EXPLICATIE

Aceasta versiune a cartzii este scrisa in intregime cu caractere ASCII. Totushi, eliminarea diacriticelor poate sa creeze
amiguitatzi. Asha cum de!a atzi oservat, diacriticele se inlocuiesc cu nishte caractere speciale. Ast"el, #s$ cu coditza se
inlocuieshte cu #sh$ iar #t$ cu coditza se inlocuieshte cu #tz$. Pentru #i$ cu caciula se "oloseshte #i$ iar pentru #a$ cu
caciula se "oloseshte #a$, asha cum de!a atzi oservat.
Totusi, sunt putine cazuri cind eliminarea diacriticelor poate sa creeze amiguitati. %in cauza aceasta, acest te&t va "olosi
notatia speciala de mai sus numai si numai in situatiile in care ar putea sa apara amiguitati.
Ast"el, nu vom scrie #invatzamint$ deoarece scrierea #invatamint$ nu creaza amiguitati dar vom scrie #casa$ sau #casa$
in "unctie de articolul hotarit'nehotarit cerut de sensul "razei.
Aceasta carte se adreseaza numai celor care percep realitatea e&terna pe aza de logica. Acesti cititori vor avea tendinta
naturala sa accepte eliminarea diacriticelor din scriere. In (ermania e&ista de!a o "orma o"iciala de scriere a limii numai cu
caractere ASCII si care a "ost impusa de guvern cu toate protestele populatiei. Poate ar treui ca aceasta prolema sa "ie pusa,
in mod serios, si la noi. Aici este deci o propunere. Pentru cei care nu agreeaza aceasta scriere, e&ista si o versiune )*+ a
cartii, cu diacritice.
%orin Teodor ,-ISA
C.EIE./L, - E0I(,A %ESCI1.ATA
%orin Teodor ,-ISA
moisa2zappmoile.ro
ATE0TI-0A.E
Aceasta carte contine un model simolic asociat "unctiilor de aza ale creierului.
/n model simolic este un model azat in e&clusivitate pe logica. In consecinta, cartea nu este recomandata persoanelor
care au tendinta de a intelege realitatea e&terna pe aza de imaginatie.
Cartea poate "i inteleasa cel mai usor de persoane intre 34 si 45 de ani, cu inclinatii speciale pentru stiintele e&acte. %e
asemenea, cartea este recomandata persoanelor care lucreaza de!a in domeniile stiintelor e&acte 6matematicieni, "izicieni,
ingineri, etc.7.
C/P.I0S
Introducere 4
1unctiile de aza ale creierului 8
Termeni "undamentali 8
%e"initiile asociate termenilor "undamentali 8
Celula "unctionala "undamentala de hard9are :
Proleme de principiu 33
E&empli"icarea detaliata a constructiei de modele ,;<,;=, 3>
Creierul uman 6introducere7 3?
Creierul uman "ata de creierul animal 3:
Creierul uman@ evolutie sau interventie e&terna 45
%e"iciente de proiectare ale creierului 4>
Structura creierului@ modelul PS, 4?
Structura creierului@ "acilitati "unctionale si tipuri de modele 4:
1enomene paranormale >4
Creierul uman normal >>
.ezumatul "acilitatlor "unctionale ale unui creier >?
1acilitati "unctionale de ordinul 4 >:
Personalitatea 6la oameni7 >+
Constiinta 6 la oameni7 85
.ezumat@ dictionar de modele 8>
E&emple, Teste, Aplicatii 6ETA7 8?
ETA 3@ ,odel 8?
ETA 4@ Adevar, realitate, comunicatie 8+
ETA >@ Proleme "undamentale asociate cunoasterii stiinti"ice 8*
ETA 8@ Lima de comunicatie generala 6(CL, (eneral Communication Language7, %ictionar ?3
ETA ?@ ,odelul 0/L ?+
ETA :@ Timpul ?A
ETA +@ ,uzica ?*
ETA A@ Cinematogra"ul :4
ETA *@ 1undamentalismele lumii in care traim :>
ETA 35@ Terorismul :8
ETA 33@ Prolemele de evolutie ale creierului omenesc ::
ETA 34@ Sarpele cu clopotei :+
ETA 3>@ Principalele oli psihice@ paranoia si schizo"renia :A
ETA 38@ Sinuciderea +4
ETA 3?@ Teste de normalitate +>
ETA 3:@ Bisele +8
ETA 3+@ Istoria evolutiei speciei umane con"orm cu ,%T +:
ETA 3A@ -rganizarea societatii omenesti A8
ETA 3*@ Comple&ul schizo"renico;paranoic 6XSPC7 A?
ETA 45@ Paranoia indusa 6XIP7 si comple&ul paranoico;schizo"renic 6XPSC7 A:
ETA 43@ %izarmonii in "unctionarea creierului A+
ETA 44@ ,esa! suliminale A+
ETA 4>@ Cum "unctioneaza o stiinta e&acta AA
ETA 48@ ,ica si marea schizo"renie *5
ETA 4?@ %emonstratie directa asupra "unctiei de creare de modele imagine *+
ETA 4:@ Citiva parametrii de aza ai creierului
in vederea masurarii per"ormantelor *A
ETA 4+@ Animalele 355
ETA 4A@ -peratii e&trem de complicate pe modele imagine 6mersul, sariturile, cataratul in copaci7 la oameni 358
ETA 4*@ Creierul evolueaza su ochii nostri 35:
ETA >5@ E"ecte negative de principiu asociate cu "unctionarea creierului 35+
ETA >3@ Poporul roman 35*
ETA >4@ ,asoneria 33>
ETA >>@ Proleme asociate scenelor "ilmate 33:
ETA >8@ Perspectiva optica si calitatea constructiei de modele imagine 33+
ETA >?@ /neori agresivitatea poate sa comata schizo"renia de tip XS3 33+
ETA >:@ Se&ul 33*
ETA >+@ Corpul intern 345
ETA >A@ Spiritul european 343
Post"ata 34+
Ciliogra"ie 3>5
I0T.-%/CE.E
Aceasta carte contine teoria mea originala, numita ,%T 6,odeling %evices TheorD7, asupra "unctiilor hard9are de aza ale
unui creier 6animal sau uman7.
1iind o teorie stiinti"ica, ea este de "apt un model simolic. -rice model simolic treuie sa contina un numar "oarte limitat
de termeni "undamentali si un numar "oarte limitat de relatii "undamentale intre termenii "undamentali. Pentru termenii
"undamentali si numai pentru ei, se acceptaE de"initii azate pe descrieri. Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata
cu de"initiile lor, prin operatii logico;matematice. Acestea sunt caracteristicile "undamentale ale oricarei teorii stiinti"ice.
Teoria prezentata urmeaza aceste reguli de aza.
Aceasta teorie se a"laE in totala opozitie cu toate stiintele actuale care studiaza "unctionarea creierului si care stiinte nu se
azeaza pe un singur model simolic. In acest "el, aceasta teorie descali"icaE din start tot ce s;a creat in ultimele citeva sute
de ani in domenii cum ar "i psihologia, psihiatria, gnoseologia, epistemologia, stiintele comportamentelor animalelor, partial
stiintele sociale si alte domenii cone&e.
Aceasta incercare de revolutie totala este necesara si !usti"icata de urmatoarea situatie, care situaDie e&istaE independent de
e&istenta sau nu a teoriei mele.
In psihologie, de e&emplu, se "olosesc o serie de termeni 6constiinta, realitate, adevar, perceptii, emotii, etc.7 care nu au
de"initii universal acceptate. In "apt, "iecare psiholog are propriile variante de de"initii descriptive asupra tuturor termenilor
"olositi de el. Psihologia nu este o stiinta e&acta, lucru universal acceptat. Atunci cind va aparea o stiinta e&acta care sa
acopere si domeniul psihologiei, atunci tot ce s;a scris de!a in psihologie treuie aandonat sau rescris in aza acelei teorii
stinti"ice.
Intr;o stiinta e&acta cum ar "i ,ecanica lui 0e9ton, toti termenii "olositi au e&act aceleasi de"initii pentru oricine, oriunde si
oricind, "ara nici o modi"icare de apro&imativ >85 de ani de cind au "ost creati.
%e e&emplu, termenul FvitezaF are o de"initie generata de modelul simolic. Acesta de"initie este vGs't 6se imparte spatiul la
timp7. Termenul FvitezaF nu este deci introdus prin descriere.
Sa presupunem acum ca cineva a creat sau va crea un model simolic "undamental 6o stiinta e&acta7 care e&plicaE
"unctionarea creierului in mod acceptail. Prima consecinta a aparitiei acestui model este ca asolut toti termenii "olositi in
domeniile acoperite de acel model, vor "i de"initi pe aza modelului. .ezultatul este cel care a "ost enuntat mai sus si anume,
tot ce s;a scris in ultimii citeva sute de ani in asa zisele stiinte asociate creierului, va treui aandonat sau rescris.
Indi"erent daca teoria prezentata in aceasta carte va "i sau nu acceptata, mai repede sau mai tirziu, tot va aparea un model
simolic "undamental care sa e&plice "unctionarea creierului si deci, mai repede sau mai tirziu, tot se va intimpla aceasta
revolutie.
Aici apare insa o prolema suplimentara. Pseudo;stiintele actuale asociate creierului sunt sustinute de o puternica structura
academica si cu caracter aplicativ'lucrativ. -amenii care sustin aceasta structura nu au cum sa accepte nici o teorie azata
pe un singur model simolic, deoarece asta inseamnaE sa ia totul de la zero.
Consecinta este "aptul ca, chiar daca ar aparea un model simolic "undamental Fasolut corect F, opozitia care ar aparea ar "i
enorma. 0u;mi creez nici o iluzie ca cineva care de!a lucreaza in domeniile acestor pseudo;stiinte va accepta sau chiar va
lua in considerare aceasta teorie sau oricare alta de acest "el.
Cazat pe e&perienta de peste 35 ani de cind e&istaE aceasta teorie, ea a avut succes la persoanele care lucreaza de!a in
domeniul stiintelor e&acte 6matematicieni, "izicieni,..7 dar si la tinerii intre 34 si 45 de ani. ,ai precis, la tinerii care nu sunt
inca remorcati de sistemul social;economic actual. /n student care a primit de!a o tema de lucrare de diploma, va treui sa
urmeze linia trasata de pro"esorii lui. El nu are cum sa;si riste viitorul aventurindu;se intr;un domeniu neinteles de pro"esorii
lui.
Sa vedem ce o"era aceasta teorie. In primul rind, "iind un model simolic, ea este azata pe logica. Ea da de"initii e&trem de
precise si neinterpretaile tuturor termenilor "olositi in asociatie cu "unctionarea creierului.
Teoria e&plicaE principiul de "unctionare al creierului, animal sau uman, pina la a "i in stare sa "aca un proiect logic
"unctional, adica un proiect de dispozitiv logic, care poate sintetiza "unctiile de aza ale creierului animal sau uman.
%e "apt, creierul este tratat ca un produs tehnologic. Ast"el, se de"inesc cerintele "undamentale dar si de"icientele
"undamentale de proiectare. Sunt e&plicate prolemele si solutiile legate de implementarea tehnologica a creierului, in
multiplele lui variante.
Teoria sugereaza "aptul ca proiectantul, in decursul zecilor de milenii, a "acut mai multe variante tehnologice care se pot
recunoaste in realitatea e&terna. Se analizeaza daca prin evolutie se poate trece sau nu, de la un creier de animal la un creier
de om.
Sunt tratate si prolemele de proiectare sau tehnologice, cunoscute su denumirea de de"iciente'oli psihice 6in "orme
patologice sau nu7.
Teoria trateaza intr;un mod stiinti"ic si asa zisele "enomene paranormale si sugereaza metode pentru dezvoltarea ailitatilor
in acest domeniu.
Cartea are doua parti. Prima prezinta teoria generala impreuna cu citeva aplicatii considerate mai importante. In a doua parte
sunt prezentate mai detaliat, un numar de e&emple, teste si aplicatii, care sa sustina intelegerea teoriei generale.
%in cauza ca teoria, numita de mine ,%T 6,odeling;%evices TheorD7, a "ost scrisa initial in lima engleza 6din 3**+
elemente ale ei se a"la pe )EC7, un mare numar de termeni sunt prescurtati "olosind terminologia engleza.
Elementele de aza ale teoriei au aparut cam in 3**> si prima "orma scrisa in 3**?. %e atunci teoria a "ost per"ectionata si
dezvoltata si procesul continua.
In anul 455> o versiune "oarte apropiata de aceasta a "ost pulicata la editura Cosmos din Siiu. Aceasta versiune poate "i
considerata ca o editie imunatatita si adaugita a cartii din 455>.

1/0CTIILE %E CA=A ALE C.EIE./L/I
.E=/,AT
Teoria, numita de mine ,%T 6,odeling;%evices TheorD7, consideraE ca "unctiile "undamentale de hard9are ale oricarui
creier, animal sau uman, sunt constructia si operarea de modele imagine 6analogice7, asociate realitatii e&terne. In acest
cadru, numai pentru creierul uman, e&istaE "acilitatea aditionala de a construi si opera modele simolice.
TE.,E0I 1/0%A,E0TALI
,odel imagine 6sau model analogic7, model simolic, simulare pe model, in"ormatie, adevar, realitate, realitate de intrare
6I.7, realitate e&terna, imagine, armonie, logica, lima de comunicatie generala 6(.C.L.7, lima!ul logico;matematic.
%E1I0ITIILE AS-CIATE TE.,E0IL-. 1/0%A,E0TALI
Aceasta teorie este un model simolic. /n model simolic contine un numar "oarte limitat de termeni "undamentali pentru
care se acceptaE de"initii descriptive. - de"initie descriptiva este, in general, imprecisa. ,otivul principal este ca ea "oloseste
cuvinte care la rindul lor ar treui de"inite. Cuvintele care se "olosesc in de"inirea cuvintelor "olosite in de"initia principala
ar treui la rindul lor sa "ie de"inite. Acest proces pare "ara s"irsit.
In stiintele e&acte se accepta de"initii descriptive numai pentru un numar "oarte limitat de termeni, numiti termeni
"undamentali.
%e e&emplu, in modelul simolic numit F,ecanica lui 0e9tonF, termenii "undamentali sunt masa, spatiul si timpul. 0ici
unul din acesti termeni nu are de"initie normala 6generata de modelul simolic7. Ei se introduc prin descriere.
-data ce termenii "undamentali au "ost introdusi prin descriere, asolut toti ceilalti termeni treuie sa aia de"initii normale,
generate de model, prin operatii logico;matematice cu termenii de!a de"initi. Aceasta este metoda "olosita in orice stiinta
e&acta si aceasta este deci metoda "olosita si in constructia teoriei ,%T asupra "unctiilor de aza ale creierului.
Bom vedea in continuare de"initiile termenilor "olositi de teoria ,%T.
,odel@ acesta este un termen "olosit pe scara "oarte larga in stiinta si tehnologie. Teoria acceptaE de"initia din aceste
domenii.
Prin model se intelege o colectie de elemente si de relatii intre elemente. Elementele pot "i de orice "el 6oiecte "izice,
reprezentarile lor su "orma de desene sau simoluri matematice de orice "el, orice "el de reprezentari in"ormationale, etc.7.
Elementele au o serie de proprietati care treuie speci"icate intr;o "orma implicita sau e&plicita. Intre elemente e&istaE citeva
relatii "undamentale care treuie de asemenea sa "ie date.
/n model imagine 6sau model analogic7 contine un numar nespeci"icat de elemente si o colectie nespeci"icata de relatii intre
elemente. /n model imagine 6analogic7 poate "i doar FdatF, ca un intreg, "ara a putea e&plicita elementele si relatiile intre
elemente decit intr;un mod "oarte apro&imativ.
E&emple de modele imagine@ hartile, machetele de orice "el, un asamlu de machete cominate cu orice alte elemente
materiale 6apa, aer etc.7, precum si orice reprezentare de acest "el, in orice "orma in"ormationala.
/n model simolic "oloseste ca elemente litere, ci"re sau cuvinte. .elatiile intre elemente sunt de natura logico;matematica.
Cel mai important model simolic este lima de comunicatie generala 6(eneral Communication Language, (CL7.
Elementele sunt, in principal, sustantivele iar relatiile intre elemente sunt, in general, verele.
-servatie@ (CL nu este un model propriuzis. (CL inseamna elemente 6in principal sustantivele7 si relatii intre elemente
6in principal verele7. Cu (CL se pot construi modele simolice cu a!utorul acestor elemente si relatii. Ast"el, orice
propozitie este un model simolic. Totusi, pentru a nu complica e&punerea, peste tot in aceasta teorie, (CL este considerat,
prin e&tensie, ca "iind model simolic.
-data ce un model este dat, pe el se pot "ace simulari de evolutie. Pentru aceasta, in model se "ace o modi"icare. In urma
acestei modi"icari, intreg modelul va su"eri o serie de modi"icari, din cauza ca toate elementele sunt legate intre ele. Acest
proces se numeste simulare pe model.
-rice in"ormatie, implicita sau e&plicita, otinuta prin simulare pe model, se numeste adevar. -rice adevar treuie deci sa
"ie asociat cu modelul care l;a generat. Aceasta este de"initia termenului FadevarF in aceasta teorie.
Totalitatea adevarurilor care sunt sau ar putea "i generate, in mod implicit sau e&plicit, de un model dat, prin simulare pe
model, se numeste FrealitateaF asociata acelui model. Aceasta este de"initia termenului FrealitateF in aceasta teorie. Si aici se
vede ca inainte de a prezenta realitatea treuie sa declaram modelul.
Am "olosit aici termenul Fin"ormatieF. El nu are de"initie normala, "iind un termen "undamental. Teoria acceptaE de"initia
descriptiva din (CL si din stiintele e&acte.
-servatie@ in legatura cu termenul Fin"ormatieF, ceva este declarat ca "iind Fin"ormatieF numai dupa ce acel FcevaF este
prelucrat, cumva, de un dispozitiv de prelevare si prelucrare a in"ormatiei. Totusi, pina la clari"icarea acestei proleme,
e&terioara teoriei, vom percepe termenul Fin"ormatieF in modul in care o "acem curent, pe aza de intuitie. -ricum, acest
termen "undamental nu pune, in general, proleme.

Se vor mai introduce doi termeni noi@ FarmoniaF si FlogicaF.
Am aratat ca odata ce un model este dat, pe acest model se pot "ace simulari pentru a vedea posiilele evolutii ale acestui
model. Pentru simulare, se modi"ica sau se adauga'elimina un element sau o relatie. ,odelul va intra intr;o stare
tranzitorie de instailitate. Pentru un model imagine 6analogic7 evolutia spre stailitate se azeaza pe legile armoniei. /n
model imagine are tendinta de a redeveni armonic in urma unei perturatii.
%aca se "ace o perturatie pe un model simolic, modelul simolic va redeveni stail in aza legilor logicii.
Intrucit unele situatii din realitatea e&terna se pot modela atit pe model imagine cit si pe model simolic, e&istaE, uneori, o
corespondenta intre armonie si logica. Aici avem, intr;o "orma implicita, o de"initie a logicii si a armoniei ca "iind metode de
a asigura stailitatea unui model simolic respectiv imagine. 0otiunea de Fde"initie implicitaF inseamna ca, desi nu stim sa
e&plicitam ce este logica si armonia, stim sa recunoastem e"ectul lor intr;o structura de in"ormatii.
