi3osenzoriale @
-estetice @ forma6 culoarea /
dA Caracteristici eronomice
-eronomice @ relarea electronicB a puterii6 dotarea cu senzori
care indicB radul de umplere a sacului6 dispoziti' de strFnere a cordonului de
alimentare etc. /
aA Caracteristici ecoloice @
-ni'elul de zomot6 numBrul filtrelor etc.
"
DupB ponderea pe care o au Gn sta1ilirea calitB?ii @
aA Caracteristici critice @ func?iona1ilitatea /
1A Caracteristici importante @
-principale @ puterea ma0imB a motorului6 depresiunea ma0ima6
de1itul de aer6 capacitatea de curB?ire a prafului >i a firelor de pe co'or6 capacitatea
sacului etc. /
-secundare @ ni'elul de zomot6 lunimea cordonului de
alimentare6 forma6 culoarea etc.
cA Caracteristici minore @ dotarea cu dispoziti' de strFnere a cordonului
de alimentare6 mBrimea >i pozi?ionarea 1utonului ).M)LL etc.
DupB caracterul direct sau indirect propor?ional cu calitatea produsului @
aA Direct propor?ionale @ puterea ma0imB a motorului6 depresiunea
ma0imB6 de1itul de aer6 numBrul de accesorii6 lunimea cordonului6 capacitatea
sacului6 capacitatea de curatire a prafului si a firelor de pe co'or etc.
1A $ndirect proportionale @ reutatea6 ni'elul de zomot6numBrul de filtre.
Carateristii &e alitate
Puterea ma0ima a motorului
,ste caracteristica principala a aspiratorului care determina si influenteaza
marimile celorlalte proprietati. $n functie de tip si destinatie Dde uz casnic6 3otelier6
autoA ia 'alori diferite6 de e0emplu6 la aspiratoarele de uz casnic 'ariaza intre (88 si
1%88;. Aspiratoarele moderne sunt pre'azute cu relaj electronic pentru mai
multe trepte de putere6 in functie de radul de murdarie a suprafetei de curatat.
Depresiunea ma0ima
,0prima indirect eficacitatea si randamentul aspiratorului. ,a consta in diferenta
de presiune atmosferica care se realizeaza intre spatiul din interiorul aspiratorului
ca urmare a 'itezei de rotatie a 'entilatorului si mediul e0terior6 respecti'
suprafetele o1iectelor supuse aspirarii impuritatilor. +a aspiratoarele moderne
e0ista mai multe trepte de aleere a depresiunii6 in functie de radul de murdarire a
suprafetei. Se e0prima in mm coloana de aer si 'ariaza intre "88 si 2888 in functie
de destinatie. Cu cat 'aloarea este mai mare6 cu atat creste puterea de aspirare.
De1itul de aer
Dflu0ul de aer sau aerul refulatA e0prima 'olumul de aer aspirat refulat in
unitatea de timp. Aceasta caracteristica influenteaza eficienta operatiilor de
stropire6 'opsire6 pul'erizare. Se e0prima in dmNMs si ia 'alori intre 18 si "86 in
functie de tipul aspiratorului si de 'aloarea depresiunii ma0ime a aspiratorului.
%
Capacitatea de curatare
a prafului si a firelor de pe co'oare este determinata de 'aloarea depresiunii
ma0ime. #arimea acestei caracteristici 'ariaza intre 78 si 7<O6 in functie de tipul
aspiratorului.
Lia1ilitatea
este e0primata6 de reula6 prin mediu de functionare fara nici o defectiune D#&*LA.
Se masoara in numar ore si se calculeaza cu relatia@ #&*LPQtiMn6 in care@ tiPtimpul
de functionare a fiecarui produs pana in momentul defectarii/ nPnumarul de
produse supuse o1ser'arii. Lia1ilitatea este cuprinsa in inter'alul !88 la %88 ore in
functie de firma producatoare.
Capacitatea sacului colector
determina frec'enta operatiunii de olire sau sc3im1area sacului Din cazul celor
pre'azute numai cu acest sistemA. $n prima situatie afecteaza comoditatea in
utilizare6 iar in cea de a doua c3eltuielile de utilizare. #arimea acestei caracteristici
'ariaza intre " si (l.
Carateristii eolo'ie
.i'elul de zomot
ma0im admis este cuprins intre (8 si :< d1. Se stie ca limita de suporta1ilitate a
urec3ii omului este de (8 d1/ o crestere cu (-: d1 inseamna de fapt du1larea
zomotului ceea ce influenteaza neati' radul de confort din locuinta.
.umarul de filtre
este de "-( si determina cantitatea de impuritati DprafA ramase in atmosfera datorita
ineficientei filtrelor/ aceasta este o caracteristica importanta a aspiratorului pentru
ca afecteaza calitatea aerului din incapere si cantitatea de praf care se redepune pe
o1iectele din incaperi.
Carateristii er'ono!ie
$nfluenteaza radul de comoditate al utilizatorului ca urmare a modului de
ansam1lare al accesoriilor care ofera sau nu pozitia normala in timpul folosirii.
#anuirea usoara@ relarea electronica a puterii si a turatiei motorului/ sc3im1area
pozitiei periilor in functie de suprafata de aspirat6 co'or sau parc3et/ dotarea cu
senzori care indica radul de umplere a sacului/ posi1ilitatea de rotire a furtunului
la !(8R/ dotarea cu senzori care indica aparitia unor defectiuni/ lunimea
(
cordonului de alimentare D%-<mA/ dispoziti' de stranere DinfasurareA a cordonului
de alimentare intr-o caseta interioara/ numarul si 'arietatea accesoriilor Dperii6
duzeA/ dotarea cu dispoziti' de rulare pentru deplasarea usoara a aspiratorului dintr-
o incapere in alta etc.
Carateristii estetie
Se refera la forma6 care tinde sa de'ina aerodinamica6 si la culoare Dal1-
metalizat6 ri-metalizat6 rosu6 al1astruA care ofera clientilor posi1ilitatea sa aleaa
dupa preferinte6 in functie de armonia cu celelalte o1iecte din locuinta.
A(anta"ele a)izi%ion$rii unui aspirator
Aspiratorul reprezintB una dintre cele mai 1une in'en?ii ale omului. )ricine a
Gn?eles de ce este atFt de important acest aparat cu ajutorul cBruia po?i sB lustruie>ti
GncBperea Gn care locuie>ti Gn cFte'a minute.
DacB se dore>te un aspirator doar pentru praf se poate alee orice model din
orice amB Gn func?ie de caracteristicile dorite Ddimensiuni6 ni'el de zomot6 pre?A
sau un aspirator multifunc?ional ce 'a face totul@ 'a aspira praful din tot
apartamentul Dc3iar >i din cele mai Gnuste locuriA6 'a aspira pBmFntul >i alte
impuritB?i de pe terasB6 'a spBla >i curB?a co'oarele te0tile Gn douB treceri temeinic
>i Gn profunzime6 'a spBla >i >tere eamuri6 'a GndepBrta firele de pBr ale
animalelor pe care le de?ine?i Gn apartamentul dumnea'oastrB6 'a GndepBrta praful
din col?uri6 caneluri >i orificii >i multe alte opera?ii de curB?are.
Pentru co'oare >i spa?ii plate e0istB perii ce se comutB automat asiurFnd o
aspirare perfectB Gn am1ele situa?ii. Sn ceea ce pri'e>te colectarea prafului6
aspiratoarele sunt dotate cu cFte un sac u>or deta>a1il6 GncBpBtor6 din pFnzB sau
3Frtie >i filtru electrostatic pentru o filtrare cFt mai 1unB a prafului. =nele
aspiratoare sunt dotate cu o curea de transport ce asiurB un confort sporit pentru
aspirarea comodB a treptelor >i a spa?iilor foarte Gnuste.
Proiectarea compactB aerodinamicB >i reutatea micB face ca aceste aparate
electrocasnice sB fie deose1it de practice >i u>or de utilizat6 oferind rezultate foarte
1une de curB?are.
Pentru o curB?enie rapidB6 aspiratorul cu acumulatori este indicat pentru
curB?enia curentB6 cum ar fi aspirarea de praf6 firimituri6 scrum6 pBmFnt de flori6
c3iar >i lic3ide. ,ste pre'Bzut cu filtru permanent la'a1il6 rezer'or de aspira?ie
transparent6 adaptator pentru GncBrcarea acumulatorilor >i dispoziti' pentru
montarea pe perete. A'Fnd atFtea Gntre1uin?Bri >i oferindu-ne atFtea satisfac?ii6
aspiratorul este un aparat ce nu tre1uie sB lipseascB din nici o locuin?B. ,l ne ajutB
sB a'em o 'ia?B mai comodB >i mai curatB.
:
Panasoni MC*E+,--./01
Putere ma0imB D;A@ 2888
Putere de aspirare D;A@ !(8
Relaj electronic de putere@ Control 'aria1il al puterii
Liltrare@ ,ficien?B ridicatB de curB?are6 cu ajutorul sistemului de filtrare 2epa6 filtru
+a'a1il (
Capacitatea sacului de praf@ !6% l
+unime ca1lu DmA@ (6%
.i'el zomot Dd*A@ <( d1
Derulator ca1lu@ Derulare automata ca1lu alimentare
-reutate DTA@ %6%
&u1uri@ &u1 e0tensi1il metallic
Culoare@ .eru cu arintiu
Accesorii incluse@ Perie podea de lu0 >i cauciuc moale de protec?ie pe ro?i
Dimensiuni D; 0 D 0 2 mmA@ !88 0 "28 0 278
Altele@ Perie podea rela1ilB
<
SAMSUN2 SC0+31
&ipul de tu1@ &ijB telescopicB din ino0
Recipient de praf@ CasetB plastic
Sistem iienic de filtrare@ Liltru 2epa 11 la'a1il
$ndicator de umplere a sacului@ Da
Relaj electronic@ Da
+unime ca1lu DmA@ 18.%
Derulator ca1lu@ Da
Capacitate@ !.< litri
Liltru motor@ 2epa 11 D( ni'eleA
Accesorii@ Accesorii suplimentare DoptionaleA
Culoare@ -rena
Dimensiuni@ 27802<%0"78 mm
-reutate@ (.2 9
Putere D;A@ 1(88
Putere de aspirare@ !<8
Protectie termicB@ Da
.i'el zomot Dd*A@ :( d1
7
4os) 4SN 15,,
Putere consumatB@ !88 - ma0. 1(88 ;/
Relare electronicB a puterii de aspirare6 prin 1uton rotati'/
#Fner eronomic6 2 tu1uri metalice/
Perie com1i - duzB pentru spa?ii Gnuste >i perie pentru tapi?erie/
Sistem de filtrare Air clean 2 D( trepteA/
Sac de praf te0til/
Capacitate sac de aspirare@ ! l /
$ndicator pentru sc3im1are filtru de praf/
Dispoziti' pentru pozi?iile de parcare >i de repaus/
+unime fir@ < m/
.i'el zomot mBsurat@ <8 d*/
-reutate@ !.( 9 DfBrB accesoriiA.
Dimensiuni@ !88U278U"78 mm
18
ETA 1610 TIRO
Culoare @ rosu6 'erde
Putere ma0imB @ 1.(88 ;
Putere de aspirare @ 2:8 ;
.i'el zomot @ :< d*DAA
Relaj electronic @ Da
Derulator ca1lu @ Da
+unime ca1lu @ ( m
Raza de ac?iune @ 7 m
.r. ni'ele de filtrare @ "
$ndicator de umplere a sacului @ Da
Sac te0til @ inclus 1 1uc6!+
Sac 3Frtie @ inclus Gn am1alaj
Sac 3Frtie rezer'a @ disponi1il
Accesorii suplimentare @ ! 1uc
&u1 @ telescopic plastic
11
1.3. Jaluzele ationate eletri
$n cazul in care 'a montati la ferestrele locuintei dumnea'oastra jaluzele
actionate electric ele pot fi comandate intelient de anumiti senzori D'ant6 ploaie6
luminaA pentru a 'a oferi un rad ma0im de confort si siuranta. De asemeni ele pot
fi interate intr-un sistem comple0 de manaement al cladirii D*#S-1uildin
manaement systemA.
12
Jaluzele ationate eletri (a o#era ur!atoarele a(anta"e:

=m1ra - fle0i1ilitate in dozarea luminii naturale/ protectia mo1ilierului si a
decoratiunilor interioare e0puse la razele soarelui/
&emperatura constanta - impiedica incalzirea e0cesi'a a locuintei in zilele
toride de 'ara si pre'in pierderile de caldura pe timpul iernii/
Somn odi3nitor - 'a asiura linistea si o1scuritatea dorita/
$ntimitate - 'a protejeaza de pri'irile indiscrete6 mai ales cand ferestrele sunt
orientate catre strada sau spre o locuinta 'ecina/
Siuranta - ofera o protectie suplimentara impotri'a tentati'elor de efractie.
#otoarele pentru jaluzele automate sunt disponi1ile in opt 'ariante6 in
functie de lunime si reutate. ,0ista optional dispoziti'e de de1locare si ridicare
manuala6 pentru cazurile de lipsa a electricitatii sau de defectiune.
1!
+imitatoarele de cursa sunt relate manual6 cu ajutorul c3eitei furnizate
impreuna cu acestea. #otoarele sunt li'rate standard cu un metru de ca1lu electric6
o perec3e de adaptoare octoonale si o 1areta de fi0are.
#otoarele electrice pentru copertine sau sisteme de jaluzele masi'e se
fa1rica in 'ariante re'ersi1ile sau ne-re'ersi1ile. Sunt ec3ipate cu limitatoare de
cursa tip sEitc3 autoajusta1ile6 care permit oprirea jaluzelei cu putin inaintea
atinerii capatului de cursa in pozitia desc3is.
Variantele re'ersi1ile pot fi ridicate manual si se recomanda folosirea unui
sistem de incuiere mecanica suplimentara. Variantele ne-re'ersi1ile se pot desc3ide
manual in cazul unei caderi de tensiune numai dupa de1locarea din le'ierul prezent
in dotare.
Se furnizeaza adaptoare pentru a0ul central de la (8mm la 288mm.
1"
Jaluzelele pot fi controlate local sau central cu ajutorul intreruptoarelor fara
fir. Daca 'antul sufla cu putere sau ploua6 se poate comanda co1orarea automata a
jaluzelelor6 cu ajutorul unui senzor de 'ant si ploaie.
De asemenea jaluzelele pot fi controlate dupa un proram orar6 cu ajutorul Room
sau 2ome #anaer-ului.
Controlul unui circuit
Varianta $@
CJA= - 81M82
$ntrerupator fara fir@ PV C&AA - 81M82 W rama W clapeta W ornament
Varianta $$@ CPAD - 88M%(
Controlul unui apartament cu ! camere D! jaluzele M rupuri de jaluzeleA@
Control local Dun CPAD - 88M%( per cameraA
Control centralizat DCPAD - 88M%7A
Senzor de 'ant si ploaie DCS,X - 82M8<6 CS,X-82M87A
Ycu accesoriu de montaj DCS,X - 88M18A
Room #anaer
2ome #anaer
1%
Jaluzea orizontala !onoo!an&a
Jaluzele &in alu!iniu u ationare eletria
1(
Carateristii: #otorul K este instalat Gn a0ul de rulare a'Fnd for?B de pFnB
la "8 .m. Lrec'en?a de utilizare este redusB D!8O sau " minute de func?ionare
continuBA6 cu protec?ie termicB la suprasarcinB DcFnd atine temperatura internB de
1288C se auto1loc3eazBA. #ani'ela K este deta>a1ilB >i se folose>te la ac?ionarea
manualB de uren?B. Receptor radio cu telecomandB K permite ac?ionarea cu
telecomandB atFt indi'idual Dpentru fiecare rulouA cFt >i pe rupe de rulouri Do
sinurB telecomandB ac?ioneazB mai multe rulouri pe rupuriA. *utonul Gnropat K
se instaleazB Gnropat Gn doza electricB >i func?ioneazB pe sistemul de protec?ie
mecanicB pe sensul de ac?ionare. *utonul aplicat K se fi0eazB aplicat >i
func?ioneazB pe sistemul de trei pozi?ii@ S=SMS&)PMJ)S. Arcul K este instalat Gn
a0ul de rulare >i poate fi utilizat pentru rulouri cu suprafa?a de pFnB la :6"8 mp.
Li0area Gn pozi?ia Gnc3is a rulourilor ac?ionate cu arc este Gntotdeauna necesarB >i se
poate face cu 1olturi de 1locare sau yalB. *olturile de 1locare K sunt confec?ionate
din o?el plin >i se instaleazB pe prima lamelB specialB cu canelurB asiurFnd
1locarea rulourilor ac?ionate manual Dcu panlicB6 >nur6 arc sau mani'elBA. Jala K
este GncastratB Gn prima lamelB >i permite 1locarea cu c3eie a rulourilor ac?ionate
manual Dcu panlicB sau >nur6 arc sau mani'elBA
La "aluzelele u a%ionare eletri$
A%ionare
Snainte de ac?ionarea jaluzelei6 asiura?i-'B cB nu e0istB o1stacole care sB
Gmpiedice mo1ilitatea lamelelor.
Aten?ie@ DacB Gn momentul co1orFrii jaluzelelor orizontale acestea GntFlnesc un
o1stacol Dde e0. un o1iect uitat pe per'azA6 acestea se pot deteriora6 iar c3ina sau
>nurul de ridicare se poate GnfB>ura strFm1.
DacB jaluzeaua se 1loc3eazB la ridicare6 c3inile sau >nururile se pot rupe iar
sistemul de ac?ionare se poate distrueZ
VB reamintim GncB o datB@ Jaluzeaua tre1uie sB se poatB deplasa li1er. Acest aspect
este foarte important mai cu seamB atunci cFnd ac?ionarea este asiuratB de un
aparat automat.
Aten?ie@ Sn cazul unei serii de ac?ionBri repetate se poate acti'a GntrerupBtorul de
protec?ie termicB6 ceea ce duce la oprirea motorului. A>tepta?i cFte'a minute pentru
a permite rBcirea motorului6 apoi GntrerupBtorul se de1loc3eazB >i ac?ionarea este
1:
din nou posi1ilB. Sn urma unor deranjamente cauzate de intemperii DdescBrcBri
electrice indirecteA6 func?ionalitatea poate fi resta1ilitB prin oprirea >i repornirea
siuran?ei corespunzBtoare.
Cur$%are 7i 8n'ri"ire
Din punct de 'edere te3nic6 jaluzelele orizontale nu necesitB Gntre?inere.
Sn 'ederea curB?Brii6 elementele 'opsite Dlamele6 3idaje6 mB>ti precum >i
elementele din plasticA pot fi >terse cu o la'etB Gm1i1atB Gn apB cBldu?B >i deterent
neutru Dprodus de curB?are pe 1azB de sBpunA.
VB ruBm re?ine?i urmBtoarele@ .u folosi?i pentru curB?are sol'en?i sau alcool
DspirtAZ .u folosi?i produse de curB?are a1razi'eZ

Alte in&ia%ii
Jaluzelele nu tre1uie e0puse prea mult timp la umiditatea din interiorul
construc?iei. Sn special apa e0sudatB aresi'B6 pro'enind de la tencuieli sau
materiale de 'opsire6 poate duce la deteriorarea prin coroziune a produsului. Se
recomandB 'entilarea periodicB >i eliminarea condensului din componentele
metalice aflate la interiorZ DacB Gn timpul lucrBrilor de zurB'ire a pere?ilor cad
stropi de 'opsea pe lamele6 ace>tia tre1uie >ter>i imediat cu o la'etB umedBZ
Jaluzelele asiurB Gn principal o protec?ie Gmpotri'a soarelui >i numai Gn anumite
condi?ii o protec?ie contra 'ederii Gn interior. DacB a'e?i senza?ia cB din cauza
lamelelor Gnclinate ale jaluzelelor se poate pri'i de jos Gn sus Gn interiorul camerei@
Snclina?i lamelele spre interior >i curio>ii nu mai au ce 'edea. . .
Jaluzelele co1orFte nu reprezintB pentru copii un element de protec?ie Gmpotri'a
cBderii pe fereastrBZ
Sarcinile e0terne6 diferite de destina?ia ini?ialB6 afecteazB func?ionarea >i siuran?a
jaluzelelor orizontale. Ac?ionarea defectuoasB >i utilizarea neconformB duc la
anularea preten?iilor de aran?ieZ

