Sunteți pe pagina 1din 19

GRILE LICENTA COMUNICARE - SPECIALITATE 3p

1. 1. Cei doi ctitori ai presei romnesti au fost (Alegeti dintre urmtoarele variante):
1. Ghe. Asachi
2. Ion eliade !dulescu
". #. $minescu
%.&itu #aiorescu
'. (icolae )lcescu
*.Ce+ar )olliac
a. 1,2
-. ",%
c. ',*
A(.: A
2. Cele mai importante trei pu-licatii coordonate de #ihail /oglniceanu sunt:
1. 0acia literar
2. 1ropsirea,
". .teaua 0unrii
%. Ghimpele
'. )uciumul
*. 0acia literar
2. 1ropsirea
3. &rompeta Carpatilor
a. 1,2,"
-. %.'.*
c. 2,3
A(.: A
". !evista #aga+in istoric pentru 0acia (13%') a fost 4ntemeiat si condus de:
1.(icolae )lcescu
2.August &re-oniu 5aurian
".6asile Alecsandri
%.#ihail /oglniceanu
'.Ce+ar )olliac
*. #ihail /oglniceanu
a. 1,2
-. ",%
c. ',*
A(.: A
%. 7n !omnia literar (13'') au pu-licat poe+ii, 4ntre al8ii, trei poeti romni importanti.
Alegeti:
1. 6.Alecsandri
2. Grigore Alecsandrescu,
". 0. )olintineanu
%. Andrei #uresanu
'. Alecu 0onici
*. (. 9rsanu
2. Alecu !usso
3. )ar-u 1aris #umuleanu
a. %,',*
-. 1,2,"
c. 2,3
A(.: )
'. 1rintre procesele de pres rsuntoare din secolul al :I:;lea se numr si cele ale
lui (alegeti):
1. Al. #acedons<i
2. G. 1anu
". C. A. !osetti
%. Ce+ar )olliac
'. #.$minescu
*. I.5.Caragiale
a. ",%
-. 1,2
c. ',*
A(.: )
*. #entionati dou redactii de +iare care au fost devastate la sfrsitul secolului al :I:;
lea de ctre asa;+isii =cetteni indignati> pentru articolele pu-licate
1. $poca
2. Adevrul
". !omnul
%. )inele pu-lic
'. &impul
*. 1resa
a. ',*
-. ",%
c. 1,2
A(.: C
2. ?iarele la care a cola-orat #.$minescu au fost:
1. Curierul de Iasi
2. &impul
". Convor-iri literare
%. )inele pu-lic
'. !omnul
*.!omnia li-er
a. 1,2
-. 1,"
c. 2,%
A(.: A
3. 1rintre 4ntemeietorii revistei Convor-iri literare se afl:
1. &itu #aiorescu
2. 1.1.Carp
". &h. !osetti
%. #.$minescu
'. Ioan .lavici
*. A.0.:enopol
2. G.1anu
3. Iaco- (eegru++i
@. Ioan .lavici
a. 1,",'
-. %,*,3
c. ',2,@
d. 1,2,"
A(.: 0
@. (umiti dou pu-licatii umoristice ale lui ).1.asdeu
1. Aghiut
2. .atArul
". (ichipercea
%. Ghimpele
'. &om-atera
*. &ntarul
a. %,'
-. 1,"
c. 1,2
d. 2,'
A(.: C
1B. (umiti dou reviste importante de la 4nceputul secolului al ::;lea ,4n care s;a
de+-tut curentul smntorist si cel poporanist
1. 6iata romneasc
2. .mntorul
". -. #inerva
%. 5uceafrul
'. Ilustratiunea romn
*. Convor-iri critice
a. 1.'