Suntem acum in situatia de a prezenta "unctia "undamentala de hard9are a oricarui creier, "olosind termenii de!a de"initi.
1unctia de aza de hard9are a oricarui creier, uman sau animal, este de a construi modele imagine asociate realitatii e&terne
si de a simula posiilele evolutii ale modelului. Totalitatea in"ormatiilor care sunt sau ar putea "i generate de un ast"el de
model, este realitatea asociata acelei realitati e&terne.
Am "olosit aici un termen care nu au "ost inca de"init@ Frealitatea e&ternaF. Acest termen inseamnaE o Fsursa de in"ormatiiF
care nu este localizata in structura de modele ale unui creier dat.
Este important de speci"icat ca Frealitatea e&ternaF nu este o sursa de in"ormatii propriuzisa, dar o tratam ca si cind ar "i o
sursa de in"ormatii, e&terioara structurii de modele 6vezi mai sus termenul Fin"ormatieF7.
Principala cerinta de proiectare a creierului este de a construi modele ale realitatii e&terne si de a "ace predictii 6prin
simulare pe model7 asupra evolutiei acelei realitati e&terne.
Asa cum am spus, realitatea este totalitatea in"ormatiilor care sunt sau ar putea "i generate de un model asociat realitatii
e&terne. Asta inseamna ca noi re"lectam realitatea e&terna prin realitatea generata de modelul asociat ei.
E&emplu@ in "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare om are propria realitate asociata acestei realitati e&terne. -amenii gindesc
si actioneaza in aza realitatii si nu in aza realitatii e&terne. In ultima instanta, realitatea e&terna este o inventie a creierului
pentru a;si e&plica structura sa de modele.
CEL/LA 1/0CTI-0ALA 1/0%A,E0TALA %E HA.%)A.E
Sa vedem acum celula hard9are "undamentala a oricarui creier 6animal sau uman7.
Se presupune e&istenta unor modele imagine de tip ,, care sunt legate direct de organele de simt. Aceste modele
"unctioneaza in legatura cu o colectie pree&istenta de modele concept de tip <,.
E&emplu@ modele imagine de tip concept <,@ FciineF, FmasaF, etc.
,odelele , vor descoperi cit mai multe elemente in realitatea e&terna si vor incerca sa atriuie "iecarui element descoperit
cite un model <,. -data ce o entitate a "ost asociata, preliminar, cu un <,, , va "ace o predictie azata si pe acel <,. %e
e&emplu, daca unui element i;a "ost atriuit modelul FciineF, , va "ace o predictie asupra comportamentului unui ciine in
acel model. Aceasta predictie este comparata cu in"ormatia otinuta din realitatea e&terna. Aceasta in"ormatie otinuta de ,
din realitatea e&terna se numeste Frealitatea de intrareF 6input realitD, I.7.
S;a introdus deci un nou termen@ Frealitatea de intrareF sau I..
I. este in"ormatia otinuta de un model din e&teriorul sau 6din realitatea e&terna sau de la alte modele7. I. este "olosita
pentru a compara predictia modelului cu o re"erinta e&terna modelului 6nu neaparat din realitatea e&terna7.
%aca acea predictie se veri"ica cu a!utorul lui I., se incearca alta predictie pentru a creste siguranta atriuirii corecte sau
acceptaile. %aca una sau mai multe comparari dau rezultate negative, se va cauta alt model <, si procesul se repeta pina
cind toate elementele descoperite vor "i integrate, in mod armonic, in model 6toate predictiile sunt compatiile cu datele
de!a e&istente in model7.
Aceasta este "unctia principala a modelelor de tip ,. Scopul "unctiei este constructia preliminara si rapida a unui model
stail asociat unei sectiuni a realitatii e&terne.
E&emplu@ un model , interactioneaza cu o realitate e&terna. ,odelul , va "i o FmachetaF construita in"ormational prin
analogie cu acea realitate e&terna. Totusi, intrucit ce se construieste este un model, acea FmachetaF este construita ast"el ca
toate elementele sale sa se integreze in acea FmachetaF in mod armonic. Asta inseamna ca, prin simulare pe model, s;a
veri"icat armonia 6stailitatea7 generala a modelului. Bom reveni pe larg asupra acestei proleme.
In"ormatiile generate de modelele , vor "i "olosite de alte modele, de tip =, care continua procesul de modelare a realitatii
e&terne prin identi"icarea avansata a elementelor si corelarea predictiilor pe aza unor alte modele pree&istente, cu ataie
lunga.
Bom vedea acum modul de "olosire a in"ormatiilor generate de modelele de tip ,.
Asa cum stim, e&ista un model imagine , care re"lecta preliminar realitatea e&terna, care "unctioneaza asa cum a "ost de!a
descris mai sus. La descrierea modelelor ,, am vazut ca ele identi"ica elementele realitatii e&terne in aza unor modele <,
pree&istente. %eci, pentru ca prima "unctie sa;si atinga oiectivele, alaturi de modelele , 6asociate organelor de simt7
treuie sa e&iste o colectie ogata de modele de tip <,, in general, modele de tip concept, otinute in decursul timpului,
prin e&perienta. ,odelele ,, in general, se opresc la nivelul de identi"icare azat pe modele concept <,, de tip imagine.
E&emplu@ daca vedem un autocar plin cu persoane care merg undeva, modelele , ne transmit aceasta in"ormatie dar numai
in urma unei prelucrari ulterioare, realizata de modelele =,, putem sa intelegem daca este vora de o e&cursie sau de un
transport normal de persoane.
In consecinta, alaturi de modelele de tip <, 6cu ataie scurta7 "olosite de modelele ,, mai e&ista si modele =, cu ataie
lunga.
,odelele =, sunt modelele principale prin care re"lectam realitatea e&terna.
%aca, de e&emplu, stam cu ochii inchisi, modelul , asociat ochilor nu transmite nimic. Totusi, unul sau mai multe modele
de tip =, continua, in aza predictiilor, sa re"lecte realitatea e&terna.
/nul sau mai multe modele de tip =, preiau in"ormatiile de la modelele , si continua procesul de modelare. Acest proces
inseamna continuarea identi"icarii elementelor si corelarea oricarei in"ormatii ast"el otinute cu in"ormatiile de!a e&istente in
alte modelele =,.
Procesul de modelare pe modele de tip , este asolut independent de procesele de modelare pe modele de tip =,. Asta
inseamna ca in timp de modelele , se auto;actualizeaza continuu, unul sau mai multe modele de tip =, vor "olosi aceste
in"ormatii pentru actualizarea lor si pentru a "ace predictii de evolutie ale realitatii e&terne, tot mai une.
Sa "acem un rezumat preliminar, pina aici. Se presupune e&istenta unor modele imagine de tip ,, conectate direct la
organele de simt disponiile. Aceste modele au ca scop constructia de modele imagine preliminare ale realitatii e&terne.
,odelele , se auto;actualizeaza continuu in "unctie de realitatea e&terna.
0ivelul 4 de intelegere al realitatii e&terne se azeaza pe modele =, cu ataie lunga. ,odelele de tip =, acopera sectiuni
importante din realitatea e&terna. Ast"el, avem modele =, asociate rudelor importante, cunoscutilor, casei si localitatii unde
traim, pro"esiei, diverselor ailitati personale, etc., etc.7.
,odelele =, cu ataie lunga sunt in general modele concept. Ele ne permit sa integram o in"ormatie generata de modelele
, intr;un conte&t general. %e asemenea, modelele cu ataie lunga de tip =, permit sa prezicem si mai ine evolutia
realitatii e&terne.
E&emplu@ un model , ne transmite in"ormatia ca in "ata noastra se a"la un ciine. /n model =, se va activa automat si va
otine in"ormatii suplimentare legate de acel ciine, de la oricare alt model al creierului. Chiar daca acel ciine nu a mai "ost
intilnit, un model =, poate sa "aca evaluari de comportament a rasei careia ii apartine acel ciine sau in "unctie de
comportamentul lui asa cum este re"lectat de modelele , dar si in "unctie de alte modele =, e&istente.
Pe nivelul 4 deci, modelele =, cu ataie lunga sunt in stare sa integreze in"ormatiile date de modelele ,.
Aici putem de!a sa dam de"initiile a doi termeni "oarte importanti@ cunoasterea si constiinta.
Cunoasterea este capacitatea de a prezice evolutia realitatii e&terne pe aza unei structuri de modele armonice'logice
asociate acelei realitati e&terne. Aceasta structura de modele a generat de!a un mare numar de predictii de!a con"irmate. Asta
inseamna ca singura garantie a predictiei corecte este increderea in structura de modele disponiile. Bom reveni la aceasta
prolema.
Constiinta este capacitatea de a construi si opera unul sau mai multe modele =,, asociate sau nu realitatii e&terne, in care
propria persoana apare ca element. Si asupra acestei proleme vom mai reveni.
Cunoasterea este deci capacitatea de a prezice corect evolutia realitatii e&terne, pe aza unei structuri de modele
armonice'logice.
Aici avem o prolema asociata de"initiei termenului FcorectF. In citeva locuri este precizat ca a prezice FcorectF inseamna sa
e&iste o di"erenta acceptail de mica intre predictie si I.. Asta este una dintre posiilele de"initii ale cuvintului FcorectF. ,ai
e&istaE insa o de"initie care este strins legata de termenul FcunoastereF.
Teoria ,%T este asociata "unctiilor de aza de hard9are. -data ce descriem structura de hard9are, tot ce teoria sustine se
azeaza pe "unctiile disponiile de hard9are. In acest "el, ceea ce sustine ,%T despre cunoastere nu este o alta teorie
asociata suiectului ci este asociata cu ceea ce structura de hard9are poate sa "aca.
Ast"el, orice e&perienta presupune un model pree&istent care va "ace acea e&perienta. ,odelul care organizeaza
e&perimentul ne va spune si ce "acem si ce am otinut. Tot ce putem "ace prin e&perienta este de a imunatati structura de
modele de!a e&istente. ,odelele per"ectionate prin e&perienta vor "ace predictii mai une.
In acest "el este posiila uni"icarea celor doua intelesuri date mai sus termenului FcorectF. Ast"el, in prima acceptiune, daca
prin compararea predictiei unui model cu I. rezulta ca predictia este asemanatoare cu I., atunci spunem ca predictia este
corecta. In a doua acceptiune se spune ca orice predictie a unei structuri de modele este corecta prin de"initie deoarece o
structura de modele a trecut de!a un "oarte mare numar de teste si deci putem avea incredere in aceste predictii.
%eci, daca "acem o predictie, aceasta este FcorectaF prin de"initie. Indi"erent daca predictia se con"irma sau nu, structura de
modele de dupa e&perienta va "i mai una. In aceasta situatie, chiar daca vom avea o alta colectie de predictii, acestea vor "i
din nou FcorecteF. Predictiile pot "i incorecte cel mult un timp scurt dupa compararea predictiei cu I.. %e indata ce s;a "acut
compararea, modelele se vor modi"ica pentru a "i din nou FcorecteF. Teoria deceleaza deci doua acceptiuni pentru termenul
#corect$ si sugereaza o posila uni"icare a lor "ara a sustine neaparat aceasta uni"icare de sensuri.
Singura cunoastere admisa de ,%T este deci cunoasterea azata pe predictia unei structuri de modele adecvate realitatii
e&terne date. -data ce avem o structura de modele asociate unei realitati e&terne, este posiil sa "acem predictii de evolutie a
acelei realitati e&terne, pe aza modelelor e&istente.
Singura garantie de corectitudine a predictiei este calitatea acelei structuri de a "i armonica'logica. Pentru a "i
armonica'logica, structura a trecut un "oarte mare numar de veri"icari interne si in interactie cu realitatea e&terna si asta este
tot. 0u e&istaE nici un "el de alta garantie de corectitudine asociata cunoasterii.
Sa mai aducem citeva precizari asociate conoasterii. Ast"el, am aratat ca un e&periment care sa veri"ice sau sa in"irme o
a"irmatie, se poate des"asura numai in cadrul unui model. ,odelul ne spune atit ceea ce "acem cit si ceea ce vedem. Este de
oservat ca e&perimentul, "iind azat pe un model, va per"ectiona acest model. %aca la acel e&periment mai participa si alte
persoane, rezultatul e&perimentului va "i interpretat de "iecare persoana pe aza propriilor modele. Asta recon"irma ceea ce
s;a spus de!a si anume ca in "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare persoana construieste propria realitate.
Se accentueaza din nou ca aceste consideratii sunt generate de modelul de hard9are al creierului. ,%T nu este o teorie a
cunoasterii ci o teorie a structurii de hard9are. Ceea ce teoria prezice in legatura cu cunoasterea sunt consecinte logice ale
"unctionarii structurii de hard9are a creierului.
E&emplu@ in urma cu citeva sute de ani, toata lumea stia ca Pamintul este centrul /niversului. Acest lucru era sustinut de o
rousta structura de modele si era con"irmat zilnic prin interactia directa cu realitatea e&terna. In plus, in Cilie, cel putin
intr;o "orma implicita, apare ca Pamintul este centrul /niversului. In acea perioada deci, idea ca Pamintul este centrul
/niversulul era corecta.

In orice moment deci, creierul va considera FcorecteF toate predictiile pe care le "ace structura de modele, chiar daca
structura este modi"icata in urma e&perientei.
Acest mod de a vedea lucrurile ar putea "i considerat inacceptail de catre epistemologi, de e&emplu, dar asta este ceea ce
rezulta din analiza "unctiilor de hard9are ale creierului. Indi"erent daca ne place sau nu, creierul nu poate "ace decit ceea ce
este posiil tehnic, pe aza principiului sau de "unctionare.
Termenul FgresitF poate sa puna ceva proleme. %aca, de e&emplu, un model "ace predictii gresite asta nu inseamna, de
oicei, ca modelul are proleme de constructie. /n model care "ace predictii gresite poate "i un model per"ect armonic sau
logic. Termenul FgresitF asociat cu un model se re"era doar la "aptul ca acel model nu este adecvat acelei realitati e&terne.
Totusi acel model ar putea "i adecvat altei realitati e&terne.
E&emplu@ ,odelul lui 0e9ton este gresit in re"lectarea comportamentului oiectelor care se misca cu viteze comparaile
cu viteza luminii 6"ace predictii gresite7 desi el este corect 6adecvat7 re"lectarii lumii mecanice la viteze "oarte mici in
comparatie cu viteza luminii.
Termenii Fcorect'gresitF treuie deci totdeauna sa "ie raportati la un model sau la o structura de modele.
Prima "acilitate "undamentala a creierului este deci de a genera cunoasterea si constiinta, asa cum ele au "ost de!a de"inite.
Bom continua acum cu a doua "acilitate "undamentala a oricarui creier si anume, actiunea asupra realitatii e&terne. Ast"el, in
aza modelelor de!a e&istente, un model de tip =, poate sa construiasca un model =A,, arti"icial si invariant.
/n model arti"icial este un model care nu a aparut prin interactie directa cu realitatea e&terna, asa cum se intimplaE cu
modelele ,, <, si =,. ,odel invariant inseamna un model care nu poate "i modi"icat prin interactie cu realitatea e&terna.
Acest model =A,, cu ataie lunga, este model de re"erinta in modi"icarea realitatii e&terne. Pentru ca realitatea e&terna
6re"lectata de modelele ,;=,7 sa "ie asemanatoare cu modelul =A,, acest model =A, va construi'activa o colectie de
modele A=, care pot actiona asupra realitatii e&terne. Procesul se incheie atunci cind modelele ,;=, transmit o
in"ormatie compatiila cu modelul invariant =A,.
,odelele A=, pot activa organele care pot actiona asupra realitatii e&terne. Ast"el realitatea e&terna este modi"icata de
modelele =A,, prin actiunea modelelor A=,, pentru a indeplini speci"icatiile generate de modelul invariant =A,.
,odelele A=, sunt modele de actiune directa asupra realitatii e&terne si ele sunt asociate in general miinilor, picioarelor,
gurii 6pentru a minca sau a vori7, etc. Ele pot de asemenea sa "ie create, pentru aplicatii speci"ice de orice model =A, sau
=,.
Bom descrie acum modul de implementare a acestei "acilitati. Ast"el, de indata ce un model =A, a "ost construit sau activat
de un model =,, acest model =A, va simula actiunea care treuie "acuta. In urma unui set de simulari, va rezulta daca
acea actiune se poate "ace sau nu. %aca se poate "ace, se va gasi, prin simulare, solutia optima. %upa ce simularea actiunii a
reusit, modelul =A, va "olosi modelele A=, pentru a actiona asupra realitatii e&terne. ,odelele A=, vor actiona e&act
asa cu au actionat in simulare. %aca prin simulare nu s;a reusit sa se atinga oiectivul, creierul va "i locat in e&ecutarea
acelei actiuni.
E&emplu@ daca treuie sa sarim peste un ostacol, modelul =A, asociat actiunii, "olosind modele A=,, va simula acea
saritura. %aca saritura simulata reuseste, e&act acea saritura se va "ace si in realitatea e&terna. %aca saritura simulata nu
reuseste, creierul va "i locat sa actioneze. In acest "el se e&plica, de e&emplu, de ce in "ata unui ostacol care treuie sarit,
noi stim e&trem de repede daca saritura se poate "ace sau nu. %aca raspunsul este FdaF atunci se va "ace o saritura identica
cu ultima saritura simulata reusita, cu "oarte mari sanse de succes. %aca raspunsul este FnuF atunci, nee&istind model,
creierul este locat sa e&ecute acea actiune.
0ici o actiune a creierului nu se poate "ace, deci, decit daca acea actiune a putut "i e&ecutata prin simulare, cu succes.
Actiunea va "i e&act ca aceea care a avut succes la simulare. Acest mod de interactie cu realitatea e&terna este urmat in
asolut orice actiune, indi"erent daca ea se re"era la actiunea imediata asupra realitatii e&terne sau la o actiune care este
plani"icata in viitor.
,ai este de adaugat ceva in legatura cu "recventa si viteza de e&ecutie. Ast"el, cind mergem pe un teren asolut plan,
creierul va continua sa simuleze "iecare pas in parte inainte ca pasul sa "ie e&ecutat in realitatea e&terna. In "apt, chiar in
aceasta situatie e&trem de simpla, din cauza imper"ectiunilor "iecarui pas si din cauza schimarii centrului de greutate a
persoanei si in "unctie de diverse cauze interne sau e&terne si in "unctie de orice alte cauze, "iecare pas va "i un unicat adica,
pentru "iecare pas in parte se va "ace cel putin un model =A,.
%aca mergem pe un teren accidentat, nu numai ca "iecare pas va "i un unicat, dar, chiar in timp ce un pas este e&ecutat, pot
sa apara schimari in "unctie de situatia concreta din "iecare moment. %e e&emplu, daca un pas este in e&ecutie si daca apare
un "actor perturator 6piciorul aluneca usor la start, de e&emplu, sau simularea a avut erori, etc.7, modelul =A, se va
reactualiza, va simula noua situatie, va gasi solutia optima si va reactiva alt set de "unctii.
.ezultatul este ca o activitate e&trem de complicata, cum este mersul pe teren accidentat, se "ace e&trem de sigur si chiar
elegant, datorita simularii repetate pe model a "iecarui pas, chiar in timpul des"asurarii acelui pas. Prolema este reluata pe
larg in sectiunea de aplicatii.