1<
1.-. Paturi eletrie
Patura electrica este o patura ec3ipata cu un element electric de incalzire si
un controler pentru relarea temperaturii sale.
Despre patura eletria
) patura electrica este un dispoziti' pre'azut cu un sistem de incalzire 6
astfel incat cel ce foloseste patura sa poata mentine o temperatura potri'ita6 c3iar
intr-o camera unde temperatura este scazuta. #ulti utilizatori prefera folosirea
paturilor electrice deoarece utilizarea lor poate reduce costurile la incalzire.
Controlerele de temperatura ale paturilor electrice moderne pot sesiza modificari de
temperatura la ni'elul pielii si al aerului iar in acest fel isi pot autorela setarile.
Cele mai a'ansate modele de paturi sunt prorama1ile6 astfel incat sa poata
preincalzi patul la un moment presta1ilit si sa se opreasca la o anumita ora. Acestea
sunt6 deasemenea6 capa1ile sa adapteze temperatura pentru ne'oile a doua
persoane aflate in acelasi pat. =nele paturi pot distri1uii caldura in functie de
ne'oile fiecarei parti a corpului6 spre e0emplu trimit mai multa caldura spre
picioarele utilizatorului6 lasand mai rece in acelasi timp zona capului.
17
Surt istori
Dispoziti'ele ce au e'oluat astazi in ceea ce numim paturi electrice au fost
destinate initial persoanelor in'alide. Parintele paturii electrice a fost un doctor
american6 Sidney Russell6 care a conceput o placa incalzita electric in 1712. Russell
incerca sa aseasca o modalitate de a-si incalzi pacientii 1olna'i6 si asa a conceput
o patura care folosea ca1luri electrice acoperite cu 1anda de metal izolat pentru a
realiza acest lucru. =tilizarea pe scara lara a unui asemenea produs a inceput in
17286 cand patrurile incalzite electric au fost folosite pe pacientii din sanatorii6
1olna'i de tu1erculoza. Pacientii au fost sfatuiti sa stea in aer proaspat si sa doarma
cu eamul desc3is6 uneori c3iar sa petreaca noaptile afara. Paturile electrice i-au
ajutat pe patienti sa-si mentina o temperatura constanta a corpului in aceste conditii.
Anii 1728-17!8 au 'azut multe 'ariante de paturi electrice@ 'ariante ce includeau
incalzitoare electrice in forma de termos sau cu forma turtita. $n anii 17!8 paturile
electrice erau produse in Statele =nite si in Anlia6 in principal ca un o1iect de lu0
sau ca cele mai 1une acomodari in camera unui 1olna'. Aceste paturi erau
pre'azute si cu un termostat care putea opri alimentare cu enerie a paturii daca o
portiune a acesteia de'enea periculos de calda.
Patura electrica asa cum o stim noi astazi nu s-a dez'oltat decat dupa al Doi-
lea Raz1oi #ondial. Cercetarile pri'ind costumele incalzite electric pentru pilotii
a'ioanelor de 'anatoare6 au condus la im1unatatirea sistemelor de siuranta si a
permis producatorilor sa fa1rice paturi mai su1tiri si mai usor de impaturit.
$mainea paturii electrice s-a sc3im1at6 de la ce'a ce numai persoanele 1olna'e
28
a'eau ne'oie la un dispoziti' modern care facea dormitul mult mai placut pentru
oricine. Desi te3noloia de raz1oi a im1unatatit patura electrica6 aceasta nu era cu
mult diferita de 'arianta initiala a anilor [!8. Cu timpul6 insa te3noloia s-a
dez'oltat astfel in anii [%8 s-a ajuns la o patura de dimensiuni de patru ori mai mari
iar in anii [<8 cu dimensiuni de pana la 18 ori mai mari. Au fost create paturi ce
a'eau doua termosate6 una pentru fiecare parte a patului. $ncepand cu 17<"6
te3noloia s-a sc3im1at semnificati' odata cu aplicarea sistemului de
4termostatless5. .oile paturi foloseau un sistem de fire cu un 4coeficient poziti' de
temperatura56 care permitea firului sa detecteze modificarile de temperatura.
Asadar patura putea detecta si reactiona la sc3im1arile de temperatura atat ale
corpului cat si ale camerei.
Pro9le!e &e si'uranta
$ncepand cu anii 17786 producatorii de paturi electrice au inceput sa
reactioneze la contro'ersata pro1lema a campului electromanetic. Di'erse studii
au ridicat semne de intre1are asupra campurilor manetice si electrice de frec'enta
joasa6 emanate de dispoziti'ele electrice din componenta paturii electrice. =n
studiu lansat in 1778 in 4American Journal od ,pidemioloy5 a dez'aluit un risc
crescut de aparitie a tumorilor pe creier si a leucemiei la copii ai caror mame au
folosit patura electrica in timpul sarcinii. Desi alte studii au a'ut rezultate neati'e
asupra cancerului pro'ocat de folosirea paturii electrice6 rapoartele au fost destul de
alarmante pentru ca un rup de oameni politici din S=A sa ridice po1lema folosirii
paturilor electrice de catre femeile insarcinate. Cercetarile au aratat ca unele marci
de paturi produceau un camp electric mai mare decat alte marci. Desi nu au e0istat
do'ezi concludente pri'ind radul de noci'itate al paturilor electrice6 majoritatea
producatorilor si-au modificat produsele. Producatorul major de ca1luri pentru
paturi electrice a adus pe piata un nou sistem care folosea fire paralele pentru a
impiedica curentul sa circule in directia opusa. Aceste sisteme au anulat cea mai
mare parte a campului electric si manetic enerat de paturile electrice. Paturile ce
au fost reproiectate si produse dupa 1772 a'eau campuri electrice mult mai sla1e
decat predecesoarele lor. Dupa aceea su1iectul pri'ind siuranta paturilor electrice
a disparut.
Materii pri!e
#aterialele folosite in productia de patruri electrice sunt in mare parte unice
in aceasta industrie. ) patura electrica este alcatuita in principal din trei
componente@ o tesatura speciala numita in'elis6/ elementul de incalzire6 su1 forma
de ca1luri izolate6 precum si un controler si ca1lu de alimentare
21
Pentru in'elisMcaptuseala6 producatorii folosesc un amestec de poliester si
acrilic care a fost creat special pentru acest lucru. Ca1lul este dintr-un material cu
un coeficient poziti' de temperatura care este producator de caldura si sensi1il al
diferenele de temperatura pe intreaa sa lunime6 eliminand astfel necesitatea
folosirii unui termostat. Acest fir special este acoperit cu un in'elis confectionat
dintr-un amestec de materiale plastice. Controlerul si ca1lul de alimentare sunt
fa1ricate dintr-un amestec materiale plastice si metalice. Acestea sunt fa1ricate in
eneral de un furnizor e0tern.
Proesul &e #a9riatie
La1ricarea tesaturii
Producatorul ac3izitioneaza materiile prime pentru in'elis de la un
producator de fi1re. Li1rele folosite pentru patura sunt apoi amestecate si
toarse.
La1ricarea in'elisului
$n'elisul este tesut la un raz1oi de tesut de 'iteza foarte mare ce a fost creat
special pentru aceasta etapa a procesului de productie. $n'elisul paturii este
structurat ca o serie de 28-!8 de tu1uri sau canele luni care sunt captusite de
la un cap la celalalt. Canalele nu sunt cusute impreuna dar sunt tesute ca o
sinura piesa de tesatura. ,le sunt modelate intr-un strat du1lu si materialul
dintre canale este asezat intr-un sinur start.
,lementul de incalzire
) patura electrica produce caldura cand curentul electric circula prin
elementul de incalzire. ,lementul de incalzire este compus dintr-un fir
special6 care se comporta ca si termostat. Aliajul folosit la fa1ricarea acestui
fir este turant in tije6 curatat si tras in fire. $zolatia firului este fa1ricata prin
procesul de e0trudare. Ca1lul final este li'rat in 1o1ine mari catre fa1rica
unde se asam1leaza produsul final6 unde este introdus6in pasul urmator6 in
in'elisul paturii. Lirul este introdus intr-un mecanism pentru micsorarea
diametrului.
22
Inserarea ele!entului &e inalzire
#ecanismul de asam1lare a elementului de incalzire in interioril in'elisului
paturii este special creat pentru acest proces. &e3noloia presupune e0istenta
unui dispoziti' de impinere care apuca capatul firului si il impine prin
canalele in'elisului. Datorita modului in care in'elisul este tesut6 canalele
sunt conectate si firul are o traiectorie in zi-za. $n paturile mai 'ec3i Dcele
fa1ricate inainte de anul 17<8A elementul de incalzire era di'izat in multe
parti unite de termostat. Patrurile moderne sunt incalzite de un sinur fir6
lun si continuu.
Asa!9alarea #inala
,ste necesara o 'arietate de alti pasi pentru a finaliza fa1ricarea paturii
electrice. ) etic3eta a producatorului este cusuta pe un colt al paturii.
Controlerul si ca1lul de alimentare sunt deo1icei fa1ricare sau partial
asam1alte de furnizori e0terni. #uncitorii iau aceste componente si le
asam1leaza paturii.
Liecare patura este inspecatata si testata6 si apoi mutata catre zona de
am1alare unde este pliata si am1alata.
2!
Cu! este #a9riat #irul:a9lul ele!entului &e inalzire;
2"
Controlul alitatii
Liecare element al paturii tre1uie sa treaca prin testari separate dar si
impreuna cu produsul final ce 'a fi testat riuros. $n'elisul paturii este supus la o
'arietate de teste 6 inclusi' controlul pentru depistarea de matreiale straine si
controlul pentru sta1ilirea rosimii. ,lementul de incalzire este testat de
producator6 pe masura ce este fa1ricat6 pentru ca fiecare centimetru de fir sa fie
e0aminat inainte de a fi asam1lat. ,ste testat pentru a se asiura ca nu e0ista niciun
scurcircuit6 nu sunt prezente materiale straine si puterea distri1uita pe intreaa sa
lunime este corespunzatoare.
Producatorul controlerului de temperatura si ca1lului de alimentare supun
aceste componente testelor proprii. $n plus6 producatorul paturii electrice isi
inreistreaza produsul la 4=nderEriters +a1oratory56 o aentie pri'ata de testare
pentru ec3ipamentele electrice. Producatorul este de acord sa urmeze anumite
proceduri de testare si isi fa1rica paturile tinand seama de specificatiile aentiei.
Aentia se asiura ca producatorul urmeaza indicatiile primite efectuand 'izite
neanuntate in interiorul fa1ricii. Dar6 in eneral6 testele efectuate de producator sunt
mult mai cuprinzatoare decat cele impuse de aentie. Atata 'reme cat producatorul
respecta restrictiile impuse de aentie6 are 'oie sa sa foloseasca sim1olul
4=nderEriters +a1oratory5 pe etic3etele sale6 ca o arantie a calitatii.
Siuranta impotri'a incendiilor este foarte importanta pentru paturile
electrice. ,lementul de incalzire este complet protejat de foc si este 3idroizolat.
Dupa ce fiecare patura este complet asam1lata6 muncitorii conecteaza patura
la curent electric si acesta este pornita la puterea nominala completa. =n o1ser'ator
inspecteaza patura pentru orice alte defecte e'idente si deasemenea 'erifica
temperatura.
Siuranta impotri'a focului6 usurinta utilizarii si fia1ilitatea enerala a
paturii electrice sunt domeniile cu cel mai mare interes pentru inspectorii de control
al calitatii la fa1rica de asam1lare.
A(anta"e
Principalul a'antaj al paturii electrice este acela ca ofera suficienta caldura la
un pret scazut. C3iar mai mult de atat6 functioneaza la un 'oltaj scazut si asta ajuta
la economisirea de enerie. Paturile electrice pot fi folosite ca paturi sau ca asternut
de pat pentru a preincalzi patul. Paturile electrice prorama1ile se pot stine dupa
cate'a ore de functionare si in asa fel se face economie atat la 1ani cat si la enerie.
Asadar paturile electrice sunt porta1ile6 usor de folosit si eficiente din punct de
'edere al pretului.
2%
Punte sla9e ale paturii eletrie
- Se pot strica sau pot fi incomod de folosit.
- =n procent su1stantial din proprietarii de paturi electrice au indicat ca paturile au
capatat defecte care au fost condus la defectarea paturii. $n concluzie6 masurile de
siuranta pot cateodata sa faca dificila utilizarea produsului.
- ,ste posi1il sa nu fie suficient de calde.
- C3iar si la cele mai a'ansate setari6 unele paturi electice nu se incalzesc suficient.
Acesta situatie se datoreaza nefunctionarii corespunzatoare a termostatului.
- ) parte a utilizatorilor au sustinut ca la unele paturi electrice firele de incalzire pot
fi simtite foarte usor. Acesta poate face ca patura sa fie neconforta1ila.
- ,0ista cazuri in care anumiti producatori au folosit ca izolator al firelor materiale
usor inflama1ile6 astfel in timpul functionarii paturii acesta a luat foc. Asadar
tre1uie sa se foloseasca intotdeauna materiale ce nu se pot aprinde usor.
2(
PATURA ELECTRICA DELONGHI COP310P
Cod producator@ De+on3i C)P!18P
Putere D;A (8
&repte de 'iteza 2
Dimensiuni DmmA 1%8 0 <8 cm
Alte caracteristici Sistem de siuranta
188O polyester
Se spala de mana.
2:
1.6. Saltele eletrie pentru !asa"
*eurer =*%%
- saltea electricB cu posi1ilitate de GncBlzire sec'en?ialB
- salteaua poate fi GncBlzitB total sau doar Gn zona picioarelor
- 1eneficiazB de protec?ie Gmpotri'a supraGncBlzirii
- la'a1ilB cu mFna
- 1eneficiazB de 2 ni'ele de temperaturB
- partea superioarB este fBcutB din 1um1ac6 iar partea inferioarB din lFnB
- dimensiuni @ 1%80<8 cm
- putere (8 ;att
2<
3. CD*Pla<ere. D=D*Pla<ere. Ra&io*aseto#oane. Ceasuri &i'itale
3.1. CD*Pla<ere. D=D*Pla<ere
Companiile Sony si P3illips au in'entat discul compact DCDA la inceputul
anilor 17<86 dar nici una dintre ele nu s-au imainat ce aplicatii se 'or i'i pe
'iitor.+ansat in 17<26 CD-ul audio6 cu facilitati de acces aleatoriu si a'and calitatea
sunetului incredi1ila6 a cucerit in cati'a ani piata. A urmat unitatea de CD-R)# in
17<"6 dar i-au tre1uit cati'a ani pentru a ajune la ni'elul CD Player-ului6 datorita
te3noloiei de atunci. Acum pe CD-R)#-uri sunt disponi1ile nenumarate jocuri pe
calculator6 aplicatii softEare6 enciclopedii di'erse6 si alte aplicatii multimedia.
$nitial6 discul compact CD-R)# a fost disponi1il pentru :" de minute de
semnal audio diital de inlta calitate6 dar acum ne ofera pana la :88#* spatiu
disponi1il stocarii datelor6 188 scanari fotorafice pantru pu1licatii sau peste :" de
minute de film VS2 full-motion 'ideo si audio. Astazi6 cele mai multe unitati CD-
R)# sunt rapide si confera rularea nu numai a proramelor softEare multimedia6
ci si a proramelor destinate lucrului pe reteaua de calculatoare.
CD
Are un diametru de 128mm si are aspect de sandEic3 cu rosumea de 1.2mm
cu trei straturi @ un strat inferior de plastic policar1onat6 o folie su1tire de aluminiu
si un in'elis de protectie impotri'a zarieturilor si prafului. Pe durata procesului de
1aza6 se toarna un plastic policar1onat cu milioane de mici adancituri numite pits6
acestea a'and o forma de aranjare in spirala de la centru spre marinea discului6
peste care se aseaza o folie su1tire de aluminiu6 ea conferindui discului culoarea
arintie sau alte tipuri de culori.Spatiul dintre piste K piscurile- este numai de 1.(
microni. Densitatea adanciturilor este de peste 1(888tpi Dtpi K trac9s per inc3A6
comparati' cu cei 7(tpi ai floppy disc9-ului si in medie "88tpi a-i 3ard dis9-ului.
Spirala adanciturilor se intinde in linie dreapta pe o distanta de " 9m.Din punct de
'edere mecanic CD-ul este mai putin 'ulnera1il decat o inreistrare analoa6 dar
asta nu inseamna ca nu tre1uie sa-l folosim cu atentie.
$n eneral un CD poate fi folosit atat pentru calculator cat si pentru un sistem
de sunet6 pentru muzica.Pe un CD poate fi inreistrata informatie diitala atat su1
format trac9 cat si #P!6 in eneral pentru muzica.Dupa cum stim te3noloiile
proreseaza proportionat in timp astfel ca CD-ul nu a uitat sa e'olueze.A e'oluat in
capacitate pana la 1.2 - pentru muzica si 'iteze de pana la %20.
Standarde@ pentru a intelee ce discuri compacte 'or fi citite pe o unitate
dedicata6 este necesar sa indentificam precis diferitele standarde pentru
27
formate.$nformatia care descrie CD-R)#-ului este scrisa in painile unei carti cu
coperti de o anumita culoare.
Red *oo9
,ste cel ami raspandit standard si descrie proprietatile
fizice ale CD-ului si codarea diitala audio.Liecare
piesa muzicala sinle este inreistrata conform acestui
stamdard pe pisteDtrac9sA. Sunt alocate :" de minute
audio per disc.Recent a fost aduat standardului
posi1ilitatea CD -raf3ics pentru rafica si #$D$.
JelloE *oo9
A fost editata in 17<" pentru a descrie folosirea CD-
ului pentru stocarea datelor pe calculator6 rezultand
astfel CD-R)#-ul.Standardul imprumuta multe
paini din Cartea Rosie cum ar fi @ specificatii Cd6
parametri optici6 modularea si corectia erorilor6
controlul si sistemul de afisare.
CD-R)# UA
,ste o e0tensie separata a Cartii -al1ene pentru
formate P3oto CD.
-reen *oo9
Cartea 'erde descrie discul interacti' CD-i Dsistemul
de operare si redare aluiA.CD-i este capa1il sa
memoreze 17 ore de muzica6 :%88 imaini si :2
minute fulm full screenMfull motion 'ideoD#P,-A in
formatl standard CD.
)rane *oo9
Cartea Potocalie defineste discurile inreistra1ile CD-
RDrecorda1leA cu posi1ilitati de multisesiune.Partea 1
defineste discurile reinreistra1ile CD-#)D#aneto-
)pticalA6partea 2 defineste discurile CD-;)D;rite
)nceA6iar partea ! defineste discurile CD-R;.
;3ite *oo9
Cartea Al1a finalizata in 177!6 defineste specificatiile
discului VideoCD. Contine pana la :8 de minute film
Dfull-motion 'ideoA memorat intr-o forma comprimata
numita #P,--1.Cartea Al1a este cunoscuta si su1
numele Diital Video DDVA
*lue *oo9
Cartea Al1astra defineste specificatiile referitoare la
,n3ancend music CD pentru discurile multisesiune
Dnereinreistra1ilA contine sesiuni audio si de date.
Aceste discuri se preconizeaza a fi utilizate pe orice
CD audio player6 pe PC.Deseori cunoscute su1
denumirile CD-,0tra sau Cd-Plus6 Cd-urile Cartii
Al1astre contin un mi0aj intre date si audio.
!8
Dupa cum 'edem e0ista multe standarde ale Cd-urilor6 acestea e'oluand in
functie de cerince te3noloice si timp.
Rata de transfer@ se refera la cantitatea de informatie ce se transfera intr-o
secunda si poate fi cuprinsa intre 1%8T*Ms Dla primele tipuri de unitatide CD-uriA si
peste !888 T*Ms Dla unitatile moderneA. Rata de transfer depinde6 in primul rand de
timpul de acces si de 'iteza de lucru a unitatii CD.
Viteza de lucru@ reprezinta un parametru care influienteaza direct rata de
transfer si timpul de acces si se sta1ileste in raport cu primul tip de unitate CD
numit sinle-spid6 care lucra cu un transfer de 1%8T*Msecunda si fata de care s-au
dez'oltat apoi 'iteze de 20Speed6 de "0Speed6 de <0Speed s.a.m.d. ajunandu-se in
prezent pana la 2"06 pentru care ar corespunde6 cel putin teoretic6 unei rate de
transfer de !88T*Ms.Astfel la 'iteze mai mari de 2"0 cum ar fi !206"20 sau %20 rata
de transfer este foarte mare.
Pentru muzica succesorul CD con'entional este SACDDSuper Audio
Compact Disc9A.Deocamdata acest standard poate fi folosit numai un Player
specific.Standardul pe calculator nu a fost inca implementat.
+a SACD te3noloia este mult im1unatatita6astfel depasind 1arierele una din
te3noloiile de 1aza Super Audio CD este DSD DDirect Stream DiitalA.Simplu in
fapt6 DSD este calea cea mai scurta intre locul de inreistrare si urec3ea
ascultatorului.Lormatul de inreistrare standard foloseste filtre pentru inreistrare si
redare6 adauand un rad de zomot si a1atere. DSD elimina toate aceste filtre6
inreistrand semnalul oriinal pe 1 1it direct pe Super Audio CD- pentru o auditie
nemaiintalnita.
Palyerele Super Audio CD ofera o redare de inalta calitate6 atat pantru Cd-ul
standard6 cat si pentru noul format Super Audio CD.Discul 3i1rid Super Audio Cd
are un strat pentru formatul SACD si altul pentru formatul CD con'antional.
$nreistrarea PC# DPulse Code #odulationA folosita la CD-urile
con'entionale necesita un filtru de decimare la inreistrare si un filtru de
multiplicare la redare.De e0emplu semnalul de intrare este trecut print-un
#modulator delta-sima la 1 1itD("fsA6 dupa care este trecut print-un filtru de
decimare care proceseaza semnalul de la 1 1it la 28 1it si acesta fiind semnalul
inreistrat pe CD con'entional.De la CD semnalul de 28 1it este trecut print-un
filtru de interpolare diital care modifica semnalul la 2" 1it6 dupa care intra in
actiune modulatia delta-sima care reface semnalul la 11itD("fsA6 acesta in cele din
urma trece printr-un filtru de trecere joasa analoica care proceseaza semnalul de
iesire.Dupa toata aceasta intreaa procesare semnalul de intrare este identic cu
semnalul de iesire6 cu mici e0ceptii. Aceste e0ceptii au fost corectate dete3noloia
SACD6 in care DSD elimina necesitatea folosirii toturor acestor filtre6 permitand
sunetului sa fie inreistrat direct in formatul oriinal de 1 1it.
&e3noloia de procesare PSP DPit Sinal ProcessinA este o arantie ca
SACD ofera o calitate si o inreistrare oriinala. Aceasta te3noloie imprima un
!1
filiran in'izi1il pe disc su1 forma de te0t sau imaine6care asiura cel mai 1un
sunet posi1il la ora actuala pentru muzica.
$n fiura de mai jos putem 'edea structura de sandEic3 a uni CD impreuna
cu te3noloiile inlo1ate@


