Scoala de ghizi

Christian Adventure
Alpinism
Generalitati
Alpinismul este ramura sportiva care cuprinde ascensiunile in munti, in
special escaladarea partilor greu accesibile ale acestora.
Alpinismul ca ramura sportiva se imparte in mai multe discipline ,dintre
care cele mai importante sunt escalada si alpinismul hivernal.
Traseele de catarare sunt clasificate pe grade de dificultate (6B, 4A, 7,
!"#.$scalada incepe de la gradul 7 ( , " #, iar alpinismul de la gradul % pana la 6
inclusiv (A, B#&
'racticarea alpinismului implica riscuri mari ,de aceea primii pasi pe
stanca trebuie facuti sub indrumarea si supravegherea atenta a unui alpinist cu
e(perienta.
)olosind un echipament si un material corespunzator,aplicand o tehnica de
mers si de asigurare bine pusa la punct, riscul poate fi redus la minimum.
Succesul unei ture alpine depinde de conditiile meteorologice si de
partener. *a alegerea unui partener trebuie sa tinem cont de cunostiintele sale in
domeniul alpinismului, de conditia fizica pe care o are si nu in ultimul rand de
relatia pe care o avem cu acesta ( cei doi parteneri trebuie sa comunice foarrte
bine si sa"si poata incredinta viata unul celuilalt#.
+nainte de plecarea in ture de iarna sau in trasee de escalada alpinistul
trebuie sa fie foarte odihnit fizic si psihic pentru a face fata oricaror probleme ce
pot aparea in timpul turei sau al traseului.
Traseul se alege ,n functie de capacitatea echipei (corzii# " adica a nivelului
de pregatire pe care echipa respectiva stie ca il detine.
$ste indicat a se pastra intotdeauna o rezerva de hrana si echipament de
energie pentru cazuri neprevazute ca- stricarea vremii, ratacire, bivuac
neprevazut, accident.
.radul de dificultate al traseului ales trebuie sa fie in functie de
posibilitatile partenerului mai slab.
/ coarda ideala se compune din parteneri de valoare apro(imativ egala.
0oarda de doi este cea mai uzuala& intr"o coarda de doi se merge de regula
alternativ, fiecare partener fiind cap de coarda pe rand in cate o lungime de
coarda (cap schimbat #.
0oarda de trei este cea mai sigura dar mult mai lenta datorita asigurarii ce
prezinta anumite dificultati.
Alpinismul necesita o buna cunoastere a teoriei, dar un manual nu poate
inlocui e(ercitiul practic pe stanca sau sfaturile unui instuctor cu e(perienta .
1oca pe care o ,ntalneste alpinistul poate fi cristalina, caracteristica muntilor
inalti, calcaroasa, conglomerate sau gresie, specifica muntilor mai putin inalti.
1oca cristalina- )agaras, 1etezat, 1odnei&
1oca de calcar- 'iatra 0raiului, 0heile Bicazului&
1oca de conglomerat- Bucegi, 0eahlau, 0iucas.
1oca poate fi sanatoasa, compacta si solida sau putreda, dezagregata,
friabila&
Echipament si material tehnic
+ncaltamintea
Se pot folosi trei tipuri de incaltminte- bocanci grei cu talpa rigida, bocanci
de plastic, bocanci usori cu talpa semirigida, espadrile cu talpa fle(ibila (papuci
de catarare#.
2n 0arpati (p3n4 la 5666m# se vor prefera espadrilele sau bocancii usori.
7n bocanc bun are fetele dintr"o singura bucata de piele fara cusaturi. Se
prefera bocancii cu piele intoarsa care rezista mai bine la umezeala in special
daca se dau cu ceara sau cu produse speciale pe baza de silicon.
Bocancii trebuie s4 corespunda perfect marimii piciorului, nici prea mari,
nici prea mici, sa nu fie prea ingusti, sa permita miscarea degetelor pentru a
preveni degeraturile si bataturile.
+mbracamintea
0ea mai buna imbracaminte este cea produsa din fire naturale- bumbac si
lana. *ana prezinta urmatoarele avanta8e- izoleaza termic, permite o mai buna
circulatie a aerului, pastreaza calitatile termice chiar in cazul imbibarii cu apa.
Bumbacul permite o mai buna circulatie a aerului, absoarbe transpiratia si este
bun de purtat direct pe piele.
9ai nou se foloseste echipament din materiale speciale - gore"te(, polartec,
cordura, vibram.
$chipamentul este bine s4 fie viu colorat (rosu, portocaliu, galben# pentru a
fi vazut de la distanta.