Asa cum am spus, acest procedeu de simulare continua in avans a oricarei activitati, este "olosit in orice activitate a
creierului 6animal sau uman7, nu numai in actiunea asupra realitatii e&terne. In plus, metoda este "olosita atit in actiunea
imediata asupra realitatii e&terne cit si in orice actiune care se va des"asura in viitor.
Sa trecem in revista tipurile de modele care au "ost de!a descrise.
,@ modele asociate simturilor.
<,@ modele, in general de tip concept, asociate tuturor elementelor realitatii e&terne care de!a au "ost descoperite de un
creier dat. Ele sunt "olosite de toate modelele creierului pentru diverse scopuri. ,odelele ,, de e&emplu, "olosesc modelele
<, pentru a "ace un model imagine preliminar asociat unei realitati e&terne date.
=,@ modele cu ataie lunga asociate activitatilor generale ale creierului. Ele genereaza, printre altele, cunoasterea si
constiinta. %e asemenea ele construiesc toate celelalte tipuri de modele 6e&ceptind modelele , si unele modele A=, care
sunt asociate implementarii de hard9are7. Totusi, desi modelele , si A=, sunt gata construite la nastere, ele sunt
per"ectionate si dezvoltate de modelele =,.
=A,@ modele arti"iciale si invariante, construite de modelele =,, "olosite pentru a modi"ica realitatea e&terna. /n model
Farti"icialF este un model care nu a aparut prin interactie directa cu realitatea e&terna. /n model FinvariantF este un model
care nu poate "i modi"icat prin interactie directa cu realitatea e&terna.
A=,@ modele asociate organelor care pot actiona asupra realitatii e&terne. Ele sunt gata construite la nastere dar sunt
per"ectionate si dezvoltate de modelele =, si =A,. %e asemenea, oricit de multe modele A=, pot "i create in orice
moment de modelele =, si =A,.
Este important de speci"icat ca aceste modele sunt asociate principalelor "unctii de hard9are. Bom vedea la descrierea
implementarii tehnologice a creierului si alte tipuri de modele care apar la implementarea so"t9are a diverselor tipuri
tehnologice de creiere.
P.-CLE,E %E P.I0CIPI/
Bom continua cu proleme de principiu asociate cu acest mod de "unctionare al creierului 6animal sau uman7.
La activare, un model , nu are de unde sa stie cite elemente se a"la in realitatea e&terna. Chiar mai mult, modelele , nu au
de unde sa stie care sunt elementele acelei realitati e&terne. %ispozitivul de modelare va incerca sa descopere cit mai multe
dar nu e&ista nici o garantie si nici o re"erinta asoluta pentru a sti daca am descoperit toate elementele si toate relatiile si
daca am atriuit ine elementelor descoperite, modelele <, adecvate.
Aceasta de"icienta de principiu este speculata de oameni si animale prin camu"la! si disimulare. In acelasi timp, nu e&istaE
nici o interdictie ca sa nu descoperim toate elementele si relatiile.
Sa vedem procesul ceva mai in detaliu. -rice model are tendinta de a "i armonic cu el insusi deci de a "i stail. Asta
inseamna ca, dupa orice modi"icare, modelul treuie sa evolueze singur pentru ca orice simulare pe acel model sa
recon"irme toate datele acelui model 6asta inseamna ca modelul este stail7.
%aca, in urma unei simulari, modelul are o dizarmonie, modelul treuie sa se corecteze singur, azat sau nu pe I., pentru a
elimina acesta dizarmonie.
Asa cum am spus, un model are tendinta de a "i armonic cu el insusi. 1aptul ca un model este armonic nu inseamna, numai
datorita acestui lucru, ca modelul re"lecta corect realitatea e&terna asociata. /n model armonic inseamna doar ca, in
aza tuturor in"ormatiilor otinute din realitatea e&terna, nu se detecteaza o dizarmonie in constructia acelui model, nimic
mai mult.
/n model armonic este un model stail. Asta inseamna ca orice simulare pe un model dat va recon"irma modelul in aceasi
"orma.
Aceasta este una dintre multele de"iciente de proiectare ale creierului. .ealitatea a "ost de"inita ca totalitatea in"ormatiilor
care sunt sau ar putea "i generate de un model dat. (arantia realitatii este armonia modelului iar armonia nu este o garantie
ca realitatea e&terna este re"lectata corect de model, oriunde si oricind. Armonia este doar o garantie ca toate in"ormatiile
disponiile au "ost corelate ast"el ca, orice in"ormatie con"irma orice alta in"ormatie generata de model si asta e tot.
Proiectantul a atenuat aceasta de"icienta de proiectare prin e&istenta multor modele integrate intr;o structura comple&a, in
mod armonic. -rice model nou va "i acceptat in structura de modele daca se poate integra in mod armonic. Intreaga
structura de modele treuie sa "ie armonica pentru a "i staila. Asta inseamna, de e&emplu, ca orice adevar generat de un
model treuie sa "ie acceptat in mod armonic de orice alt model al creierului. %e "apt, asta este conditia de hard9are ca un
model nou sa "ie integrat in structura de modele e&istente.
E&ista insa si proleme date de aceasta structura. Ast"el, daca un model nou are proleme de integrare, de oicei modelul cel
nou ar treui sa "ie modi"icat pentru a "i compatiil cu structura de modele. %in ne"ericire, atunci cind noul model este cel
FcorectF si structura de modele este FgresitaF, creierul are mari di"icultati de restailire a armoniei.
E&emplu@ prolema pe care a avut;o Copernic in incercarea de a impune conceptia heliocentrica. Aproape toti
contemporanii lui aveau o structura armonica de modele azate pe ideea ca Pamintul este centrul /niversului. Acea
structura de modele desi era FgresitaF, "acea predictii corecte asupra miscarilor ma!oritatii asolue a corpurilor ceresti
6prevedea precis aparitia eclipselor, de e&emplu7. Imensa rezistenta la impunerea conceptiei heliocentrice este e&plicata deci
"oarte usor de ,%T.
Aici vom "ace o oservatie generala care va "i tratata ceva mai in detaliu intr;o aplicatie. Este vora de "aptul ca, datorita
modului anormal de aparitie a limii de comunicatie generala 6(CL7, de"initiile celor mai multe cuvinte asociate
"unctionarii creierului sunt imprecise sau amigue. /na din deciziile "undamentale "acute de mine in constructia acestei
teorii este de a nu inventa, pe cit posiil, cuvinte noi. %in cauza asta, o serie de cuvinte e&istente au treuit sa "ie rede"inite
in conditiile in care cuvintele aveau de!a una sau mai multe de"initii descriptive, date de dezvoltarea spontana a limii, in
decursul timpului. Teoria are un capitol despre de"initii, in sectiunea de aplicatii.

-rice modi"icare intr;un model inseamnaE, practic, re"acerea de la zero a modelului. /n model FgresitF 6adica neadecvat
unei realitati e&terne date7 se poate corecta doar prin reconstructie totala, de la zero.
/n model odata integrat in structura de modele, este imposiil de a "i sters si aproape imposiil de modi"icat. %in aceasta
cauza, modelele =, sunt in general modele concept 6"oarte generale7 care sunt particularizate, in mod dinamic, la realitatea
e&terna concreta, prin actiunea modelelor ,.
E&emplu@ un posiil model =, este modelul propriei noastre case. %e cite ori ne intoarcem acasa, este posiil sa vedem
ceva mici schimari in casa, "acute de alti memrii ai "amiliei. Acest lucru nu schima modelul =,;general dar duce la
constructia sau reconstructia de alte modele locale, asociate micilor schimari.
In "unctionarea curenta a creierului, un model =, are acces simultan la toate modelele , 6asociate simturilor7 ast"el ca el
poate sa genereze o realitate e&trem de comple&a prin corelarea diverselor in"ormatii date de diverse modele ,. In acelasi
timp, pot e&ista mai multe modele =, care au, "iecare in parte, acces la toate modelele ,. Totusi, in interactia comple&a cu
realitatea e&terna, va e&ista un singur model =, care are controlul intregii "iinte e&terne la un moment dat. Acest model este
numit de oicei model =,;local sau =,;activ.
In "unctie de evolutia realitatii e&terne, modelele =, se pot comuta, pentru a "ace, secvential, mai multe "eluri de activitati
in acelasi timp. Totusi, comutarea de la un model la altul se "ace in general cu greutate si cu riscuri de erori. ,otivul
principal este ca la dezactivarea unui model treuie sa retinem in"ormatia care ne va "olosi la reactivarea lui. - parte a
in"ormatiei ar putea sa se piarda iar, pe de alta parte, intre timp, realitatea e&terna ar putea sa se modi"ice ast"el ca modelul
treuie sa;si gaseasca singur noile conditii de reactivare.
,odelul =,;local va "i in orice situatie acel model care "ace cele mai une predictii de evolutie a realitatii e&terne actuale.
%i"icultatile legate de comutarea de la un model la altul va "ace, totusi, relativ di"icila des"asurarea de mai multe activitati
simultan.
La aceasta sectiune despre proleme de principiu vom reveni la termenul FcunoastereF. 0u e&ista garantie ca o structura de
modele care este FcorectaF 6dupa de"initia de!a data7, va continua sa "ie corecta oricind si oriunde in acea realitate e&terna.
A cunoaste ceva inseamna ca, in aza predictiilor intregii structuri de modele, rezulta unul sau mai multe comportamente
evolutive proaile ale realitatii e&terne si asta e tot. Cunoasterea este asociata cu structura de modele disponiile si nu, in
mod direct, cu realitatea e&terna, asa cum ne;ar place.
Este de asemenea "undamental de oservat ca, "ara a declara structura de modele, FcunoastereaF este un nonsens. In
paranteza "ie spus, aceasta este o conditie "oarte rar indeplinita in viata de zi cu zi, inclusiv in domeniile stiintelor care nu
sunt stiinte e&acte. In domeniul stiintelor e&acte, azate deci pe un singur model simolic, conditia este indeplinita
totdeauna.
EXE,PLI1ICA.EA %ETALIATA A C-0ST./CTIEI %E ,-%ELE ,;<,;=,
In "ata unei realitati e&terne date, creierul construieste o structura de modele, unele asociate direct cu realitaea e&terna, altele
luate din structura de modele e&istente.
Bom e&empli"ica aceasta "unctie pe o situatie concreta@ cum se construieste un model imagine nou, asociat unei realitati
e&terne de tip "otogra"ic 6asa cum este ea generata de ochi7. 1unctia este e&empli"icata pentru un creier normal, matur.
0otiunea de Fcreier normalF va "i analizata mai tirziu. Aici prin creier normal se intelege un creier care e&ecuta corect
"unctiile "undamentale, asa cum ele au "ost de!a descrise.
/n creier FmaturF este un creier care are o colectie ogata de modele de tip <, si =,, otinute prin interactie cu realitatea
e&terna un timp su"icient de lung. Avem deci un creier la care "iecare model este armonic construit 6este stail7 si structura
de modele este armonica 6deci staila7.
- imagine este o in"ormatie care este receptionata asa cum este, in acelasi mod in care ea este generata de o camera de
televiziune, de e&emplu. - ast"el de in"ormatie ruta si total lipsita de orice semni"icatie, treuie sa "ie integrata de creier
su "orma unui model imagine.
Procesul de prelucrare incepe cu incercarea de a gasi elementele acestei imagini.
-servatie@ Se "oloseste uneori in aceasta teorie termenul impropriu de element al realitatii e&terne. Ceva este element
numai daca se a"la inclus intr;un model. Pentru realitatea e&terna ar putea "i "olosit termenul de entitate a realitatii e&terne
care, odata decelata, ar deveni element al modelului asociat. Totusi, pentru a nu complica e&punerea, se va "olosi uneori si
termenul de Felement al realitatii e&terneF chiar daca el treuie inteles asa cum este e&plicat aici.
In cazul unei imagini de tip "otogra"ic, creierul are ca prim oiectiv constructia unui model imagine tridimensional, care sa
re"lecte realitatea e&terna. Se "oloseste aici "aptul ca are la dispozitie doua imagini plane, date de cei doi ochi, cu care se va
construi un model de tip ,, tridimensional 6o imagine stereo7. Acest model , preliminar va da un prim set de in"ormatii in
legatura cu posiilele elemente ale imaginii. Se mai "olosesc orice alte in"ormatii suplimentare cum ar "i culoarea,
contrastul de culoare, de luminozitate sau de "orma precum si miscarea unor entitati.
In orice caz, primul scop este de a gasi posiilele entitati care vor deveni elemente ale modelului imagine ,. -data ce o
entitate este decelata si evaluata 6ca "orma, dimensiune, pozitie in spatiu, etc.7 creierul va cauta sa atriuie preliminar acestei
entitati, un model imagine <,. In acel moment acea entitate va "i asociata cu un <, si va "i tratata ca element al modelului
,.
%e e&emplu, daca se descopera un element rotund, creierul va incerca sa vada daca este o minge 6model <,;minge7 sau un
mar 6model <,;mar7, sau orice altceva, in con"ormitate cu setul saEu de modele concept <,.
-data ce un element a "ost identi"icat preliminar, el este FscrisF in modelul imagine , si se incearca identi"icarea altui
element. %in motive de e"icienta, este "oarte proail ca urmatorul element va "i unul care are de!a o relatie cu primul
element identi"icat. %e indata ce avem doua elemente, se pot "ace predictii asupra relatiilor posiile intre ele. Ast"el,
elementul A treuie sa se a"le intr;o relatie cu C care treuie sa "ie compatiila cu relatia lui C cu A.
%e e&emplu, marul staE pe masaI masa va "i al doilea element identi"icat, in acest e&emplu posiil. %aca marul staE pe masa
atunci din proprietatile mesei treuie sa rezulte ca aceasta masa poate sa sustina un mar iar din proprietatile mediului a
mesei si a marului treuie sa rezulte ca marul nu se va rostogoli de pe masa. %aca, in alt e&emplu, un mar;"ruct se a"laE pe o
creanga "oarte sutire, din proprietatile prezise ale crengii nu rezulta ca ea ar putea sustine marul si deci unul sau altul dintre
elemente are proprietati necon"orme cu modelele <, alese.
-data ce avem doua elemente, se poate vedea relatia intre ele si asta poate da in"ormatii suplimentare asupra identi"icarii
corecte sau nu.
Algoritmul poate "i "oarte variail deoarece teoria nu spune nimic despre implementarea "unctiei. Ca orice teorie
"undamentala, ,%T nu este preocupata prea mult de implementarea tehnologica a "unctiilor descrise. Indi"erent de
algoritm, teoria ramine valaila.
Pina la urma, creierul treuie sa identi"ice cit mai multe elemente si cit mai multe relatii intre aceste elemente, in cadrul unui
model preliminar.
Asa cum am aratat la descrierea "unctiei de aza, procesul de constructie si veri"icare "ac parte din acelasi proces. Chiar
dupa ce, aparent, modelul este stailizat 6toate simularile arataE ca modelul este armonic si de asemenea este sustinut de
celelalte modele7, procesul de reactualizare va continua la nes"irsit atit timp cit acel tip de realitate e&terna va continua sa
e&iste in "ata ochilor.
Ceea ce se otine in urma interactiei creierului cu o imagine de tip "otogra"ic este un model imagine preliminar ,, unde
"iecare element este asociat cu un model concept <,. Intrucit "iecare model <, asociat "iecarui element "ace o serie de
predictii, aceste predictii treuie sa "ie compatiile cu asolut toate predictiile tuturor celorlalte modele <,. In acest "el,
modelul imagine principal de tip ,, asociat cu imaginea "otogra"ica, treuie sa "ie armonic deci stail. Ceea ce se vede este
deci ceea ce contine acest model. Asta este realitatea preliminara asociata acelei imagini din realitatea e&terna.
In continuare, dar nu secvential ci practic simultan, un model de tip =, preia in"ormatiile generate de , si "ace predictii cu
ataie lunga in timp ce modelul , continua sa "ie cuplat la realitatea e&terna. Aceste procese, desi aici au "ost prezentate
secvential, se des"asoara Juasi;simultan ast"el ca modelul =, poate corecta modelul , 6un model <, atriuit de , poate
"i schimat cu altul prin actiunea lui =,7 asa cum , corecteaza modelul =,. In plus, la acelasi model , i se pot asocia mai
multe modele =,, "iecare cu interesul sau.
%e asemenea, in mod normal, e&istaE mai multe modele , active, asociate vazului, auzului, mirosului etc. /n model =, dat
poate corela in"ormatiile care vin de la mai multe modele de tip ,. Procesele acestea sunt atit de strins legate intre ele incit
pot "i numite procese ,;6<,7;=, in care toate modelele , sunt in permanent schim de in"ormatii cu mai multe modele
=,.

In "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare creier construieste propriile lui modele imagine ,;=,, deci propria sa realitate.
Pentru "iecare in parte, realitatea este construita in aza unor modele imagine care au trecut toate testele de armonie
posiile. Asa cum am mai aratat, de aici nu rezulta oligatoriu ca realitatea re"lecta in mod corect realitatea e&terna.
E&emplul 3@ in "ata aceleasi realitati e&terne, "iecare creier va construi propria lui realitate. %aca un pictor si un inginer
silvic privesc un copac, "iecare va construi alte modele ,;=, 6alta realitate7 asociata aceleiasi sectiuni din realitatea
e&terna. Pentru "iecare, realitatea este FcorectaF si "iecare va actiona in aza propriei lui realitati.
E&emplul 4@ Atunci cind urmarim strada dintr;o masina in mers, modelul , asociat ochilor va construi modelul
tridimensional al realitatii e&terne. ,odelul =, activ preia in"ormatiile transmise de diversele modele , precum si
in"ormatii de la alte modele =, si se auto;per"ectioneaza in mod dinamic, pentru a "ace predictii tot mai une asupra
posiilei evolutii a realitatii e&terne. Aceste in"ormatii pot "i preluate de alte modele =, pentru a avea o si mai una
cunoastere a acelei realitati e&terne.
%aca, de e&emplu, cautam o anumita casa despre care e&ista doar date incomplete, un model de tip =, va avea aceste date
despre casa cautata. ,odelul =, activ va prelucra portiuni din modelul , pentru a identi"ica acel element. In acest "el, din
cind in cind si pe sectiuni ale realitatii e&terne re"lectate de ,;=,;local, vom FvedeaF mai mult decit ne transmit modelele
,;=,;local.
-arecum corelat cu e&emplul de mai sus, se poate spune ceva si despre suprasolicitarea creierului. %e e&emplu, conducem o
masina cu viteza "oarte mare. %esi modelele ,;ochi transmit cam aceeasi in"ormatie indi"erent de viteza de deplasare,
modelele =, care contriuie la conducerea e"ectiva a masinii vor "i "ortate sa prelucreze portiuni din ce in ce mai mici din
modelele ,, din cauza capacitatii limitate de prelucrare a in"ormatiei. Acest "enomen este cunoscut su numele de
Fingustarea cimpului constiinteiF si el apare ori de cite ori creierul este suprasolicitat.
Tot ce s;a prezentat pina acum este principial identic la oameni si la animale. Bom vedea mai !os di"erenta "undamentala
dintre creierul uman si cel animal.