Prinipiul &e #untionare:
1. =n motor 'ariaza in mod constant rata cu care se roteste un CD-R)#6 astfel
incat6 indiferent unde este localizata o componenta6 numite detector6 in
comparatie cu raza discului6 portiunea discului aflata imediat deasupra
detectorului se misca intotdeauna cu aceeasi 'iteza. Discurile CD-R)#
folosesc o sc3ema diferita de aceea a discurilor manetice pentru impartirea
suprafetelor discului in care sunt inreistrate datele. $n locul mai multor piste
aranjate in cercuri concentrice6 pe discul CD-R)#6 datele sunt continute
intr-o sinura pista care inainteaza in spirala din centrul discului catre
circumferinta sa. Pista este impartita in sectoare6 fiecare sector a'and aceeasi
marime fizica. Lolosind o metoda numita 'iteza liniara constanta Dconstant
linear 'elocityA6 unitatea de disc 'ariaza in mod constant rata cu care discul
!2
se roteste6 astfel incat atunci cand detectorul se misca spre centrul discului6
discul se roteste cu o 'iteza mai mare. ,fectul este acela ca un disc compact
poate contine mai multe sectoare si6 prin urmare6 mai multe date decat un
disc manetic.
2. =n laser proiecteaza o raza concentrata de lumina care este focalizata mai
apoi de o lentila si de o 1o1ina focalizatoare Dfocusin coilA
!. Raza de laser penetreaza stratul protector din plastic si se lo'este de un strat
reflector care arataca o foita de aluminiu si este plasat la 1aza discului.
". Suprafata stratului reflector alterneaza intre intinderi si adancituri. $ntinderile
reprezinta zone cu suprafata plata/ adanciturile reprezinta mici sco1ituri in
stratul reflector. Aceste doua suprafete reprezinta o inreistrare a 1itilor 1 si
8 folositi pentru stocarea datelor.
%. +umina care lo'este o adancitura este dispersata iar lumina care lo'este o
intindere este reflectata direct inapoi in detector6 de unde trece printr-o
prisma care deflecteaza unda laser reflectata catre o dioda fotosenziti'a
Dli3t-sensin diodeA.
(. Liecare puls de lumina care lo'este dioda fotosenziti'a enereaza o mica
tensiune electrica. Aceste tensiuni sunt comparate cu un circuit temporizator
Dtimin circuitA6 pentru a enera un flu0 de 1iti 1 si 8 pe care calculatorul il
poate intelee.
D=D
Pe un CD spatiul de inreistare difera in functie de te3noloie6 adica cu cat
are mai mule pits cu atat se castia mai mult spatiu pe diametrul de
128mm.Definirea specificatiilor pentru sucuccesorul Cd-ului a urmat o alta cale6
cuarumentari6 confuzii si intrii.&otul a inceput rau cu #at3us3ita ,lectric6
&3os3i1a si producatorii de filme &imeM;arner cu te3noloia lor pentru Super Disc
DSDA pe de o parte6 si Sony si P3illips cu te3noloia lor multimedia CDD##CDA6
de cealalta parte.Cele doua formate de disc erau incompati1ile6ceandu-se
posi1ilitatea 'ictoriei V2SM*eatma0-ului.Su1 presiune industriei $&6 marii
producatori au format Consortiul DVD pentru a dez'olta un sinur
standard.Standardul DVD\R)#6 care a rezultat la sfarsitul anului 177%6 afost un
conpromis intre cele doua te3noloii.
Astfel DVD-ul este succesorul CD-ului6 acest format fiind mai fia1il6 spatiul
de inreistrare a datelor fie ele audio6'ideo / este mult mai mare.Primul titlu
comercial DVD-1<6 &3e Stand6 a fost realizat in octom1rie 1777. Dar pana la
realizarea DVD-1< in mod curent6 se 'a trece print-o etapa intermediara-DVD 1"-
D doua straturi pe o fata6 un strat pe cealalta fataA datorita usurintei
productiei.Alaturi de formatele fizice e0ista 2 formate de aplicatii @ DVD-Video si
DVD-Audio.
!!
Cu o dimensiune asemanatoare cu a CD-ului D 128mm diametru si 162mm
rosimeA6 DVD-ul ne confera un spatiu de stocare de pana la 1:-*6 cu rate de
transfer superioare CD-R)#-ului si cu timpi de acces similari CD-R)#-ului.
L)R#A&,+, DVD
Spre deose1ire de CD-uri6 e0ista % formate fizice DcartiA ale DVD-ului
DVD-R)# ,ste un mediu de stocare de inalta capacitate
DVD-Video ,ste supotrul diital de memorare al filmelor de lun metraj
DVD-Audio ,ste formatul similar CD-ului audio
DVD-R )fera o sinura inreistrare si este asemanator CD-R-ului
DVD-RA# A fost primul produs DVD ReErita1le ajuns in maazine si a
aparut ca urmare a competitiei dintre DVD-R; si DVDWR;
Putem a'ea DVD-uri cu diferite capacitati @
DVD-% ,ste discul cu o sinura fata6 un sinur strat cu o capacitate de
".: -*
DVD-7 ,ste discul cu o sinura fata6 cu doua straturi6 cu <.% -*
capacitate
DVD-18 Va fi un disc cu fata du1la6 un sinur strat6 cu 7." -* capacitate
DVD-1< Va creste capacitatea la 1: -* si 'a fi du1lu fata6 du1lu strat
$n eneral DVD-ul a inceput sa capete cat mai multe functii6 jocurile pe
calculator au inceput sa fie inscriptionate pe DVD6la fel si jocurile pe console de
tele'izor. +a cele mai noi camere de filmat deja casetele 'ideo incep sa de'ina
istorie. .oi standarde au fost introduse ca de e0emplu inreistrarea pe DVD direct
de pe camera.Lormatul DVD pentru inreistrarea pe camera de luat 'ederi este
diferit de toate celelalte atat ca marime in diametru cat si precum
capacitate.Posi1ilitatile sunt nenumarate6 ter1uie sa dam frau li1er imainatiei si
di'ertismentul 'a 'eni de la sine.
!"
Disul 4lu*ra<
Lace parte din a !-a enera?ie de discuri optice >i este menit sB GnlocuiascB
formatul DVD Gn urmBtorii ani. .umele de *lu-ray este deri'at din laserul de
culoare al1astru-'iolet folosit pentru a citi >i a scrie acest tip de disc.
Saltul - destul de mare - de la ".:-* DGn cazul DVD-urilorA la 2%-* D*lu-
rayA se datoreazB Gn principal undei laser care are o rosime de "8%nm. Sn cazul
DVD-ului6 unda laser are o rosime de (%8nm iar saltul este >i mai mare dacB ne
Fndim la discurile dual layer@ <.%-* - %8-*.
Discul *lu-ray poate stoca 7 ore de 'ideo 3i3-definition D2DA >i Gn jur de 2!
de ore de 'ideo standard-definitionDSDA pe un disc cu douB straturi6 adicB pe %8
-*. Discurile de micB dimensiuneD< cm diametruA au o capacitate de :.< -* pe
fiecare strat.
$ni?ial6 'iteaza de citireMscriere era de ".%#*Ms6 ajunFndu-se Gn momentul de
fa?B doar la 7#*Ms6 adicB 2U. =n calcul simplu aratB cB a'em ne'oie de
apro0imati' "% de minute pentru a citiMscrie un disc *lu-ray sinle-layer6 ceea ce e
destul de mult6 aducFndu-ne aminte de 'remea cFnd scriam CD-uri la 'iteze de 2-
"U. Pro1a1il Gn 2-! ani se 'a ajune la 12U D]%"#*MsA care se crede cB este 'iteza
ma0imB posi1ilB6 limitarea fiind adusB de 'i1ra?iile pro'ocate de cele 18.888 de
rota?ii pe minut.
Specifica?iile *D-R)# definesc patru profile de playere *lu-ray D! profile
'ideo6 1 profil audioA. Liecare profil 'ideo tre1uie sB ai1B o implementare completB
!%
a *D-JDdiscuri care suportB Ja'aA. Profilele diferB Gn principal prin codecuri >i prin
spa?iul de stocare pentru aplica?ii. Spa?iul de stocare poate fi folosit de e0emplu
pentru sal'area de 1oo9mar9s Dpentru a elimina orice confuzie6 aici 'or1im de
spa?iu de stocare de?inut de playerA.
Ja'a^ Da6 a?i citit 1ine. #eniurile interacti'e Dsimilare celor de la DVD-uriA
>i cone0iunea la internet 'or fi implementate folosind Ja'a.
&recerea de la profilul 1.8 - folosit actual - la profilul 1.1 Dal doilea profil din
cele ! profile 'ideoA se 'a face Gn noiem1rie 288: cFnd acesta 'a de'eni
o1liatoriu. RBmFne de 'Bzut cum se 'a face aceastB trecere deoarece GncB nu
e0istB nici un player care suportB profilul 1.1. =nele playere 'or putea fi modificate
prin firmEare pentru a suporta noul profil iar restul... se spune cB 'or putea citi
discuri 1.1 dar cu anumite limitBri. #irarea cBtre noul profil 'a da - pro1a1il -
1BtBi de cap cumpBrBtorilor care tre1uie sB arunce al?i 1ani pe noile jucBrii.
&oate acestea 'or ajune Gn 'iitor la un punct culminant odatB cu trecerea la
profilul 2.86 numit >i *D-+i'e. ,i 1ine6 aparatele Dplayer-eleA *D-+i'e necesitB
conectare la internet - pro1a1il Gn Gncercarea disperatB de a opri pirateria. Dar6 Gn
Gncercarea de a com1ate pirateria este afectat >i cumpBrBtorul cinstit care nu poate
sB urmBreascB filmele cumpBrate din cauza restric?iilor Gnlo1ate Gn playere.
&re1uie sB amintim aici de DR# Ddiital ri3ts manaementA >i de codurile
pe reiuni6 cele din urmB prezente >i la DVD-uri
&re1uie sB men?ionBm aici >i concuren?a pe pia?a discurilor optice6
concuren?B care 'ine din partea &os3i1a cu al lor 2D-DVD. De>i discurile *lu-ray
au momentan o pozi?ie mai 1unB pe pia?B6 rBmFne de 'Bzut cine 'a domina pia?a
peste !-" ani cFnd se a>teaptB _dispari?ia_ DVD-urile de ".:-* care le >tim azi.
+upta 'a fi strFnsB6 iar cercetBtorii lucreazB deja la urmBtoarele enera?ii de discuri
cu capacitB?i de peste 188-*.
&e3noloia *lu-Ray Dcare nu se nume>te *lue-Ray deoarece nu po?i
Gnreistra ca marcB un cu'Fnt atFt de uzualA 1eneficiazB de acelea>i Gm1unBtB?iri pe
care le-a a'ut DVD-ul fa?B de CD. ) razB cu o lunime de undB mai micB GnseamnB
un punct mai mic >i implicit un suprafa?B mai micB pe disc necesarB stocBrii unui
1it de informa?ie. ) compara?ie Gntre undele folosite la CD6 DVD >i *D D*lu-Ray
DiscA pute?i o1ser'a Gn imainea de mai jos DmBrimea punctului la CD are 2611
micrometri6 la DVD are 16!2 micrometri >i la *D acesta are 86%< micrometriA. )
altB compara?ie menitB de a 'B face sB Gn?elee?i cum a fost posi1ilB cre>terea
cantitB?ii de informa?ie fBrB a modifica dimensiunea fizicB a discului Ddiscurile *D
au acelea>i caracteristici cu cele CD >i DVD@ 12 centimetri Gn diametru >i o rosime
de 12 milimetriA6 a'e?i Gn ta1elul de mai jos.
!(
CD*PLA>ERE DE CAMERA
4a&a ?D*35 CD Pla<er


?D*35 Dtop-loadin style CD playerA e0pune Gn primul rFnd un desin rafinat
>i strBlucitor6 o com1ina?ie reu>itB Gntre func?ie >i formB6 static >i dinamic6 cu o
cBldurB deose1itB Gn acurate?ea lor. C3iar de la prima audi?ie6 sunetul audiofil ce
emanB din toate detaliile de'ine >i el e0trem de e'ident - caracteristicile >i
parametrii laserului de citire au fost studiate Gndelun pFnB la perfec?iune >i
implementate impeca1il GncB din faza de proiectare. Rezol'Fnd cu rijB fiecare
detaliu leat de sistemul anti-'i1ra?ii6 instalarea optimB a componentelor pe ca1laj6
acurate?ea mecanismului ser'o6 sta1ilitatea acestui cd player >i reproducerea
detaliilor din sunet au fost puternic recompensate.
Sn timpul dez'oltBrii lui 2D-2(6 *ada a primit >i certificare europeanB C,6
astfel GncFt tot desinul acestui cd player respectB normele acestui standard. Cu o
1unB compati1ilitate electromaneticB6 claritatea sunetului este semnificati'
Gm1unBtB?itB Gn acest cd player.
Conceptul de e0tensie a sunetului a fost implementat GncB din sursa de
alimentare.

!:

Dupa Gndeluni cercetBri >i compara?ii s-a ales DAC-ul CS"!72 de la Cirrus
+oic. Cu multe 1randuri cele1re folosind acest DAC se poate spune despre
calitatea sunetului cB este asiuratB.
Sn acela>i spirit >i circuitul de filtrare a fost proiectat la standarde Gnalte
pentru a sus?ine e0celenta performan?B a DAC-ului luFnd din nou foarte Gn serios
fiecare detaliu de implementare pentru a dez'olta un cd player atracti' cu e'idente
calitB?i muzicale.
Sistemul optic a'ansat de la Sony cu mecanism top-loadin Gm1unBtB?it de
mare sta1ilitate >i circuitul ser'o de la P3ilips completeazB sistemul cloc9 de GnaltB
acurate?e ce asiurB citirea rapidB a datelor de pe cd >i mic>oreazB efecti'
distorsiunile de liniaritate.
Pentru interferen?e minime6 sursa de putere atFt pentru circuitele analoice
cFt >i pentru cele diitale este asiuratB de 2 transformatoare de elitB R-Core
separate.
Sn cele din urmB6 pentru o 'ersatilitate ma0imB 2D-2( oferB " tipuri de ie>iri@
ie>iri pe tu1uri D2 0 12A=:A6 ie>iri )P Damplificatoare opera?ionaleA RCA6 ie>iri
1alasate U+R >i ie>ire diitalB coa0ialB.

!<

Specifica?ii@
C DAC Cirrus +oic CS"!72 C&ransportor Sony de GnaltB precizie
C SemnalMXomot@ V 7%d* DAA C RBspuns Gn frec'en?B@ 18-288882z C &2D @ `
8.88%O C $e>iri 1alansate DU+RA >i standard DRCAA C $e>ire diitalB coa0ialB +oE-
Jitter SMPD$L C &ensiune re?ea@ 228V AC C Linisaj arintiu sau neru
C Dimensiuni@"!8mm0"88mm0127mm
C -reutate@ 1!6889 C -aran?ie@ !( luni D12 luni pentru tu1uriA

!7
Jun'son I!pression M.II CD Pla<er


Junson $mpression #T$$ este cu siuran?B o frumuse?e de cd player atFt ca
desin e0terior cFt >i ca proiectare >i e0ecu?ie. ,ste ec3ipat cu cele mai 1une
circuite care pot fi pretinse de la un cd player 3i3 end - toate 1locurile principale -
sistemul de alimentare al tu1urilor >i circuitele solid state6 ie>irile analoice de
tu1uri6 amplificatorul Dpe tu1uriA de cB>ti6 comanda de transport a unitB?ii de CD -
sunt amplasate strateic Gn cele patru col?uri >i Gn centrul cd player-ului6 Gn >asiuri
de Aluminiu izolate fBrB sB interfereze Gntre ele.


"8
Caracteristici@
- Canale stFnaMdreapta complet separate cu 2 DAC-uri *urr-*roEn PC#1:7" >i
18 )PA2(8"M)PA(8" pentru con'ersia $MV >i filtrarea trece-jos.
- &ransportor Sanyo DA11VX >i condensatoare .ic3icon 3i3 rade.
- &os3i1a &A212%AL6 &os3i1a 21%:L6 &os3i1a &C7"A1"L ca sistem ser'o.
- 1 set de tu1uri ,lectro-2armoni0 (722 pe ie>irea ne1alansatB RCA6 1 set de
tranzistori #)SL,& pe ie>irea ne1alansatB RCA >i 1 set de tranzistori #)SL,& pe
ie>irea 1alansatB U+R.
- Alte ie>iri includ ie>ire diitalB coa0ial6 optic6 A,SM,*= >i ie>ire de cB>ti din
amplificatory interat de cB>ti cu tu1uri ,lectro-2armoni0 ,+<".
- =psamplin selecta1il cu ! op?iuni de frec'en?e@ "".192zM1( 1it6 7(92zM2" 1it >i
17292zM2" 1it.
- aasiuri din Aluminiu izolate anti-'i1ra?ii pentru % 1locuri de componente c3eie.
- SncBrcare manualB a cd-ului top-loadin >i telecomandB.


"1
Specifica?ii@
C Dual DAC 7(92z sau 17292z upsamplin *urr-*roEn PC#1:7"
C &ransportor Sanyo DA11VX C SemnalMXomot@ V 7%d* DAA C RBspuns Gn
frec'en?B@ 2-288882z C &2D @ ` 8.881O C $e>iri 1alansate DU+RA >i standard
DRCAA C $e>ire diitalB coa0ialB +oE-Jitter SMPD$L C $e>ire diitalB opticB &)S+in9
C $e>ire diitalB A,SM,*= C &ensiune re?ea@ 228V AC C Dimensiuni@ "!8mm 0
!%%mm01:%mm
C -reutate@ 176%89 C -aran?ie@ !( luni D12 luni pentru tu1uriA
"2
CD*PLA>ERE PORTA4ILE
Spei#iatii
Sunet
CCon'ertor DMA@ 1 1it
CRBspuns Gn frec'en?B@ 28 - 28 888 2z
CCoeficient semnalMzomot@ V <%d*
CCaracteristici superioare sunet@ Dynamic *ass *oost
CPutere de ieire@ 2 0 " m; R#S
CControlul 'olumului@ diital
"!
Redare audio
C#edii de redare@ #P!-CD6 CD6 CD-R6 CD-R;
C#oduri redare disc@ Dispoziti' de 1locare6 CButare al1um urmBtorManterior6
CButare melodie urmBtoareManterioarB6 Repetare redare6 Redare aleatorie
C,SP DCDA@ "% secunde
C#aic ,SP D#P!-CDA@ 188 secunde
CRate de 1i?i #P!@ !2 - !28 91ps
CSisteme de fiiere acceptate@ $S)-7((86 Jolliet
Conecti'itate
C$ntrare CC@ "68 mm6 "6% V6 centre W
CCBti@ !6% mm
Confort
C&ip ecran@ +CD
C$ndica?ii@ .r. al1um6 stare 1aterie6 Lunc?ii CD6 D**6 ,SP6 )rB6 piesB
Accesorii
CCBti
CAccesorii incluse@ #anual de utilizare
Dimensiuni
CDimensiuni #aster carton@ !8% 0 2"" 0 2(8 mm
C-reutate 1a0@ 26!7 9
CCantitate 1a0@ %
CDimensiuni am1alare D+ 0 S 0 AA@ 17( 0 2:2 0 "% mm
C&ip am1alaj@ ClemB
CDimensiuni produs D+0A0SA@ 1"8 0 1"8 0 2:6% mm
C-reutate produs@ 86!< 9
Alimentare
CDuratB de utilizare 1aterie D#P!-CDA@ 2"
CDuratB de utilizare 1aterie DCDA@ 1%
C&ip 1aterie@ AA6 +R(6 =#!
C
""
CD*PLA>ERE AUTO
Son< CD@*2T 35
Descriere produs / Model 2012
4ene#iii
CONE@IUNE DE INTRARE AU@ILIARA BRONTALA
,li1era?i toatB muzica diitalB stocatB pe un player #P! compati1il >i reda?i-o prin sistemul
stereo auto
STOCARE SI REDARE A SUTE DE BICIERE MUDICALE MP-:/MA:AAC
Capacitatea de stocare >i redare a sute de fi>iere muzicale #P!M;#AMAAC preluate pe CD
PUTERE IMPRESIONANTA CI DISTORSIUNI REDUSE
Pentru un mediu ideal de audi?ie Gn ma>inB cu ,H!6 RDS >i sistemul de amplificare S-#)SL,&
"0"%;
1 IECIRE DE 3 = PENTRU PREAMPLIBICATOR
Posi1ilitatea de e0tindere ma0imB a sistemului6 prin 1 ie>ire de 2 V pentru preamplificator6
permi?Fnd adBuarea de amplificatoare6 su1Eoofere >i 1o0e
COMENDI PE =OLAN
Compati1ilitate cu adaptor pentru comenzi pe 'olan6 pentru a prelua Gn siuran?B controlul asupra
muzicii Gn mers Deste necesar un adaptor "S6 nu este furnizatA
BILTRU TRECE * JOS
Calitate audio purB6 fBrB Gntreruperi6 datoritB filtrului trece-jos care oferB o trecere u>oarB a
sunetelor de joasB frec'en?B
TUNER BM
Pentru mai multe op?iuni de audi?ie6 plus !8 de posturi presetate
TELECOMANDA
Accesoriu op?ional@ telecomandB tip card R#-U11"
Spei#ia%ii te)nie
Carateristiile a!pli#iatorului 7i arateristii 'enerale
"%
S-#)SL,&
Putere ma0. de ie>ire D1 92z6 "8 bA
,alizator cu presetBri
Controlul sunetelor de 1asMmediiMGnalte
+oudness
.i'el ma0im de preamplificare
+PLM2PL
DA
" 0 "% ;
DA D,H!6 Stae $$A
DA
DA
2 V
DA M .=
Bun%ie Tuner
Presetare
RDSM,).
L#1<M#;(M+;(
DA
Bun%ie &e ontrol a CD pla<erului
#P!M;#AMAAC
Repetare
Aleator
Huic9*roEXerc
XAPP$.c
D#W
DA M DA M DA
.=
.=
.=
.=
.=
Conetare
=S*
Apelare *luetoot3d Gn reim emFini li1ere5
Acces la aenda telefonicB prin *luetoot3d
#uzicB stereo prin *luetoot3d
$ntrare ;A+T#A.d
$ntrare au0iliarB
.=
.=
.=
.=
.=
DA DfrontalA
Teleo!an&$
&elecomandB $R
$nterfa?B 'olan
)p?ional DR#-U11"A
)p?ional
Altele
Panou frontal deta>a1il
Certificat de aran?ie
&ip conector
DA
DA D,=RA
1(P
"(
Conector $S)
Conector antenB
JAS)-$S) pentru antenB
-reutate
Dimensiuni
Dimensiuni de montaj
Cod ,A.
$nclus
JAS)
$nclus
162 T
Cca. 1:< 0 %8 0 1:7
mm D+0S0AA
Cca. 1<2 0 %! 0
1(2mm D+0S0AA
"78%%2":(!((7
Note
Specifica?iileMcaracteristicile pot diferi de la o ?arB la alta
Data ultimei re'izii@ 12 octom1rie 2811
D=D*PLA>ERE DE CAMERA
SON> D=P*SR05,? D=D pla<er
DVD player eleant cu te3noloie de im1unatatire a imainii6 conecti'itate 2D#$f si =S*.
Vizualizati DVD-urile d's. la calitate apropiata a imainii 2D
Redati DVD-uri multiformat si continut stocat pe =S*
Conectati la tele'izorul d's. printr-un ca1lu 2D#$f simplu
O i!a'ine noua pentru #il!ele &(s. #a(orite
Aleerea perfecta pentru cei care detin o colectie e0celenta de DVD-uri sau filme stocate pe PC
sau pe stic9-uri de memorie. Acest player im1unatateste intelient continutul filmelor de definitie
standard pentru o e0perienta de 'izionare mai capti'anta. Rezultatul este o imaine mai uniforma
si calitate apropiata de cea 2D.



