Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea ,,Vasile Goldi, Arad

Facultatea de tiine ale Educaiei, Psihologie i Educaie Fizic i Sport


Master Psihologie clinic i psihoterapii, anul I







Raport de cercetare
Anorexia nervoas la adolesceni







Coordonator: lect.univ.dr. Anca Mustea

Student: Sipos Gabriella









2013
1. Cuprins

1.Introducere.. 1
2.Cadrul teoretic......2
3.Obiectivele i ipotezele cercetrii ...5
4. Designul cercetrii...6
5.Rezultate ateptate....6
8 Prezentarea rezultatelor..
9.Interpretarea rezultatelor
10. Concluzii 6
11. Anexe..7











2. Introducere

Datorit factorilor pezente n societate i a presiuni acestuia asupra aspectului fizic,
anorexia nervoas a devenit o tulburare foarte rspndit ntre femei mai ales, ns nu se poate
trece lng faptul c dei n numr mai mic dar i brbaii sufer de aceast tulburare.
Multe cercetri s-au ocupat cu aceast ntrebare, mai ales cu relaia imaginii de sine i
apariia tulburrii. A cercetare recent realiyat a artat c slaba perceie a coprului duce la o
scdere a stimei de sine care poate fi una dintre cazurile apariiei anorexie. Studiile au artat c
femeile sunt mul mai ngrijorate de aspectul lor fizic si de frica de a se ngra ntr-o proporie de
70% , aadar 7 din 10 adolescente se preocup de greutatea sa mai mult dect ar fi indicat.
n cadrul brbailor 27%-47% i doresc s slbeasc i 15%-44 % dintre ei i doresc un
corp mai mare.
Msurarea stimei de sine este foarte greu, interviul i studiile de caz nu pot da o imagine
att de clar cum o fac nite scale de msurare precum,Body Esteem Scale, care este o scal
foarte popular i folosit. Este o scla de tip Likert, care unete ntr-o list 35 de pri ale
corpului. Franzoi an Shields au artat c factoriii determinani a stimei de corp difer la femei i
la brbai. Factorii pentru brbai conin atractivitatea fizic, puterea superioar a corpului i
condiia fizic, n timp ce la femei apare preocuparera de greutate , atracia sexual i condiia
fizic. Totodat BES nu este o scla potrivit msurrii stimei de corp la adolesceni,deoarece
conine o mulime de ntrebri legate de sexualitate .Datorit acestui aspect a fost realizat BESC
(Body Esteem Scale for Children) care se bazeaz pe presupunerea c sentimentele legate de
greutate pot fi difenereniate de cele legate de apariia general a unei persoane, conine 20 de
itemi cu rspunsuri de tip, da sau nu construite n jurul a trei categorii, stima de corp legat de
greutate (3 itemi), stima de corp legat de apiriie (13 item) i stima de corp legat de atribuie (4
itemi).
Mendelson et al a realizat i forma BES aplicabil pentru adolesceni care conine 23 de
itemi de tip Likert care se mpart n aceleai categorii ca i la BESC.
Nu se cunosc rezultate legate de cercetri realizate pe adolescenii din Romnia, cea ce
dovedete importana aplicrii unei cercetri legate de stima de corp a adolescenilor din
Romnia pentru a putea deduce riscul apariiei anorexiei nervoase n viitor.