C.EIE./L /,A0 6introducere7
%i"erenta "undamentala dintre creierul animal si cel uman este capacitatea pe care o are numai creierul uman de a construi si
opera modele simolice, in cadrul general de!a descris. Evident, aceasta "acilitate noua este un adaos la capacitatea de a
construi si opera modele imagine. Acest adaos marcheaza granita dintre ce ne aseamana si ce ne deoseeste de animale.
Animalele nu pot, nici macar in "orme primitive, sa construiasca modele simolice. Bom reveni la aceasta prolema.
La modul de interactie dintre o imagine si creierul animal sau uman am vazut procedura prin care o imagine este re"lectata
de un model imagine. In cazul modelelor simolice, procesul este total di"erit. La nivelul modelelor , nu e&istaE totusi
di"erente de principiu. Evident ca va e&ista o colectie aditionala de modele <,, speci"ice "ormelor literelor si ci"relor, in
cazul te&telor scrise de e&emplu. La nivelul integrarii elementelor in modele de tip =,, di"erentele sunt "undamentale.
Ast"el, creierul omului are modele =, asociate atit auzului cit si vazului, care pot sa identi"ice cuvinte rostite sau scrise, in
aza unor modele <, si =, specializate.
Acest modele simolice "undamentale, care integreaza de!a toate elementele simolice, sunt incluse in lima de
comunicatie generala 6(CL7. E&istaE o lima vorita si o lima scrisa, in doua modele ,=, asociate intre ele. Totusi,
pentru a nu complica acest te&t, vom "olosi termenul (CL 6(eneral Communication Language7 atit pentru lima vorita cit
si pentru lima scrisa. Aceasta a"irmatie este corecta numai pentru zonele culturale care "olosesc al"aete 6vom reveni la
aceasta prolema in cadrul unei aplicatii speci"ice7.
In "ata unui te&t, de e&emplu, noi avem de!a toate elementele e&plicitate su "orma de cuvinte si avem (CL care le
integreaza in mod logic.
/n mesa! este deci integrat de creier su "orma unui model simolic. %e data asta stailitatea se veri"ica prin logica. /n
model treuie sa "ie logic pentru a "i stail 6inteles7.
E&emplu@ Propozitia Fmarul cade din pomF. Avem elementul simolic FmarF si elementul simolic FpomF. .elatia intre
aceste elemente este data de verul FcadeF. Intrucit pe model imagine avem de!a modelul unui mar care cade din pom, acest
model simolic KFmarF, FcadeF, FpomFL este dulat de un model imagine. In acest "el, logica a aparut in actiunea de
translatare a modelelor imagine in modele simolice. -data ce un model imagine este stail in aza legilor armoniei,
modelul simolic asociat va "i stail in aza legilor logicii. Aici, asa cum se vede, avem o de"initie implicita a logicii. 0u
stiu daca se poate e&plica'de"ini logica si in alt "el.
Se reaminteste ca stailitatea unui model inseamna ca, oricare ar "i simularile "acute pe model, asolut toate treuie
oligatoriu sa recon"irme asolut toate datele despre model.
In sectiunea care urmeaza voi prezenta in detaliu di"erentele intre creierul animal si uman, in aza unei ipotetice evolutii de
la creierul animal la cel uman.
C.EIE./L /,A0 1ATA %E C.EIE./L A0I,AL
%esi procesul de interactie intre un creier si realitatea e&terna are loc pe aza a doua "unctii independente 6ale modelelor ,
si ale modelelor =,7, peste tot se va vori despre acest proces ca si cind ar "i un singur proces. Asta este asa si pentru a nu
complica descrierea dar si pentru ca aceste doua procese 6,;=,7 sunt strins corelate.
Pentru orice "el de realitate e&terna, creierul va "ace un model imagine. Aceasta "unctie este in principiu identica la oameni
si la animale.
In realitatea e&terna se pot intilni "oarte multe elemente asemanatoare.
%e e&emplu, un ciine ar treui sa construiasca multe modele <, ale altor ciini cu care treuie sa interactioneze.
Aceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate imensa de in"ormatie inutila 6un model <, pentru "iecare
ciine intilnit, in acest e&emplu7.
Primul nivel de evolutie al creierului este constructia de modele concept. /n model concept este un model simpli"icat. El se
potriveste, in mod apro&imativ, la "oarte multe elemente asemanatoare. In loc sa se construiasca un model imagine pentru
"iecare element asemanator intilnit, se va construi un singur model concept, urmind ca "iecarui element particular sa;i "ie
atasate 6in ,;=,7 in"ormatii particulare de identi"icare'particularizare.
-servatie@ aparitia modelelor concept nu inseamnaE ca modelele imagine pure nu mai sunt utilizate. ,odelele imagine
pure sunt cele care sunt asociate numai cu o singura entitate din realitatea e&terna si ele se construiesc pentru situatii
speciale. %e e&emplu, un pui de ciine ar putea sa aia un model pur imagine al mamei lui.
,odelele concept cresc viteza de operare a modelelor , 6din cauza modelelor <, simpli"icate7 si reduc "oarte mult e"ortul
unui creier de a intelege realitatea e&terna 6scade drastic cantitatea de in"ormatie care treuie prelucrata7. Acesta este nivelul
3 de evolutie, atins, proail, de toate animalele.
/rmatorul nivel al evolutiei este constructia de FeticheteF care sa activeze direct un model =,, "olosind in"ormatii "oarte
simpli"icate date de modelele ,. Acesta este nivelul 4. Pentru animale, aceste etichete sunt de oicei modele imagine de tip
sonor sau ol"activ 6termenul FimagineF este asociat peste tot in aceasta teorie, cu orice "el de in"ormatie de tip analogic
inclusiv sunete sau mirosuri7.
Ast"el, atunci cind un model , contine o in"ormatie de tip eticheta, un model =, se activeaza "ara a astepta ca modelul ,
sa construiasca un model preliminar complet. ,odelul =, care se activeaza poate sau nu sa "ie legat de modelul =,;local,
asociat lui ,.
E&emplu@ multe animale lasa anumite sustante cu mirosuri speci"ice in diverse locuri. Alt animal poate simti acest miros si
va activa un model =, asociat 6daca acest model e&istaE7. Acest model =, nu este asociat direct cu modelele ,;=, active
in acel moment.

Ast"el, etichetele permit aparitia unei "orme primitive de comunicatie, azata pe modele imagine. Comunicatia azata pe
modele imagine se intilneste si la oameni. Ea are importanta practica doar in situatii "oarte ine de"inite. %e "oarte multe ori
acest "el de comunicatie primitiva, azata pe modele imagine, este imprecisa sau amigua.
Aici este de oservat un detaliu "oarte important. - eticheta, asa cum a "ost de!a descrisa, este de oicei, la rindul ei, un
model. Perceperea unui miros sau a unui sunet se "ace prin constructia unui model imagine de tip ,. Acest model , va
cauta un model <, compatiil 6asemanator7 cu el, care va "i ast"el activat. %e cite ori o in"ormatie venita din e&terior va
genera activarea unui model de tip eticheta, acesta, la rindul lui, va activa unul sau mai multe modele speci"ice de tip =,,
cu ataie lunga. ,odelele =, ast"el activate ii vor permite acelui animal sa inteleaga realitatea e&terna inainte ca modelele
normale ,;=,;local sa inteleaga ce se intimplaE.
Acesta este cel mai inalt nivel atins de animale.
Evolutia catre e"icientizarea activitatii creierului continua cu urmatorul nivel atins numai de oameni.
Am aratat ca, in cazul animalelor, o anumita in"ormatie 6de tip eticheta7 poate sa activeze un anumit model =,, indi"erent
de modelul =, local. /rmatorul pas catre e"icientizare, atins numai de oameni, este ca o anumita eticheta nu va mai activa
modelul =, asociat ci numai un numar limitat de adevaruri ale lui.
Aici este un punct critic. El treuie tratat cu gri!a deoarece aici ne a"lam la ariera trecuta de oameni si pe care nici un
animal nu a putut vreodata s;o treaca.
%eci, e&istaE un model =, si o FetichetaF asociata lui. Prolema este de a asocia eticheta la o cantitate minima de in"ormatie
din modelul imagine asociat. Aceasta cantitate minima de in"ormatie poate "i otinuta su "orma unor adevaruri generate de
acel model imagine. Intrucit un model imagine genereaza adevaruri imagine, prolema este de a avea o "unctie total nouaE,
care sa utilizeze o in"ormatie data de un model imagine su un alt mod de inregistrare.
Teoria nu poate in nici un "el preciza cum este implementata aceasta "unctie care nici macar nu poate "i de"inita complet.
Totusi, un model "undamental, cum este acesta, nu se preocupa prea mult de implementarea tehnologica a "unctiei.
Teoria spune ca FetichetaF va "i asociata numai cu o colectie de adevaruri si nu cu tot modelul. In acest "el, FeticheteleF care
sunt asociate cu o colectie de adevaruri, vor deveni elementele unui nou tip de model si anume modelul simolic. Etichetele
vor deveni cuvinte si vor "i asociate cu o colectie de adevaruri ale modelului imagine asociat. Aceste adevaruri vor constitui
de"initia simolica a cuvintului.
Asa cum am aratat, aici este un punct critic. Adevarurile generate de un model imagine sunt adevaruri imagine. %e
e&emplu, un animal simte un miros. ,irosul poate "i asociat de acel animal cu hrana sau cu pericolul. ,irosul va activa deci
un model =, asociat lui. Este usor, pentru noi oamenii sa intelegem asta dar pentru un animal acel miros speci"ic 6acel
adevar imagine7 va activa alt model imagine si asta e tot.
Pe model simolic, adevarurile imagine ar treui inregistrate si generate intr;un mod di"erit. Aici se poate vedea deci o
FdistorsiuneF a procesului evolutiv dar accentuez ca aici incerc doar sa vad daca e&istaE sau nu o cale de a trece de la modele
imagine la modele simolice. Teoria nu sustine si nu interzice trecerea de la modele imagine la modele simolice. In
de"initiv, daca aparitia modelelor simolice a rezultat sau nu prin evolutie este o prolema e&terioara teoriei. Teoria arataE
precis nivelele indi"erent daca se poate trece sau nu de la un nivel la altul prin evolutie sau prin alte procedee nespeci"icate.
Prolema este reluata la capitolul urmator.
%eci, pe nivelul >, un element 6cuvint7 al unui model simolic va avea atasat lui atit modelul imagine cit si o de"initie 6o
colectie de adevaruri simolice generate de model7. Totusi, asa cum am mai accentuat, modul de inregistrare a acestor
adevaruri pe model simolic este di"erit de modul de inregistrare a lor in cadrul modelului imagine.
1unctia "undamentala de operare cu modele imagine nu este pierduta dar nu mai este asolut necesara 6ea se poate activa
doar daca este nevoie7. %eci, la acest nivel > de evolutie, elementele simolice 6cuvintele7 nu vor mai activa modele ci
numai anumite adevaruri ale modelului imagine cu care sunt de asemenea atasate. Acest nivel este nivelul minim pentru ca
un creier sa "ie considerat ca "iind creier de om. 0ici un animal nu a reusit sa atinga inca acest nivel.
%e e&emplu, cind "olosim cuvintul FciineF este "oarte proail sa activam unul sau chiar mai multe modele imagine. Totusi,
nu mai este necesar ca aceste modele sa "ie activate asa cum se intimplaE, de e&emplu, in propozitia@ F,erg la padure cu
pusca si cu ciineleF. %esi am "olosit > elemente care, "iecare in parte, are in spate un model, noi nu am activat nici unul
dintre ele. 1iecare element este de"init numai ca o colectie de proprietati ale modelului atasat, "ara activarea modelului.
Propozitia in asamlu are o semni"icatie su"icient de clara, azata pe logica, pentru ca, la acest nivel, sa nu "ie nevoie sa
activam nici un model imagine. ,odelele imagine asociate cuvintelor se vor activa numai atunci cind treuie sa "acem un
model de actiune e&act, atit pe model imagine cit si pe model simolic.
Pe nivelul > de evolutie a aparut deci lima de comunicatie generala 6(CL7. Prezenta acestui model simolic intr;un creier
va cali"ica acel creier ca un creier de om, con"orm cu ,%T.
Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 8 de evolutie si anume "olosirea unor cuvinte care nu mai au asociate nici un
model imagine.
E&emplu@ se dau cuvintele@ Facest marF, FmarF, F"ructF, FhranaF. FAcest marF este asociat cu un model pur imagine, FmarF
este asociat cu un model imagine de tip concept, F"ructF si FhranaF sunt elemente de tip simolic. Ele nu mai sunt asociate
cu nici un "el de model imagine. Ele sunt asociate doar cu un set de de"initii simolice, "olosind alte elemente simolice
6cuvinte7.
Prin conceptualizare avansata, adevarurile asociate unei "amilii de modele imagine pot sa piarda legatura cu modelele
imagine particulare al acelei "amilii. Proail ca acesta a "ost metoda de trecere de la nivelul > la nivelul 8 pe scara evolutiei
creierului.
0ivelul 8 de evolutie a "acut posiila constructia de modele simolice comple&e, de tip concept, cunoscute si su numele de
lima!e logico;matematice. Elementele acestor modele simolice nu mai pot "i puse in nici un "el in corespondenta cu nici
un "el de modele imagine.
E&emple@ cuvintul FmarF are in general atasat lui un model imagine de tip concept. %ar, nu putem in nici un "el sa ne
imaginam ce este un F"ructF sau ce este FhranaF. %aca in cazul acestor doua cuvinte, unii mai pot "orta imaginatia intr;un
mod mai degraa con"uz pentru a;si FimaginaF ce este un F"ructF sau ce este FhranaF, imaginatia este total locata atunci
cind treuie sa gasim, de e&emplu, solutia unei ecuatii matematice. Imaginatia nu mai poate "i "olosita in nici un "el in
cadrul modelelor simolice.
Aparitia lima!elor logico;matematice a "acut posiila translatarea modelelor imagine din realitatea e&terna in modele
simolice. Au aparut, in acest "el, printre altele si stiintele e&acte.
Se da ca e&emplu ,ecanica lui 0e9ton. Elementele acestui model simolic sunt masa, spatiul si timpul. 0ici unul din
acesti termeni nu se poate asocia cu nici un "el de model imagine 6totusi, unii oameni inca incearca sa;si FreprezinteF cumva
acesti termeni su "orma de modele imagine7. 1olosind si o colectie de relatii "undamentale, modelul lui 0e9ton poate
prezice corect evolutia unei sectiuni a realitatii e&terne.
Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 8M care va "i denumit, totusi, nivelul ? de evolutie al creierului uman. Acest
nivel, atins cu numai 355 de ani in urma, inseamna constructia de modele pur simolice, asociate realitatii e&terne. Pentru
prima data in istoria cunoasterii, realitatea e&terna nu mai este asociaila cu modele imagine.
E&emplu@ ,ecanica lui 0e9ton 6model simolic7 prezice traiectoria unei pietre aruncata su un anumit unghi. Totusi, si "ara
a sti "izica, putem sa ne imaginam acea traiectorie. Aici, modelul simolic al ,ecanicii poate "i pus in corespondenta cu
modele imagine.
,odelele pur simolice nu mai pot in nici un "el sa "ie asociate nici direct nici indirect cu modelele imagine. Singurul model
de acest tip cunoscut pina acum este ,ecanica Cuantica.
E&emplu@ in legatura cu ,ecanica Cuantica, e&istaE o prolema FclasicaF Aceasta prolema este numita Fnatura duala a
luminiiF. Este vora de "aptul ca e&istaE e&perimente care arata ca lumina este o unda. Alte e&perimente demonstreaza ca
lumina este "ormata din particole. Evident ca logica pare sa esueze in aceasta prolema.
Aeratia cu Fnatura duala a luminiiF este sustinuta chiar de cei mai mari "izicieni 6.. 1eDnman de e&emplu7.
Prolema naturii luminii a "ost de mult timp rezolvata de "izicieni, in cadrul ,ecanicii Cuantice. Prolema Fnaturii duale a
luminiiF nu este o prolema de "izica ci o prolema a modului de a gindi.
Prolema apare atunci cind "izicienii incearca sa ne e&plice'descrie ce se intimpla. In acel moment se "olosesc modele
imagine. Ast"el, termeni ca FundaF si FparticolaF au trimitere directa la modele imagine. In ,ecanica Cuantica, aceiasi
termeni sunt asociati cu niste "ormule matematice. 0u e&istaE nici un "el de corespondenta intre ,ecanica Cuantica si lumea
modelelor imagine. %aca cineva "orteaza stailirea acestei legaturi, atunci se produc aparente aeratii logice cum e si
aceasta asa zisa Fnatura duala a luminiiF. In ,ecanica Cuantica si deocamdata numai aici, realitatea e&terna este inteleasa
"ara a mai "i asociata sau asociaila cu modelele imagine.
Asa cum s;a aratat de multe ori in aceasta teorie, orice in"ormatie este nonsens din principiu daca nu este declarat de la
inceput modelul. In e&emplul de mai sus, natura luminii este per"ect inteleasa in ,ecanica Cuantica. %aca nu stim ,ecanica
Cuantica atunci si intrearea despre natura luminii si raspunsurile sunt non;sensuri. In consecinta, nu avem voie sa intream
care este natura luminii daca nu cunoastem ,ecanica Cuantica.
Pentru oamenii oisnuiti poate parea ciudat ca realitatea e&terna nu mai poate "i inteleasa prin imaginatie dar succesele
,ecanicii Cuantice arata ca se poate. Acest nivel ? de dezvoltare al creierului nu va "i atins prea curind de omul mediu.
Sa evaluam acum lumea in care traim pe aza acestor nivele. E&istaE o "ractie a populatiei care sta pe nivelul 4 si ocazional
trece pe nivelul >. ,a!oritatea asoluta a populatiei se a"la pe nivelul > si ocazional trece pe nivelul 8. Cei care stau pe
nivelul 8 si ? sunt de asemenea o minoritate dar in crestere. Acestia sunt cei care propulseaza societatea inainte.
Pentru a intelege aceasta carte este necesar cel putin nivelul 8.
C.EIE./L /,A0@ EB-L/TIE SA/ I0TE.BE0TIE EXTE.0A N
E&istaE asemanari clare intre anumite comportamente ale animalelor si anumite comportamente ale oamenilor. %e aici ideea
ca ar "i putut sa e&iste o evolutie de la creierul animal catre cel uman. Asa cum va mai "i accentuat si in alte locuri, teoria
,%T este doar o unealta cu care incercam sa vedem daca e&ista vreo posiilitate de trecere prin evolutie de la creierul
animal la creierul uman. Teoria nu sustine si nu respinge aceasta posiilitate. Ea poate doar sa ne descrie doua situatii care ar
putea sa "ie legate intre ele sau nu si sa ne arate, eventual, legatura.
Con"orm teoriei ,%T, di"erenta "undamentala intre creierul animal si creierul uman este "acilitatea pe care o are numai
creierul uman de a construi si opera modele simolice, lucru imposiil de realizat de creierul animal. Asemanarea este ca
atit creierul uman cit si creierul animal pot construi si opera modele imagine.
Prolema evolutiei inseamna, in aza teoriei, de a vedea daca prin schimarea unor parametrii in structura hard9are de
modelare;simulare imagine, s;ar putea otine "unctii noi, speci"ice constructiei si operarii de modele simolice. Totodata,
aparitia unui hard9are nou, prin adaos, nu este considerata ca "iind asociaila cu un proces evolutiv.