Apropiati*(a &e inalta &e#initie
Vizionati 'ec3ile preferinte intr-o lumina noua sau 1ucurati-'a de
":

superproductii moderne mai clare si cu mai multa pasiune. Con'ertiti
DVD-urile la definitie standard la calitate mai apropiata de Lull 2i3
Definition 18<8p6 pentru o e0perienta intensa6 cu actiune cu ade'arat
capti'anta.



Eli9erati*(a #il!ele si !uzia &i'itale
Cufundati-'a in 1i1liotecile d's. de filme si fotorafii si 1ucurati-'a de
'ec3ile d's. preferinte pe un ecran mare si cu sunet surround6 ratie unei
cone0iuni =S*. Conectati-'a laptopul sau transferati pe un stic9 de
memorie pentru acces rapid la 1i1lioteca d's. de filme.





Creati un !e&iu !ai or&onat si in'ri"it
Reduceti numarul de ca1luri si 1ucurati-'a de imaine si sunet de inalta
calitate cu un sinur ca1lu6 ratie conecti'itatii 2D#$f. Dimensiunile
compacte ale playerului si liniile inrijite 'a ofera totodata cea mai 1una
solutie pentru un spatiu limitat.
4uurati*(a &e i!a'ine si sunet !ai lare si !ai 9ine &e#inite - DVD-urile au o imaine si un
sunet superioare cu iesirea prin 2D#$f6 care le aduce mai aproape de inalta definitie.
Re&ati si inre'istrati #il!eE !uzia si #oto'ra#ii pe US4 - Puteti sa redati continut direct de pe
un stic9 de memorie sau unitatea 3ard dis9 a computerului sau sa inreistrati pe =S* de pe un
DVD.
Re&ati o 'a!a lar'a &e #or!ate - Redati din surse multiple6 inclusi' CD-RMR;6 DVDWR;M
WRMWR D+6 DVD-R;M-RM-R D+6 JP,-6 #P!6 #P,--";#A6 AAC6 PC# linear si U'id.
Ale'eti re&are rapi&a sau lenta u sunet - Puteti sa redati filme cu sunet si imaine cu o 'iteza
mai mare de apro0imati' 16% ori fata de 'iteza normala. Sau sa redati cu incetinitorul pentru a
urmari actiunea proramelor sporti'e.
A!intiti*(a un&e ati ra!as pe oriare &in ele sase &isuri D=D - incepeti sa urmariti e0act
de unde ati ramas - acest player poate memora puncte de reluare de pe ma0im sase discuri redate
anterior.
"<
Ur!ariti propria &iapora!a u !uzia - Vedeti fotorafiile intr-o diaporama cu muzica de
fundal preferata.
4uurati*(a nu &oar &e #il!e - Redati CD-uri cu sunet care umple camera si sal'ati-le pe =S*
pentru redare in miscare.
Controlati pla<erul si tele(izorul u o teleo!an&a - Redati sau ajustati setarile de pe sistemul
d's. cu telecomanda &V6 inclusi' alimentarea6 canalele si 'olumul.
Desi'n o!pat are eono!iseste spatiul - +a doar 2:8 mm6 acest player dispune de
numeroase caracteristici intr-un pac3et compact si eleant.
Informaii adiionale
Caracteristici generale
Tip D=D DVD player
Video
Con(ertor (i&eo
Di'ital: Analo'
12 1iti M 18< #2z
Carateristii (i&eo
#od $maine personalizata6 Contrast imaine6 Relarea parametrilor de
imaine - Claritate6 $maine6 +uminozitate6 Culoare6 .uanta
Audio
Con(ertor au&io Di'ital: Analo' 7(92zM 2"1it
Redare
Bor!at au&io CD6 CD-RMR;
Tip re&are Di'U
Bor!at (i&eo DVD6 VCD6 DVD-RMR;6 DVDWRMWR;6 DVDWR D+
Bor!at !ulti!e&ia Super VCD6 JP,-6 #P!
Carateristii
re&are
Reluare instantanee6 Cautare rapida6 Vizualizare titluMepisod6 Reluare multi-
disc - ( discuri
Caracteristici tehnice
Aesorii #anual de utilizare6 &elecomanda
Conetori
$esire audio diitala D&S6 $esire audio diitala6 Conector
SCAR&
Putere onsu!ata in stan&9<
F/G
8.%
Garantie
2arantie &e on#or!itate 2 ani
"7
2arantie o!eriala Conform certificatului de arantie emis de producator
Altele
Di!ensiuni F/ H D H ? !G 2: 0 28.7 0 !.<%
Culoare .eru
2reutate FI'G 8.7%
D=D*PLA>ERE PORTA4ILE
D=D pla<er porta9il P)ilips PD0,,,4
Bil!e are alatores i!preuna u &u!nea(oastra
-Redare #P!-CD6 CD si CD-R;
-Vizionare imaini JP,- de pe un disc cu fotorafii
-DVD6 DVDWM-R;6 DSAVCD6 CD
-Reluare alimentare
-Certificat Di'U
Sa'urati filmele oricand6 oriundeZ Playerul DVD porta1il PD:888* cu ecran +CD de : inc3M1<
cm 'a permite sa'urarea filmelor in format DVDMDi'U6 a muzicii de pe #P!-CDMCD si a
fotorafiilor in format JP,- in timpul calatoriilor.
Re&ati #il!eleE !uzia si #oto'ra#iile in ti!pul alatoriilor
-Redare #P!-CD6 CD si CD-R;.
#P! este o te3noloie de compresie re'olutionara prin care fisiere mari de muzica in format
diital pot fi facute de pana la 18 ori mai mici6 fara a le derada radical calitatea audio. =n sinur
CD poate stoca pana la 18 ore de muzica.
-Compati1il DVD6 DVDWM-R6 DVDWM-R;6 DSAVCD si CD.
DVD playerul porta1il P3ilips este compati1il cu majoritatea discurilor DVD si CD disponi1ile
pe piata. DVD6 DVDWM-R6 DVDWM-R;6 DSAVCD si CD K toate pot fi redate pe DVD player.
DVDWM-R este un termen prescurtat pentru o unitate DVD care poate accepta am1ele formate
DVD uzuale inreistra1ile. De asemenea6 DVDWM-R; accepta am1ele tipuri de discuri uzuale
%8
reinscripti1ile.
-Vizionare imaini JP,- de pe un disc cu fotorafii.
Redati fotorafiile JP,- sal'ate pe discul d's. Retraiti momentele preferate cu familia si prietenii
oricand doritiZ
-Certificat Di'U pentru redare 'ideo Di'U standard.
Cu suport Di'U6 'a puteti 1ucura de clipuri 'ideo si de filme codate Di'U de pe $nternet6 inclusi'
de filme ac3izitionate de la 2ollyEood. Lormatul media Di'U reprezinta o te3noloie de
comprimare 'ideo pe 1aza #P,--" care 'a permite sa sal'ati fisiere mari precum filme6 trailere
si clipuri 'ideo muzicale pe suporturi media precum CD-RMR; si discuri inreistra1ile DVD6
unitati de stocare =S* si alte carduri de memorie pentru redare pe dispoziti'ul d's. P3ilips Di'U
Certified.
I!9o'atiti*(a eHperienta A=
-Afisaj color &L& +CD de :_ in afisaj cu format panoramic1(@7.
,cranul +CD color da 'iata imainilor6 afisand fotorafiile d's. pretioase6 filmele si muzica
preferata cu aceleasi detalii 1oate si culori 'i1rante din lumea reala6 precum fotorafiile tiparite
la calitate ridicata. Raportul de aspect panoramic 1(@7 este standard de la tele'iziunea uni'ersala
pana la cea diitala de inalta definitie. =n raport de aspect oriinal de 1(@7 ofera o afisare a
clipurilor 'ideo fara 1are in partea superioara sau inferioara a imainii si fara pierderile de
calitate enerate de scalare6 alterarea unei imaini pentru a se potri'i cu diferite dimensiuni de
ecran.
-Difuzoare stereo incorporate.
Difuzoarele stereo ofera sunet de calitate si 'a permit sa ascultati li1er. Sa'urati muzica oricand6
oriunde6 cu difuzoarele stereo incorporate care ofera confortul si di'ertismentul redarii muzicii
prin simpla deconectare a castilor.
Aesorii supli!entare pentru on#ortul &(s.
-.umar redus de 1utoane pentru control usor.
Acest player porta1il usor de utilizat este proiectat pentru utilizarea usoara in miscare. Pur si
simplu incarcati discul in player pentru a sa'ura DVD-urile preferate. Cu cate'a 1utoare cu o
sinura atinere pentru control usor si compati1ilitatea completa cu cele mai uzuale discuri
DVDMVCDMCD6 'a puteti 1ucura de di'ertisment e0celent oriunde mereti.
-Adaptor auto inclus.
Acest player este li'rat cu accesorii comode pentru masina6 pentru a amplifica placerea de
'izionare pe drum. Acest adaptor pentru masina 'a permite sa alimentati playerul de la 1ric3eta.
Confiurarea unui player porta1il nu a fost niciodata mai usoara.
-Reluare completa in caz de pana de curent.
Playerul DVD-Video retine pozitia in care ati intrerupt 'izionarea unui DVD si continua redarea
de la aceeasi scena la care 'izionarea a fost intrerupta din cauza unei pene de curent. Daca nu ati
scos discul afara din player6 apasati pur si simplu pe redare si aceasta 'a fi reluata din pozitia in
care ati oprit filmul. Pentru alt disc pe care l-ati scos din player6 este suficient sa reincarcati discul
si sa apasati _redare_ urmata de _reluare_ pe telecomanda. Playerul DVD-Video 'a usureaza
'iataZ
%1

Informaii adiionale
Caracteristici generale
Tip D=D DVD porta1il
Video
Dia'onala F!G 28
Eran +CD
Redare
Bor!at au&io #P!
Tip re&are JP-
Bor!at (i&eo CD g DVD g Di'U g SVCD
Caracteristici tehnice
Aesorii #anual de utilizare
Conetori $ntrare casti g $esire audio - 'ideo
Garantie
2arantie &e on#or!itate 2 ani
2arantie o!eriala Conform certificatului de arantie emis de producator
Altele
Culoare .eru
%2
D=D*PLA>ERE AUTO
D=D pla<er auto TTi 3 DINE u 4luetoot)E T= si na(i'atieE !o&el SA0,3,2
Carateristii:

1. ,cran &L& +CD6 :hh cu touc3screen si ecran retracta1il la 78 rade
2. *luetoot3 incorporat pentru mFna li1era DAfisarea numarului de telefon si functia de apel direct de pe
touc3 screenA
!. Compati1il cu mp!MDVDMVCDMCDMCD-RMDi'0MCD-RE etc
". Radio L#MA# cu functia RDS D*anda de frec'ente in L# <:6%-18<68 #2zA
%. -PS incorporat cu 3arta full ,uropa inclusi' Romania
(. Protectie electronica antisoc si mecanism anti 'i1ratie
:. Setarile pot fi memorate Gn mod automat6 si se poate re'eni la 'aloarea implicita.
<. Cone0iune =S*
7. 1 slot SD Card folosit pentru softul de na'iatie
18. =n canal 'ideo de intrare6 doua canale de iesire 'ideo/ Doua canale audio de intrare6 trei canale de
iesire audio
11. Lunctie duala DDual-zone6 Asculta Radio M CD-uri6 DVD-ul Gn timp ce urmaresc -PS-ulA
12. !2 posturi de radio presetate
1!. #eniu )SD
1". Port infrarosu pentru control de la distanta6 prin telecomanda
1%. Se poate conecta o camera 'ideo pentru mersul inapoi
1(. Control pe 'olan
1:. &V-tuner incorporat DAnaloA
1<. Cone0iune iPod
17. Conectare $S)

Alte aesorii 9onusE ontinute in pa)et: CD de curatare lentile

Alte in#or!atii:

Mari!e F/J?JDG: 10+J1,3J11, !!
2reutate: -EK .'
Consu! !aHi! &e urent: 1K A
%!
3.3. Ra&io*aseto#oane
CASETOBONUL
Casetofonul este un aparat mi0t de Gnreistrare >i de redare a unui proram
audio6 care utilizeazB drept suport o 1andB maneticB. *anda maneticB trece prin
fa?a a trei capete manetice.
Capul de >terere are rolul de a aduce 1anda Gntr-o stare neutrB6 de cele mai
multe ori de demanetizare.
Capul de Gnreistrare produce o manetizare permanentB a 1enzii6 func?ie de
modula?ia audio de Gnreistrat.
Capul de citire este sediul unei tensiuni induse de 'aria?iile flu0ului creat
prin mi>carea 1enzii manetice prin fa?a sa.
Capetele manetice au aceea>i construc?ie de 1azB @ miez manetic cu
Gntrefier >i 1o1inaj. Concep?ia >i dispozi?ia 1enzii >i a capetelor este Gn a?a fel GncFt
Gnreistrarea este lonitudinalB. Capul de Gnreistrare are >i un Gntrefier posterior Gn
scopul linearizBrii circuitului manetic.
Snreistrarea maneticB a sunetului se 1azeazB pe manetizarea 'aria1ilB a
unui purtBtor de material feromanetic D1anda maneticBA ce se deplaseazB prin fa?a
unui electromanet Dcapul de GnreistrareA Gn 1o1ina cBruia circulB un curent de
audiofrec'en?B propor?ional cu proramul informa?ional sonor ce urmeazB a fi
imprimat.
#aterialul feromanetic ce a de'enit purtBtorul informa?iei sonore capBtB o
manetizare remanentB. Pentru a reda informa?ia sonorB GnreistratB6 1anda
maneticB se deplaseazB prin fa?a altui manet Dcapul de redareA Gn 1o1ina cBruia se
induce o tensiune electromotoare de amplitudine 'aria1ilB Gn func?ie de
caracteristica maneticB remanentB a 1enzii Gnreistrate. Amplificat >i apoi redat de
un difuzor6 semnalul electric astfel o1?inut reface proramul sonor Gnreistrat.
Snreistrarea maneticB poate fi >tearsB dupB dorin?B6 iar 1anda maneticB se poate
utiliza la o nouB Gnreistrare6 ceea ce conferB a'antajul principal al GnreistrBrilor
manetice . atererea se 1azeazB pe fenomenul de manetizare >i demanetizare
succesi'B a corpurilor manetice.
Acest fenomen are loc atunci cFnd corpul feromanetic se Bse>te Gntr-un
cFmp alternati' a cBrui amplitudine cre>te >i apoi descre>te pFnB la zero. Liecare
element al 1enzii manetice Dpelicula feromaneticBA care intrB Gn zona Gntrefierului
cu o stare de manetizare ini?ialB oarecare6 este supus unui cFmp manetic
alternati'. Amplitudinea acestui cFmp cre>te ini?ial pFnB la ma0im >i apoi descre>te
pFnB la zero datoritB reparti?iei cFmpului Gn Gntrefier >i deplasBrii continue a 1enzii.
Liecare particulB feromaneticB este deci supusB unor cicluri de manetizare care Gn
final descresc pFnB la zero.
%"
Pentru >terere se impune ca 'aloarea ma0imB a manetizBrii Gn fiecare ciclu
sB scadB lent6 ceea ce implicB utilizarea unei frec'en?e a cFmpului manetic de
>terere ridicate6 situatB Gn inter'alul %8 i 1%8 92z.
Sistemul de Gnreistrare maneticB nu poate prelua o dinamicB oricFt de mare
a proramului sonor. .i'elul ma0im este limitat de neliniaritatea caracteristicii de
manetizare a 1enzii6 care introduce distorsiuni puternice la ni'ele mari. .i'elul
minim este limitat de tensiunea de zomot a sistemului care este datoratB Gn special
imperfec?iunii 1enzii.
Re&area 9enzilor !a'netie
Redarea este procesul prin care manetizarea remanentB 'aria1ilB a 1enzii
manetice produsB la Gnreistrare6 este transformatB Gn semnal electric. Llu0ul
manetic e0terior capului de redare este 'aria1il Gn timp datoritB deplasBrii 1enzii6
ceea ce determinB introducerea Gn GnfB>urarea capului a unei tensiuni
electromotoare.
AceastB tensiune electromotoare indusB este propor?ionalB cu numBrul de
spire6 permea1ilitatea miezului >i cu frec'en?a semnalului Gnreistrat.
DacB semnalul Gnreistrat are o frec'en?B joasB6 'aria?ia de flu0 pe unitatea
de timp este micB. RezultB o tensiune micB. Cu cFt frec'en?a cre>te6 cu atFt 'iteza
de 'aria?ie a flu0ului este mai mare >i tensiunea cre>te propor?ional.
Reprezentarea raficB a tensiunii electromotoare induse Gn func?ie de
frec'en?B Dpentru o remanen?B constantB ca amplitudineA Gn cazul ideal este o
dreaptB cu panta de ( d* M octa'B.
Sn realitate6 caracteristica de frec'en?B a capului de redare se a1ate la
frec'en?e mari de la leea de 'aria?ie liniarB. Aceasta este o consecin?B a
dimensiunii finite a Gntrefierului care din anumite moti'e6 inclusi' te3noloice6 nu
poate fi co1orFtB su1 cF?i'a microni.
Caracteristica de frec'en?B a capului de redare
%%
Siste!ul Dol9<
Sistemul Dol1y este un sistem de reducere a zomotului 1azat de
compandarea neliniarB selecti'B.
=n sistem de reducere a zomotului poate ameliora raportul semnal M zomot
printr-o compresie a semnalului la Gnreistrare >i o e0pandare a acestuia la redare.
Compresoarele >i e0pandoarele sunt amplificatoare cu cF>ti comandat
automat func?ie de ni'elul semnalului de amplificat6 astfel GncFt ni'elul de ie>ire nu
mai este propor?ional cu ni'elul de intrare.
Pentru un compresor6 ni'elul de ie>ire func?ie de cel de intrare este
reprezentat mai jos@
Caracteristica de transfer a unui compresor
Sc3ema 1loc a sistemului Dol1y la Gnreistrare@
Sc3ema 1loc a sistemului Dol1y la redare@
%(
Circuitul au0iliar Dol1y este identic Gn am1ele cazuri >i are sc3ema 1loc@
Cter'erea 9enzilor !a'netie
atererea este procedeul prin care se GnlBturB manetizarea remanentB
anterioarB Gn 'ederea realizBrii unei noi GnreistrBri. atererea se poate face folosind
curent continuu sau curent alternati' de GnaltB frec'en?B.
Snreistrarea 1enzilor manetice
Snreistrarea este procesul cel mai comple06 de care depind Gn cea mai mare
mBsurB calitB?ile o1?inute.
Caracteristica de transfer a 1enzii De e0primB induc?ia remanentB *
r
Gn func?ie
de cFmpul manetic 2A este@
Osilatorul &e 7ter'ere
)scilatorul de >terere este un circuit electronic care enereazB un semnal de
formB sinusoidalB.
t j sin Y ' 'DtA =
Semnalul 'DtA apare la 1ornele unei rezisten?ei de sarcinB R
+
. )scilatorul
cedeazB deci sarcinii o putere de curent alternati'.