3.Cadrul teoretic
Cuvantul "anorexie" vine din limba greaca si semnifica lipsa poftei de mancare. Anorexia
nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata de refuzul de a mentine o greutate corporala
normala, ceea ce conduce la o greutate mai mica de 85% din greutatea ideala raporata la varsta si
inaltime. Desi pot fi afectati si barbatii de aceasta boala, ea este de 20 de ori mai des intalnita la
femei, in special tinere anterior sanatoase, care devin exagerat de preocupate de forma si greutatea
corpului.
Sunt incriminati mai multi factori, care independent sau impreuna pot conduce la instalarea
anorexiei cum ar fi:
1.Factori biologic precum, diversele tipuri de personalitate, sau mai simplu spus tipurile
temperamentale se presupune ca sunt determinate genetic. Unele dintre acestea, cum ar fi tipul
obsesiv-compulsiv, sunt mai vulnerabile la dezvoltarea unor tulburari de alimentatie. Cercetari
recente sugereaza ca existenta nivelelor crescute ale unor substante secretate la nivelul creierului
predispun unii oameni la anxietate, perfectionism, ganduri si comportamente obsesiv-compulsive.
Atunci cand o astfel de persoana incepe sa se infometeze sau din contra, sa manance necontrolat, in
mod inconstient isi modifica nivelul acestor substante, ceea ce poate induce o stare de liniste sau
chiar euforie, inlaturand pentru o perioada de timp starea de anxietate sau depresie. Astfel alimentele
devin un fel de auto-medicatie impotriva sentimentelor greu de suportat
2. Factori psihlogici
Oamenii cu tulburari de alimentatie tind sa fie perfectionisti. Ei au asteptari nerealiste de la propria
persoana si de la cei din jur. In ciuda realizarilor personale ei se simt permanent vinovati si lipsiti de
valoare. Aceste persoane vad lucrurile numai la extreme, doar in alb sau negru, scapand din vedere ca
mai exista si nuante de gri. Daca "gras" este "rau", iar "slab" este "bine", atunci "mai slab" este "mai
bine", iar "cel mai slab" este "cel mai bine"? iar pentru unii asta inseamna pragul casexiei, adica a
scaderii extreme in greutate. Unele persoane anorectice recurg la infometare si alte astfel de practici
din dorinta de a-si castiga controlul propriei vieti, in viziunea lor. Desi au taria de a trece peste multe
obstacole pentru a-si atinge scopul, in interior se simt slabi, invinsi, plini de resentimente. Uneori
acesti indivizi sunt in cautarea propriei identitati si incearca sa urmeze un model acceptat si admirat
de societate.Ei cauta permanent aprobare din partea celor din jur si se tem de critici.
3. Factori familiali
Unele dintre persoanele anorectice provin din familii care i-au sufocat cu grija fata de ei, in timp ce
altii s-au simtit in copilarie abandonati, neintelesi si singuri. Parintii care pun un accent exagerat pe
aspectul fizic contribuie in acest fel la instalarea tulburarilor. Acest tip de parinti sunt uneori
incapabili de o apropiere emotionala fata de copii lor, pe care ii critica excesiv sau din contra, ii
protejeaza excesiv sau au asteptari prea mari de la acestia. Copii ajung treptat sa-si ascunda
indoielile, temerile si imperfectiunile. Astfel unii vor incerca sa-si rezolve problemele controlandu-si
intr-o maniera improprie greutatea si alimentatia. Fetele provenite din mame care au suferit de
tulburari de alimentatie sunt mai susceptibile fata de astfel de afectiuni. In astfel de familii se pot
remarca obiceiuri ciudate legate de alimentatie, folosirea hranei ca recompensa sau pedeapsa si
ingrijorare exagerata fata de greutatea copiilor.
4. Factori sociali
Revistele, televiziunea si filmele sunt doar trei exemple de mijloace mass-media care ne
bombardeaza cu mesaje despre "avantajele" faptului de a fi slab. Neindoielnic, intr-o societate
predispusa la ingrasare, educatia in acest sens este absolut necesara, insa este foarte important modul
in care sunt transmise aceste informatii. Mesajul este repetat in diverse forme, direct sau indirect:
"succesul, fericirea, puterea, popularitatea, admiratia, inteligenta si reusita (in cariera, dragoste, sex)
necesita frumusete fizica si in mod particular un corp cat mai suplu". Contrastul apare evident:
oamenii care nu au fost binecuvantati de natura cu frumusete sau nu reusesc sa fie la fel de slabi ca
actorii sau modelele din reviste sau TV, sunt definiti ca inferiori, demni de mila, compasiune sau
dezaprobare sociala, pe scurt, ratati. Este adevarat ca cei mai multi oameni nu reactioneaza la aceste
mesaje, insa exista cei care sunt influentati si de alti factori dintre cei amintiti anterior, acestia
devenind candidati siguri pentru tulburari de alimentatie.
Studii socio-culturale au pus n lumin rolul factorilor culturali n apariia anorexiei
nervoase ca alegere de simptom .
Exemple de factori culturali:
1. Promovarea slbirii ca forma ideala a feminitatii n rndul naiunilor vestice industrializate,
mai ales prin mass media.