$chipamentul pe baza de puf (pufoaica# este indicat ,n turele de iarna mai
ales pe creasta. 0aciula cea mai recomandata este cea stil cagula (ca un ciorap
tras peste cap, lasandu"se libere doar ochii si nasul#.
9anusi, supramanusi, parazapezi.
0asca de protectie
Are rolul de a apara capul impotriva impactului cu pietre sau peretii
stancii.
0astile actuale sunt facute din policarbonat combinat cu polistiren
e(pandat.
0asca trebuie prevazuta cu curele care sa impiedice nu numai pierderea ei
ci si alunecarea peste fata alpinistului in cazul caderii acestuia.
.reutatea castii variaza intre :;6"466g.
1ucsacul
Trebuie sa dispunem de doi rucsaci- unul mare"in care incap materialul
tehnic, imbracamintea de rezerva, echipamentul de bivuac si alimente pentru
mai multe zile, si unul mic pentru mers pe stanca, in care incap doar materialul
tehnic, echipamentul de bivuac si alimente pentru traseul ales.
Sacul de bivuac
<in tesatura sintetica, impermeabil, obligatoriu in cazul traseelor lungi.
=amacul confectionat din fire sintetice avand o greutate de apro(.. 466 g
este folosit indeosebi la bivuacurile in pereti verticali.
*anterna frontala poate avea un rol esential pentru evitarea bivuacului.
9aterialul tehnic
7+AA"7niunea +nternationala a Asociatiilor de Alpinism.
0oarda" reprezinta cel mai important material tehnic al alpinistului. 0orzile
actuale sunt de tipul >ernmantel, alcatuite din toroane si mantia de protectie. /
lungime de coarda masoara ,ntre 45"46 m.
<upa diametru avem- cordelina (,ntre 6"?mm# ,semicoarda (,ntre ?"%6mm#
si coarda propriu"zisa (,ntre %6"%5mm#. / semicoarda rezista la caderea unei
greutati de ;; @g, forta ma(im4 de soc fiind de 7;6 A. / coarda rezista la
caderea unei greutati de ?6 @g, forta ma(ima de soc fiind de %:66 A.
0orzile se clasifica, dupa elasticitate, ,n- statice (folosite in speologie,
alpinism utilitar, in e(peditii drept corzi fi(e#, si dinamice (pentru catarare#. +n
locul unei corzi dinamice, la catarare se pot folosi : semicorzi legate
concomitent.
0orzile trebuie sa reziste la minimum ; caderi normate pentru a obtine
eticheta 7+AA.
<up4 fiecare traseu se face o verificare atenta a corzii. <aca mantaua
prezinta o uzura pronuntata sau se observa strangulari, coarda trebuie scoasa
din uz.
0orzile imbibate cu apa rezista la una pana la trei caderi ,n minus fata de o
coarda uscata. <e aceea corzile sunt impregnate hidrofug (BeverdrCB#.
0oarda nu trebuie calcata cu piciorul, nu trebuie e(pusa la soare, ferita de
produse chimice.
=amul de catarare" =amul de catarare are scopul de a facilita prinderea in
coarda si de a repartiza mai eficient rezistenta la un eventual soc datorat
desprinderilor.
+n timpul catararii hamul trebuie sa fie strans pe corp, dar sa nu
stan8eneasca miscarea.
=amurile sunt facute din fibre de poliamida sau poliester. Aceste fibre se
degradeaza in mod natural in contact cu aerul, chiar daca hamul nu este folosit.
=amul de alpinism se uzeaza si mecanic, in timp pierzandu"si elasticitatea.
<e asemenea, diferitele particule de nisip, pietris, etc. pot patrunde in tesatura
materialului, distrugand fibrele. Acest lucru se poate preveni prin spalarea
manuala sau in masina de spalat.
=amurile sunt de mai multe feluri-
" escalada (free"climbing# folosite in catararea sportiva, in escalada si in
trasee de dificultate mare. *a trasee de lungime foarte mare de peste %6 lungimi
de coarda se folosesc impreuna cu vesta sau hamuri complete.
" speologie (nu au centura, au doar picioare si vesta#.
" utilitare se folosesc in lucrari industriale (care au diferite stiluri de
prinderi- laterale, in fata sau in spate#.
=amurile sunt fi(e sau reglabile. $le trebuie sa reziste la o forta de soc de
minimum ::@A pentru a fi avizate de 7+AA.
)irme care produc hamuri- 'etzl, 0assin, SaleDa, 9ammut, etc.