+
2
+
R
'
2
1
P =
%:
Sursa primarB a puterii este sursa de alimentare Gn curent continuu. Circuitul
tre1uie sB con?inB dispoziti'e electronice acti'e6 capa1ile sB transforme puterea de
curent continuu a1sor1itB de la sursa de alimentare Gn putere de semnal.
ConsiderBm amplificatorul cu reac?ie poziti'B care func?ioneazB Gn reim de
curent alternati'@
Sc3ema 1loc a oscilatorului
Amplificatorul >i re?eaua de reac?ie sunt circuite liniare descrise de ecua?iile@
1 2
U A U D1A =
2 f
U U D2A =
Sc3ema eneralB a unui oscilator Gn trei puncte@
Snlocuind tranzistorul cu circuitul sBu ec3i'alent6 o1?inem sc3ema@
%<
4enzi !a'netie
Pro1lemele te3noloice ale 1enzilor manetice sunt cele puse de fa1ricarea
materialelor manetice. Acestea tre1uie sB ai1B calitB?ile unui manet permanent
D induc?ie >i cFmp manetic ma0imA.
Pentru a reduce cFmpul de demanetizare este necesar ca particulele
feromanetice utilizate sB fie de formB alunitB >i foarte mici pentru a putea
Gnreistra frec'en?e ridicate la 'iteze mici de derulare. Sn plus6 particulele
manetice tre1uie sB fie independente.
#aterialul de 1azB a fost Le
!
)
"
>i apoi Le
2
)
!
cristalizat Gn ace de 86% 0 861
km. ) dispersie de "8 O permite o1?inerea unui cFmp coerciti' 2
c
P2" 9AMm.
DopFnd o0idul de fier cu co1alt se pot o1?ine cristale de dimensiuni mai mici.
=n alt material6 mai performant decFt o0idul de fier6 este 1io0idul de crom
Cr)
2
care cristalizeazB mai fin. ,l se caracterizeazB prin 2
c
P"8 9AMm >i o induc?ie
de satura?ie de 862&6 a'Fnd un rBspuns mai 1un la frec'en?e Gnalte. Se fa1ricB >i
1enzi manetice Gn douB straturi6 numite Lerro-Crom. .
Sta9ilizatorul eletroni &e tura%ie
Sta1ilizatorul electronic de tura?ie are rolul de a men?ine constantB 'iteza de
rota?ie a motorului de curent continuu.
Sta1ilizatoarele electronice sunt concepute pe 1aza leii de 'aria?ie a tura?iei
Gn func?ie de sarcinB Dcuplul de trac?iuneA. Principiul sta1ilizBrii constB Gn
conectarea motorului Gn serie cu o rezisten?B 'aria1ilB R
a
care 'a fi comandatB
corespunzBtor.
Caracteristica de 'aria?ie a tura?iei Gn func?ie de sarcinB la un motor de curent
continuu
%7
Sursa &e ali!entare
Sursa de alimentare are rolul de a furniza tensiunea >i curentul necesare
func?ionBrii montajului.
&ensiunea continuB se o1?ine prin con'ersia puterii de curent alternati' a
re?elei de %8 92z Gn putere de curent continuu.
Sc3ema 1loc a unei surse de alimentare este@
S)e!a 9lo a aseto#onului
(8
HI-Fi Philips FWM387/12
Pentru a 'B 1ucura de muzicB un timp nelimitat6 acest sistem oferB un CD
c3aner pentru ! CD-uri >i 'B permite sB asculta?i colec?iile de muzicB #P!M;#A
preferate direct de pe dispoziti'ul =S* porta1il. Sn plus6 #a0 Sound >i Dynamic
*ass *oost asiurB un sunet e0celent.
Pentru o experien audio mai o!at
Putere total$ &e ie7ire 36, / RMS
Acest sistem are o putere totalB de ie>ire de 2"8 ; R#S. R#S se referB la
rBdBcina pBtratB a mediei aritmetice6 care este o unitate de mBsurB tipicB pentru
puterea sonorB sau6 mai 1ine spus6 puterea electricB transferatB de la un amplificator
audio la o 1o0B6 care este mBsuratB Gn Ea?i. Valoarea puterii electrice furnizate Gn
1o0B >i sensi1ilitatea acesteia determinB puterea sonorB care este eneratB. Cu cFt
mai mare este puterea6 cu atFt mai 1unB este puterea sonorB emisB de 1o0B.
(1
Re&are MP-:/MA*CDE CD 7i CD*R/
&e3noloia de compresie audio permite reducerea dimensiunii fi>ierelor mari
diitale de muzicB de pFnB la 18 ori6 fBrB o scBdere sim?itoare a calitB?ii audio. #P!
sau ;#A sunt douB din formatele de compresie care 'B permit sB 'B 1ucura?i de
uni'ersul muzicii diitale pe playerul P3ilips. DescBrca?i melodii #P! sau ;#A
de pe site-uri de muzicB autorizate de pe $nternet sau crea?i sinuri fi>iere de
muzicB #P! sau ;#A prin con'ersia CD-urilor audio6 pe care apoi sB le
transfera?i pe player.
Pl"erea de a as"ulta mu#i"a pre$erat
C)an'er u - &isuri pentru re&area o!o&$ a !ai !ultor &isuri
Le'$tur$ MP- pentru re&area &e !uzi$ porta9il$
(2
US4 Diret pentru re&area !uziii MP-:/MA
%pe"i$i"aii tehni"e
Sune
l Putere totalB sunet DR#SA@ 2"8 ;
l Putere de ie>ire@ Putere muzicalB "<8 ;
l Caracteristici superioare sunet@ Sunet #AU6 Dynamic *ass *oost cu ! trepte6 " moduri
Diital Sound Control6 incredi1le surround
Difu!oare
l .umBr de 1o0e@ 2
l Dri'ere 1o0e@ &Eeeter de 2_6 ;oofer de %62%_
l Caracteristici superioare 1o0e@ Cu 2 direc?ii
l &ipuri 1o0e@ Sistem de 1o0e *ass Refle0
Redare audio
l #edii de redare@ CD6 CD-R6 CD-R;6 #P!-CD6 ;#A-CD
l #oduri redare disc@ repetare piesBMinteralBMproramare6 repetareMredare aleatorieMproramare
l .umBr de casetofoane@ 1
l Cassette dec9 tec3noloy@ mecanic
l #oduri redare casetB@ oprire semi-automatB
l #oduri de redare =S* Direct@ derulare rapidB GnapoiMderulare rapidB Gnainte6 redareMpauzB6
anteriorMurmBtor6 redare proram6 repetare6 aleator6 Stop
"nre#i$rare audio
l #ediu de Gnreistrare@ 1andB
l Caracteristici Gnreistrare@ Sincronizare pentru Gnceperea GnreistrBrii pe CD
% Tuner&Re'e(ie&Tran$mi$ie
l PresetBri de posturi@ "8
l *enzi pentru tuner@ L#6 #;
(!
l AntenB@ AntenB L#6 antenB #;
l RDS@ >tiri6 tip proram6 Radio &e0t6 relare ceas prin RDS6 nume post de radio
l Sm1unBtB?ire relaj@ relare automatB diitalB6 scanare automatB6 $nstalare facilB Dplu m playA
Cone'i)iae
l +eBturB #P!@ $ntrare cu jac9 stereo de !6% mm
l #icrofon@ conector microfon
l =S*@ Port =S*
Confor
l Alarme@ AlarmB CD6 AlarmB =S*6 AlarmB radio
l .umBr de discuri@ !
l Ceas@ pe afi>ajul principal6 timer Sleep
l &ip GncBrcBtor@ Carusel ! CD
l Caracteristici superioare afi>are@ #od D$#
l &ip ecran@ Afi>aj VLD
l Tarao9e@ Volum microfon
A''e$orii
l &elecomandB@ 2! de taste cu 2 1aterii AA
l Altele@ 1aterii pentru telecomandB6 AntenB L#M#;6 -3id de ini?iere rapidB
l #anual de utilizare@ lim1i multiple
l -aran?ie@ Certificat de aran?ie Gn Gntreaa lume
Dimen$iuni
l -reutate 1rutB@ 1% 9
l +B?ime difuzor principal@ 2"7 mm
l SnBl?ime 1o0B principalB@ !"" mm
l AdFncime 1o0B principalB@ 2%8 mm
l AdFncime unitate principalB@ "8! mm
l +B?ime am1alaj@ %%2 mm
l SnBl?ime unitate principalB@ !18 mm
l SnBl?ime am1alaj@ (2: mm
l +B?ime unitate principalB@ 2(% mm
l AdFncime am1alaj@ !7" mm
Alimenare
l SursB de alimentare@ %8 2z
l SursB de alimentare@ 228 - 2"8 V
*erde
l ,co PoEer stand1y@ 1 ;
l Consum Gn stand1y@ ` 1 ;
("
&adio-"aseto$on "u '() *+' &'-,-1./ 3W/ '(/ $rontal 1 dis"/
MP3/ ar!intiu/ne!ru
Caracteristici generale
Putere &e iesire totala F/G !
Siste! au&io Stereo
Tip inarator Lrontal
Nu!ar &e &isuri 1
Con(ertor au&io Di'ital: Analo' DA
Redare
Me&ii &e re&are au&io CD
Tuner
Mari L#
Tip tuner Analo
Boxe
Nu!ar 2
Tip $ncorporate
Inter(al #re(ente FM?zG <<-18<
Caracteristici tehnice
Aesorii #anual de utilizare
Conetori $ntrare Jac9 !.% mm D#P! +in9A g =S* g $esire casti
Putere onsu!ata in #untiune F/G 18
(%
Garantie
2arantie &e on#or!itate 2 ani
2arantie o!eriala Conform certificatului de arantie emis de producator
Altele
Culoare Arintiu M .eru
&adio portail P010%21I' &F-3344,5-6/ FM/ ne!ru
Caracteristici generale
Putere &e iesire totala F/G 18
Boxe
Nu!ar 1
Caracteristici tehnice
Aesorii #anual de utilizare
((
Garantie
2arantia &e on#or!itate 2 ani
2arantie o!eriala Conform certificatului de arantie emis de producator
Altele
Culoare .eru
3.-. Ceasuri &i'itale u ra&io

SON> ICB*C1-K

1. Prezentare 'enerala
De foarte multa 'reme omul a fost ne'oit sa transmita informatii la distante
mari. Re'olutia electronica6 desi mai putin cunoscuta si recunoscuta6 a fost foarte
importanta6 una dintre cele mai semnificati'e in'entii a re'olutiei electronice o
constituie aparitia radioului.
,ste unanim admis ca primul care a fost in masura sa realizeze o emisie si o
receptie de unde radio a fost fizicianul erman 2einric3 2ertz in 1<<:6 iar
-uliermo #arconi ofera lumii in 1<7( primul sistem practic de emisie receptie
1azat pe undele electromanetice.
$n prezent6 cea mai lara utilizare a radioului o constituie radiodifuziunea.
$n prezent6 atat tendintele6 cat si economia de piata6 au impins producatorii
sa realizeze produse electrocasnice cat mai comple0e si fia1ile. =n astfel de produs
este si radio cu ceas Sony $CL-C1!%.
Principalii parametri te3nici ce caracterizeaza acest ec3ipament sunt@
&impul afisare / 12 ore
(:
Lrec'enta / L# @ <:.%-18< #2z
A# @ %!8-1:18 T2z
Difuzor / Apro0imati' (.( cm6 < o3m
&ensiunea de alimentare / 128 VAC6 (8 2z
Puterea ma0ima a1sor1ita / 1!8 m;
Dimensiuni / +unime @ 11< mm
+atime @ 128 mm
$naltime @ 1"8 mm
-reutate / (<8
3. Prezentarea #untionarii
Principiul de functionare a radioului cu ceas Sony $CL-C1!% se 1azeaza pe
sc3ema din fiura de mai jos @
$n continuare 'om prezenta elementele constructi'e din sc3ema 1loc
prezentata anterior@
*loc Alimentare K asiura eneria necesara alimentarii celorlalte 1locuri din
sc3ema6 dar si a altor componente ce duc la 1una functionare a aparatului.
Din acest 1loc fac parte @ fisa6 cordonul de alimentare si un transformator.
Lisa realizata din material plastic6 impreuna cu cordonul de alimentare
asiura racordul dintre reteaua de alimentare si componentele aparatului.
*loc
Alimentare
*loc
Radio
*loc
Ceas
Panou de
Comanda a
Ceasului
Panou de
Comanda a
Radioului
Afisor
+CD
Difuzor
(<
&ransformatorul asiura eneria necesara functionarii 1locului radio si
1locului ceas.
*locul 4Ceas5 K este alcatuit dintr-un circuit interat6 plus componentele
periferice care contri1uie la 1una functionare a interat.
Prin intermediul acestui 1loc putem seta ora aparatului6 setarea alarmei declanseaza
semnalizarea sonora sau duce la pornirea radioului6 care a fost setat in preala1il pe
o anumita frec'enta si la un anumit 'olum.
Afisorul +CD K este comandat de catre 1locul 4Ceas56 acesta afiseaza
ora si ajuta la ajustarea ceasului si a alarmei.
*locul 4Radio5 K este alcatuit din urmatoarele componente majore@
Circuitul interat in care ajune prin antena semnalul care6 ulterior a fost
transformat in radiatie electromanetica.
Aici6 semnalul este demodulat6 si apoi transmis unui amplificator de joasa
frec'enta.
Antena A# care se afla in interiorul aparatului radio6 fiind construita din
ferrite6 ceea ce asiura o receptie optima a semnalului.
Antena L# este plasata pe carcasa aparatului6 aceasta putand fi alunita cu
ajutorul unui fir de aluminiu sau cupru6 in scopul captarii semnalului intr-un mod
mai eficient.
Panourile de comanda a radioului si a ceasului K sunt compuse din @
*utonul A#ML# K se foloseste pentru a selecta 1anda de freac'enta L# sau
A#.
Selectorul de &unin K este folosit pentru a allee frec'enta la care se afla
un anumit post radio.
Selectorul de Volum K este folosit pentru ajustarea 'olumului.
*utonul Clo9 K se foloseste la setarea orei6 folosind6 in acelasi timp 1utonul
&ime Set 26 dar ajuta si la setarea minutelor6 cu ajutorul 1utonului &ime Set #.
Selectorul Radio ).M)LL K se foloseste pentru pornirea radioului6 1locul
ceasului ramanand in functiune pana la deconectarea directa de la sursa a
aparatului.
Difuzorul K asiura transmiterea semnalului in forma analoica catre
utilizator6 fiind conectat atat la 1locul radio car si la 1locul ceas.


-. Analiza #ia9ilitatii e)ipa!entului
(7
Din sc3ema loica rezultata mai sus ce presupune functionarea tuturor
elementelor aparatului6 traem concluzia ca a'em de-a face cu o sc3ema loica de
fia1ilitate 3i1rid/ atat serie6 cat si paralel.
$n functie de felul in care6 componentele sunt leate in serie sau paralel6 'oi
face analiza din punct de 'edere a fia1ilitatii6 dupa cum urmeaza@
*locul de alimentare K a carui defectare6 implica scoaterea din functiune a
ec3ipamentului.
*locul radio K a carui defectare duce la imposi1ilitatea utilizatorului de a
folosi principala functie a aparatului radio cu ceas Sony $CL-C1!%.
*locul ceas K atrae dupa sine defectarea afisorului +CD6 iar utilizatorul
ajune in situatia in care nu mai poate folosi alarma.
Difuzorul K simpla defectare a acestuia duce la imposi1ilitatea folosirii
functiei acustice a aparatului.
,lementele cele mai solocitate si predispuse la defectare sunt @
- Lisa6 datorita utilizarii incorecte se poate desprinde de ca1lul de leatura.
- Selectoarele si 1utoanele6 care deasemenea6 utilizarii incorecte si
nerespenctarea sensului de rotire a acestora se poate defecta foarte usor.
- $n e0ploatarea aparatului radio tre1uie sa tinem cont de anomaliile ce pot
aparea in timpul e0ploatarii6 iar e'entualele defecte 'or putea fi reparate numai de
un personal calificat si autorizat.

6. Strate'ii &e !entenanta

Daca sunt respectate conditiile impuse de producator6 atunci intretinerea
radioului cu ceas se 'a face destul de usor.
Analizand ec3ipamentul6 putem adopta o strateie *RP pe care o putem
com1ina cu o strateie ,RP.
$n scopul mentinerii aparatului cat mai mult in stare de 1una functionare
propun urmatorul plan de mentenanta@
aA Pe timpul perioadei de arantie D1 anA se poate aplica
urmatorul plan de inrijire @
Curatarea aparatului6 numai pe partea e0terioara cu o carpa
uscata.
=tilizarea 1utoanelor si a selectoarelor cu rija pentru a se e'ita defectarea
timpurie a acestora.
1A Anual6 dupa e0pirarea termenului de arantie tre1uie facut
un control periodic cu pri'ire la componentele electrice si electronice @
Se 'a 'erifica daca 1utoanele si selectoarele functioneaza
corespunzator.
Se 'a 'erifica daca difuzorul functioneaza in parametri nominali.
:8
Componentele electrice si electronice ce asiura functionarea interatelor
se 'erifica cu un aparat de masura si inlocuite pentru a elimina riscul unei posi1ile
deteriorari a interatului.

Pentru ca intre doua re'izii succesi'e apar de nenumarate ori pro1leme si
defecte nepre'azute putem com1ina strateia aplicata *RP cu o strateie ,RP.
Astfel6 putem mari durata de 'iata a aparatului6 acesta functionand in reimul de
1una functionare o perioada mult mai mare.
:1
:2

:!
-. Siste!e &e ontrol al ilu!inarii. Siste!e &e pre&itie a
on&itiilor at!os#erie. Detetoare &e #u!