Asa cum am aratat, constructia si operarea modelelor pur simolice este cel mai inalt nivel atins de creierul omenesc
6acesta este cel putin nivelul 8 de evolutie7. In comparatie cu nivelul cel mai inalt atins de animale, superioritatea creierului
omenesc este asolut imensa.
Sa vedem argumente, in aza teoriei, care ar putea sustine o trecere evolutiva de la modele imagine la modele simolice.
Sa analizam daca prin cresterea nivelului de conceptualizare al modelelor s;ar putea a!unge la constructia de modele
simolice. Ast"el, o conceptualizare avansata a modelelor ar "i putut, la limita, sa duca la aparitia de modele imagine e&trem
de simpli"icate care sa se apropie de cerintele modelelor simolice.
Sa "acem totusi o mica analiza azata pe un e&emplu. Ast"el avem@ Facest marF, FmarF, F"ructF, FhranaF. Animalele pot scurt;
circuita aceste 8 nivele, construind un model care sa le spuna daca ce intilnesc este sau nu hrana. In acest "el, la animale,
apare tendinta de locare a evolutiei spre conceptualizarea avansata a modelelor din moment ce au o rezolvare "oarte
e"icienta Fpe scurtaturaF.
Asa cum apare in acest e&emplu, animalele nu ar avea nici un avanta! de pe urma cresterii nivelului de conceptualizare.
Ast"el, desi anumite mutatii genetice intimplatoare ar putea "ace un animal sa;si creasca nivelul de conceptualizare al
modelelor, ar mai treui "acuti citiva pasi pentru ca sa apara avanta!e de pe urma acestui lucru.
Conceptualizarea avansata ar "i putut "i stimulata de viata in grupuri mari de animale, a caror supravietuire sa depinda de
capacitatea de comunicatie precisa si rapida. Ast"el, comunicatia azata pe modele imagine tot mai simpli"icate ar "i putut
stimula cresterea nivelului de conceptualizare a modelelor pina la limita la care sa apara modelele simolice. Acest mod de
evolutie ar putea deci "i luat in consideratie in sustinerea teoriei evolutive in aparitia omului. Aceste modele concept "oarte
simpli"icate ar treui, totusi, sa "ie tratate alt"el decit modelele imagine si ast"el sa apara structuri noi de hard9are ale
creierului care sa construiasca si sa opereze modele simolice, lucru care pare incompatiil cu un proces evolutiv.
1aptul ca ar "i necesar un nou hard9are este sustinut de urmatorul rationament@ avem un model imagine si o eticheta
6cuvint7 asociat lui. Cuvintul are o de"initie care este generata de modelul imagine prin conceptualizare 6simpli"icare7. Este
clar ca treuie sa avem un hard9are care sa memoreze modelul imagine si alt hard9are care sa memoreze modelul concept
care constituie de"initia. Aceste doua inregistrari sunt "oarte strins legate intre ele dar sunt di"erite. ,ai mult, modelul
imagine poate sa nu e&iste 6nivelul 8 de evolutie7. Suntem "ortati sa acceptam e&istenta unui hard9are specializat pe
memorarea de modele "oarte conceptualizate care sa genereze de"initiile cuvintelor.
/nele animalele care traiesc in grupuri pot avea tendinta de a "ace modele "oarte conceptualizate 6simpli"icate7 de
comunicatie, de e&emplu pentru atac sau pentru aparare. Totusi comunicatia de pe nivelul 4 de evolutie este, de cele mai
multe ori, su"icienta. Se reaminteste ca acest tip de comunicatie inseamna ca o eticheta 6un model "oarte conceptualizat7 sa
activeze un model si asta e tot.
Bedem deci ca nu prea reusim sa gasim argumente pentru o trecere prin evolutie de la modele imagine la modele simolice
in conditiile in care sunt intrunite multe conditii pentru acest tip de evolutie.
Sa vedem inca un e&emplu@ un om se duce undeva in desert. Acolo, cu toate ca are un creier e&trem de evoluat in
comparatie cu al animalelor, va avea mari di"icultati de supravietuire daca nu ar avea echipamente adecvate. In acelasi timp,
in !ur pot e&ista multe animale mult mai putin evoluate decit omul, care supravietuiesc "ara proleme. Evolutia spre modele
simolice nu aduce direct si imediat nici un avanta! acelei "iinte. In schim, FinvestitiaF in FechipamenteF aduce mult mai
multe ene"icii acelor animale.
Sa mai vedem un aspect. Ast"el, "olosirea etichetelor atasate modelelor imagine 6de pe nivelul 47 "ara modelul imagine
atasat 6adica nivelul >7 ar "i putut "i un proces natural sau unul arti"icial.0ivelul > pare atit de aproape de nivelul 4 incit
saltul ar "i treuit sa "ie la indemina oricarui creier care se a"laE de!a pe nivelul 4. Intr;adevar, pe nivelul 4, o eticheta
activeaza un model. %aca apar mai multe etichete intr;o succesiune rapida, creierul va "i "ortat sa activeze modele din ce in
ce mai simpli"icate. Asta ar "i putut "avoriza aparitia nivelului >, deci a "acilitatii de a construi si opera modele simolice.
Totusi, asa cum constatam e&perimental, nici un animal nu a reusit vreodata sa a!unga pe nivelul > de evolutie. ,a&imul
realizat prin evolutie de catre animale a "ost ca unele au acceptat sa "ie domesticite, si asta e&trem de tirziu. Asta este e&trem
de putin din punctul de vedere al evolutiei creierului lor. Chiar in interactie cu oamenii, cele mai avansate animale au
continuat sa ramina pe nivelul 4 de evolutie.
Primele modele imagine cu ataie lunga, care au "ost translatate in desene pe peretii unor pesteri, au aparut cam in urma cu
3?5555 de ani. In aceasta etapa, in mod clar, capacitatea de a construi modele cu ataie lunga a "ost relativ mare. Acele
desenele nu ar "i avut sens "ara e&istenta modelelor simolice. ,otivul este ca un desen nu are nici o semni"icatie pentru
ceilalti daca lui nu i se ataseaza ceva in"ormatie simolica 6e&plicatii7. %e e&emplu, un desen poate "i "olosit pentru a ilustra
o strategie sau pentru a indica o situatie. %esenul poate "i acelasi in amele variante. Aparitia acelor desene 6modele
imagine7 nu inseamna neaparat ca datorita lor au aparut modelele simolice.
Aparitia modelelor imagine cu ataie lunga din modele imagine cu ataie scurta este usor de inteles pe aza unui proces
evolutiv. Capacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga nu pare sa e&plice aparitia modelelor simolice. Totusi,
aparitia modelelor cu ataie lunga este asolut necesara evolutiei. Ele cereau deci modele simolice de comunicatie pentru
e"icientizarea "olosirii lor.
E&emplu@ copiii de ?;35 ani "ac desene destul de primitive 6modele concept asociate clar de modelele imagine din mintea
lor7 desi ei pot sa stapineasca nu numai lima de comunicatie generala dar si anumite lima!e logico;matematice. %in acest
e&emplu ar rezulta ca modelele imagine cu ataie lunga nu sunt asolut necesare pentru trecerea la modele simolice. Tot de
aici s;ar sugera e&istenta unui hard9are specializat in constructia si operarea de modele simolice. Acest posiil hard9are
specializat in constructia si operarea modelelor simolice ar incepe sa "unctioneze la copii incepind cu virsta de apro&imativ
4 ani.
E&istaE unele e&perimente "acute pe maimute dresate care pot "i interpretate ca "iind mani"estari asociaile cu "orme
primitive de modele simolice. Totusi, ele pot "i interpretate si ca "iind azate pe modele imagine cu nivel ceva mai mare de
conceptualizare. Ar rezulta ca, desi "acilitatea de a construi modele simolice ar putea sa "ie rezultatul cresterii accentuate a
nivelului de conceptualizare a modelelor imagine, animalele nu au tendinta de a "ace asta.
Cu toate e"orturile oamenilor, care e"orturi s;au intins pe sute de mii de ani, animalele par a "i locate pe nivelul 4 de
evolutie. Teoretic ar "i posiil ca in decursul multor generatii de maimute dresate sa se a!unga la "olosirea de catre
ele a elementelor simolice, dar, asa cum am aratat, creierul animalelor nu are nici o tendinta naturala sa evolueze in
aceasta directie. Cel mult se poate considera ca animalele ar putea sa implementeze prin so"t9are anumite "acilitati
asociaile cu modelele simolice dar, evident, o implementare so"t9are nu are cum sa "ie prea e"icienta si in plus, nu va "i
transmisa generatiilor urmatoare decit daca va aparea si o implementare hard9are.
Contra;argumentele variantei evolutive ar putea "i urmatoarele@ in sute de mii de ani, maimutele nu au evoluat, cu e&ceptia
unor presupuse maimute FspecialeF din care s;ar trage omul. Alt contra;argument al variantei evolutive este legat de "aptul
ca "unctia de constructie de modele simolice pare a "i realizata cu un hard9are specializat. -ricum, "ara un hard9are
specializat, "unctia de constructie si operare de modele simolice nu ar "i e"icienta. Acest hard9are specializat este spri!init
indirect de viteza "oarte mare cu care omul a evoluat odata cu aparitia limii de comunicatie.
%aca acest hard9are specializat ar "i "ost realizat prin evolutie, atunci este e&trem de greu de inteles de ce nu avem stadii
intermediare. %eci daca acest hard9are nou ar "i realizat prin evolutie ar "i treuit sa avem semi;animale sau semi;oameni
lucru total ine&istent. 0ici cele mai evoluate animale, incluzind del"inii, nu prezinta caracteristici asociaile cu un hard9are
de constructie de modele simolice, desi evolutia lor a "ost mai lunga decit a oamenilor.
Aceste contra;argumente ar putea sugera e&istenta unui proces evolutiv diri!at si a!utat din e&terior.
Avem deci urmatoarele argumente@
3. modelele imagine cu ataie lunga nu sunt esentiale pentru constructia si operarea de modele simolice.
4. modelele simolice ar "i putut aparea prin conceptualizare "oarte avansata a modelelor imagine, din necesitati de
comunicatie.
>. modelele simolice sunt construite si operate de un hard9are specializat
Ar rezulta ca un proces evolutiv ar "i posiil doar daca s;ar putea e&plica de ce maimutele actuale nu au evoluat si ele si
daca s;ar e&plica aparitia, prin evolutie, a unui hard9are specializat. Pentru a "i mai precis, un hard9are specializat nu este
compatiil cu un proces evolutiv in conditiile in care nu avem elemente intermediare intre animale si om. Alternativa ar "i
un proces evolutiv diri!at din e&terior.
%E1ICIE0TELE %E P.-IECTA.E ALE C.EIE./L/I
Teoria consideraE creierul ca un produs tehnologic. Ast"el, teoria consideraE ca a e&istat un proiectant astract, care a avut
cerinte de proiectare.
In legatura cu acest mod de aordare, ar putea sa e&iste intrearea@ cine este acel FproiectantFN %in punctul de vedere al
teoriei, acest proiectant astract este in e&teriorul teoriei si deci nu ne intereseaza. El ar putea "i %umnezeu sau ,ama
0atura sau o civilizatie e&traterestra sau oricine'orice altceva. Indi"erent cine este acest FproiectantF, teoria va "i aceeasi.
La acest capitol o sa tratam niste posiile de"iciente de proiectare, asa cum rezulta din ,%T. /nele de"iciente sunt
de"iciente de principiu altele sunt date de implementarea tehnologica.
%e"icientele de proiectare, asa cum apar in teoria ,%T sunt @
X%3@ Tendinta de a asocia modele imagine la orice "el de realitate e&terna intilnita. Aceasta de"icienta este e&plicaila, data
"iind natura FimagineF a creierului. PS,;ul si toate modelele asociate direct cu partea FmecanicaF a omului, vor continua
pentru totdeauna sa "ie azate pe modele imagine. Totusi, modelele construite de "iecare om in parte sunt su"icient de
puternice pentru a contracara aceasta tendinta, considerata ca o "rina pentru dezvoltarea omului modern 6vezi cazul
,ecanicii Cuantice7. Aceasta de"icienta este deci corectaila prin so"t9are 6educatie7.
X%4. 0u e&ista o protectie de hard9are pentru a preveni saltul necontrolat dintr;un model in altul. Stailitatea intr;un model
este un parametru de calitate al unui creier.
Aici este de precizat un lucru@ o persoana care are modele cu ataie lunga, va putea sa se stailizeze singura in aceste
modele. Totusi, chiar daca aceste modele cu ataie lunga pot crea o aza de stailitate, asta nu inseamna ca acea persoana va
"i e"ectiv stailizata de aceste modele. %e"icienta nu se re"era la e&istenta sau nu a unor modele cu ataie lunga, ci la
capacitatea, data de implementarea hard9are, de a nu sari necontrolat dintr;un model in altul in "ata unei realitati e&terne
comple&e. Lipsa de stailitate intr;un model poate duce la schizo"renie deoarece ea "avorizeaza constructia de modele cu
ataie prea scurta.
/rmarirea comportamentului animalelor arata ca stailizarea intr;un model se intimpla e&trem de rar. %e e&emplu, un ciine
de paza ar treui sa pazeasca perimetrul care treuie aparat, indi"erent de actiunile strainilor. Totusi, cei mai multi ciini sar
din modelul de paza in modelul prioritar de hrana daca va primi hrana de la posiilii intrusi. %el"inii, in schim, au o "oarte
una stailitate in model si de acea noi ii percepem ca "iind cele mai inteligente animale.
La oameni, lipsa de stailitate in model este un de"ect ma!or pentru integrarea in societate. /n om "ara stailitate in model
este un om pe care nu te poti aza.
X%>@ Aceasta de"icienta este o de"icienta de principiu. Ea va "i introdusa la inceput prin descriere. Ast"el, creierul
interactioneaza cu realitatea e&terna si descopera, de e&emplu, > elemente. Se va construi un model armonic cu aceste trei
elemente. %aca realitatea e&terna contine de "apt 8 elemente, elementul lipsa nu poate "i detectat direct. %upa citeva
predictii gresite ale modelului cu > elemente, creierul va incerca sa corecteze modelul. Asta se poate "ace prin atriuirea
altor importantze elementelor sau relatiilor. %aca acest tip de corectie reuseste, modelul FgresitF va continua sa aia >
elemente. %aca prin nici o modi"icare a importantzei elementelor'relatiilor nu se otin predictii corecte atunci sa va pune
prolema constructiei unui nou model. Totusi, chiar daca un model "ace predictii gresite, din analiza greselilor nu rezultaE
direct care este de "apt prolema. /n model imagine se corecteaza in general prin multe metode, asa cum am aratat, in
"iecare caz modelul continuind sa "ie armonic.
Putem sa de"inim de"icienta de proiectare X%>A ca "iind incapacitatea de a anticipa posiila omitere a unor elemente sau
relatii, dintr;un model. Asta treuie inteles ast"el@ nu avem nici o garantie ca am descoperit toate elementele si relatiile
asociate unei sectiuni a realitatii e&terne dar suntem constienti ca s;ar putea sa nu "i descoperit tot. In consecinta, o persoana
care contracareaza aceasta de"icienta de proiectare va trata orice model cu precautie.
%aca realitatea e&terna are, in alt e&emplu, 355 de elemente, modelul ar putea "ace "oarte des predictii "oarte une asociate
realitatii e&terne. %ar daca realitatea e&terna se schima de la 355 la 353 elemente, corectarea modelului ar putea "i o
imposiilitate tehnica pentru creier. Corectarea modelului inseamna aandonarea totala a modelului cu 355 elemente si
constructia de la zero a noului model cu 353 elemente. Aceasta sarcina poate "i atit de di"icila incit sa depaseasca capacitatea
tehnica de reactualizare a creierului. In aceasta situatie oamenii care nu pot corecta modelul, vor continua sa;l "oloseasca pe
cel vechi prin distorsionarea perceptiei realitatii e&terne si'sau prin re"lectarea "ragmentata a acelei realitati e&terne. Bom
nota aceasa de"icienta cu X%>C si o vom de"ini ca "iind incapacitatea de a corecta de"icienta X%>A dupa ce am descoperit
un element sau relatie neinclusa intr;un model stailizat.
%e"icientele de tip X%> se mani"esta permanent in toate actiunile noastre. 0u e&ista nici o re"erinta de a sti daca "iecare
entitate a realitatii e&terne este asociata cu un element al modelului. Pentru noi realitatea e&terna e&ista numai in masura in
care este re"lectata de un model. %aca un model "ace predictii uneori gresite, din analiza erorilor nu rezulta direct care este
prolema. A spune despre un model ca re"lecta corect realitatea e&terna asociata inseamna sa ne re"erim numai la
veri"icarile de!a "acute. (arantie de corectitudine nu e&istaE. In aceasta situatie, e"ectele negative ale lui X%> se mani"esta
e&trem de "recvent la orice persoana per"ect normala. %in aceasta cauza X%>, desi este o de"icienta ma!ora, nu este tratata
in ,%T ca o oala psihica.
X%> se mani"esta "oarte puternic la schizo"renici, inclusiv la cei nepatologici 6vezi aplicatiile7. X%> se mai mani"esta in
orice situatie in care persoana nu este intr;o stare "izica si psihica una, de e&emplu atunci cind apare ooseala sau
suprasolicitarea creierului, desi, evident, acestea sunt doar stari temporare. ,ulte accidente, inclusiv cele catastro"ale si
inclusiv cele "acute de oameni e&trem de ine pregatiti, se pot e&plica prin X%>. %e"icienta poate "i tinuta su control de
persoanele care reusesc sa;si dea seama de posiilitatea aparitiei acestei de"iciente.
%e e&emplu, daca suntem oositi atunci treuie sa ne oprim de la a "ace operatii riscante deoarece riscul de aparitie a X%>
este "oarte mare.
X%8@ Aceasta de"icienta este o de"icienta de principiu a modelelor imagine. Ea nu e&ista la modelele simolice.
,odelele imagine nu au nici o posiilitate de a gasi importantza corecta a "iecarui element sau relatie. ,odelul poate "i
armonic pentru o in"initate de importantze atriuite elementelor si relatiilor. Chiar mai mult, pentru o mare varietate in
importantza atriuita elementelor sau relatiilor, modelul poate sa "aca predictii acceptaile.
/na din consecintele negative FusoareF ale acestei de"iciente este ca, in "ata aceleiasi realitati e&terne, "iecare persoana
construieste propriul sau model imagine, care sa descrie aceeasi realitate e&terna. Bom vedea in alta parte ca aceasta
de"icienta, dusa la e&trem, este implicata in oala psihica numita FparanoieF.
,odelele simolice nu au aceasta de"icienta. -data ce un model simolic este matematizat, legea de propagare a erorilor va
atriui importantza corecta "iecarui element sau relatie.
Am "olosit mai sus termenul FcorectF asociat modelelor imagine. In acest conte&t, importantza atriuita elementelor si
relatiilor unui model imagine este FcorectaF daca predictiile sunt identice cu cele ale unui model simolic care descrie
aceasi realitate e&terna.