-. 1,2
c. 2,%
d. 2,*
A(.: )
11. Argumentatia urmareste persuadarea auditoriului sau interlocutorului daca se
respecta urmatoarele conditii:
(1) tehnici de argumentare corecte logic
(2) continut de idei neadecvate faptelor
(") tehnici de argumentare eronate
(%) continut de idei adecvat faptelor
(') enunturi cu vala-ilitate locala sau individuala pre+entate ca fiind general;vala-ile
6arianta corecta este:
a. 1 C 2
-. " C %
c. 1 C '
d. " C '
A(.: C
12. 0intre cele sase tratate ale D9rganon>;ului aristotelic doar doua repre+inta,
impreuna cu tratatul de D!etorica>, precursoarele antice ale teoriei moderne a
argumentarii:
(1) Categorii
(2) Analitica secunda
(") &opica
(%) !espingerile sofistice
(') 0espre interpretare
(*) Analitica prima
6arianta corecta este:
a. 1 C 2
-. 2 C "
c. " C %
d. % C '
A(.: C
1". !evigorarea teoriei argumentarii 4si are inceputurile in deceniul sase al secolului al
::;lea. In 1@'3 apar doua lucrari, am-ele orientate spre ameliorarea competentei
argumentative si critice, relevante pentru practica rationamentului. Ena dintre lucrari, cu
titlul D&raitF de lGargumentation. 5a nouvelle rhFtoriHue> este scrisa de:
(1) 9sIald 0ucrot
(2) Georges 6ignauJ
(") Kean;Claude Anscom-re
(%) ChaLm 1erelman
(') Kean;)laise Gri+e
(*) 5ucie 9l-recht;&Ateca
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C %
c. " C '
d. % C *
A(.: 0
1%. Anali+a argumentarii dupa marcile ei lingvistice (indicatorii de premise si de
conclu+ie), deci ca practica preponderent descriptivista este radical utili+ata de catre
cercetatorii france+i:
(1) Kean;)laise Gri+e
(2) ChaLm 1erelman
(") 9sIald 0ucrot
(%) Georges 6ignauJ
(') Kean;Claude Anscom-re
(*) 5ucie 9l-recht;&Ateca
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C %
c. " C '
d. % C *
A(.: C
1'. Argumentum ad hominem este o forma de sofism aplica-ila in mai multe variante,
care apare in situatia cand se incearca:
(1) invocarea autoritatii sau eJpertului in vederea intemeierii unei asertiuni
(2) discreditarea argumentului prin referire la persoana care argumentea+a
(") incercarea de a impune o idee proprie folosind amenintarea fatisa sau alu+iva
(%) invocarea autoritatii sau eJpertului in vederea respingerii unei asertiuni
(') incercarea de a impune renuntarea la o idee proprie folosind amenintarea fatisa sau
alu+iva
(*) discreditarea argumentului prin referire la competentele celui care argumentea+a
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C *
c. " C %
d. ' C *
A(.: )
1*. #anipularea prin argumentare se reali+ea+a daca se indeplinesc simultan conditiile:
(1) tehnici de argumentare corecte logic
(2) tehnici de argumentare voit eronare
(") continut de idei adecvat faptelor
(%) enunturi aparent vala-ile
(') enunturi cu vala-ilitate locala sau individuala pre+entate ca fiind general vala-ile
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C '
c. 2 C %
d. " C '
A(.: C
12. In argumentarile evaluative se aduc temeiuri in favoarea pro-a-ilitatii ca o opinie
referitoare la fapte, evenimente, procese, persoane etc. sa fie:
(1) adevarata su- aspectul valorii ei teoretice
(2) calificata in termeni duali;evaluativi (-ine;rau, drept;nedrept, legal;ilegal s.a.)