-.1. Siste!e &e ontrol al ilu!inarii
$nstala?iile de iluminat tre1uie astfel proiectate GncFt sB asiure o am1ian?B
cFt mai conforta1ilB cu consumuri eneretice minime. Cu toate cB iluminatul este
destinat sB promo'eze performan?a 'izualB6 confortul 'izual6 plBcerea sau o
com1ina?ie a acestora6 tre1uie a'ut GnsB Gn 'edere eficien?a enereticB >i costul cu
care se Gmplinesc aceste cerin?e.
Co!ponentele ostului siste!ului &e ilu!inat
:"
Controlul manual:
=n sistem manual de control a iluminatului utilizeazB Gntreruptoare6
'ariatoare sau o com1ina?ie a acestora >i este proiectat astfel GncFt sB permitB
utilizatorilor sB releze ni'elul de iluminare local6 Gn concordan?B cu ne'oile lor
indi'iduale. Sn spa?ii iluminate de mici dimensiuni Dde e0emplu6 1irouri
indi'idualeA sunt folosite dispoziti'e de control montate pe perete6 Gn timp ce Gn
spa?ii lari6 cu locuri de muncB indi'idualizate Dde e0emplu6 1irouri mari cu multe
puncte de lucruA6 sunt mai con'ena1ile dispoziti'ele de comandB de la distan?B Dcu
comandB Gn infraro>uA. =nul din marile deza'antaje ale metodelor manuale este
determinat de comportamentul persoanelor ce utilizeazB instala?ia de iluminat@ ele
'or aprinde lumina atunci cFnd apreciazB cB iluminatul natural este insuficient6 dar
cu siuran?B 'or uita sB o stinB atunci cFnd iluminatul natural de'ine
corespunzBtor. Astfel6 o considera1ilB cantitate de enerie electricB este risipitB atFt
Gn timpul desfB>urBrii acti'itB?ii zilnice6 cFt >i dupB Gnc3eierea proramului de lucru.
$ntreruptoare@
:%
$ntr-un spaiu desc3is cu multe posturi de lucru se poate alee iluminarea
fiecBrui post de lucru cu sursB de luminB indi'idualB comandatB direct de la postul
telefonic al locului respecti'. Sn acest fel consumul de enerie electricB 'a fi limitat
la numBrul efecti' de persoane care lucreazB la ore tFrzii.
:(
Controlul automat
Sisteme de control automat folosind relee de timp Dceasuri de comandBA6
fotocelule sau detectoare de prezen?B pot fi folosite pentru conectarea
DdeconectareaA sau relarea rupurilor de corpuri de iluminat selectate. Conectarea
DdeconectareaA automatB este cea mai simplB metodB din punct de 'edere te3nic6
dar tre1uie fBcutB Gn trepte6 pentru e'itarea unor 'aria?ii mari ale iluminBrii care
produc inconfort. Releele de timp prorama1ile Dceasuri de comandBA permit un
control 1azat pe timp al ec3ipamentului de iluminat. ,ste posi1ilB
conectareaMdeconectarea Gntreii instala?ii la timpi predetermina?i6 pentru a elimina
pierderile pro'ocate de lBsarea aprinsB a iluminatului cFnd nu se aflB persoane Gn
interior Dproramul de lucru s-a Gnc3eiatA sau dacB lumina naturalB este suficientB.
Acest sistem poate fi folosit pentru a asiura ni'ele reduse de iluminare
diminea?a Gnainte de sosirea majoritB?ii persoanelor la lucru sau seara6 Gn perioada
de efectuare a curB?eniei sau din moti'e de securitate. Pentru realizarea sistemului
se folosesc relee de tensiune controlate de un ceas de comandB prorama1il.
Controlul luminii naturale utilizeazB o fotocelulB asociatB cu un sistem de
diminuare. .i'elul de iluminare constant pe planul de lucru este o1?inut prin
scBderea cantitB?ii de luminB artificialB pe mBsurB ce lumina naturalB de'ine
disponi1ilB Ddiminea?aA6 respecti' prin cre>terea acesteia pe mBsurB ce lumina
naturalB se reduce DsearaA. Senzorii de prezen?B sunt acti'a?i de prezen?a sau
a1sen?a persoanelor Gn cFmpul 'izual. Detectorii reac?ioneazB la mi>carea sau
sunetul ce sunt asociate prezen?ei unor persoane Gn GncBpere >i ac?ioneazB
iluminatul conectFndMdeconectFnd lBmpile. Se utilizeazB douB tipuri de 1azB de
detec?ie@ Gn infraro>u >i acustic DultrasuneteA. Controlul iluminatului corelat cu
prezen?a poate sB conducB la economii considera1ile de enerie. =n timp
predeterminat de GntFrziere a deconectBrii lBmpilor Dde cFte'a minuteA este necesar
pentru e'itarea ac?ionBrilor e0cesi'e care fa'orizeazB scurtarea duratei de 'ia?B a
lBmpilor. ,ste de notat cB durata de 'ia?B a lBmpilor fluorescente moderne nu mai
este influen?atB Gn mod decisi' de frec'en?a conectBrilorMdeconectBrilor acestora6
astfel cB nu se pune pro1lema respinerii unui sistem de control al unei instala?ii de
iluminat fluorescent pe acest criteriu6 al frec'en?ei conectBrilor.
S!art Inter#aes
Descriere produs
) 'arietate nelimitatB de culori - printr-o simplB atinere6 mul?umitB inelului
color eronomic
$nterfa?B cu utilizatorul intuiti'B6 1azatB pe atinere6 cu o construc?ie
sofisticatB6 capti'antB
Permite utilizatorului sB seteze tonalitatea de luminB preferatB Gn func?ie de
ocazie
=>or de instalat >i de personalizat K plu and play
::
-ama &o*e&ouc3ed este compusB din interfe?e cu utilizatorul pentru
promo'area interac?iunii utilizatorului cu sistemulMcorpurile de iluminat ,0istB o
interfa?B &o*e&ouc3ed pentru aproape orice corp de iluminatMcontroler. Se
adreseazB sementului autonom fBrB instrument pentru punere Gn func?iune
Caracteristici
$nelul de luminB strBlucitoare oferB feed1ac9 prin luminB
Compati1il cu D#U- Dali >i Gn conformitate cu RC%- $R
Portofoliu cuprinzBtor de produse@ Gn prezent6 patru modele@ comutare simplB
pornitMoprit6 relarea intensitB?ii luminoase6 controler pentru al1 receMcald >i
model policrom
Pentru =$D<%28 D&o*e&ouc3ed DA+$A e0istB presetBri ale inelului
compati1ile cu detectarea prezen?ei Dsenzor de e0tensie Acti+ume6
)ccuSEitc3 DaliA
Aplicatii
*irouri
,duca?ie
#aazine
$ndustria 3otelierB
SBnBtate
OuSLit) /ireless
Descriere produs
:<
Reducerea consumului de enerie cu pFnB la !8O
AsiurB o solu?ie u>or de aplicat pentru sisteme de iluminat ne-electronice
D,#A e0istente
Senzorul fBrB fir poate fi folosit pe orice ta'an >i Gn orice sistem de ca1laj
Senzor fBrB fir cu detector de mi>care pentru controlarea unei suprafe?e Gntre
28 >i 2% m2. Lunc?ionare pe 1azB de 1aterie >i duratB de 'ia?B tipicB Gntre < >i 18 ani
Dispoziti'ul de ac?ionare poate comuta orice sarcinB de pFnB la ( A >i poate fi
amplasat Gn ta'an sau pe coridor )ccuSEitc3 ;ireless 'a stine luminile Gntr-o
camerB sau Gntr-o zonB neocupatB >i astfel 'a reduce cu pFnB la !8O consumul de
enerie electricB =n conector deta>a1il pentru alimentare permite instalarea u>oarB6
iar pentru o instalare >i mai u>oarB6 mai rapidB >i lipsitB de pro1leme sunt
disponi1ile ca1luri ;ieland >i C,, separate PFnB la 18 senzori >iMsau dispoziti'e
de ac?ionare se pot com1ina Gntr-o sinurB re?ea paralelB. Distan?a ma0imB dintre
senzor >i dispoziti'ul de ac?ionare este de 18 metri DGn func?ie de aplica?ieA
Caracteristici
&emporizator intelient pentru e0tinderea timpului de temporizare cu %O
dacB se detecteazB mi>care la scurt timp dupB oprire6 presupunFndu-se cB
zona este GncB folositB dar e0istB mi>care foarte pu?inB
Senzorul are un scut retracta1il care poate fi folosit pentru a ecrana zone6 de
e0.6 coridoare adiacente zonei Gn care func?ioneazB )ccuSEitc3 ;ireless
:7
,0istB o li1ertate considera1ilB Gn ceea ce pri'e>te locul de montare a
dispoziti'ului de ac?ionare )ccuSEitc3 ;ireless pentru reducerea la
minimum a c3eltuielilor >i a timpului de instalare
Controlul computeri!at:
=n sistem de control al iluminatului computerizat poate sB coordoneze un
mare numBr de su1sisteme6 astfel GncFt sB determine o fle0i1ilitate >i o eficien?B
deose1ite ale instala?iei de iluminat. Controlul iluminatului poate fi parte interantB
a unui sistem comple0 de estionare a instala?iilor clBdirii - de GncBlzire-'entilare-
climatizare.
Pro1a1ilitatea de conectare a iluminatului
<8
Controlul prin comutare sec'en?ialB DGn func?ie de timpA

Controlul Gn func?ie de timp
<1
Controlul Gn func?ie de iluminarea artificialB >i naturalB
Procentul orelor de lucru anuale Gn care iluminatul 'a fi deconectat
<2
,conomia de enerie prin controlul corelat cu lumina naturalB disponi1ilB
Xona de sensi1ilitate a unui senzor de prezen?B cu detec?ie Gn infraro>u
<!
Controlul cu senzori de prezen?B K sc3ema de comandB >i economia de enerie
Controlul prin men?inerea flu0ului luminos
<"
Componentele unui sistem de control al iluminatului
Sistem de control
-.3. Siste!e &e pre&itie a on&itiilor at!os#erie
<%
Lormulare matematica@
Solutie@
C #ultiplicatori +arane
C #odel adjunct
<(
<:
-.-. Detetoare &e #u!
=n incendiu pro'ocat de un scurtcircuit la instala?ia electricB poate sur'eni
pe nea>teptate la sediul firmei ori acasB. Detectorul de fum este un dispoziti' care
'B poate sal'a de efectele de'astatoare ale focului.
De>i este o in'en?ie e0traordinarB6 care sal'eazB anual mii de 'ie?i >i 1unuri a
cBror 'aloare este dificil de estimat6 Gn urma produc?iei de masB detectoarele de fum
au ajuns sB coste foarte pu?in6 unde'a Gn jurul a 18 euro. $atB douB moti'e6 pre?ul >i
eficien?a6 pentru care fiecare clBdire ar tre1ui sB fie ec3ipatB cu cel pu?in un astfel
de dispoziti' pe fiecare etaj.
Sn func?ie de principiul de func?ionare e0istB douB tipuri de detectoare de
fum@ detectoare cu ionizare >i detectoare cu senzor fotoelectric. Aparatele moderne
folosesc c3iar >i am1ele metode de detec?ie6 uneori com1inate cu un senzor de
temperaturB6 pentru a detecta >i semnala acustic pericolul de incendiu.
Dispoziti'ele sunt alimentate de 1aterii de 7 sau 12 'ol?i sau pot fi conectate la
alimentarea cu 228V.
Detetoarele &e #u! #otoeletrie
Detectoarele de fum fotoelectrice folosesc fenomenul de refle0ie >i difuzie a
luminii pentru a indica prezen?a fumului 'izi1il. Principiul de func?ionare este
similar celui al senzorilor folosi?i pentru desc3iderea automatB a u>ilor. DupB cum
se poate 'edea Gn sc3ema de mai jos6 atunci cFnd nu e0istB fum Gn interiorul
camerei detectorului6 lumina eneratB de sursB Dde o1icei o diodB de tip +,D -
li3t-emittin diodeA6 trece printr-o lentilB care focalizeazB fasciculul6 iar acesta
parcure nestin3erit drumul pFnB la opritor. CFnd din cauza unei surse de foc
fumul pBtrunde Gn camera detectorului6 o celulB foto-electricB pozi?ionatB la 78 de
rade de sursa de luminB detecteazB lumina reflectatB de particulele de fum >i6 la un
anumit ni'el de iluminare6 declan>eazB soneria unui mecanism de alarmare
acusticB.
<<
Detetorul &e #u! u ionizare
Detectorul de fum cu ionizare este modelul mai des GntFlnit6 este mai ieftin >i
are performan?e mai 1une Gn detec?ia focurilor care ard cu flacBrB puternicB6 unde se
enereazB cantitB?i mici de fum.
Detectoarele de fum cu ionizare folosesc cantitB?i mici de americiu-2"16 un
izotop al elementului radioacti' americiu. Acesta are rolul de a ioniza o camerB de
detec?ie6 deci de a Gntre?ine conducti'itatea electricB a aerului din interior. CFnd Gn
camera de detec?ie pBtrunde fum6 scade foarte mult >i conducti'itatea electricB6 iar
un dispoziti' electronic semnaleazB acest lucru declan>Fnd o alarmB acusticB.
<7
Meto&e &e re&uere a alar!elor #alse la &etetoarele &e #u!
Detectoarele de fum tre1uie sB enereze o semnalizare de alarmB atunci cFnd
sesizeazB prezen?a particulelor de com1ustie6 dar6 pe de altB parte6 tre1uie sB
minimizeze impactul semnalelor nedorite ce apar dintr-o 'arietate de cauze.
,0istB o serie de factori care afecteazB detectoarele de fum cu camerB de
ionizare@ praful6 umiditatea e0cesi'B6 curen?ii de aer importan?i >i insectele mici pot
fi interpretate Gn mod re>it ca particule de com1ustie. Cu cFt detectorul este mai
sensi1il cu atFt el 'a fi mai afectat de ace>ti factori >i 'a enera alarme false. Praful
>i murdBria se pot acumula pe sursa de radia?ie pro'ocFnd scBderea sensi1ilizBrii
detectorului.
Sntr-un detector de fum optic6 pBtrunderea insectelor6 a murdBriei6 a prafului
din aer6 a particulelor desprinse de pe pere?ii usca?i poate reflecta lumina emisB de
diodaelectroluminiscentB >i se pot produce astfel alarme false.
Pertur1a?iile electrice tranzitorii sau eneria radiatB de alte aparate electrice
pot afecta circuitele electronice ale am1elor tipuri de detectoare >i pot fi interpretate
de acestea ca sesizBri de fum enerFndu-se semnalizBri de alarmB.
&re1uie precizat cB 'alorile sensi1ilitB?ii admise pentru detectoarele de fum
sunt standardizate >i 'erificate6 pentru fiecare producBtor >i tip de dispoziti'6 de
cBtre institu?ii specializate DVdS Gn -ermania6 =nderEriters +a1oratories Gn Statele
=nite etc.A. Pentru reducerea alarmelor false6 Gn condi?iile asiurBrii unei
sensi1ilitB?i corespunzBtoare6 se folosesc metode de prelucrare electronicB a
semnalelor. Astfel firma ,ff-,ff D-ermaniaA utilizeazB douB metode de reducere a
alarmelor false6 denumite SD. DStnrunsmeldun - Dianose - .ac3fo3runA >i
#SR D#e3r9riterien-AusEertun - Sinalanalyse - Rasterer9ennunA.
Meto&a SDN realizeazB urmBtoarele prelucrBri de semnal@
e'aluarea automatB a erorilor pentru semnalele care nu atin praul de
decizie >i corectarea ni'elului de decizie Gn func?ie de aceasta/ atinerea unor
prauri predeterminate duce la semnalizarea iminentei defectBri a
detectorului Do semnalizare de prea'ertizare >i6 respecti'6 o semnalizare de
a'ertizareA/
declan>area6 la comanda transmisB de centrala de semnalizare6 a unei
autodianosticBri care6 pe de o parte6 'erificB circuitul electronic >i func?iile
loice ale procesului de semnal6 iar6 pe de altB parte6 semnalizeazB dacB
corec?ia ni'elului de decizie a ajuns la 'alorile predeterminate6 indicFnd
murdBrirea sau Gm1BtrFnirea detectorului/
adaptarea succesi'B la condi?iile am1ientale.
78
A1re'ierea SD. pro'ine de la urmBtoarele te3noloii folosite Gn cadrul
detectorului@
S P e'aluare >i detectare automatB a unui deranjament6 Gn situa?ia Gn care
sensi1ilitatea de rBspuns se aflB Gn afara domeniului permis.
D P mod de operare-dianozB interat pentru Gntre?inere pre'enti'B6 curB?are
>i Gnlocuire.
. P adaptare succesi'B a praului de rBspuns >i acordare la condi?iile de
mediu e0istente.