Un studiu epidemiologic recent efectuat pe 989.871 de locuitori ai Suediei a indicat c: sexul,
originea etnic, statutul socio-economic au avut influene considerabile asupra riscului de a se
mbolnvi de anorexia nervoas - cei avnd prini ne-europeni fiind cel mai puin afectai de aceast
boal, iar cei provenind din familii albe, nstrite, avnd riscul cel mai ridicat
2. Profesia, Un studiu clasic al lui Garner i Garfinkel a demonstrat c persoanele avnd profesii
unde se exercit o deosebit presiune social n direcia pstrrii unei greuti corporale sczute
(ca de pild, manechinele/modelele, gimnastele i balerinele, unii interprei din lumea filmului i
a spectacolului) sunt cele mai n risc de a suferi de anorexie nervoas n cursul carierei lor. iar
cercetri ulterioare au sugerat c persoanele avnd anorexie au avut mai mult contact cu surse
culturale care promoveaz reducerea greutii corporale.
Dei anorexia nervoas este de obicei asociat cu culturile occidentale, se crede c
expunerea la media din Vest a contribuit la creterea cazurilor de boal i n ri ne-vestice.
Totui s-a constatat c n alte culturi nu exist aceeai fobie de ngrare ca n Vest, ci mai
degrab o scdere a poftei de mncare nsoind celelalte semne ale tulburrii.n ri i
colectiviti unde exist frecvent foamete i subnutritie sau mari lipsuri de alimente anorexia ar fi
o alegere absurd ca mijloc de exprimare a unui conflict psihologic
3. Tradiii religioase - culturale de post i ascetism la femei n societi cretine: Exemple
cunoscute din evul mediu sunt cele ale prinesei clugrie Margit (Margareta) a Ungariei (1242
- 1271) i a clugriei Venerabila Lukardis din Oberweimar (sec. XIII). Abinerea de la
mncare a fcut parte din experienele mistice ascetice i de mortificare ale multora din femeile
sfinte din istoria medieval a bisericii catolice; dup Rudolph Bell un comportament anorexic,
nsoit uneori i de vrsturi auto-provocate, au caracterizat jumtate din cele 170 de femei sfinte
din Evul Mediu a cror biografie le-a cercetat (R. Bell Anorexia sacr). Cazul cel mai faimos a
fost al Sfintei Ecaterina de Siena (Caterina Benincasa)
4. Ali factori psiho-sociali: abuzuri sexual, In urma unor studii s-a constatat ca un procent
important dintre persoanele cu tulburari de alimentatie au fost victimile unor abuzuri sexuale sau
fizice. Cei care au trecut prin astfel de evenimente nedorite si care nu au beneficiat de ajutor
calificat pentru a trece mai usor peste tulburarile psihice iminente, adesea se gasesc in postura de
a nu sti cum sa faca fata sentimentelor puternice si amintirilor coplesitoare, care persista ani de
zile. Unii incearca sa scape de aceste amintiri recugand la infometare sau din contra, abuzuri
alimentare. Varsatura si abuzul de laxative pot fi explicate prin prisma unor comportamente
rituale de "curatare", iar infometarea poate fi privita ca o auto-pedepsire, datorita sentimentului
de vinovatie care nu le da voie sa de bucure de senzatia de bine data de alimentative
Pacientele diagnosticate cu tulburri alimentare au avut i o istorie mai ncrcat de experiene
de abuz sexual n copilrie (pn la 50 % din cazurile internate n spitale, cu o prevalen mai
mic la cele tratate ambulator) (dei Waller 1991,1992 n Anglia a gsit c acest procent de 50%
este egal cu cel din rndul femei lor din populaia general!). Dei trecutul de abuz sexual nu
este considerat un factor de risc specific pentru anorexie (n schimb este un factor de risc pentru
tulburri psihiatrice n general), cele care au suferit astfel de abuzuri au riscul mai crescut de a
avea forme mai severe i cu simptome cornice
ntre femeile suferinde de tulburri de alimentare s-a constatat c n istoria celor cu anorexie
nervoas pur se gsesc procentele cele mai mici de cazuri raportate de abuzuri sexuale
(incestuoase sau extrafamilale) n copilrie (6 %) fa de pacientele pur bulimice - (75%) (Waller
1991,1992; Steiger i Zanko, Montreal 1990).
I nternetul a uurat comunicarea dintre bolnavele de anorexie i bulimie n afara mediului
curativ, cu mult mai reduse riscuri de respingere n contactele sociale dect n societatea
mainstream. Au aprut o varietate de website-uri. Unele aparinnd unor persoane avnd
anorexie, altele ale unor persoane vindecate, iar altele ale unor persoane de profesii curative.
Majoritatea acestor site-uri sprijin concepia medical c anorexia este o tulburare care poate fi
vindecat, dei unele persoane afectate de anorexia nervoas au format comuniti online pro-
ana care refuz abordarea medical i susin c anorexia este opiunea pentru un anumit stil de
via. Acestea din urm folosesc internetul ca un mijloc de susinere i schimb ntre ele reete
de mijloace pentru scderea greutii (weightloss tips). Aceste site-uri au fost subiectul unui
interes crescut n media, atrgnd atenia asupra faptului ca ele ncurajeaz tinerele femei s
adopte sau s persiste n comportamente anorectice, i de aceea unele (site-uri) au fost scoase din
funcie