(") influenta direct asupra deci+iilor practice si a comportamentelor
(%) calificata prin apelul la criterii mai nuantate de apreciere
(') cel putin re+ona-ila su- aspectul valorii de adevar, in functie de nivelul cunostintelor
din acel domeniu
(*) influenta asupra deci+iilor practice si a comportamentelor su- forma unor proiecte
sau strategii de actiune
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C %
c. " C '
d. % C *
A(.: )
13. Conform repre+entarii grafice a modelului analitic avansat de .tephen &oulmin, in
afara de te+a de argumentat (asa;+isa conclu+ie a rationamentului) mai fac parte
componentele:
(1) conditiile de re+ervare sau de eJeptare legate de operatorul modal
(2) temeiul (datul intemeietor sau miMloacele de intemeiere)
(") propo+itii cu operatorul modal care arata in ce masura conclu+ia isi mentine
vala-ilitatea
(%) Mustificarea (garantia, fundamentul) intemeierii cu aMutorul unor propo+itii generale
(') garantii suplimentare care sustin propo+itiile generale
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C %
c. " C '
d. % C '
A(.: )
1@. Indicatorii argumentativi (marcile argumentarii), ca semne de cele mai multe ori
eJterioare, structurea+a logic teJtul argumentativ, semnalea+a legaturile logice dintre
enunturi. Indicatori argumentativi pot fi:
(1) simple cuvinte sau eJpresii cu rol decorativ
(2) cuvinte sau eJpresii cu statut de conclu+ie
(") cuvinte sau eJpresii de corelare a doua propo+itii in forma conditionala
(%) cuvinte sau eJpresii cu spatut de premise
(') cuvinte sau eJpresii de corelare a doua enunturi aflate in raport de opo+itie
6arianta corecta este:
a. 2 C "
-. " C '
c. 2 C %
d. 1 C '
A(. : C
2B. In functie de atitudinea argumentatorului si auditoriului (interlocutorului) fata de
opinia aflata in discutie, cat si de producerea de temeiuri pentru sustinerea ei deose-im
urmatoarele tipuri de argumentari:
(1) argumentari monologale
(2) argumentari pro
(") argumentari dialogale
(%) argumentari li-ere
(') argumentari polemice
(*) argumentari cu reguli presta-ilite
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. % C *
c. 2 C '
A(.: C
21. 0e ce anume depind diferentele dintre lim-aMul stiintific si lim-aMul
Murnalistic:
1. de o-iectul la care se referN,
2. de metoda investigatiei
". ideologia autorului
%. interesele cititorului
a. 1C"C%
-. 1C2C"
c. 2C"C%
A(.: )
22. Care din particularitNtile lim-aMului stiintific pot influenta -enefic lim-aMul Murnalistic:
1. consistenta logicN
2. conci+ia
". termenii tehnici, stiintifici
%. formulele matematice
a. 1C"
-. 2C%
c. 1C2
A(.: C
2". Ce lim-aM etico;moral nu foloseste, de regulN, +iaristul 4n eJprimarea atitudinii sale
morale:
1. lim-aMul teoretic al eticii
2. lim-aMul propo+itiilor imperative
". eJprimarea concisN, de apro-are sau de+apro-are a unei fapte morale
a. 2C"
-. 1C2
c. 1C"
A(.: )
2%. Care din urmNtoarele miMloace servesc la cunoasterea opiniei pu-lice:
1. ple-iscitul
2. sondaMul de opinie aplicat unor esantioane diferite ale populatiei
". metoda inductivN care generali+ea+N de la unii la toti
a. 1C"
-. 2C"
c. 1C2
A(.: C
2'. 7n raport cu opinia pu-licN, presa are urmNtoarele roluri:
1. de a anihila opinia pu-licN