X%?@ Incapacitatea tehnica a creierului de a "ace restructurari masive in structura de modele, atunci cind un model
important normal nu mai are asociata lui nici o realitate e&terna 6e&emplu, o persoana importanta dispare din viata
suiectului7. Aceasta de"icienta este strins legata de implementarea hard9are. Aceasta implementare nu permite stergerea
unui model prin nici o actiune 6de hard sau de so"t7 a structurii de modele, cu toate implicatiile ma!ore ale acestui "apt.
ST./CT/.A C.EIE./L/I@ ,odelul PS,
%esi modelul imagine numit PS, 6Protection and Surviving ,odel7 se intilneste si la oameni si la animale, descrierea se va
a&a in principal pe PS,;ul oamenilor. Cu adaptari minime, tot ce este scris aici se aplica si la animale.
0ucleul in !urul caruia se construieste intreaga structura de modele a unei "iinte 6om sau animal7 este un model imagine
numit ,odelul de Protectie si Supravietuire 6PS,7. Acesta este un model comple&, care, in una parte, este gata construit in
momentul in care o "iinta se naste.
PS,;ul are o structura comple&a care va "i descrisa in continuare. - sectiune contine modele cu ataie scurta, cu actiune
imediata, pentru protectia minimala a unei "iinte, inclusiv a nou nascutilor. In general aici se a"la modelele de tip actiuni;
re"le& 6actiuni rapide de salvare in situatii speciale7. Tot aici se a"laE modelele imagine "undamentale cum ar "i modelele de
urmarire cu ochii a unui oiect in miscare, modelele de atingere cu mina a unui oiect dat, modelele de echiliru si de
"olosire generala a miinilor si picioarelor in situatii normale, etc. Tot aici treuie sa "ie incluse o serie de modele date de
structura de modele ale parintilor acelei "iinte precum si de cerintele societatii in care acea "iinta urmeaza sa "ie integrata.
Intr;o masura mai mica sau mai mare, acestea se transmit genetic.
Sectiunea de modele cu ataie lunga 6cele care ordoneaza activitatea modelelor cu ataie scurta7 contine instinctele de
supravietuire generala si de reproducere. Tot aici se a"la, ineinteles, si un model special care contine intreaga structura
mecanica Fe&ternaF a acelei "iinte 6oasele, articulatiile, toate "irele musculare, organele de simt etc.7.
Proiectantul a avut ca oiectiv sa creeze o "iinta care sa supravietuiasca vesnic, neconditionat, in orice mediu concret
proail.
In timpul perioadei de crestere, in PS, pot'treuie sa intre si alte modele considerate "oarte importante, impuse in general
prin educatie, pentru a "ace acea "iinta compatiila cu mediul in care treuie sa traiasca. Bom reveni la aceasta prolema la
alt capitol.
- caracteristica "undamentala a unui model din PS, este ca, odata intrat in PS,, modelul devine invariant 6imposiil de
modi"icat, oricare ar "i in"ormatia adusa din realitatea e&terna7.
Principala "unctie a PS,;ului este asigurarea supravietuirii vesnice, neconditionate a acelei "iinte. Pentru a;si indeplini in
mod corespunzator sarcina, PS,;ul initiaza constructia de noi modele, care sa imunatateasca mereu si mereu aceasta
activitate. Asta inseamna ca PS,;ul poate construi elemente noi, pe care sa le activeze pentru a se autodezvolta ca modele.
Ast"el, daca o situatie este detectata de PS, ca o situatie de pericol sau o situatie pentru care nu e&istaE model specializat, el
va prelua controlul asupra acelei "iinte si va incerca sa rezolve situatia cu mi!loacele care;i stau la dispozitie 6gesturi re"le&
de e&emplu7. In acelasi timp, va activa constructia unui model nou, adecvat noii realitati e&terne. Atunci cind situatia care a
activat PS,;ul va aparea din nou, PS,;ul nu se va activa iar situatia va "i rezolvata de acel model normal adecvat.
Acest mecanism "ace ca, pe masura ce o "iinta nou nascuta cistiga e&perienta 6adica are modele adecvate la tot mai multe
situatii intilnite in realitatea e&terna7, PS,;ul se activeaza din ce in ce mai rar. In acest "el, PS,;ul isi indeplineste tot mai
ine sarcina pentru care a "ost proiectat.
-ricite modele ar e&ista intr;un creier matur 6de om sau de animal7, PS,;ul va "i oricind pregatit sa preia controlul, daca nu
e&istaE model adecvat unei realitati e&terne date.
PS,;ul va controla interactia unei "iinte cu realitatea e&terna numai atunci cind nu e&istaE nici un model =, care sa "aca
predictii acceptaile ale evolutiei unei realitati e&terne date.
Atunci cind PS,;ul controleaza "iinta, acest lucru se recunoaste prin disparitia constiintei, pe toata durata cit PS,;ul are
"iinta su control. Acest lucru se intimpla, de e&emplu, in stari emotive sau in stari de soc. Constiinta reapare atunci cind un
model =, a preluat controlul.
ST./CT/.A C.EIE./L/I @ 1acilitati "unctionale si tipuri de modele
- "acilitate "unctionala "undamentala a creierului este ca orice model poate sa;si dezvolte oricare element ca model. %e
asemenea, orice model poate avea acces sau chiar poate sa integreze orice element al oricarui alt model, pentru a;si atinge
oiectivele. Este asolut socant sa vezi ca, in materie de "acilitati "unctionale, in cadrul unei structuri date de modele,
creierul nu pare a avea aproape nici o restrictie de acces si asociatie.
Tot oservatiile directe ne arataE ca e&istaE modele la care accesul se "ace mai usor decit la alte modele. %e aici, concluzia ca,
in implementarea tehnologica, unele modele sunt grupate si de aici si o comunicatie mai usoara intre unele dintre ele.
Sa mai vedem un detaliu general. Am aratat ca orice model, nu numai PS,;ul, poate sa;si dezvolte orice element al sau su
"orma de model. Totusi, chiar daca un element al unui model este de!a dezvoltat ca model, el continua sa "ie tratat ca
element. Intrucit aceasta este o "acilitate generala "oarte importanta, ea va "i descrisa aici in detaliu.
Ast"el, daca un model contine un element, acest element este caracterizat de niste proprietati. Aceste proprietati intervin in
integrarea elementului in model. Prolemele care apar pot "i de tipul@ Fde ce acel element are acele proprietatiNF sau Fcum ar
putea sa "ie schimate acele proprietatiNF. Pentru a sti asta, este nevoie ca acel element sa "ie studiat in amanuntime. Pentru
aceasta, modelul poate sa;si dezvolte acel element ca model.
Cind o entitate este tratata ca element, atunci acel element are niste proprietati. Cind aceasi entitate este tratata ca model,
atunci ceea ce aparea ca "iind proprietati sunt acum adevaruri generate de acel model. %eci, in "unctie de locul de unde
privim, re"erindu;ne la aceasi entitate, vom vori de elemente cu anumite proprietati sau de modele cu o colectie de
adevaruri.
Am vorit de!a de modele cu ataie scurta si modele cu ataie lunga. Bom vedea de"initiile lor.
,odelele cu ataie lunga sunt modelele la care elementele sunt de!a dezvoltate ca modele. /n ast"el de model poate sa
activeze si sa dezactiveze oricare model al saEu 6continut su "orma de element7. In acest "el avem, in prima apro&imatie,
urmatoarele de"initii@
3. un model cu ataie lunga isi atinge oiectivele prin activarea si dezactivarea unora din modelele pe care le contine.
4. /n model cu ataie scurta isi atinge oiectivele prin activare directa.
E&emplu@ Pentru a aprinde lumina intr;o camera, un model general de tip =, va construi un model =A, 6de actiune7. Acest
=A, va simula un numar de moduri de rezolvare a prolemei, "olosind sau construind modelele A=,. Prin simularea
actiunii, =A,;ul va gasi solutia optima. Atunci va activa'controla unul sau mai multe A=,;uri, care vor actiona e"ectiv
intrerupatorul. Actiunea se termina cind =,;ul activ ii transmite in"ormatia ca oiectivul a "ost atins. In acel moment o
sectiune din =, va "i apro&imativ identica cu =A,;ul. Aceasta s;a realizat printr;un model cu ataie scurta.
E&emplu@ Pentru a calatori dintr;un loc in altul treuie construit un model cu ataie lunga =A,. Acesta va construi,
secvential, o colectie de alte modele =A, care, la rindul lor, pot construi alte modele =A, si asa mai departe. 1iecare
=A, va activa o colectie de A=,;uri, cu ataie scurta 6chiar de ordinul milioanelor sau mai mult7 pentru a;si atinge
oiectivele. 1iecare nou =A, va "i dezactivat de =A,;ul superior pe masura ce si;a atins oiectivul. Asa actioneaza
modelele cu ataie lunga.
E&emplu@ intram intr;o camera si actionam intrerupatorul de lumina. Lumina se aprinde. /n model local de tip =, otine
aceasta in"ormatie. Totusi, pe un model =, cu ataie lunga 6care contine =,;ul local ca element7 am putea sa intelegem, de
e&emplu, ca cineva a reparat lumina care a "ost stricata. ,odelul =,;local transmite doar in"ormatii actuale. Semni"icatia
lor poate "i data doar de modele =, care includ =,;ul local ca element. Si aici se poate vedea actiunea unui model cu
ataie lunga.
Bom mai aduce o precizare importanta, legata de modelele cu ataie lunga. Am spus ca elementele acestor modele sunt de!a
dezvoltate ca modele. Aceste modele isi pot de asemenea dezvolta elementele ca modele. Aceasta FadincimeF nu are decit
limite tehnologice. In acest "el, ma!oritatea asoluta a modelelor sunt de "apt modele cu ataie lunga. %in aceasta cauza
termenii de Fmodel cu ataie scurtaF si FlungaF treuie intelesi doar in mod relativ, in "unctie de modelele =, si =A,
principale. %e"initiile date mai sus respecta aceaste conditii.
Bom da in continuare o lista cu principalele tipuri de modele ale unui creier dat.
,odelele de tip =A, sunt modele care se construiesc atit pentru nevoi imediate cit si pentru ordonarea cu ataie lunga a
activitatii unei persoane. Ele incep, de e&emplu, cu modele simple 6a ea apa dintr;o cana7 si se termina cu urmarirea unui
singur oiectiv timp de o viata. Ele sunt, in general, invariante sau cu schimari lente, con!uncturale sau de alta natura. Ele
pot "i modele e&trem de conceptualizate, pina la a "i doar o colectie de principii generale de viata sau modele comple&e,
speci"ice unui sigur tip de activitate sau orientate spre un singur oiectiv concret.
/n model de tip =A, poate construi, la rindul lui, un numar oricit de mare de modele de tip =A,, su "orma de elemente,
pe care sa le activeze in "unctie de evolutia realitatii si in "unctie de alti "actori. ,odelele secundare de tip =A, pot sa
construiasca, la rindul lor, oricite alte modele de tip =A,, su "orma de elemente ale lor. Aceasta "acilitate, asa cum am
aratat de!a, este o "acilitate generala a oricarui creier. ,odelele de tip =A, pot "i modi"icate, in principiu, de modele de tip
=,, in "unctie de in"ormatiile primite de la alte modele , si =,.
,odelele de tip A=, sunt modele de actiune directa. %esi creierul are o colectie de modele A=, de tip concept, "iecare
activare a unui ast"el de model se "ace dupa ce a "ost particularizat prin simulare, "unctie de in"ormatiile date de intrega
structura de modele ale creierului. Ast"el, atunci cind mergem, "iecare pas este "acut numai dupa ce un model concept de tip
=A, a "acut mai multe simulari ale acelui pas, "olosind modele A=, si a ales varianta optima. %upa ce varianta optima a
"ost aleasa, modelul =A, particularizat va deveni activ in controlarea acelui pas. Acest principiu general este "olosit de
creier la asolut orice activitate care presupune actiunea asupra realitatii e&terne. 1ara a simula pe model o actiune, actiunea
nu se poate "ace din principiu.
Singurele e&ceptii sunt legate de activarea PS,;ului. (esturile #re"le&$, de e&emplu, sunt e"ectuate de modele specializate
care se activeaza direct, "ara initializare si "ara simulare prealaila a actiunii. ,otivul este dat de cerinta ca actiunea lor sa
"ie "oarte rapida, cu riscul de a nu "i actiunea optima.
,odelele de tip activ 6modele =, normale7
Aceste modele sunt cele care s;au construit prin interactie directa cu realitatea e&terna 6comple&ul ,;<,;=,7. Ele vor "i
"olosite ori de cite ori apare o situatie similara cu cea care le;a generat. Ele genereaza cunoasterea si constiinta.
Bom reaminti aici ca, in "ata unei realitati e&terne noi, se va activa acel model care "ace cele mai une predictii asupra
evolutiei acelei realitati e&terne. In orice moment al vietii unei "iinte, va e&ista un =, local si cel putin un =, care include
modelul =, local, ca element. /n model =,;local da in"ormatii asupra realitatii e&terne Fcare se vedeF. In spatele lui se
a"la unul sau mai multe modele =, care pot sa FvadaF mai departe, prin interpretarea datelor "urnizate de modelul =,, in
"unctie de datele oricarui alt model al creierului.
,odelele principale cu ataie lunga ale unui animal sau a unei persoane se numesc ,=,;uri 6,ain =,7. /n ,=, contine
un mare numar de modele, de tip =,, <,, A=, si =A,, care controleaza o sectiune importanta din interactia unei "iinte
cu realitatea e&terna.
E&emplu@ ,=,;viata de "amile, ,=,;pro"esie, ,=,;hoD.
Aceste ,=,;uri nu sunt modele propriuzise. Ele treuie intelese ca niste structuri conventionale, aparute ca urmare a
optimizarii activitatii intr;un anumit domeniu dat, la implementarea tehnologica a creierului. Ast"el, la un tip de activitate
speci"ica vor e&ista un numar de modele care vor "i "olosite "oarte "recvent. Accesul la ele va "i mai usor decit la un model
care este "olosit rar. Structura de modele va avea ast"el anumite optimizari tehnologice, pentru activitati "recvente. Toate
modelele care se "olosesc "recvent pe un tip de activitate se a"la ingloate intr;o structura mai mult sau mai putin
conventionala numita ,=,. Accentuam ca aceste ,=,;uri sunt structuri conventionale, date de anumite particularitati
tehnologice si nu sunt modele propriuzise.
,odelele Poveste 6StorD;tDpe models7
Acestea sunt modele de tip =, de tranzitie, create atunci cind modelele de tip , "urnizeaza in"ormatii prea disparate
pentru a putea "i incluse intr;un model normal 6modelele =,;locale ar treui schimate e&trem de des, de e&emplu7. Ele
contin lanturi lungi de elemente legate intre ele in ordinea in care au "ost inregistrate. Acesta este totusi un mod de stocare
neeconomic.
Se precizeaza, pentru comparatie, ca un model normal poate sa genereze o imensa cantitate de in"ormatie, prin simulare pe
model. Toate aceaste in"ormatii, generate de un model normal, nu se a"la memorate intr;un mod e&plicit in model. ,odelele
poveste sunt cele care memoreaza in"ormatia in mod e&plicit deci neeconomic.
-servatie@ unele persoane care au citit aceasta carte au "ost deran!ate de "recventele repetari ale unor a"irmatii. Aceste
persoane sunt deran!ate deoarece construiesc modele poveste. La repetarea unei in"ormatii, aceste persoane FsarF inapoi la
locul unde in"ormatia a mai "ost intilnita si acest lucru ii "ace sa piarda sirul e&punerii 6modelul poveste se "ragmenteaza7.
%in contra, daca persoana a construit un model normal, la repetare se recon"irma si se imunatateste modelul a"lat in
constructie si deci repetarile sunt inevenite.
,odelele Poveste pot "i "olosite pentru a alimenta cu in"ormatie modelele normale, pentru imunatatirea lor ulterioara.
-ricare din elementele acestui tip de model poate "i dezvoltat ulterior ca model cu ataie lunga sau in"ormatia din ele poate
"i "olosita pentru per"ectionarea altor modele.
%esi re"lectarea realitatii e&terne prin modele poveste este e&trem de raspindita, la toate nivelele de evolutie a creierelor,
teoria considera ca acesta este un mod ine"icient si in general primitiv de "olosire a creierului. ,otivul principal este ca
modelele poveste introduc restrictii din cauza legaturilor dintre modele si care legaturi nu au "ost determinate pe cai
normale. Caile normale sunt cele in care un model nou este integrat in mod armonic'logic in structura de modele e&istente.
%in ne"ericire, in zilele noastre, aceste modele sunt "olosite pe o scara inadmisiil de mare ca e"ect al incapacitatii
creierului de a "ace "ata avalansei de in"ormatii asociate cu dezvoltarea sociala actuala dar si din cauza de"icientelor grave
din sistemul de invatamint. Ast"el, daca invatamintul s;ar a&a pe modele normale ar scadea "oarte mult in"ormatia e&plicita
care ar treui memorata. 1iind orientat spre modele poveste, cantitatea de in"ormatie creste e&agerat de mult si ast"el se
depasesc unele limite tehnologice ale "unctionarii creierului.
E&emplu@ un so"er de ta&i treuie sa cunoasca toate strazile unui oras. ,odul e"icient de rezolvare a prolemei navigatiei
intr;un oras este de a avea in cap intreaga harta a orasului 6model imagine normal7. Pe aceasta harta se pot simula diverse cai
de atingere a unui oiectiv dat, chiar daca apar proleme sau modi"icari. Totusi, navigatia dupa harta 6model imagine
normal7 presupune e&istenta si operarea unui model imens. Invatarea traseelor 6modele poveste7 da rezultate imediate dar
poate produce mari di"icultati daca apar modi"icari si alte pertuatii in realitatea e&terna. In plus, a invata trasee este usor la
inceput dar pe masura ce creste numarul de trasee, cantitatea de in"ormatie care treuie memorata creste e&trem de mult.
Prin invatarea modelului normal este rezolvata orice prolema de navigatie si deci, indi"erent de cite noi trasee se cer,
cantitatea de in"ormatie aditionala este negli!aila.
In practica se "olosesc amele metode. Acest tip de aordare, desi a "ost e&empli"icat pe o situatie particulara, se poate
intilni in asolut toate domeniile de activitate umana.
,odelele poveste dezvoltate ca modele cu ataie lunga pot "avoriza paranoia indusa din cauza "avorizarii pe criterii
aritrare a anumitor relatii intre elemente si din cauza di"icultatilor de control. %e acest pericol nu sunt "erite nici cursurile
universitare, atunci cind ele nu sunt generate de un model simolic declarat de la inceput.
,odelele poveste sunt integrate in structura normala de modele si deci pot "i controlate de ea.
,odelele de ecranare
Asa cum am mai aratat, orice model poate sa evolueze singur, "olosind in"ormatiile din realitatea e&terna sau de la alte
modele, pentru a;si cistiga stailitatea 6armonia sau logica7. -data ce un model are o prolema, el va continua sa "ie activ
pina la rezolvarea prolemei 6adica pina isi va regasi stailitatea7.
E&istaE insa proleme "ara solutie. ,odelul va continua sa caute o solutie, la nes"irsit, punind ast"el in pericol stailitatea
sistemului de modele.
Principala prolema "ara solutie este prolema mortii. Aceste tipuri de modele sunt speci"ice numai oamenilor, care au
modele su"icient de puternice care sa prezica moartea, mai repede sau mai tirziu, a oricarei persoane.