0arabiniera " inel metalic cu clapeta prevazuta sau nu cu siguranta.
Sistemul de siguranta blocheaza clapeta pentru a nu se deschide sub
actiunea unei forte.
<upa forma si constructie se clasific4 ,n-
" S'+1+T (usoare, din Eicral turnat#&
" )orma de B<B (cu sistem de siguranta, din aluminiu aero"grad#.
0arabinierele rezista la o forta de soc intre :6"56 @A cu clapeta inchisa.
$spadrile " papuci prevazuti cu talpa foarte aderenta.
<ispozitive de deplasare pe coard4- sunt sisteme de frecare prin care se
micsoreaza viteza de alunecare de"a lungul corzii (pentru coborare# si
autoblocante (pentru urcare#.
Stopul- coborator auto"blocant folosit in speologie, operatiuni de salvare.
Se foloseste pe toate tipurile de corzi (!"%:mm#.
1acul- coborator pentru distante mari. $ste prevazut cu bare care reduc
incalzirea si controleaz4 viteza. 1acul nu torsioneaza coarda.
/ptul- coborator in forma de opt, cel mai popular sistem de franare. $ste
turnat din aluminiu, rezistent la forte mari de soc.
0roll"ul- dispozitiv de inaintare pe coarda folosit ,n speologie. Se foloseste
pe coarda (!"%:mm#.
Basic"ul- are rezistenta sporita pe corzile cu diametru mic. Se foloseste si
in subteran si la inaltime, pe corzi dinamice sau statice (?"%5mm#.
'itoanele- cuie metalice avand forme diverse, prevazute cu inel, care se
intepenesc prin batere in fisurile stancii.
'itoanele stau la baza tehnicii de asigurare, precum si a celei de inaintare
in traseele artificiale, alaturi de coarda si de carabiniere.
)orma de baza este pitonul )iechtl, turnat dintr"o bucata, cu ureche pentru
carabiniera.
Toate tipurile de pitoane se confectioneaza de diferite lungimi pentru a fi
folosite in functie de adancimea fisurilor.
0u toate imbunatatirile aduse, pitoanele sunt cea mai slaba veriga din
lantul asigurarii, din cauza calitatilor variabile ale stancii.
0iocan de stanca (ciocan piolet#- este folosit la baterea pitoanelor. )orma
obisnuita prezinta un cap plat intr"o parte si piramidal in cealalta, cu o coada de
apro(.. 56 cm. 0iocanul este asigurat cu cordelina.
Scarita- foloseste la inlocuirea prizelor de picior. 'entru agatarea ei ,n
piton se foloseste o carabiniera.
Aodurile care isi gasesc aplicarea in alpinism trebuie invatate atat de bine
incat sa poata fi facute si pe intuneric.
Aodul simplu- cel mai rudimentar nod, serveste in primul rand pentru
BasigurareaB altor noduri, avand rolul de a impiedica alunecarea si desfacerea lor
intamplatoare.
Aodul de mi8loc simplu (coada vacii#- cel mai des folosit datorita faptului ca
se e(ecuta usor si este sigur. <ezavanta8ul este ca la solicitare puternica se
strange foarte tare si se desface cu greutate.
Aodul de mi8loc dublu (optul#- este utilizat in aceleasi scopuri ca si cel
simplu avand avanta8ul ca se poate desface mai usor.
Aodul de autoasigurare (cabestan#- este cel mai avanta8os nod de
autoasigurare. Avanta8ele sale sunt simplitatea, usurinta cu care se
confectioneaza, desface si muta in vederea reglarii lungimii autoasigurarii.
Aodul 'rusi@- este un nod cu proprietatea sa se stranga si sa se blocheze la
incarcare, mutandu"se foarte usor odata descarcate. Se mai foloseste si la
asigurare, salvare din crevase, la scripeti improvizati si la autoasigurare din
rapel.
Aodul de urmarire- este un nod de legare a benzilor si a chingilor.
Aodul Spierentiesch- este nodul de legare a doua corzi.
0a material tehnic in alpinismul hivernal, turele de iarna si alpinismul de
mare cota se folosesc-
F Bocanci de plastic
F 0oltari
F 'iolet
F =amuri reglabile
F 'itoane de gheata sau stanca
F /pturi si carabiniere
F 0orzi B$ver"drCB
F Blocatoare
F Eelb
0a material tehnic in escalada, se folosesc-
F $spadrile
F =amuri fi(e sau reglabile
F 'udra de magneziu
F 0arabiniere in bucle echipate
F )renduri, came, pene
F Eelburi, opturi, pitoane
F 0iocan