2. de a recepta opinia pu-licN
". de a forma opinia pu-licN
%. de a influenta opinia pu-licN
a. 1C2C%
-. 2C"C%
c. 1C2C"
A(.: )
2*. 9pinia diferN de informatie prin urmNtoarele:
1. presupune aprecierea unei realitNti
2. nu este detasa-ilN de su-iect
". nu presupune aprecierea unei realitNti
%. este detasa-ilN de su-iect
a. 1C2
-. 2C"
c. 1C%
A(.: A
22. Ce raport poate eJista 4ntre opinia pu-licN si opinia presei:
1. opinia presei poate devansa opinia pu-licN
2. opinia pu-licN poate fi devansatN de opinia presei
". opinia pu-licN este mereu mai avansatN dect opinia presei
%. opinia presei este mereu mai avansatN dect opinia pu-licN
a. 1C%
-. 1C2
c. 2C%
A(.: )
23. Oilosofia 4l aMutN pe +iarist:
1. sN distingN 4ntre semnificativ si nesemnificativ
2. sN eJplice un anumit eveniment multilateral
". sN eJplice un anumit eveniment prin cau+a sa, independent de orice conditii
%. sN utili+e+e un lim-aM care sN eJprime mai adecvat actualul si cotidianul
a. 1C"
-. 1C2
c. 1C%
A(.: )
2@. Oilosofia influentea+N presa prin:
1. prin ideile filosofice despre om
2. prin ideile filosofice despre societate
". prin lim-aMul filosofic
a. 1C"
-. 2C"
c. 1C2
A(.: C
"B. 7n ce constN tinuta esteticN a unui +iar:
1. 4n stilul eJpresiv
2. 4n tinuta graficN
". 4n inserarea unor informatii culturale
a. 1C2
-. 1C"
c. 2C"
A(.: A
"1. 0in ce cau+a persista o incertitudine conceptuala in definirea stiintei comunicarii
politice P
1. incertitudinile legate de definirea stiintei politice
2. incertitudinile legate de definirea stiintei comunicarii
". termenii care o compun sunt polisemantici
a. 1,2
-. 1,2,"
c. 1,"
A(.: )
"2. Care sunt conditiile care transforma politica intr;o forma de comunicareP
1.se inscrie in tensiunea dintre cooperare si conflict
2. o tematica de interes pu-lic
". implica dialogul si polemica
%. conditii eJpresive
a. 1,%
-. 1,2,%
c. 1,2
d. ",%
A(.: )
"". Cum putem diferentia comunicarea politica de alte forme de comunicareP
1. nu se diferentia+a
2. pre+inta o dimensiune repre+entativa
".are un mai accentuat caracter de rituali+are
%.mass;media are un rol decisiv
'.nu este niciodata transparenta
*.presupune o viata politica democratica
a. 1,2,"
-. ",%,'
c. 2,",%,*
d. 1,",%,'
A(.: C
"%. Care sunt instrumentele clasice ale comunicarii politiceP
1.contactele directe cu electoratul
2.contactele directionate cu electoratul
".campania electorala
%.comunicarea unidirectionala
a. 1,2,%
-. 1,%
c. 2,",%
d. 1,2
A(.: A
"'. Care sunt in opinia lui Kean;#arie 0omenach tehnicile sau regulile propagandei
politiceP
1.regula simplificarii si a inamicului unic
2.contra;propaganda
".regula deformarii si a caricaturi+arii
%.regula orchestratiei
'.regula transferului
*.regula umanitatii si contagiunii
a. 1,",%,',*
-. 2,%,'
c. 1,",*
d. 1,%
A(.: A
"*. Ce rol indeplineste mass;media in procesul comunicarii politiceP
1.o resursa de comunicare
2.o modalitate de manipulare si de+informare
".un cod de comunicare
%.un rol strategic
a. 2,"
-. 1,2,"
c. 1,2
d. 1,",% A(.: 0
"2. Ce conditii presupune democrati+area comunicarii politiceP
1.accesul pu-lic la informatia politica
2.diversificarea surselor de informare politica
".eJistenta unor Dspatii partiale> de comunicare
