Monolog dramatic

Omul si cercul
Matei Visniec
Cand vreau sa fiu singur ma opresc. Scot o bucata de creta din buzunar si trag un
cerc in jurul meu.In interiorul cercului ma simt la adapost. Cand sunt in interiorul cercului,
nimeni nu poate si nici nu are dreptul sa imi vrobeasca. Nimeni nu poate si nici nu are dreptul
sa ma atinga, sa intre in cercul meu, sau sa ma priveasca prea insistent.Ininteriorul cercului
nu mai aud nici zgomtele strazii, nici valurile marii si nici tipetele pasarilor.Cand esti in cerc
nu mai simti nici frica, nici foame, si nici durere, chiar si timpul se opreste in loc. Te scufunzi
pur si simplu in abstract ca intr-un vis protector,devii centrul cercului.Daca vreau sa ies din
cerc, intind pur si simplu mana si intrerup linia cercului. Nimeni nu poate sa o faca pentru
mine in afara de mine insami, nimeni nu poate sa taie cercul din eterior pentru mine.
!iracolul cercului sta in protectia totala pe care o ofera. De cand a fost inventat cercul ,
lumea o duce mult mai bine. Nu mai sunt razboaie, nu mai e foamete, nu mai sunt catastrofe,
a scazut pana si criminalitatea.Daca suntem intr-o calatorie si suntem obositi , cel mai bine e
sa ne odihnim in interiorul cercului.Daca nu putem raspunde la o intrebare esentiala, cercul
este cel mai bun loc de refugiu si meditatie.Daca ni se apropie momentul mortii, si nu vrem
sa murim, putem vegeta la infinit in interiorul cercului." adevarat ca doua finite umane nu pot
intraimpreuna inauntrul aceluasi cerc. Sunt unii care au incercat, dar degeaba, un cerc
pentru doi# $sa ceva nu eista si nici nu va eista vreodata. De cand oamenii au invatat sa
utilizeze cercul, orasul si-a schimbat total infatisarea.%este tot vezi numai cercuri, unora le
place sa-si instaleze cercul pur si simplu pe trotuar sau in mijlocul strazii, sunt altii care n-au
mai iesit din cerc de zile si zile in sir.In marile sali de asteptare, in pietele publice, in gari nu
vezi acum decat oameni ghemuiti parca uitati in cercul lor.$sa se face ca de la ovreme
orasul e mult mai curat si e mai multa liniste.Ceea ce ma nelinisteste insa putin sunt unele
zvonuri care circula de o vreme prin oras, se spune ca toate cercurile ascund totusi o
capcana, se spune ca oamenii intra in cercuri si nu mai pot iesi, se vorbeste chiar despre
oameni care in pofida vointei lor au ramas blocati in cercuri.S-ar parea ca de la o vreme
cercurile nici nu mai asculta de oameni. Se vehiculeaza ideea ca cei care traiesc incercul lor
de &' ani, de (' de ani sunt in realitate prizonieri ai cercului.S-ar parea ca sunt nenumarati
cei care odata intrati in cercul lor descopera ca nu mai pot sa-si deschida cusca in care au
intrat si ca nu vor mai putea iesi de fapt , niciodata)