Detector de fum SD. cu adaptarea praului de rBspuns
Meto&a MSR realizeazB urmBtoarele prelucrBri de semnal@
utilizarea Gn tandem a unui detector de fum Doptic sau cu camerB de ionizareA
GmpreunB cu un detector termodiferen?ial sau termoma0imal6 numit >i
detector multicriteriu/ un asemenea tip de detector asiurB detectarea
incendiului >i Gn cazurile Gn care incendiul se manifestB prin fenomene atipice
Dde e0emplu6 un incendiu cu flacBrB Gntr-un mediu Gn care6 Gn mod normal6
emisia de fum este manifestarea tipicBA/
corectarea ni'elului de decizie se face prin reducerea sa Gn trepte6 din
momentul Gn care semnalul de mBsurB a atins un pra de prealarmB.
Reducerea Gn trepte este astfel relatB6 GncFt detectorul prezintB o sensi1ilitate
mBritB la o cre>tere lentB a con?inutului de fum >i o sensi1ilitate mic>oratB la
o cre>tere rapidB a acestuia/ Gn acest mod6 o mare parte din fenomene este
inoratB. Sn func?ie de analiza Gn la1orator a manifestBrii incendiului Gn
di'erse condi?ii6 se pot prorama parametrii de corec?ie a ni'elului de
71
decizie6 o1?inFndu-se astfel detectoare perfect adaptate situa?iei ede facto5
din teren.
A1re'ierea #SR pro'ine de la urmBtoarele te3noloii folosite Gn cadrul
detectorului@
# P #ulticriteriu. Cele 2 tipuri standardizate de detectoare detector de fum
cu ionizare #SR detector optic de fum #SR sunt ec3ipate cu senzori
termodiferen?iali sau termoma0imali.
S P AnalizB a semnalului. +a detectorul #SR se face o analizB a unui set de
informa?ii pentru e'aluarea stBrii de alarmare. Pe 1aza acestui set de informa?ii6
a'ertizorul G>i adapteazB sinur6 Gn raport cu condi?iile din mediul GnconjurBtor
sensi1ilitatea6 selecti'itatea6 dinamica.
R P recunoa>tere _Gn rilB_. Pe 1aza unor teste e0tinse au fost analizate >i
structurate e'olu?ii diferen?iate ale incendiului. $ntelien?a sistemului de
recunoa>tere _Gn rilB_ constB Gn aceea cB detectorii se adapteazB indi'idual Gn
sistem _rilB_ e'olu?iei efecti'e a incendiului. Astfel pe de o parte6 se poate
recunoa>te o presupusB mBrime caracteristicB de incendiu ca neade'BratB >i pe de
altB parte se poate reduce semnificati' timpul de reac?ie pentru recunoa>terea
timpurie a incendiului.
72
6. Calulatoare. Monitoare. I!pri!ante. Sannere
6.1. Calulatoare
=n alulator6 numit >i o!puter sau or&inator6 este o ma>inB de
prelucrat date >i informa?iiconform unei liste de instruc?iuni numitB proram.
Sn zilele noastre calculatoarele se construiesc Gn mare majoritate din
componente electronice6 >i de aceea cu'Fntul ecalculator5 GnseamnB de o1icei
un alulator eletroni. Calculatoarele de astBzi 'in Gn forme >i prezentBri
di'erse. Pro1a1il cel mai familiar este calculatorul personal >i 'arianta
sa porta1ilB DdenumitB Gn enlezB laptop sau notebookA.
Calulatorul personal este compus dintr-o serie de dispoziti'e6 unele strict
necesare pentru lucru 6altele 'enind dacat sa adaue facilitati suplimentare. Cele
strict necesare sunt @ unitatea centrala6 monitorul DecranulA 6tastatura D9ey1oardA6
mouse-ul. Cele suplimentare pot fi@ casti sau 1o0e pentru redarea sunetului6
microfon 6 camera ;,*6 imprimanta6 scanner.
7!
Unitatea entrala6 care este de fapt calculatorul propriu-zis6 cuprinde
componentele care realizeaza functiile acestuia. ,a cuprinde @ carcasa DcaseA 6 placa
de 1azB Dmot3er1oardA6 procesorul - CP=6 memoria - RA#6 unitatile de discuri
Dfloppy K dis9eta6 3ard-disc6 cd-rom6 cdEriter 6 etcA6 placa 'ideo D daca nu este
inclusa pe placa de 1azaA 6 placa de sunet D optionala6 poate si aceasta sa fie inclusa
pe placa de 1azaA6 placa de retea6 etc.
Carasa este o componenta destul de importanta6 ea azduind celelalte
componente. ,0ista doua 'arietati principale6 in functie de modul de asezare@
carcasele care se aseaza orizontal Ddes9topA si carcasele care se aseaza 'ertical
DtoEerA. Acestea pot fi mici DminitoEerA6 medii DmiditoEerA sau mari DfulltoEerA.
Carcasa pune la dispozitie accesul la o serie de componente si 1utoane. Pe ea
se asesc @
Sn fatB @
*utonul de la care se porneste calculatorul DP);,RA
*utonul de la care se reseteaza calculatorul D se da un nou S&AR&6 fara a-i
opri alimentarea A. &re1uie e'itata pe cat posi1il folosirea acestui 1uton6 in afara de
cazurile strict necesare D cand se 1loc3eaza sistemul de operare si nu mai raspunde
la nici o alta comandaA.
Acces la sertarul unitatii de disc3eta /
Acces la sertarul unitatii de CD
Sertar acces la porturi =S* Dla carcasele moderneA
$n Spate@
Acces la conectorii pentru monitor6 alimentare6 tastatura6 mouse6 etc. $n
eneral odata cu carcasa se ac3izitioneaza si sursa care 'a furniza tensiunile de
alimentare ale calculatorului. ,0ista doua tipuri de surse@ A&6 care se asesc in
calculatoarele mai 'ec3i si A&U6 care sunt actuale si au capacitatea de a comunica
cu placa de 1aza. Sursa tre1uie aleasa deci Gn corespondenta cu placa de 1aza a
calculatorului.
7"
Plaa &e 9aza Dmot3er1oard sau main1oardA este4coloana 'erte1rala5 a
oricarui calculator. ,a sustine si asiura coordonarea si comunicarea intre toate
celelalte componente ale calculatorului. ,a p azduieste q celelalte compnente6
respecti' memoria6 procesorul6 placa 'ideo6 placa de sunet6 leaturile la unitatile de
disc6 alte placi de e0tensie. Pentru montarea diferitelor placi de e0tensie dispune de
diferiti conectori 6 care pot fi de tip $SA D'ec3i6 nefolositor pentru ;$.D);S UPA6
PC$ si A-P pentru placa 'ideo. #ai pote0ista porturi A#R si C#R Dpt. #odemA.
=nele placi de 1aza pot inlo1a circuitele placii 'ideo6 aleplacii de sunet6 ale
modemului etc. Prin ac3izitionarea lor se asiura o economie la cumparare dar
performantele nu sunt cele mai ridicate. Destinatia acestora ar putea fi sistemele de
1irou6 unde performantele multimedia nu sunt cele mai importante. ) placa aleasa
corect asiura posi1ilitatea de uprade a calculatorului un timp mai
indelunat6sta1ilitatea si performan?ele superioare ale acestuia. ,a tre1uie aleasa Gn
concordanta cu celelalte componente6 primul fiind procesorul. Actualmente placile
pot fi GmpB?ite Gn douB cateorii@ placi pentru procesoare A#D DA&2+). SA=
D=R).A >i placi pentru procesoare $.&,+ DP,.&$=# $V SA= C,+,R).A.
Proesorul este 4creierul5 calculatorului. ,l realizeaza prelucrarea datelor cu
care lucreaza calculatorul. Viteza lui De0primata in #3z sau -3zA determina 'iteza
de prelucrare a calculatorului. Vitezele de lucru au crescut in ultimii ani foarte
mult. Astfel6 daca Gn 28886 un calculator la %88 #3z era un calculator rapid6 Gn
prezent pe piata se asesc procesoare la peste 2888 #3z D 2 -2zA. Aleerea
procesorului tre1uie sa tina seama Gn primul rand de destinatia pe care i-o 'om da
calculatorului. +a aleerea procesorului tre1uie sa se tina cont si de modalitatea de
pGmpac3etare q a acestuia 6 care tre1uie sa corespunda ce placa de 1aza. ,0ista o
'arietate deGmpac3etari6 impartite in doua cateorii @ S+)& si S)CT,&.
7%
Me!oria DRA#-ulA realizeaza stocarea datelor prelucrate la un moment dat
de calculator. #emoria RA# este alcatuita din circuite interate montate pe niste
placute. Cele mai 'ec3i erau de tip S$## si nu puteau functiona decat in perec3i.
Se aseau in calculatoarele "<(6 si primele Pentiumuri. #emoriile noi sunt
montate pe placute de tip D$##6 nemaitre1uind sa fie montate in perec3i.
$n prezent capacitatile memoriilor sunt cuprinse intre (" #1 si %12 #1
pentru un sinur modul. De reula au calculator dispune de 2-! sloturi pentru
module de memorie. #emoria tre1uie aleasa si tinand seama de 'iteza de
comunicare a acesteia cu placa de 1aza. Cu cat are mai multa memorie6 cu atat
uncalculator p se misca q mai repede. Capacitatea memoriei se masoara in
#*Dmea1ytesiA. Sistemele moderne de operare6 cum ar fi ;$.D);S 2888 sau
;$.D);S UP au cerinte destul de mari de memorie . Astfel6 ;$.D);S 2888
cere cel pu?in (" #1 iar ;$.D);S UP cel putin 12< #1.
Daca 'rem ca sistemul nostru sa se miste repede6 aceasta cantitate tre1uie
suplimentata. Daca la un moment dat pentru prelucrarea datelor este necesara mai
multa memorie decat cat are RA#-ul calculatorului6 se 'a folosi memoria 'irtuala
Drealizata pe 3ard-dis9-ul calculatorului6 asa K numita memorie sEap6 care este Gnsa
mult mai lenta decat memoria RA#A.
Unitatea &e )ar& K dis9 asiura pastrarea proramelor si a datelor Gn timp6
a'and o capacitate care in prezent depaseste 28-1 D-ia1itesA. Se o1ser'a
capacitatea deose1it de mare6 mult mai mare decFt a memoriei RA#.
$nreistrarea datelor se face pe un disc acoperit cu o pelicula manetica
speciala. $ntr-un calculator o1isnuit pot fi montate pana la patru unitati de 3ard-
disc. Pentru transportul datelor e0ista 3atd.disc-urile amo'i1ile6 care pot fi
introduse si scoase cu usurinta din calculator prin intermediul unor sertare
speciale. Pe 3ard-disc se instaleazasistemul DsistemeleA de operare ale calculatorului
precum si diferitele prorame. Pentru discurile de mare capacitate mai mare este
importanta si 'iteza de rotatie a platanelor6 cu cat aceasta e mai mare datele se
transfera mai rapid iar accesul la acestea se face mai prompt.
$n eneral unitatile de 3ard disc sunt montate in calculator6 dar pot e0ista si
unitati de 3ard-disc amo'i1ile6 care se pot scoate cu usurinta din calculator6 fiind
introduse intr-un fel de sertar si dotate cu un maner care asiura scoaterea lor din
calculator. -ama lor de utilizare cuprinde@ transportul datelor continute intre
calculatoare6 ar3i'area sau asiurarea protectia datelor.
7(
Unitatile &e CD asiura citirea CD-urilor Dcompact-discurilorA6 ele
asiurand decFt citirea informatiilor contnute pe acestea. Capacitatea Cdurilor este
de (%8 sau :88 #*. Pe CD-uri sunt li'rate sistemele de operare care 'or fi instalate
in calculator6 di'ersele prorame6 etc. Sunt intens folosite si pentru stocarea de
muzica si c3iar filme informat diital. $nformatia este citita cu ajutorul unei raze
laser de mica putere.CD-urile sunt sunt medii amo'i1ile de mult mai mare
capacitate D (%8 sau :88 #1 fata de16"" #1 cat are o disc3etaA6 asiurand astfel
transportul unei cantitati mult mai mari de date6 insa majoritatea DCD-urile
o1isnuiteA pot fi scrise decat o data6 neputFnduli-se modifica apoi continutul. ,0ista
si o 'arietate de CD K uri care pot fi rescrise DCD-R; K CD K reinscripti1il A6 care
sunt de cate'a ori mai scumpe decat CD-urile o1isnuite6 dar care permit operatii de
sterere a continutului si apoi de rescriere.
Scrierea D inscriptionarea A CD-urilor se poate realiza in fa1rica sau cu
ajutorul unor unitati CD-;R$&,R Dinscriptoare de CD-uriA6 care au un prrt de 2-!
ori mai mare decat al unitatilor care doar pot citi continutul CD-urilor.
Si CD-urile tre1uie protejate pentru a se asiura interitatea datelor inscrise
pe ele @
C .u 'or fi supuse socurlor mecanice6 care pot crapa sau c3iar spare materialul
din care sunt confectionate /
C .u 'or fi supuse surselor de caldura e0cesi'a6 care pot cauza indoirea
materialului sau deradarea datelor inscrise .
C Vor fi pastrate totdeauna in carcasele sau plicurile protectoare6 pentru a fi
protejate de praf si mizerie6 care ar afecta sau impiedica citirea datelor6
concomitent cu pericolul de deteriorare premature a unitatii care asiura citirea
acestora.
Plaa (i&eo asiura prelucrarea datelor destinate 'izualizarii astfel Gncat
acestea sa poata fi afisate pe monitor D DisplayA. Poate fi interata pe placa de 1aza
sau poate e0ista separate6 introdusa intr-un conector $SA D la calculatoarele 'e3iA 6
PC$ sau A-P. Placile 'ideo moderne au capacitati de afisare a imainilor !D6
necesare mai ales pentru jocuri . Performantele lor depind de procesoarele cu care
sunt ec3ipate si de memoria pe care o au. Pentru a juca cele mai noi jocuri este
necesara o placa 'ideo performanta6 cu minimum (" #1 memorie.
7:
Performantele placii 'ideo pot fi puse in e'identa doar folosind si un monitor
de calitate. =nele placi 'ideo au posi1ilitatea enerari si de semnal 'ideo ce 'a
putea fi afisat pe un tele'izor.
Placa 'ideo furnizeaza semnalul 'ideo necesar monitorului prin intermediul
unei mufe tip mama cu 1% orifici6 in ea intrand mufa monitorului D tip tataA care
dispune de 1% picioruse. $n afara de aceasta mufa6 care e0ista la toate placile 'ideo6
mai pot e0ista @ mufa de iesire semnal 'ideo comple0 D pentru &V6 'ideo6 etcA6 mufa
de ac3izitie DintrareA semnal 'ideo6 prin intermediul careia se poate prelua si
inreistra in calculator semnalul 'ideo pro'enit spre e0emplu de la o camera de
supra'e3ere.
Plaa &e sunet asiura enerarea de semnale sonore precum cele din
jocuri6 redarea melodiilor inreistrate diital sau a coloanei filmelor6 redarea
sunetelor enerate de atentionarile sistemului de operare. Pe lana enerarea de
sunete6 este asiurata si ac3izitia de semnal sonor din diferite surse Dmicrofon6
intrare de linieA si transformarea acestuia in semnal diital care poate fi inreistrat
de calculator. ,ste asiurata si o interfata corespunzatoare dispoziti'elor speciale
pentru jocuri Damepad6 joystic9A. ,0ista o mare 'arietate de placi de sunet6
incepand cu modele foarte ieftine Dcca. 1% dolariA pana la modele foarte scumpe
Dsute de dolari A. Pentru simpla redare Dfara mari pretentii de calitateA a muzicii pe
calculator se pot folosi cu succes c3iar si placile ieftine de sunet.
Redarea efecti'a a sunetelor se poate realiza prin intermediul castilor D care
pot fi ec3ipate si cu microfonA sau cu ajutorul unor 1o0e care includ si un
amplificator si se alimenteaza separat. Placa de sunet pune la dispozitie urmatoarele
tipuri de mufe @ mufe de iesire a semnalului enerat6 mufa de ac3izitie a semnalului
din alte surse D intrarea de linieA6 mufa de microfon6 mufa pentru dispoziti'ele
pentru jocuri.
7<
NORME DE PROTECMIA MUNCII SPECIBICE LUCRULUI CU
CALCULATORUL
Lolosirea calculatorului poate duce Gn timp la pro1leme ra'e de sBnBtate
deoarece necesitB realizarea unor mi>cBri stereotipe - mi>cBri dese ale Ftului6
coatelor >i mFinilor Gn timp ce corpul stB nemi>cat. Aceste mi>cari pot duce la
anumite afec?iuni ale Ftului6 umerilor6 coloanei 'erte1rale etc. Aceste afec?iuni se
datoreazB mi>cBrilor repetate6 concept ce se nume>te RS$ DRepetiti'e Strain $njury -
Accidentare cauzatB de mi>cBri repetateA.
Se pot enumera cFte'a dintre pro1lemele de sBnBtate cauzate de lucrul cu
calculatorul@
RBniri ale oc3ilor >i slB1irea 'ederii/
)1osealB/
Pro1leme cu spatele/
Dureri de umeri/
Dureri de cap6 etc.
CFte'a norme de protec?ie6 care ajuta la crearea unui mediu de lucru sBnBtos
pentru utilizatorii de calculatoare sunt@
Lolosirea unei tastaturi deta>a1ile pentru a e'ita durerile Gn mFini >i 1ra?e6etc/
Scaunul utilizat sB fie rela1il6 conforta1il6 cu un spBtar comod/
Lolosirea unui suport pentru ca1luri/
.u se introduc sau se scot din calculator sau din priza de alimentare ca1luri6
dispoziti'e6 componente Gn timpul cFt acesta este conectat la reteaua de
alimentare6 sau cFnd este Gn func?iune/
.u se introduc niciun fel de dispoziti'e e0terne Gn calculator Ddis9ete6 CD-
uri6 Stic9-uri6 etc.A fBrB permisiunea formatorului/
Ca1lurile de alimentare sB fie 1ine leate >i protejate/
-enunc3ii tre1uie sB fie la o GnBl?ime de ma0. :8cm de sol/
A>ezarea monitorului la distanta potri'itB6 pentru a Gmpiedica afec?iuni ale
oc3ilor/
Asiurarea e0isten?ei unei surse de luminB pentru a e'ita o1oseala oc3ilor/
Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajusta1ile pentru a e'ita strBlucirea sau
refle0ia luminii/
77
&astatura tre1uie sB fie deta>a1ilB6 pentru a limita accidentBrile mFinilor >i
1ra?elor/
$ntreruperi frec'ente ale lucrului la computer. Pauze de 18 minute dupB
fiecare %8 de minute Gn fa?a calculatorului.
&re1uie ?inut cont >i de faptul cB anumite piese din calculator De0@ procesorul
>i sursa de curentA se GncBlzesc foarte tare Gn timpul operBrii. ,le sunt constant
rBcite cu ajutorul unor 'entilatoare. Sn cazul defectBrii 'entilatoarelor e0istB un risc
sporit de incendiu >i tre1uie sB cunoa>te?i planul de e'acuare Gn caz de incendiu al
spa?iului Gn care lucrati6 amplasarea e0tinctoarelor tipul lor >i modul lor de folosire.
Pentru stinerea incendiilor apBrute Gn instala?iile electrice inclusi'
ec3ipamente informatice Dcalculatoare6 imprimante fa0uri etc.A aflate Gn la1orator6
se folosesc numai stinBtoare cu praf sau C)26 Gn niciun caz stinBtoare cu spumB
c3imicB.
DesItop SeriouH EHtre!e =14
188
DesItop PC Leno(o I&eaCentre 4-3, All*In*One
Laptop AlienLare !1+Hr3
181
6.3. Monitoare
#onitorul este un dispoziti' de ie>ire care afi>eazB imaini >i te0t. Ca orice
altB componentB a calculatorului el prime>te informa?ii de la o sursB de date.
Sn cazul acesta el prime>te informa?ia de la placa 'ideo care la unele
calculatoare este inclusB Gn placa de 1azB6 dar Gn eneral este o placB de
e0tensie.

,0ista mai multe tipuri de monitoare@ cu tu1 DCR&A6 cu cristale lic3ide

D+CDA6 cu plasmB.
#onitoarele CR& sunt alcBtuite dintr-un tu1 care are la un capBt un tun cu
electroni. +a celBlalt capBt el are un ecran cu un Gn'eli> de fosfor. ,l
func?ioneazB pe 1aza 1om1ardBrii ecranului cu electroni astfel afi>Gndu-se
punctele de diferite culori numite pi0eli. Sn momentul Gn care pelicula de
fosfor este 1om1ardatB de electroni ea emite luminB6 dar aceastB luminB
dureazB foarte pu?in >i deci ecranul tre1uie 1om1ardat Gn continuare acest
proces numindu-se reafi>are. ) proprietate a monitoarelor este rata de
reafi>are care se mai nume>te >i frec'en?B. #ajoritatea monitoarelor au o ratB
de reafi>are de apro0imati' :82z adicB el afi>eazB :8 de imaini pe secundB.
#onitoarele CR& sunt de douB tipuri@ unele 1om1ate care deformeazB u>or
imainea >i unele cu te3noloie &rinitron care sunt cur1ate pe orizontalB dar
plate pe 'erticalB. Cele &rinitron oferB o calitate a imainii mult mai 1unB6
dar din pBcate realizarea lor costB mai mult >i astfel ele de'in mai scumpe.
182
#onitoarele +CD
Au Gn eneral o rezolu?ie mai sla1B decFt cele CR&6 dar nu emit radia?ii si
consumB mult mai pu?in Dapro0imati' % Eatt fa?B de 188 Eatt la cele cu tu1A
ceea ce le face mai scumpe. Acestea au o te3noloie diferitB de func?ionare@ un
fascicul de luminB trece prin filtre speciale care o transforma Gn culorile ro>u6
'erde sau al1astru6 iar electricitatea le direc?ioneazB la fiecare celulB. Aceste
celule con?in cFte ! pi0eli care au 'alorile culorilor ro>u6 'erde >i al1astru
DR-*A. Sn eneral monitoarele cu ecran plat sunt folosite la laptopuri pentru cB
ocupB mult mai pu?in spa?iu6 dar producBtorii de monitoare au preluat te3noloia
>i au realizat monitoare +CD >i pentru des9top-uri. Diaonala ecranului la
monitoarele +CD poate ajune pFnB la "2 inc3 Gn timp ce la monitoarele CR&
ajune pFnB la 21 inc3. Sn eneral rezolu?ia la am1ele monitoare poate ajune
pFnB la 12<80182" de pi0eli6 dar sunt >i monitoare performante care pot ajune
pFnB la rezolu?ia de 1(88012<8 de pi0eli. &e3noloiile de realizare a ecranelor
+CD au la 1azB douB te3noloii majore@ DS&. si &L&.
&e3noloia DS&. DDual-Scan &Eisted .ematicA constB Gn utilizarea mai
multor straturi. Primul este o fF>ie de sticlB Gn'elitB cu un strat de o0id de
metal. #aterialele folosite sunt foarte transparente pentru a nu diminua
calitatea imainii. Su1 acest strat este unul de electrozi care alimenteazB
elementele necesare pentru func?ionarea monitorului. Apoi este un strat de
>an?uri mici care aliniazB cristalele lic3ide Gn pozi?ia corectB. Culorile 'Bzute
pe ecran sunt rezultatul filtrBrii fasciculului de luminB prin filtrul de culoare.
&otu>i acest proces este lent >i de aceea la o mi>care mai rapidB a cursorului
pe ecran sau la 'izionarea unui film monitorul nu poate ?ine pasul >i apar
dFre.
18!
#ulte companii au adoptat te3noloia &L& D&3in Lilm &ransistorA care se
1azeaza pe o matrice acti'a si are stralucire si contrast foarte 1une6
comparat1ile cu cea a ecranelor CR&. AceastB te3noloie face dFrele sB
disparB prin folosirea unui tranzistor pentru fiecare culoare a fiecBrui pi0el.
Viteza de rBspundere la comenzi este de apro0imati' 2%ms. #onitoarele &L&
pot fi mult mai su1?iri decFt cele DS&. ceea ce le face >i mai u>oare. Rata de
reafi>are a lor se apropie foarte mult de cea a monitoarelor CR&6 ea fiind de
apro0imati' 18 ori mai mare decFt cea a monitoarelor DS&.. Pentru o
rezolu?ie de 182"0:(< sunt folosi?i 26!%7627( tranzistori. Ace>tia tre1uie
aranja?i pe o matrice din silicon scumpB Gntr-o sinurB 1ucatB. Prezen?a
oricBrei impuritB?i poate afecta tot sistemul de tranzistoare >i deci asta duce
la mari pierderi. Acest lucru afecteazB pre?ul care de'ine destul de ridicat.
Lie cB sunt CR& sau +CD6 cu plasmB sau din plastic6 toate au ce'a Gn comun
sunt 1idimensionale. &otu>i enlezii Gn cola1orare cu mari companii dez'oltB
o nouB te3noloie 2AD D3olorap3ic autostereoscopic displayA care aduce
ade'Bratele ecrane tridimensionate pe pia?B Gn anul 288%. 2AD este o simplB
con'ersie a te3noloiei +CD care Gnlocuie>te fasciculul de luminB cu 2),
D3olorap3ic optical elementA care este format din douB seturi de 1enzi
orizontale fiecare apar?inFndui unui oc3i. Liecare oc3i 'ede cFte o imaine
diferitB6 fapt care rezultB efectul !D. Deoarece aceastB te3noloie 'a fi
destinatB jocurilor !D producBtorii au 3otBrFt sB creeze >i un comutator
pentru a trece de la !D la 2D. Acest lucru se 'a realiza eliminFnd o 1andB >i
deci amFndoi oc3ii 'or 'edea aceea>i imaine.
18"
Criteriul de aleere al monitoarelor constB Gn special Gn aleerea unui
monitor care sa fie compati1il cu placa 'ideo si sa poata suporta modurile
rafice de care este capa1ila placa@ rezolutie6 rata de reafisare. DacB acesta
nu se potri'e>te cu placa 'ideo este posi1il ca el sB nu poatB afi>a nimic sau
poate c3iar sB se strice. Pentru a alee un monitor tre1ie sB 'B informa?i >i
despre celelalte proprietB?i ale monitoarelor ca rezolu?ia6 consumul de
enerie6 ni'elul de radia?ii pe care Gl emite6 diaonala tu1ului6 rata de
reafi>are6 tipul ecranului >i pre?ul.
Liecare oc3i 'ede cate o imaine diferita6 fapt care rezulta efectul !D.
Deoarece aceasta te3noloie 'a fi destinata jocurilor !D producatorii au 3otarat sa
creeze si un comutator pentru a trece de la !D la 2D. Acest lucru se 'a realiza
eliminand o 1anda si deci amandoi oc3ii 'or 'edea aceeasi imaine.
Lie ca sunt CR& sau +CD6 cu plasma sau din plastic6 toate au ce'a in comun
sunt 1idimensionale. &otusi enlezii in cola1orare cu mari companii dez'olta o
noua te3noloie 2AD D3olorap3ic autostereoscopic displayA care aduce
ade'aratele ecrane tridimensionate pe piata in anul 288%.2AD este o simpla
con'ersie a te3noloiei +CD care inlocuieste fasciculul de lumina cu 2),
D3olorap3ic optical elementA care este format din doua seturi de 1enzi orizontale
fiecare apartinandui unui oc3i.
18%
Monitor LED Dell 30NE /i&eE D=IE ?DMIE U301-?M
18(
6.-. I!pri!ante
18:
18<
187
118
111
112

11!
11"
6.6. Sannere
"canerul (scannerA este un ec3ipament periferic e0tern destinat introducerii
rapide a informatiilor rafice si alfanumerice Gn calculator prin preluarea directa
DscanareA de pe 3Frtie.
Scanner-ul poate con'erti orice imaine de pe 3Frtie - sau de pe o alta
suprafata plana - Gntr-o forma electronica acceptata de calculator . Punct cu punct6
scannerul poate reproduce fotorafii6 desene formate din linii si c3iar colaje cu
detalii mai fine decFt pot fi reproduse de imprimanta cu laser. Aproape toate
scannerele impun deplasarea mecanica a senzorilor peste imaine6 desi cFte'a
scannere cu rezolutie mai mica folosesc te3noloii 'ideo. Pentru citirea imainii
Gntr-un scanner mecanic6 sunt folosite doua strateii. Prima dintre acestea cere ca
senzorii sa se deplaseze peste imainea oriinala/ a doua deplaseaza imainea
oriinala prin fata unor senzori imo1ili. Sn cazul unui scanner 'ideo6 nu se misca
nimic6 cu e0ceptia unui fascicol de electroni.
Sanner*le pot #i lasi#iare @
Manuale sau auto!ate
Scanner-e manuale DaA si automate D1A
+a scanare6 cel manual este deplasat cu mFna pe suprafata colii cu informatie/ Gn
cel automat se aranjeaza coala6 iar procesul scanarii Gnsesi decure automat.
Sannerele u ta!9ur sau Ddrum scannersA e0emplifica ultima dintre
te3noloiile amintite. Aceste scannere functioneaza in'ers fata de o
imprimanta.Doua modele de scannere folosesc o strateie opusa6 deplasFnd senzorii
Gn locul imainii.