%.eJtinderea participarii pu-lice
a. 1,2,%
-. 1,"
c. 1,%
d. 2,"
A(.: A
"3. Ce modalitati de manipulare se pot folosi in campania electoralaP
1.suprainformarea
2.de+informare
".+vonurile
%.influentarea si persuasiunea
'.demagogia
a. 1,2
-. 1,",'
c. 2,",%
d. ",%,'
A(.: C
"@. Ce interpretari se dau cu privire la influenta mass;media asupra comunicarii
guvernamentaleP
1.mass;media Q o resursa strategica
2.mass;media; o resursa politica
".mass;media are un rol decisiv in comunicarea informatiei guvernamentale
%.mass;media ingreunea+a actul guvernarii
'.mass;media influentea+a discursul guvernamental
a. 1,2,%,'
-. 1,",'
c. 2,%,'
d. 2,'
A(.: A
%B. Ce forme se folosesc in comunicarea politica prin internetP
1.site;urile de partid
2.-logurile oamenilor politici
".site;urile de sociali+are
%.campaniile de promovare online
a. 1,2
-. 1,"
c. 1,2,%
d. 2,"
A(.: C
%1. 5a Aristotel dove+ile tehnice au urmatoarele caracteristici:
(1) sunt inventate de orator
(2) sunt identifica-ile cu ethos, pathos si logos
(") eJista inaintea discursului
(%) sunt repre+entate de caracterul vor-itorului
6arianta corecta este:
a. 1 C 2
-. 2 C "
c. " C %
d. 2 C %
A(.: A
%2. &ratatul lui Cicero, D9rator> evidentia+a:
(1) modelul ideal al oratorului
(2) importanta filosofiei in formarea oratorului
(") critica asupra asianistilor si neoaticistilor
(%) importanta dove+ilor tehnice in discurs
6arianta corecta este:
a. 1 C 2 C %
-. 2 C " C %
c. 1 C 2 C "
d. 1 C " C %
A(.: C
%". 1rintre acu+ele aduse sofistilor in antichitatea greaca enumeram:
(1) sofistica este o stiinta aparenta
(2) sofistica este profesata cu plata
(") sofistica este un pericol pentru democratie
(%) sofistica contri-uie la pierderea puterii de catre aristocrati
(') sofistica spriMina traditia religioasa
6arianta corecta este:
a. 1 C " C '
-. 2 C % C '
c. 2 C " C %
d. 1 C 2 C %
A(.: 0
%%. $locinta este:
(1) talentul de a vor-i -ine si frumos
(2) arta si stiinta de a conduce acest talent
(") talentul de a convinge
6arianta corecta este:
a. 1 C 2
-. 1 C "
c. 2 C "
A(.: )
%'. #etoda argumentativa, proprie lui 1rotagoras se spriMina pe urmatoarele te+e:
(1) sa pornesti intotdeauna argumentatia de la premise necesare
(2) orice enunt tre-uie sa se intemeie+e pe date ale simturilor
(") cu privire la fiecare lucru eJista doua rationamente, unul opus celuilalt
(%) sa faci mai puternic argumentul mai sla- in detrimentul celui mai puternic
6arianta corecta este:
a. 1 C "
-. 2 C %
c. " C %
d. 1 C 2
A(.: C
%*. 0iscursurile prin care Isocrate urmareste critica sofistilor sunt:
(1) 1anatenaicul
(2) $lena
(") )usiris
(%) Areopagiticul
(') 1anegiricul
6arianta corecta este:
a. 1 C 2
-. 2 C "
c. 2 C '
d. 1 C %
A(.: )
%2. Genurile retorice ilustrate de activitatea lui Antim Ivireanul sunt:
(1) genul demonstrativ
(2) genul deli-erativ
(") genul Mudiciar
6arianta corecta este:
a. 1 C 2
-. 1 C "
c. 2 C "
A(.: )
%3. #otivele decadentei oratorice relevate de &acitus in D0ialogul despre oratori> sunt:
(1) opo+itia dintre filosofie si retorica
(2) lipsa unei culturi adecvate
(") depravarea sociala
(%) eJistenta unui regim politic autoritar
6arianta corecta este:
a. 1 C 2 C "
-. 1 C 2 C %
c. 2 C " C %
d. 1 C " C %
A(.: C