4. Obiectivele i ipotezele cercetrii
Obiectivul cercetrii este studierea stimei de corp a adolesceilor liceeni pentru a putea
afla susceptibilitatea acestora la anorexia nervoas i explorarea diferenelor prezente ntre sexe
legate de aceast tulburare .
Ipoteza
1.Exist o corelaie ntre stima de corp i riscul apariia anorexiei la adolesceni.
2 Factorii non- psihologici ai apariiei anorexiei corelaz cu scderea stimei de sine.
3. Factorii non psihologici ai apariiei anorexiei coreleaz cu scderea stimei de corp.
5. Designul cercetrii
Subiecii cercetrii constau n adolesceni cu vrsta ntre 14-16 ani de ambele sexe.
Numrul lor ar fi de minimum 80 de personae pentru o validitate mai sigur. Ea conine aplicarea
BESA, adic scala potrivit cunoaterii stimei de corp aplicabil pentru adolescei i Scala
Coopersmith , care msoar stima de sine, prin 4 scale principale, care se refer la stima de sine
i una care controleaz rspunsurile participanilor.
Este de ajuns aplicarea de o singura dat a scalelor prezentate pentru a putea deduce
concluzii importante legate de vulnerabilitatea adolescenilor.
6. Rezultatele ateptate
Rezultatele ateptate presupun c ipotezele prezentate mai sus se adeversc n totalitate
comparativ cu rezultatele cercetrilor anterioare, adic faptul c stima de corp sczut poate duce
la apariia anorexiei la adolesceni i totodat faptul c distribuia rezultatele ntre sexe este
identitc cu cea realizat n Statele Unite, numrul femeilor preocupate de aspectul lor fizic va fi
mai mare dect cel a brbailor i se vor diferenia aclele diferite n BESA.
Factorii non- psihologici care se manifest prin aplicarea testului Coopersmith vor putea
fi comparate cu posibilitatea apariiei anorexiei la adolescei.
7. Prezentarea rezultatelor
8. Interpretarea rezultatelor
9. Concluzii
Aplicarea cercetrii este una realizabil, uor aplicapil i presupune rezultate care pot fi
folositoare n cea ce privete cunotinele noastre legate de corelaia stimei de corp i a apariiei
anorexiei la adolesceni