Aici insa apare o prolema. PS,;ul are, prin proiectare, sarcina de a asigura supravietuirea vesnica, neconditionata a acelei
persoane. Predictia unor modele este ca moartea este inevitaila. Aceasta prolema este e&trem de periculoasa pentru
stailitatea creierului din cauza ca, activind permanent PS,;ul, pot sa apara ucle in"inite de cautare a unei solutii care nu
e&ista.
FSolutiaF gasita de oameni, inca din cele mai vechi timpuri, este constructia unor modele de ecranare. /n model de ecranare
intercepteaza adevarurile care pot activa PS,;ul si transmite catre PS, un mesa! mai putin catastro"al 6PS,;ul nu se mai
activeaza7. %e asemenea, modelul de ecranare transmite catre modelul cu proleme, in"ormatii care il stailizeaza.
Cel mai cunoscut model de ecranare este religia.
-servatie@ pe masura ce oamenii imatrinesc, predictia mortii este tot mai precisa si oamenii au tendinta de a "i tot mai
religiosi. %e asemenea, atunci cind stresurile de toate "elurile se aat asupra indivizilor sau grupurilor sociale, este posila
crestrea nivelului de religiozitate pentru pastrarea stailitatii "unctiilor creierului.
/n model de ecranare nu se azeaza pe realitatea e&terna. %aca s;ar aza pe realitatea e&terna, ar "i inclus in modelul care
"ace predictia FnegativaF.
,odelele de ecranare se pot "ace in orice situatie in care creierul se poate destailiza din cauza unor situatii "ara iesire.
Aceste modele stailizeaza 6cel putin temporar7 activitatea creierului care, in acest "el, are mai multa energie pentru
rezolvarea prolemelor. Totusi, aceste modele sunt e&trem de periculoase pentru integritatea "iintei, daca in timpul unei
actiuni asociate lor, nu sunt dezactivate. Activarea unui model de ecranare, dezactiveaza, cel putin pe sectiuni, structura
normala de protectie a acelei "iinte.
,entinerea activa a unui model de ecranare un timp prea indelungat poate "i asociata cu cuvintul FiluzieF.
,odelele de ecranare sunt principalele modele care pot sa treaca din zona de tranzitie normal;PS, in PS,. %aca se
intimpla asta, atunci ele devin invariante 6nu mai pot "i modi"icate oricare ar "i in"ormatia otinuta din realitatea e&terna7.
,odelul FreligieF trece "oarte usor din zona normal;PS, in PS,, cu e"ecte, uneori, dezastruoase.
,odelele de ecranare sunt partial incluse in structura normala de modele si deci pot "i, partial, controlate de ea.
,odelele Activaile
/n =, poate sa prezica intilnirea in viitor a unei situatii pentru care nu e&istaE model adecvat. =,;ul va dori sa controleze
situatia pentru care nu are model adecvat si asta se realizeaza prin constructia unui model activail 69ould e active model
)CA,7. Acest model se comportaE ca un model de ecranare pina in ultimul moment dinaintea activarii. %upa activare, el
devine un model normal 6de tip =,7 si poate sa evolueze singur.
E&emplu@ teoria de"ineste FemotiaF ca o stare tranzitorie, asociata sau nu cu un pericol iminent, in "ata unei realitati e&terne
noi, pentru care nu e&ista model adecvat. Asa cum stim, in "ata unei situatii pentru care nu e&ista model, se activeaza PS,;
ul. Chiar daca situatia pentru care nu e&ista model nu este asociata cu un pericol iminent direct la adresa persoanei, PS,;ul
preia controlul. In acel moment dispare sau se atenueaza constiinta. PS,;ul creaza apoi un model adecvat acelei situatii.
Starea tranzitorie cit PS,;ul controleaza o situatie considerata nepericuloasa dar "ara model adecvat, se numeste FemotieF.
/n )CA, ine construit poate loca, uneori, aparitia emotiilor. Evident, asta se poate intimpla numai daca situatia aceea a
"ost prezisa de un model cu ataie lunga.
,odelele activaile se a"la integrate in structura normala de modele si sunt controlate de ea.
,odele ilegale X=,
Toate tipurile de modelele care au "ost descrise pina acum se a"la integrate in structura normala de modele sau in PS,. Ele
sunt conectate la structura in mod armonic sau logic ast"el ca intreaga structura este armonica si logica.
E&ista modele de tip =, care au pierdut legatura cu aceasta structura normala sau nu au avut;o niciodata. Ele pot sa apara in
multe moduri. /n mod este atunci cind un model este incomplet si ne"olosit de "oarte multa vreme.
%e e&emplu, cineva are un accident de masina. PS,;ul incepe constructia unui model adecvat acelei situatii. Acea situatie
s;ar putea sa nu se mai intilneasca niciodata.
In legatura cu acest e&emplu, este o practica empirica a psihiatrilor sa stimuleze'"orteze o persoana 6de oicei copii7 care au
su"erit un traumatism psihic, sa descrie tot ce s;a intimplat in acea situatie ne"ericita. Teoria e&plica asta prin "aptul ca,
stimulind'"ortind activarea acelui model, modelul va avea tendinta de a se atasa armonic si'sau logic cu structura normala de
modele si ast"el este prevenita aparitia unui model ilegal X=, necontrolail deci periculos.
Se poate vedea cit de logic si usor poate e&plica ,%T aceasta practica empirica a psihiatrilor pe aza unei teorii generale
6care nu a "ost "acuta in mod special nici macar pentru domeniul psihiatriei7.
Alta situatie este atunci cind un model este prea mare. /nele componente pot sa piarda legatura cu restul modelului din
motive tehnologice. Prolemele tehnologice generale pot oricind sa rupa orice model in orice mod.
Biata stresanta, traumatizanta si plina de "rustrari, mai ales in copilarie, poate genera de asemenea modele X=,.
/nele modele poveste, din cauza ca integrarea lor in structura de modele nu se poate "ace pe cai normale 6modelele sunt
lanturi lungi de elemente7, pot de asemenea sa devina, pe "ragmente, modele X=,.
Aceste modele sunt considerate FilegaleF deoarece structura normala de modele nu stie de e&istenta lor. %aca, de e&emplu,
un ast"el de model, transmite o in"ormatie la =,;ul activ din acel moment, sursa si !usti"icarea in"ormatiei nu poate "i
stailita de nici un model al creierului.
Aceste modele actioneaza la "el ca modelele normale. Ele otin in"ormatie din realitatea e&terna dar evolueaza in general
haotic, in a"ara oricarui control.
/nele modele X=, pot "i puse in evidenta, de e&emplu, in timpul unor sedinte de hipnoza.
,odelele X=, sunt localizate atit in zona neocupata de modelele normale cit si in PS,. Evident ca modelele ilegale din
PS, treuie sa aia o in"luenta "oarte mare daca sunt activate accidental.
1iind scapate controlului ansamlului de modele, ele pot sa contina orice. 0u e&istaE nici o garantie ca ceea ce contin ele are
vreo legatura cu realitatea e&terna.
Pot e&ista si modele semi;X=,. Asta inseamna ca, din motive tehnologice, accesul la anumite modele normale se "ace greu.
,ai avem si situatia cind accesul la anumite modele se poate "ace numai din cind in cind, in "unctie de "actori necontrolaili
sau numai in cominatie cu anumite modele asociate numai anumitor realitati e&terne.
,odelele X=, pot sa e&plice somnamulismul, dularea de personalitate 6atunci cind modelele X=, ocupa o portiune
"oarte importanta din creier7, multe actiuni'porniri ilogice sau izare ale unor persoane 6inclusiv crimele aparent
nemotivate7, etc. Ele pot avea o imensa contriutie la "ormarea personalitatii. ,odelele X=, pot de asemenea sa e&plice
multe din "enomenele paranormale.
1E0-,E0E PA.A0-.,ALE
Telepatia pare a "i transmisia directa de in"ormatii de la un creier la un altul. ,ai mult, aceasta transmitere de in"ormatii are
loc pe orice distanta si propagindu;se prin orice mediu.
%in ne"ericire, acest "el de transmitere de in"ormatie este imposiila, in aza legilor naturii, asa cum sunt ele intelese astazi.
In"ormatia se poate transmite numai daca e&istaE transmisie de energie la distanta. Cimpurile de "orte cunoscute astazi
6electric, magnetic, electromagnetic si gravitational7 nu indeplinesc aceasta conditie. Chiar daca ar e&ista un ast"el de cimp
de "orte care se propagaE la distanta, transmisia de in"ormatie inseamnaE modularea 6codi"icarea7 intr;un "el a acestor "orte iar
la receptor treuie sa e&iste un decodi"icator adecvat.
Cineva ar putea spune ca ar putea e&ista transmisie directa de in"ormatie Fpe scurtaturaF, "ara a transmite energie modulata
la distanta. Asta pune in discutie chiar azele stiintelor naturii.
In orice caz, intrucit eu am incredere in stiintele naturii, singura concluzie rezonaila este ca, pentru acum si pentru
totdeauna, telepatia, ca transmisie directa de in"ormatii la distanta de la un creier la altul, nu e&istaE.
Teoria e&plica "enomenele telepatice in aza legilor naturii, "ara a e&ista transmisie de in"ormatie. 1enomenul se azeaza pe
imensa capacitate de prelucrare a in"ormatiilor de catre creier si in aza modelelor X=,.
Se stie ca una din "unctiile "undamentale ale creierului este predictia evolutiei realitatii e&terne, in urma simularii pe modele
asociate realitatii e&terne. Aceasta "acilitate ne permite in "iecare zi sa "acem "oarte multe predictii dintre care, ma!oritatea
asoluta se adeveresc.
Sa presupunem acum ca o persoana are un interes special pentru alta persoana 6cum ar "i o mama pentru copilul ei7. Este
posiil ca acea mama sa "aca un model ilegal X=, asociat copilului sau. Acest model poate "i activ zeci de ani, "ara ca acea
mama sa stie. ,odelul X=, va "ace mereu predictii asupra evolutiei suiectului in interactie cu mediul prezis, ast"el ca,
daca in urma predictiei, rezulta o stare de pericol, acest model X=, poate transmite un mesa! catre =,;ul local. Acea
mama primeste o in"ormatie care este caracterizata ca "iind o presimtire sau un vis. Ea nu poate preciza sursa acestei
in"ormatii. /nele presimtiri sau vise se adevereasc 6cele care nu se adeveresc sunt uitate OOO7. Este usor de con"undat acest
"el de mesa! cu un mesa! de tip telepatic.
Teoria spune ca aceste mesa!e provin dintr;o simulare pe un model X=, si chiar daca in unele situatii se pot adeveri, acest
lucru nu prezinta interes practic. %in modul in care acest "el de in"ormatie este otinut, nu e&istaE nici o garantie ca acea
in"ormatie sa aia legatura cu realitatea e&terna.
Acelasi mecanism "unctioneaza la radiestezistii care gasesc oiecte ascunse sau care gasesc o oala la un pacient. Predictiile
lor pot "i in unele situatii "oarte precise dar nu e&istaE nici o garantie ca ar "i corecte. Ele pot avea valoare practica numai in
situatiile in care riscul erorii nu este e&agerat de mare.
E&emplu@ in "ata unui radiestezist a "ost adus un pacient. .adiestezistul a "ost intreat de starea inimii. .aspunsul lui a "ost
ca inima merge "oarte ine. .aspunsul a "ost asolut corect. E&ista insa o FmicaF prolema@ pacientul avea un pace;maPer,
pe care radiestezistul nu l;a FvazutF si nu avea cum sa;l FvadaF, in con"ormitate cu teoria.
Teoria poate prezice metodele de dezvoltare ale acestor calitati. In primul rind, modelele X=, "iind modele imagine,
educatia acelei persoane treuie sa "ie azata pe modele imagine si, evident, persoana treuie sa aia calitati naturale de
lucru cu modele imagine. Persoanele treuie sa "ie echilirate, pentru a putea intercepta mai usor mesa!ele transmise de
modelele X=,. Sa e&iste o tendinta scazuta de a controla sau impulsiona procesul de cautare a raspunsurilor 6sa le lase sa
vina intr;o stare de dezinteres adica de a nu incarca zona normala a creierului cu activitati perturatoare care consuma
energie7. Sa "ie mereu in"ormate prin contact direct cu realitatea e&terna. In"ormatiile de tip imagine treuie sa "ie
preponderente chiar daca sunt otinute si prin te&te asociate modelelor imagine.
Teoria nu interzice "enomenele paranormale asociate cu modelele simolice. %e e&emplu, "aptul ca unele persoane pot "ace
Fin memorieF calcule matematice e&trem de complicate, ar putea "i e&plicat printr;un model X=, de tip simolic.
C.EIE./L /,A0 0-.,AL
Aceasta sectiune ar "i treuit sa "ie un model local asociat acestui suiect. Totusi, din cauza lipsei de in"ormatii despre
modelele X=,, aici va "i prezentata numai o evaluare preliminara a prolemei.
%in teoria principala e&tragem trei conditii "undamentale pentru aceasta teorie locala. Acestea sunt @
C3@ PS,;ul treuie sa;si indeplineasca sarcina de protectie si supravietuire vesnica, neconditionata a persoanei. PS,;ul
treuie sa aia modele care sa includa conditiile generale cerute de societatea unde acea persoana treuie sa se integreze.
PS,;ul nu treuie sa includa modele oisnuite.
C4@ -rice model treuie sa "ie armonic sau logic 6stail7
C>@ Intreaga structura de modele treuie sa "ie armonica sau logica 6staila7.
Sa dezvoltam acum acest model local.
Caracteristica principala de normalitate este ca persoana sa "ie in stare sa se integreze in societate. %aca societatea este de
caniali, acea persoana treuie sa se integreze in acest tip de societate pentru a nu "i e&clusa din societate. Se vede ca
normalitatea este relativa si are limite "oarte largi.
Intr;o societate de tip democratic din zilele noastre, printre conditiile care treuie sa "ie continute in PS, se a"la Fsa nu
uciziF , Fsa nu "uriF si altele de acest "el, impuse prin educatie.
Sa presupunem ca o persoana "ace un model de ucidere a unei alte persoane. %aca acest model este locat de PS, ,
persoana poate "i considerata normala.
Totusi, daca o persoana are un model de ucidere a altei persoane si daca, in anumite situatii speciale, PS,;ul nu;si
indeplineste "unctia, atunci persoana ar putea activa acel model. In aza teoriei asta este o prolema de hard9are deci o
oala psihica. In psihologia FclasicaF se "ace un test care poate sa spuna daca persoana a avut discernamint in momentul
crimei 6deci este vinovata7 sau nu.
Teoria spune ca aceasta este o prolema de hard9are, deci nevindecaila si deci pedeapsa corectionala nu are e"ect. Este
total nerelevant daca persoana a avut discernamint sau nu in momentul crimei. In orice situatie se impune izolarea de"initiva
a pacientului deoarece, avind o prolema de hard9are, va putea sa mai ucida si alta data 6un model odata construit nu va
disparea niciodata din structura de modele ale creierului7.
In legatura cu aceasta prolema, teoria poate "i "olosita pentru a evalua care sunt situatiile'"aptele penale care treuie
pedepsite si care, "iind determinate de proleme de hard9are, treuie sa duca la izolarea de"initiva a "aptasului.
Teoria nu vede, din principiu, prea multe metode de corectie a unei proleme de hard9are. ,otivul principal este legat de
e&istenta modelelor X=, si de interdependenta atit de pro"unda intre modelele normale. Ast"el, eliminarea selectiva a
modelelor ilegale 6X=,7 ar presupune cunoasterea in detaliu a implementarii tehnologice a creierului. Asta nu se va
intimpla in viitorii ?5 de ani. ,odi"icarea structurii de modele este chiar mai di"icila.
La C3 mai e&istaE si conditia ca PS,;ul sa nu contina modele oisnuite 6-,PS,, -rdinarD ,odel in PS,7. Aceasta
conditie este necesara deoarece, daca un -.,. se a"la in PS,, el devine invariant 6imposiil de modi"icat oricare ar "i
realitatea e&terna7. In plus, cum in PS, se a"la numai modele imagine, orice argument logic este total ignorat.
/n -,PS, indicaE o persoana paranoica. Acea persoana treuie sa distorsioneze in"ormatiile otinute din realitatea e&terna
pentru ca acele in"ormatii sa se integreze armonic in structura generata de modelul invariant -,PS,. ,ai e&istaE si
posiilitatea de a construi modele de ecranare pentru a izola realitatea e&terna de structura normala de modele.
E&emple@
Comunistii autentici au inclus in PS,;ul lor modelul@ Fclasa muncitoare este purtatoarea progresului in societateF 6acesta
este deci un model oisnuit -,PS,7. Indi"erent de realitatea e&terna, ei vor continua sa interpreteze lumea azat pe acest
model invariant. Asta este o "orma clara de paranoie desi, daca acest model nu ar "i in PS, 6deci n;ar "i invariant7, nu ar
e&ista nici o prolema cu acesti oameni.
%in punct de vedere "ormal, dependenta de droguri este tot o "orma de paranoie. %orinta este de nestapinit deoarece este
generata de sistemul de protectie insusi. PS,;ul "iind model imagine, el este imun la mesa!ele simolice 6logice7. ,odelul
F"oloseste drogurileF, odata intrat in PS,, nu mai poate "i modi"icat. %aca acest model nu este in PS,, mai e&istaE o sansa
de modi"icare a lui 6in nici un caz modelul nu poate "i distrus7. Teoria spune deci ca sansele de vindecare ale unui dependent
de droguri depind de locul unde se a"la modelul F"oloseste drogurileF.
Si in cazul "umatului avem e&act acelasi tip de situatie. %upa "oarte multi ani de "umat, unii "umatori pot sa renunte la
"umat. Asta se poate intimpla, cel mai proail, deoarece a aparut o situatie "oarte traumatizanta 6o oala de e&emplu7 care a
creat un model anti;"umat care de asemenea a intrat in PS,.
Criteriul C> spune ca structura de modele treuie sa "ie armonica si logica in ansamlul ei. Aceasta conditie nu este usor de
indeplinit. In primul rind, e&istaE o capacitate limitata de reactualizare a modelelor in "ata unei realitati e&terne in
schimare. Pentru unele persoane capacitatea de reactualizare a modelelor ar putea sa "ie su limita minima necesara.
Structura poate sa evolueze spre a "i tot mai neactualizata. La limita, persoana care ramine in urma cu reactualizarea va
a!unge la de"iciente permanente 6oli psihice din clasa schizo"reniei7.
0ormalitatea este deci legata si de capacitatea de reactualizare continua a structurii de modele.
E&istaE si situatia cind un model "oarte important al creierului devine depasit de realitate. %e e&emplu, o persoana "oarte
apropiata dispare din viata persoanei testate. Acel model important poate "i legat de mii de alte modele care acum au devenit
inutile. Asa cum am aratat, un model nu poate "i distrus prin nici o "unctie a creierului. %e asemenea, un model integrat in
structura normala de modele nu poate "i modi"icat 6ar treui modi"icate toate modelele asociate cu modelul neadecvat7.
- posiilitate este de a reconstrui totul de la zero. Evident ca o persoana a"lata in aceasta situatie va su"eri un traumatism
generat de imensul e"ort de re;indeplinire a criteriului C>. La persoane in virsta, aceasta conditie nu va mai "i indeplinita
niciodata.