%@. 1rincipalii autori pe care .imeon #arcovici ii citeaAa in lucrarea sa de retorica sunt:
(1) Cicero
(2) &acitus
(") Ruintilianus
(%) 1laton
(') .ocrate
6arianta corecta este:
a. 2 C "
-. % C '
c. 1 C "
d. 1 C 2
A(.: C
'B. Am-iguitatea in cadrul figurilor retorice este reali+ata prin:
(1) economia eJpresiei
(2) repetitie
(") su-stitutie
(%) amplificare
6arianta corecta este:
a. 2 C "
-. " C %
c. 1 C "
d. 1 C %
A(.: C
'1. $senta organi+atiilor consta in corelarea dintre:
1. miMloace fiJe si valori
2. mai multe elemente
". oameni si elementele naturii
%. indivi+i si scopuriSmisiuni
'. indivi+i si societate
a. 1,"
-. 2,'
c. 2,%
d. %,'
A(.: 0
'2. Corelarea intre indivi+i si societate vi+ea+a:
1. apartenenta si recunoasterea sociala
2. recunoasterea sociala si recunoasterea familiala
". do-indirea unui status social
%. integrarea sociala
'. depasirea greutatilor in viata
a. 1,",'
-. 2,%,1
c. ",',2
d. %,1,"
e. ',2,%
A(.: A
'". 9rgani+atiile se caracteri+ea+a prin:
1. scopSmisiune
2. o-iective
". structura
%. resurse
a. 1,"
-. 2,%
c. 1,2,%
d. 2,",%
e. 1,2,",%
A(.: $
'%. &ipurile de resurse ale unei organi+atii sint:
1. umane
2. financiare
". materiale
%. informationale
5. noologice
a. 2,",'
-. 1,2,",%
c. 1,2,",%,'
d. 2,",%,'
A(.: )
''. Care dintre raspunsurile la aceasta intre-are indica scopuri ce (E sint specifice
organi+atiilor de tip institutie pu-licaP:
1. scopuri nediscriminatorii;necesare
2. scop nediscrimanatoriu;nonnecesare
". scop discriminatorii;nonnecesare
%. scopuri discriminatorii;necesare
'. scopuri coercitive
a. 1,",%
-. 1,2,%
c. 2,",%,'
d. ",%,'
e. %,'
A(.: C
'*. Comunicarea informala repre+inta ansam-lul proceselor de comunicare:
1. ce nu pot fi cunoscute in organi+atii
2. corelate interactiunii dintre mem-rii organi+atiei
". care au drept scop facilitarea sociali+arii organi+ationale
%. care au drept scop contra+icerea comunicarii formale
'. corelate intereselor mem-rilor organi+atiei
a. 1,"
-. 2,'
c. 2,"
d. %,'
e. 2,%
A(.: C
'2. 1rocesul de comunicare care contri-uie la reali+area profitului in organi+atii se
refera la:
1. promovarea valorilor organi+atiei
2. promovarea reali+arilor organi+atiei
". promovarea serviciilor organi+atiei
%. promovarea culturii organi+atiei
'. promovarea serviciilor organi+atiei
a. 1,",'
-. 2,%,'
c. 2,",%
d. 1,%,'
e. ",%,'
A(.: A
'3. Comunicarea manageriala are drept scop:
1. eJercitarea functiei de conducere
2. eJercitarea functiei de eJecutie
". eJercitarea functiei de management
%. eJercitarea functiei de productie
'. eJercitarea functiei de lider
a. 1,2,"
-. 1,",'
c. 2,",%
d. 1,2,%
e. ",%,'
A(.: )
'@. .tructurile de comunicare interna repre+inta acele elemente ale organi+atiei care:
1. sunt a-ilitate profesional pentru comunicare
2. sunt a-ilitate referential pentru comunicare
". se ocupa de mar<eting si vin+ari
%. se ocupa de comunicare in interiorul organi+atiei
'. functionea+a in scopul identificarii liderilor si marginali+atilor organi+atiei
a. 1,2
-. 1,%
c. ",'
d. 2,%
e. %,'
A(.: )
*B. In comunicarea interna se folosesc tehnici de comunicare:
1. rapide si lente
2. strategice si nestrategice
". orale si scrise
%. directa si intermediata
'. indirecta si a-sconse
a. 1,"
-. 2,'
c. 2,%