10. Anexe
1.Coopersmith, scala de stima de sine
Like me Unlike me
______ ______ 1. I spend a lot of time daydreaming.
______ ______ 2. Im pretty sure of myself.
______ ______ 3. I often wish I were someone else.
______ ______ 4. Im easy to like.
______ ______ 5. My family and I have a lot of fun together.
______ ______ 6. I never worry about anything.
______ ______ 7. I find it very hard to talk in front of a group.
______ ______ 8. I wish I were younger.
______ ______ 9. There are lots of things about myself Id change if I could.
______ ______ 10. I can make up my mind without too much trouble.
______ ______ 11. Im a lot of fun to be with.
______ ______ 12. I get upset easily at home.
______ ______ 13. I always do the right thing.
______ _____ 14. Im proud of my work.
______ ______ 15. Someone always has to tell me what to do.
______ ______ 16. It takes me a long time to get used to anything new.
______ ______ 17. Im often sorry for the things I do.
______ ______ 18. Im popular with people my own age.
______ ______ 19. My family usually considers my feelings.
______ ______ 20. Im never happy.
______ ______ 21. Im doing the best work that I can.
______ ______ 22. I give in very easily.
______ ______ 23. I can usually take care of myself.
______ ______ 24. Im pretty happy.
______ ______ 25. I would rather associate with people younger than me.
______ ______ 26. My family expects too much of me.
______ ______ 27. I like everyone I know.
______ ______ 28. I like to be called on when I am in a group.
______ ______ 29. I understand myself.
______ ______ 30. Its pretty tough to be me.
______ ______ 31. Things are all mixed up in my life.
______ ______ 32. People usually follow my ideas.
______ ______ 33. No one pays much attention to me at home.
______ ______ 34. I never get scolded.
______ ______ 35. Im not doing as well at work as Id like to.
______ ______ 36. I can make up my mind and stick to it.
______ ______ 37. I really dont like being a man/woman.
______ ______ 38. I have a low opinion of myself.
______ ______ 39. I dont like to be with other people.
______ ______ 40. There are many times when Id like to leave home.
______ ______ 41. Im never shy.
______ ______ 42. I often feel upset.
______ ______ 43. I often feel ashamed of myself.
______ ______ 44. Im not as nice-looking as most people.
______ ______ 45. If I have something to say, I usually say it.
______ ______ 46. People pick on me very often.
______ ______ 47. My family understands me.
______ ______ 48. I always tell the truth.
______ ______ 49. My employer or supervisor makes me feel Im not good enough.
______ ______ 50. I dont care what happens to me.
______ ______ 51. Im a failure.
______ ______ 52. I get upset easily when I am scolded.
______ ______ 53. Most people are better liked than I am.
______ ______ 54. I usually feel as if my family is pushing me.
______ ______ 55. I always know what to say to people.
______ ______ 56. I often get discouraged.
______ ______ 57. Things usually dont bother me.
______ ______ 58. I cant be depended on.
Scoring:
Lie Scale items: 1, 6, 13, 20, 27, 34, 41, 48. If a participant answered like me for 3 or more of
these items, it suggests that he or she is trying too hard to present him or herself in a positive
light. These participants should not be included in the analyses.
High Self Esteem Items were:
Like Me on 2, 4, 5, 10, 11, 14, 18, 19, 21, 23, 24, 28, 29, 32, 36, 45, 47, 55, 57
Unlike Me on 3, 7, 8, 9, 12, 15, 16, 17, 22, 25, 26, 30, 31, 33, 35, 37, 38, 39, 40, 42, 43,
44, 46, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 56, 58
Sum up all the times a participant answered in this fashion. There are no cut-off points keep
the scale continuous.

2. Body Esteem Scale pentru adolesceni
The Body-Esteem Scale (Franzoi & Shields, 1984)
Instructions: On this page are listed a number of body parts and functions. Please read each item
and indicate how you feel about this part or function of your own body using the following scale:
1 = Have strong negative feelings
2 = Have moderate negative feelings
3 = Have no feeling one way or the other
4 = Have moderate positive feelings
5 = Have strong positive feelings