11%
Scanere cu tam1ur
Sanner*ul u pat Dflat1ed scanner6A foloseste un mecanism automat pentru
deplasarea senzorilor. .umele lui pro'ine de la suprafata plata de sticla pe care se
aseaza materialul ce tre1uie scanat. Senzorii de scanare sunt montati pe o 1ara care
se deplaseaza pe su1 sticla6 parcurFnd toata suprafata imainii. Suprafata de sticla
permite senzorilor sa _citeasca_ imainea.
Scanner flat1ed 0ero0 "<88
Sanner*e &e &ou!ente
Scannerele pentru documente sunt foarte compacte6 ocupa foarte putin
spatiu pe 1irou si pot scana atFt foi Gntrei de 3Frtie cFt si poze mai mici.
,le lucreaza ca un scanner de mFna mai lat6 a'Fnd Gncorporat un alimentator
motorizat de 3Frtie. Loaia de scanat este introdusa printr-o fanta Gn scanner6
iar motorul o deplaseaza cu 'iteza mica pe su1 capul scannerului6 a1tinFndu-
se astfel o imaine scanata perfect.
11(
Scanner de documente
Sanere plane F#otoG
Acestea sunt scannere care arata ca un fotocopiator mai Gnust. Sn
acest caz6 dumnea'oastra tre1uie sa ridicati capacul si sa asezati 3Frtia pe o
suprafata de sticla. Sn loc sa deplasati poza6 scannerul misca trenul de
scanare pe su1 foaie. #ajoritatea scannerelor plane pot scana 3Frtie de
dimensiuni pFna la A". Calitatea scanarii este mai 1una decFt Gn cazul
primelor doua tipuri.CFnd introduceti o poza Gntr-un scanner sau cFnd rulati
un scanner deasupra ei 'a fi proiectata o lumina puternica. ) fFsie su1tire
de imaine este culeasa de un detector sensi1il la lumina care transforma
zonele se lumini si um1re ale pozei Gn semnal electrice e0pediate apoi PC-
ului.
Scanner foto
Scannerele 'ideo reprezinta ec3i'alentul electronic al unui copiator
fotorafic. Scannerul 'ideo foloseste o camera 'ideo o1isnuita pentru capturarea
imainii. #ajoritatea scannerelor 'ideo au camera montata pe un stati'6 su1 care se
afla un suport pe care se plaseaza imainea de scanat. Suportul poate fi iluminat din
spate6 pentru a permite scanarea neati'elor si filmelor transparente6 sau poate fi o
11:
suprafata plata pentru foi de 3Frtie sau o1iecte tridimensionale. Cel mai ieftin
model este scannerul manual6 deoarece nu contine mecanisme precise de scanare.
Prinipiul &e #untionare al sanner*ului
$mainile de scanat sunt plasate cu fata in jos pe sticla6 lumina se aprinde6 iar
dispoziti'ul CCD DC3are-Coupled De'ices - dispoziti'e care transforma un
semnal luminos Gn semnal electricA si sursa de lumina se misca si _citeste_
intreaa zona. Asadar6 o imaine este 'izi1ila dispoziti'ului CCD numai datorita
luminii pe care o reflecta. $mainile transparente nu functioneaza in acelasi mod
si necesita accesorii speciale care le ilumineaza din partea superioara.
Sc3ema de principiu a unui scanner
$mainea ce se doreste scanata este parcursa de o linie de lumina enerata de o
lampa puternica - linia de scanare. $mainea reflecta razele de lumina incidente
spre o serie de dispoziti'e cuplate prin sarcina DCCD - C3are-Coupled De'icesA6
dispuse in linie Dparalela cu linia de scanA.
Dispoziti'ele CCD au proprietatea de a acumula sarcina electrica direct
proportionala cu cantitatea de lumina incidenta pe ele. Scannerele color
functioneaza in principiu la fel6 a'and filtre pentru lumina rosie6 al1astra si 'erde.
Scanarea se 'a e0ecuta intr-o sinura trecere6 sau in trei - cate una pentru fiecare
culoare de 1aza.
11<
Dintre parametrii importanti ai scannerelor amintim@ rezolutia6 dictata de
distanta minima posi1ila din punct de 'edere te3noloic dintre elementele CCD Din
prezent6 rezolutia limita are 'aloarea de (88 dpi - dots per inc36 sau puncte pe tolA6
si \adancimea de culoare\6 parametru dictat de sensi1ilitatea elementelor CCD.
,0ista patru tipuri de te3noloii de scanare optica
)ptical #ar9 Readin D)#RA
)ptical C3aracter Reconition D)CRA
$ntellient C3aracter Reconition D$CRA
$main &ec3noloy
Saner porta9il Iris IRISan 4ooI 3 EHeuti(eE A6
Sanner Must SanEHpress A- US4E 5,, PRO
117
K. Tele(izoare. A!pli#iatoare &e antena. Teleo!enzi &e
ationare
K.1. Tele(izoare
Snceputurile tele'iziunii dateazB din 172!6 cFnd LarnsEort3 in'enteazB
iconoraful un dispoziti' pentru captarea imaini >i con'ersia acesteia Gn semnal
electric.
Sn septem1rie 172: este realizatB prima demonstra?ie a unei transmisii de
tele'iziune. Sn anul 17!8 **C Gncepe difuzarea unui proram de tele'iziune Gn mod
reulat. Sn anul 17!( e0istau apro0imati' 288 de tele'izoare Gn Gntreaa lume.
Sn 17"8 este realizat un sistem de tele'iziune color care putea reproduce
pFnB la !"! de linii. Sn anul 17%( se introduce un sistem 1azat pe 1andB maneticB
pentru a putea difuza emisiuni Gnreistrate. Sn acela>i an se realizeazB >i prima
telecomandB pentru tele'izor. Sn Statele =nite6 Gn anul 17(:6 majoritatea
transmisiilor de tele'iziune erau color.

&ele'izorul folose>te fie un ecran cu tu1 catodic DGn acest caz6 se utilizeazB
un tun de electroniA6 fie un ecran +CD sau cu plasmB6 Gn acest caz costurile fiind
ridicate. &ele'izorul este folosit astBzi pentru educa?ia >i di'ertismentul Gntreii
familii.
&ele'izoarele +CD sunt formate din cristale lic3ide presate intre doua eamuri.
$mainea se creeaza aplicand enerie electrica cristalelor.
&ele'izoarele cu ecran plat +CD utilizeaza acelasi sistem de te3noloie 1azata
pe cristale lic3ide ca si monitoarele pentru calculator +CD. ,le functioneaza
prin stralucirea rezultata in celula fiecarui pi0el6 care contine ! culori @ rosu6
al1astru si 'erde. Din pacate tele'izoarele +CD nu pot crea un amestec de
culori care sa dea nastere unui neru inc3is si de aceea poate afecta per total
contrastul.
&ele'izoarele +CD sunt cele mai noi produse de la *enH introduse pe
pia?a romFneascB >i Gnlo1eazB te3noloii unice de Gm1unBtB?ire a imainii6
cum ar fi Senseye6 A#VA DAd'anced #ulti-domain Vertical AlinmentA6 Sensi-
+i3t6 precum >i facilitati deja de'enite standard Gn oferta curentB6 specifica?ii >i
dotBri cum sunt un un3i de 'izionare de 1:< rade6 conector 2D#$ pentru
rularea de con?inut de GnaltB defini?ie D2DA6 sunet Virtual Dol1y Surround6 timp
de raspuns de <ms >i o ratB GnaltB a contrastului6 de 1288@1.
&e3noloia Senseye com1inB " elemente de 1azB pentru o1?inerea unei
e0perien?e 'izuale deose1ite6 >i anume@ Gm1unBtB?irea culorilor6 contrastului6
claritB?ii >i optimizarea imainilor Gn mi>care.
128
&e3noloia A#VA DAd'anced #ulti-domain Vertical AlinmentA
protejeazB Gmpotri'a efectelor de diminuare u>oarB a culorii >i oferB utilizatorilor o
imaine la o calitate superioarB6 c3iar >i Gn un3iuri de 'izualizare larB6 de 1:<
rade6 iar cu Sensi-li3t contrastul este ajustat Gn func?ie de luminozitatea din
mediul am1iental.
T= LCD SAMSUN2 LE30S01
&V +CD (7 cm6 -ama Sonoma format 1(@76 2D&V Ready D:28p6 18<8iA - rezolutie 1!((0:(<6
stralucire %88cdMmp6 contrast dinamic !888@16 un3i 'izualizare 1:8 rade6 te3noloie D.$e6
sunet %;Y2 -SRS &ruSurround U&6 P$P 1 tuner6 intrare 2D#$6 PC6 Component6 Scart6 &U&
1888 paini6 compati1il suport perete V,SA6 culoare neara cu finisaj sil'er.

T= LCD Panasoni T@*-3LE0

&V +CD Rezolutie 1!((0:(</+uminozitate %88 cdMmp/Diaonala ecran@ <8 cm/&imp de raspuns
< ms/Contrast !888@1/ =n3i de 'izionare@ 1:< rade/&elete0t %88 paini/&e3noloie +CD
A+/Viera lin9/$ntrare 2D#$/Reproduce semnale 'ideo 18<8i /Procesor V-Real2 /Video .oise
Reduction /Liltru !D Com1 /#od $maine@ Dinamic6 normal6 cinema /
Control Aspect@ Panasonic Auto6 1(@76 1"@76 "@! /Pi0eli@ 168"768<< pi0eli / $esire Audio@ 1(;
D<; 0 2A /Lormat ecran@ 1( @ 7 /#od Sunet@ #uzica MDialo /$ntrare 2D#$ /
121
K.3. A!pli#iatoare &e antena

122
12!
12"
12%
K.-. Teleo!enzi &e ationare
Sistemele de transmisie prin radia?ie infraro>ie s-au dez'oltat foarte mult Gn
ultimii ani6 aplica?iile lor intrFnd Gn domeniul cotidian6 de e0emplu6 telecomanda
aparatelor electrocasnice6 a arajelor6 sistemelor de alarmB6 etc.
Pentru realizarea unei telecomenzi se mai pot utiliza sisteme radio sau cu
ultrasunete. Sistemele radio au a'antajul unei 1BtBi mari sau foarte mari6 dar
necesitB ec3ipamente foarte preten?ioase6 cu pre?uri ridicate >i au deza'antajul
alomerBrii 1enzilor >i a fenomenelor de interferen?B Gntre diferite sisteme Gn
e0ploatare6 la un moment dat. Sistemele cu ultrasunete6 dez'oltate Gnaintea celor cu
infraro>ii6 eliminB o serie din deza'antajele sistemelor radio6 Gn ceea ce pri'e>te
pre?ul de cost >i pro1lema alomerBrii 1enzilor de transmisie. Acestea au fost destul
de mult dez'oltate pentru uzul telecomenzilor pe distan?e scurte6 Gn special Gn
interiorul locuin?elor. Au deza'antajul cB6 prin refle0ia ultrasunetelor pe diferite
o1stacole6 pot apBrea interferen?e Gntre semnalul direct >i semnalele reflectate6
interferen?e care pro'oacB erori de interpretare la recep?ie. +a ultrasunete6
interferen?ele apar deoarece6 la 1BtBile >i frec'en?ele folosite6 apar defazaje Gntre
unda directB >i undele refletate6 datoritB 'itezei relati' reduse de propaare a
ultrasunetelor Gn aer D!"8 mMsA.
Radia?ia infraro>ie este puternic a1sor1itB de mediul GonjurBtor Dcu e0cep?ia
suprafe?elor reflectanteA. C3iar dacB semnalul suferB refle0ii6 acesta nu este un
deza'antaj6 deoarece la frec'en?ele de lucru nu apare nici un defazaj sensi1il Gntre
unda principalB >i undele refectate6 deci nu apar interferen?e supBrBtoare deoarece
radia?ie infraro>ie se propaB cu 'iteza luminii.
Structura sistemelor de telecomandB cu infraro>ii >i ultrasunete este identicB
>i compat1ilB/ diferen?e apar doar la susa de emisie >i detectorul de semnal.
12(
S)e!a 9lo
12:
Sistemul monocanal realizat formeazB o 4c3eie5 cu radia?ii infraro>ii. C3eia
func?ioneazB pe princpiul recunoa>terii semnalului emis de la o sursB de radia?ii
infrao>ii porta1ilB6 de cBtre un circuit care con?ine un fotodetector >i o parte loicB6
numit 4yala5.
Bun%ionarea e!i%$torului O)eieP
$mpulsurile enerate de un enerator de impulsuri de joasB frec'en?B D18
#2zA moduleazB o purtBtoare produsB de un enerator de frec'en?B purtBtoare D"8
92zA. Semnalul astfel o1?inut6 format din pac3ete de impulsuri de "8 92z6 cu
durata dictatB de joasa frec'en?B6 este aplicat unui amplificator care permite
cre>terea puterii acestui semnal pFnB la ni'elul necesar atacului unui emi?Btor de
infraro>ii6 format dintr-un IRED DInfrared Emittind DiodeA tip LD2:1.
Lunc?ionarea emi?Btorului conform acestui principiu este ilustratB prin
formele de undB din fiura de mai jos@
12<
E!itatorul
127
Reeptorul
1!8
Teleo!an&a uni(ersala ?OME URC3,
1!1
5. PRO4LEME LE2ATE DE COMPATI4ILITATEA
ELECTROMA2NETICA
5.1. Notiuni 'enerale
Prin Co!pati9ilitate eletro!a'netiBE CEM D,lectromanetic
Compati1ility6 ,#CA se Gn?elee capacitatea ec3ipamentelor electrice de a
func?iona corect Gn mediul electromanetic pentru care a fost proiectat fBrB a
influen?a neati' func?ionarea altor ec3ipamente. &ermenul Co!pati9ilitate
eletro!a'netiB desemneazB >i ansam1lul te3nicilor de realizare a cerin?elor de
mai sus. Cu alte cu'inte6 prin C,# se Gn?elee aplicarea principiului _func?ioneazB
dar lasB >i pe al?ii sB func?ioneze_ la ec3ipamentele electrice.
)rice pro1lemB de C,# implicB trei elemente@
- un emi?Btor de pertur1a?ii6 care poate fi un ec3ipament6 un fenomen electric
natural sau artificial capa1il sB emitB enerie ,# Gn spa?iu/
- un receptor de pertur1a?ii K un sistem a cBrui func?ionare poate fi afectatB de
semnale nedorite6 un sistem capa1il sB recep?ioneze enerie ,# din mediu
GnconjurBtor/
- un mecanism de cuplaj6 adicB o cale de pBtrundere a semnalelor pertur1atoare6 de
transmitere a eneriei ,#6 Gn receptor.
DacB unul dintre elemente lipse>te6 nu e0istB o pro1lemB de C,#.
Cu timpul6 o data cu inmultirea instalatiilor si aparatelor electrice6 alaturi de
emitatoarele radio con'entionale6 a aparut necesitatea de a se reconsidera continutul
notiunilor de 4emitator5 si 5receptor5. .otiunile de 4emitator5 si 4receptor 5 nu se
mai utilizeaza astazi doar la mijloacele de comunicatie6 ci au un sens mai lar.
$n acest sens6 se considera drept emitatoare de enerie electromanetica atat
emitatoarele de radio si tele'iziune6 cat si circuitele electrice si sistemele care
neintentionat produc enerie electromanetica si polueaza mediul inconjurator6
cum sunt@
- sistemele de emisie radio6 tele'iziune6 radar/
- lampi cu descarcari in aze in faza aprinderii/
- motoarele electrice cu colector/
1!2
- redresoarele si in'ertoarele/
- tu1urile cu descarcari in aze/
- e0ploziile nucleare.
,0emple de receptoare de enerie electromanetica@
- Sistemele de receptie a informatiilor Dtelefonice6 radar6 receptoarele radio
si &V6 etc.A.
- Sistemele de automatizare cu semiconductoare care pot receptiona
semnale false/
- Sistemele de masurare electronica a marimilor electrice si neelectrice
Dsenzori6 traductoare6 osciloscoape6 inreistratoare6 'oltmetre numerice A/
- Sistemele de calcul6 retelele de calculatoare/
- $nstalatiile te3noloice care functioneaza cu fascicul de electroni/
- #icroscopul electronic/
- Sistemele de ac3izitie si de prelucrare a datelor/
- Sistemele de scanare din te3nica medicala/
- #icroelectronica de pe auto'e3icule/
- Stimulatoarele cardiace.
$mportanta practica a o!pati9ilitatii eletro!a'netie FCEMG a condus la
aparitia Direti(ei <7M!!(MC,6 de'enita o1liatorie incepand de la l ianuarie 177(6
prin care se impune ca toate ec3ipamentele electrice6 electronice si de radio produse si
comercializate in tarile Comunitatii ,uropene sa corespunda normelor C,#.
.erespectarea normelor C,# conduce la retraerea produselor de pe piata6 incetarea
procesului de fa1ricatie6 inclusi' raspunderea materiala sau penala a celor asiti
'ino'at.
Prin o!pati9ilitatea eletro!a'netia a unui siste! &e e)ipa!ente
eletrie si eletronie intelegem faptul ca si echipamentele respective lucreaza in
conformitate cu destinatia lor, in mediile pentru care au fost proiectate sa
functioneze, fara a incarca acest mediu cu campuri electromagnetice la un nivel
nepermis - care sa influenteze functionarea normala a echipamentelor propriu-
zise
1!!
$n normele C,# se su1liniaza faptul ca dupa efectuarea testelor6
ec3ipamentele nu tre1uie sa de'ina periculoase sau nesiure in e0ploatare6 cu alte
cu'inte normele de te3nica securitatii muncii primeaza in raport cu normele C,#.
,0plicati'a la ni'elul pertur1atiilor
Studierea sistematica a compati1ilitatii electromanetice a inceput in
perioada anilor 17:8/ in urma studiilor efectuate6 Comisia de ,lectrote3nica
$nternationala DC,$A a emis o serie de norme de compati1ilitate electromanetica.
1!"
Sim1olul de conformitate@
1!%
Spetrul 7i &enu!irile un&elor eletro!a'netie:
1!(
Pe linia aderarii tarii noastre in structurile Comunitatii ,uropene este normala
preocuparea continua de armonizare si introducere a standardelor si normelor din toate
domeniile de acti'itate6 deci implicit din domeniul compati1ilitatii electromanetice.
Ca autoritati competente sunt considerate@
- $nstitutul Roman de Standardizare6
- #inisterul Comunicatiilor6 Directia -enerala a Reulamentelor.
$n calitate de la1oratoare de testare acreditate erau prezentate@
- $nspectoratul -eneral pentru Comunicatii/
- Comitetul .ational Roman pentru C,$ - $CP, *ucuresti/
- =ni'ersitatea Polite3nica *ucuresti/
- $C#,& Craio'a.
1!:
5.3. Surse &e ra&iatii noi(e
1!<
1!7
5.-. Prote"area i!potri(a ra&iatiei eletro!a'netie
Corpul si mintea tre1uie sa-si recapete fortele dupa o zi de acti'itate. $n acest
scop6 odi3na se considera completa si 1una6 daca in urma somnului6 oranismul
reuseste sa isi recapete in totalitate eneria consumata6 iar diferite celule se
reinnoiesc6 se repara sau cresc. &inand cont si de faptul ca omul isi petrece o treime
din 'iata dormind6 amplasarea dormitorului si amenajarea acestuia de'ine foarte
importanta.
.u este indicata amplasarea dormitorului lana6 'iza'i6 deasupra sau
dedesu1tul unei 1ucatarii6 datorita radiatiilor si a campurilor electromanetice
pro'enite de la ec3ipamentele si sursele de enerie din 1ucatarie Dplite si cuptoare
electrice6 cuptoare cu microunde6 friidere6 3ote6 masini de spalat 'ase etc.A.
Remediu@ e'itati plasarea patului lana peretele comun cu 1ucataria K tre1uie
pastrata o distanta de minimum 16% metri de peretele in cauza.
.u este indicat ca dormitorul sa se afle la mai putin de :8 de metri de calea
ferata sau sinele de tram'ai6 datorita campurilor electromanetice.
1"8
1"1
4I4LIO2RABIE
1. YYY6 EEE.ecosys.pu1.ro
2. YYY6 EEE.dell.ro
!. YYY6 EEE.sier.ro
". YYY6 EEE.alldatas3eet.com
%. YYY6 EEE.emidin.ro
(. YYY6 EEE.ema.ro
:. YYY6 3ttp@MM'ea.unit1'.roM]popescuMmm\1oo9.pdf
<. YYY6 EEE.l.com.ro
7. YYY6 EEE.maazin-online.ro
18. YYY6 EEE.p3ilips.ro
11. YYY6 EEE.sony.ro
12. YYY6 EEE.scientia.ro
1!. YYY6 EEE.0comfort.ro
1". YYY6 EEE.cross1er.ro
1%. YYY6 EEE.3ella.infoMro
1(. YYY6 EEE.salus.ro
1:. YYY6 3ttp@MMen.Ei9ipedia.orMEi9iM,lectric\1lan9et
1<. YYY6 3ttp@MMEEE.casesiradini.ro
17. YYY6 EEE.1eurer.ro
28. YYY6 EEE.9n0.or
21. YYY6 3ttp@MMEEE.f33.or.ro
22. StFnciu6 $.6 *azele >tiin?ei mBrfurilor6 ,d. Renaissance6 *ucure>ti6 288(
2!. ,d. .icolau6 >.a. K 4#anualul ininerului electronist56 'ol.2
2". C.-Bzdaru6 >.a. K 4Sndrumar pentru electroni>ti56 'ol. !
2%. C3irls6 Stuart. _,lectric *lan9et #ar9et 2eats =p._ 2L. DApril 176 1777A
2(. Larley6 Di0ie. _&3e ,+L in Jour ,lectric *lan9et._ LDA Consumer DDecem1er
1772A
2:. 2annam6 Sean. _*lan9et Co'erae._ ,R #aazine 126 7 DSeptem1er 2888A
2<. Sti06 -ary. _Lield ,ffects._ Scientific American DDecem1er 1778A


1"2