d. ",%
e. %,'
A(.: 0
*1. 1entru o ct mai eficientN reali+are a managementului mai sunt necesare:
1 ; Componentele imateriale (ceea ce gndesc angaMatii 4n afara programului)
2 ; #odul de ela-orare a deci+iilor
" ; Calitatea comunicNrii
% ; &ipul de structurN organi+ationalN
' ; Cercetarea .tiintificN
a. 1, %, '
-. 2, ", %
c. 2, %, '
d. 1, ", %
A(.: )
*2. 7n functie de scopul activitNtii, institutiile mass;media pot fi clasificate 4n:
1 ; Comerciale, orientate cNtre o-tinerea de profit
2 ; Integrate 4n grupuri economice mai mari
" ; Comerciaale Dnon;profit>
% ; 0up solutionarea pro-lemelor personalului angaMat
' ; 0upN modul de ela-orare a deci+iilor
* ; 0up modul de recrutare al personalului
a. 1, 2
-. 2, %
c. ', *
d. ", '
A(.: A
*". 7n functie de gradul de implicare politicN, institutiile mass;media pot fi:
1 ; (eutre (nu afisea+N eJplicit adresarea la o anumitN doctrinN sau grupare politicNT
sunt
caracteri+ate prin echili-ru si echidistantN)
2 ; 1arti+ane (promovea+N eJplicit anumite valori, partide sau persoane, afisnd o
atitudine de tip propagandistic)
" ; #orale
% ; Culturale
' ; 1etrecere a timpului li-er
* ; Apolitice
a. 1, 2
-. ", %
c. ", *
d. %, *
e. 1, *
A(.: A
*%. 7n functie de criteriul tipologic ( periodicitate), institutiile de presN sunt 4ncadrate 4n:
1 ; 1resN pe suport de hrtie (+iare, reviste, maga+ine,alte pu-licatii)
2 ; 1resN audio si audio;vi+ualN, pe suport electronic (radio, televi+iune, multimedia)
" ; &oate tipurile de presN
% ; 1resN cotidianN
' ; 1resN sNptNmnalN
* ; )ilunarN si mensualN
a. 1, 2, %
-. %, ', *
c. 1, ', *
d. 2, ", %
A(.: )
*'. 7n functie de criteriul tipologic (suport), institutiile de presN sunt 4ncadrate 4n:
1 ; 1resN -ilunarN
2 ; 1resN trimestrialN
" ; 1resN anualN
% ; 1resN UscrisN U
' ; 1resN audio (radio),
* ; 1resN audio;video (tv, multimedia)
a. 1, ', *
-. %, ', *
c. 1, ", *
d. 1, ", '
e. 2, ", '
A(.: )
**. Conceptul de mediu are urmNtoarele repre+entNri:
1 ; #icromediu
2 ; 1seudomediu
" ; Intermediu
% ; #acromediu
a. 2, %
-. 1, "
c. 1, 2
d. 1, %
A(.: 0
*2. 1rodusele vndute de institutiile massSmedia sunt:
1 ; Informatia (clientii sunt pu-licul)
2 ; Audienta ; van+area de ,,timpD si ,,spatiuD pentru promovarea mesaMelor
" ; &impul (ct pu-licul citeste ori vi+ionea+N o emisiune)
% ; 0istractia (&elevi+iunile vnd distractie)
' ; D.patiulU +iarelor sau receptoarelor (radio, tv, ecran de computer)
* ; #esaMul
a. 1, 2
-. ", %
c. ', *
d. 2, *
e. ", *
A(.: A
*3. Ca UoglindNU a activitNtii procesuale, planificarea poate fi:
1 ; 1e termen lung
2 ; 1e termen scurt
" ; 1e termen nelimitat
% ; 1e ore
' ; 1e termen mediu
* ; &ermen limitat
a. 1, 2, "
-. 1, 2, '
c. 1, %, '
d. 2, ", %
A).: )
*@. 7n ceea ce priveste lim-aMul utili+at in comunicarea organi+ationala se recomanda
evitarea:
1 ; Oormulelor eliptice
2 ; &ermenilor de specialitate
" ; &ermenilor sofisticati
%; &ermenilor concreti
a. 2, %
-. 1, %
c. 1, "
A(.: C
2B. Care dintre urmatoarele sunt specifice procesului deci+ional din managementP
1 ; 0eci+ii operationale
2 ; 0eci+ii Muridice
" ; 0eci+ii strategice
% ; 0eci+ii tactice
' ; 0eci+ii politice
* ; 0eci+ii morale
a. 1, ', *
-. 2, ", '
c. 1, ", %
d. %, ', *
e. 1, 2, '
A(.: C