Solutia care mai ramine este constructia de modele de ecranare. - persoana cu prea multe modele de ecranare nu poate "i
considerata normala. Aceste persoane se pot identi"ica si prin "aptul ca au suiecte despre care nu pot'vor sa discute.
Asa cum am spus, modelele ilegale 6X=,7 nu au "ost luate in considerare deocamdata, datorita lipsei de date despre ele. Ele
pot e&plica "enomenul de somnamulism, personalitatea multipla, sau chiar unele crime. Sunt ucigasi care par normali si
care nu;si pot e&plica de ce au "acut o crima. E&plicatia ar "i activarea unor modele ilegale X=, de ucidere de care
ucigasul nu este constient'nu stie. S;ar putea ca "enomenul Fucigasilor in serieF sa aia la origine modelele ilegale X=,.
Asta este sustinut de "aptul ca, inainte de a "i descoperiti, unii ucigasi in serie pot "i considerati normali de toti prietenii
apropiati si de asemenea se pot a"la ine integrati in societate. Alt argument este ca ucigasii in serie care "ac crimele datorita
activarii unui model ilegal X=,, nu pot "i detectati cu detectorul de minciuni, din motive evidente 6creierul lor nu stie de
e&istenta modelelor X=, care au "acut crimele si deci acest tip de ucigasi in serie nu au nici un motiv de a simula vre;un
raspuns7. Activarea unor X=,;uri poate e&plica si unele cazuri de sinucidere.
.E=/,AT/L 1ACILITATIL-. 1/0CTI-0ALE ALE /0/I C.EIE.
Bom "ace acum un rezumat al tuturor "acilitatilor "unctionale ale creierului. 0e vom re"eri numai la creierul uman desi, cu
e&ceptia "acilitatii de a construi modele simolice, aceste "acilitati sunt identice cu cele de la animale.
C13@ Crearea de modele imagine asociate sau nu cu o realitate e&terna data.
C14@ Actualizarea'reactualizarea modelelor , prin continua comparatie intre I. si propriile predictii.
C1>@ Actualizarea'reactualizarea modelelor de tip =, in aza in"ormatiilor culese de la modelele de tip , si de la alte
modele =,.
C18@ Simularea continua a posiilei evolutii a unui model. /n model evolueaza prin "orte proprii, indi"erent daca modelul
este sau nu conectat la realitatea e&terna. %e "apt, C18 spune ca orice model are tendinta de a deveni stail dupa orice
interactie cu realitatea e&terna. 1unctionarea independenta si continua a unui model este sustinuta si de "aptul ca noi putem
sa avem idei asociate cu modele care aparent au "ost uitate. Totusi, din cauza capacitatii limitate de actiune a oricarui creier,
nu se poate preciza cite alte modele pot sa evolueze in acPground intr;un creier dat.
C1?. /n =, poate sa activeze in mod repetat si succesiv mai multe modele =A,, continute in el su "orma de elemente,
corespunzind la mai multe activitati simultan. Teoria spune ca poate e&ista un singur model de tip =A, care controleaza
direct actiunea asupra realitatii e&terne. 1acilitatea de a "ace mai multe activitati in acelasi timp este posiila dar "oarte
di"icila si cu riscuri mari de gresala. ,otivul principal este ca inainte de activarea e"ectiva, un model =A, treuie initializat
cu datele speci"ice noii realitati e&terne. /n =, poate sa "urnizeze aceasta in"ormatie azata pe predictie. Alta posiilitate
este ca un model =A, sa "ie activat "ara initializare. In aceasta situatie modelul, in legatura cu modele =,, urmeaza sa;si
gaseasca singur conditiile de start. Creierul "oloseste amele "acilitati.
Procesul de activare a unui model este complicat si asta creste riscul de erori la comutarea repetata intre mai multe modele.
Asta se constata e&perimental. .iscul de erori este "oarte mare daca cel putin unul dintre modele este model simolic.
,odelele simolice se re;initializeaza "oarte greu.
C1:@ Tendinta oricarui model de a redeveni armonic sau logic dupa orice interactie cu I.. Asta inseamna ca orice rezultat
otinut prin simulare pe model treuie sa recon"irme modelul. %aca apare o dizarmonie sau contradictie logica, modelul se
modi"ica singur si procesul continua. Aceasta este o "acilitate automata si permanenta de hard9are.
Tot aici treuie precizat ca un model stail este de!a integrat in structura de modele. Asta inseamna pe de o parte ca modelul
este sustinut de intreaga structura de modele dar, pe de alta parte, sansa de a mai modi"ica modelul este tot mai redusa. Asta
poate "i considerata ca o de"icienta de proiectare a creierului.
C1+@ la CL: am vazut ca un model stail se a"laE de!a integrat in structura de modele. Totusi, procesul acesta de integrare nu
este simplu. Creierul este o structura de prelucrare a in"ormatiei neinchipuit de comple&a. A armoniza un model cu o
intreaga structura de modele nu se poate "ace rapid. Acest proces inseamna de a veri"ica, prin simulare, ca modelul nou
inclus 6sau pe cale sa "ie inclus7 este armonic in raport cu "oarte multe modele ale creierului. Supozitia teoriei este ca aceasta
integrare se "ace in principal in timpul somnului. Teoria prezice deci 6si se con"irma si e&perimental7 ca in "ata unei
proleme "ara solutie, o noapte de somn va a!uta la rezolvarea ei deoarece in procesul automat de armonizare se pot otine
in"ormatii si idei noi.
C1A@ 1acilitatea oricarui model de a avea acces la orice model al creierului. Aceasta este o "acilitate care este impusa de
oservatia directa. Totusi, termenul de ,=, a "ost introdus ca "iind o structura de modele care se "olosesc de oicei
impreuna si care controleaza o sectiune importanta a activitatii unui creier. %e e&emplu, ,=,;serviciu, ,=,;viata de
"amilie dar si orice alte domenii mai putin comple&e cum ar deprinderile si ailitatile pro"esionale de orice "el. %e aici
supozitia ca unele modele pot avea acces mai usor la modelele care se a"la in acelasi ,=, si mai greu daca se a"la in locuri
neprecizate dinainte. 1aptul ca, uneori, avem nevoie de Ftimp de gindireF poate sustine aceasta supozitie. - structura
in"ormationala in care un model ar avea acces egal la oricare alt model, nu ar "i o structura optimizata.
C1*@ -rice model al creierului poate sa creeze si sa dezvolte orice element ca un model. 0oul model poate la rindul lui sa;si
dezvolte oricare element ca un model. Aceasta structura poate avea orice FadincimeF. Aici pot "i doar limitari tehnologice.
1ACILITATI 1/0CTI-0ALE %E -.%I0/L %-I
La capitolul despre "acilitatile "unctionale ale creierului am vazut care sunt posiilitatile tehnice ale creierului. Aici se vor
"olosi unele dintre aceste posiilitati dar cu speci"icarea "aptului ca, desi in "ata unei situatii date e&ista mai multe moduri de
actiune ale creierului, un creier dat va "olosi mai des unele posiilitati si mai rar sau de loc altele. Pe aza acestor date s;ar
putea de"ini unii parametrii numerici pentru caracterizarea personalitatii.
S13. %aca e&ista o di"erenta intre realitate 6predictie7 si I. 6otinuta din realitatea e&terna sau de la alte modele7 atunci
modelul are citeva posiilitati@
S133@ sa corecteze modelul 6cunoastere7
S134@ sa modi"ice realitatea e&terna 6creativitate7
S13>@ sa inregistreze I. su "orma de model;poveste
S138@ sa uite in"ormatia
S14@ Cind un model este corect dar nu poate "i integrat in structura de modele, e&ista citeva posiilitati@
S143@ sa se construiasca un model de ecranare. Aici realitatea e&terna este considerata FgresitaF.
S144@ sa reconstruiasca toate modelele structurii care locheaza integrarea armonica'logica 6cunoastere cu orice
pret dar uneori asta depaseste capacitatile tehnice ale creierului7.
S14>@ sa se modi"ice modelul 6se atriuie importante distorsionate elementelor si relatiilor dintre elemente ;
metoda paranoica7.
S148@ se ignora modelul, eventual se inregistreaza ca model poveste.
S1>@ Cind nu e&ista model care sa integreze o realitate e&terna data, e&ista citeva posiilitati@
SL>3@ sa se "aca un nou model initializat de PS, 6solutia normala7.
SL>4@ sa ignore acea realitate e&terna
SL>>@ sa "ie inregistrata ca un model poveste.
PE.S-0ALITATEA 6la oameni7
Personalitatea va "i tratata in principal in cazul oamenilor desi unele caracteristici, care nu sunt legate direct sau indirect de
modelele simolice, sunt la "el si la animale.
Personalitatea este data de totalitatea modelelor care e&istaE intr;un creier. Bom incerca sa detaliem acest concept, mult prea
general. Pentru asta vom incepe cu o evaluare a unor "apte si oservatii intr;un mod mai degraa aleator.
%in teoria generala stim ca orice creier construieste modele si simuleaza pe ele diverse posiilitati de evolutie. Teoria nu
introduce nici o restrictie de principiu in legatura cu scopurile sau directiile acestor simulari. Pe un model, chiar simplu, se
pot "ace un numar practic nelimitat de simulari. Evident, modelul nu le va "ace pe toate.
E&emplu@ daca vrem sa actionam intrerupatorul de lumina intr;o camera, asta se poate "ace cu oricare din cele 35 degete, cu
diverse alte parti ale corpului 6inclusiv cu picioarele7 sau cu o mare varietate de oiecte. ,ai ales persoanele a"late catre
s"irsitul perioadei de copilarie se pot FdedaF la "el de "el de teriilisme de acest "el.
/n "actor care determina pesonalitatea este aceasta imensa diversitate de posiilitati de evolutie al "iecarui model in parte.
Pricipial vorind, structura de modele ar putea sa se dezvolte atit de mult incit sa devina necontrolaila. /n "actor care
determina personalitatea este deci, capacitatea de a controla aceasta diversitate.
/na din de"icientele de proiectare ale creierului este si posiila instailitate in asocierea unui model la o realitate e&terna
data. In "ata unei realitati e&terne date, ar treui sa se activeze modelul care da cele mai une predictii asupra realitatii
e&terne concrete. Totusi, o realitate e&terna data poate "i atit de comple&a incit sa poata e&ista mai multe modele mai mult
sau mai putin adecvate acelei realitati e&terne comple&e. In urmarirea evolutiei realitatii e&terne, se va activa deci un model
=, care, la rindul lui, va activa si alte modele. Totusi, =,;ul dat nu treuie in nici un moment sa piarda controlul asupra
activitatii principale, oricite alte modele ar "i activate temporar de el. Stailitatea intr;un model este un alt "actor asociat
personalitatii.
E&emplu@ e&ista oameni care pornesc de la un suiect si evolueaza, aproape haotic, catre suiecte care nu mai au nici o
legatura cu suiectul initial, care uneori este uitat cu totul. Asta este o de"icienta de proiectare 6X%47 si este corectaila prin
so"t9are.
Alt "actor asociat personalitatii este dat de "aptul ca, desi structura de modele are tendinta de a "i armonica sau logica,
ansamlul mai treuie sa "ie compatiil si cu o structura de modele date 6impuse7 din e&terior. 1ara o colectie de modele
impuse din e&terior 6educatia7, structura armonica si logica nu va "i compatiila cu mediul in care acea persoana treuie sa
traiasca.
A impune din e&terior o colectie de modele concept cu ataie lunga se numeste educatie. Acest proces are ca scop aducerea
unei persoane a"late in perioada de "ormare, in situatia de a "i compatiila cu mediul in care treuie sa traiasca.
Prin educatie, individului i se impune o colectie de modele concept. /nele treuie sa intre in PS,, altele sunt modele
normale. %intre modelele care treuie sa intre in PS, se a"la, pentru o societate normala, modelele Fsa nu uciziF, Fsa nu
"uriF si multe altele considerate necesare pentru integrare in societate.
/na din primele proleme ale educatiei este legata de "aptul ca, independent de sistemul de educatie, copiii isi pot crea
propriile modele concept cu ataie lunga, incepind cu virsta de ?...+ ani. Aceste modele pot sa "ie sau nu compatiile cu
modelele impuse prin sistemul de educatie.
%aca aceste modele create de copii nu sunt compatiile 6cel putin partial7 cu sistemul educational, copiii vor avea tendinta
de a;si construi modele de ecranare speci"ice. Parintii si educatorii vor auzi ce asteapta ei sa auda dar personalitatea va "i
modelata de propriile modele concept ale copiilor. /nele componente ale acestor modele pot intra in PS,;ul lor.
E&emplu@ copiii pot a!unge sa "umeze sau sa se drogheze, contrar directiilor sistemului educational. ,odelele care
determina aceste activitati pot intra in PS,. -ricum, "iind modele imagine, ele nu pot "i in"luentate de educatia azata pe
logica 6modele simolice7. In !argonul copiilor e&istaE cuvintul Fte&teF asociat cu metodele educatorilor'pro"esorilor de a;i
determina sa se corecteze in anumite domenii.
/nii copii vor "ugi de la scoala pentru a sta la Internet;ca"e. In acest caz, modelul care a determinat aceasta actiune este un
model de tip simolic. Prin analiza logica, un copil staileste singur ca orice activitate legata de calculatoare si de
comunicatie este de pre"erat unui sistem de invatamint demodat.
Bom "ace aici o oservatie asociata cu "ormarea personalitatii. Evolutia societatii este mult prea rapida pentru ca sistemul
de educatie standardizata de astazi sa;i mai "aca "ata. Este inadmisiil ca in scoala romaneasca de astazi sa se mai studieze
pe scara larga modele imagine create de scriitori 6de mare prestigiu de alt"el7 care au trait in urma cu peste 355 de ani. Acum
355 de ani modelele simolice erau o raritate in activitatea de zi cu zi a oamenilor. In zilele noastre, viata se des"asoara pe o
scara "oarte larga, azata pe modele simolice. ,odelele imagine sunt in cadere liera 6nu mai e&ista energie disponiila
pentru ele7. Literatura eletristica de orice "el apartine unei etape de mult depasite a evolutiei creierului uman. Educatia ar
treui sa renunte la ceea ce nu mai poate "i sustinut.
/n alt parametru asociat personalitatii este dat de tendinta de a actiona sau nu in aza unor modele concept generale
6principii7, impuse sau nu prin educatie.
Personalitatea este data si de structura de modele cu ataie lunga si scurta, a unui creier dat. E&ista personalitati orientate
spre modelele cu ataie scurta si personalitati orientate spre modelele cu ataie lunga. %in ne"ericire, ma!oritatea oamenilor
sunt orientati spre o structura de modele;poveste asociate cu un mare numar de modele cu ataie scurta.
%in teoria generala se stie ca avem modele asociate realitatii e&terne, care au ca scop cunoasterea si modele de actiune care
au ca scop modi"icarea realitatii e&terne. Proportia de modele de un "el sau de altul va "i unul din principalii "actori care
de"ineste personalitatea.
E&ista persoane care asimileaza usor modele e&terne dar si persoane inclinate sa construiasca modele proprii.
,odelele pot sa "ie modele imagine sau modele simolice.
S;ar putea acum construi o matrice partiala asociata personalitatii, in "unctie de acesti "actori. Prolema este reluata intr;o
aplicatie. Evident, nu e&ista personalitati FpureF. Pentru "iecare din aceste orientari va e&ista un coe"icient numeric. 1ormula
unei personalitati va contine si acesti parametrii.
-servatie@ sistemul de invatamint de toate gradele selecteaza si ierarhizeaza oamenii dupa capacitatea de asimilare de
modele e&terne. Capacitatea de creare de modele noi si capacitatea de actiune asupra realitatii e&terne nu se ucura de nici o
consideratie speciala in sistemul de invatamint, cu e&ceptia unor scoli asociate artelor si meseriilor. Biata totusi va "ace
FdreptateF si va ierarhiza oamenii si dupa celelalte criterii. %e aici se vede de ce evolutia in scoala nu este de cele mai multe
ori compatiila cu evolutia in viata.
In "ormarea personalitatii, un "actor important este, asa cum am aratat, continutul e&act al PS,;ului. %in ne"ericire, in PS,
intra modele noi aproape e&clusiv in primii ani de viata 6apro&imativ su + ani7. Continutul este e&trem de greu de stailit
deoarece PS,;ul actioneaza numai in situatii speciale.
%in teoria generala se stie ca paranoia inseamna includerea unui model oarecare in PS,. Totusi, notiunea de Fmodel
oarecareF este destul de vaga. In principal, in PS, treuie sa intre doar modele asociate cu corpul cu care este asociat
creierul precum si modele "oarte generale impuse de societate. ,ai pot intra accidental modele asociate mediului concret de
viata. -ricum, personalitatea este determinata si de modelele non;standard din PS,.
E&emplu@ un copil se naste intr;un mediu in care nu se respecta o serie de principii cerute de societate, in general. PS,;ul
sau va putea include o serie de concepte antisociale impuse de acel mediu. Posiilitatea de corectie a acestei de"iciente este
practic zero. Asa cum stim, PS,;ul contine o structura de modele invariante, nein"luentate de in"ormatiile din realitatea
e&terna. /n ast"el de copil se va putea integra in societate daca o sa;si construiasca modele de ecranare adecvate. Totusi, un
model de ecranare nu este prea sigur si deci, in anumite situatii, acea persoana ar putea sa actioneze in aza modelelor
antisociale din PS, nu pe aza modelelor de ecranare cu care a reusit sa "ie acceptat de societate.
Chiar daca in PS,;ul unui copil vor intra numai modele FcorecteF, calitatea implementarii lor va in"luenta de asemenea
personalitatea.
Aici "iind prezentata o teorie generala, analiza nu poate merge dincolo de o anumita limita. In aza acestei teorii se vor
putea crea metode si criterii concrete de rezolvare a prolemei personalitatii. La capitolul de aplicatii, aceasta prolema va "i
reluata.
Bom "ace aici un rezumat al parametrilor care ar putea caracteriza o personalitate. Se reaminteste ca aici este prezentata o
teorie generala si deci, acesti parametrii sunt parametrii teoretici. Pentru a "i implementati intr;o structura practica de
evaluare, ei treuie asociati cu un model local adecvat.
Ast"el am putea avea parametrii numerici asociati cu@
; orientarea spre modele imagine
; orientarea spre modele simolice
; orientarea spre cunoastere
; orientarea spre actiune
; orientarea spre constructia de modele noi
; orientarea spre asimilarea de modele
; orientarea spre modele cu ataie scurta
; orientarea spre modele cu ataie lunga
; coe"icientul de diversitate de actiune
; coe"icientul de stailitate in model
; coe"icientii de con"ormism la cerintele societatii
; coe"icientii asociati modelelor non;standard din PS,.
Acest capitol despre personalitatea oamenilor este asociat cu oamenii maturi, normali. Cazurile patologie nu sunt luate aici
in consideratie in mod direct. Totusi, e&ista oameni normali care au in structura lor de modele unele modele de tip X=,
6modele ilegale7. Acestea pot e&plica mani"estari ciudate sau ilogice, la unele persoane care in general sunt FnormaleF. %esi
teoria prevede e&istenta modelelor ilegale, datele despre ele sunt inca prea putine pentru a putea "i incluse in acest capitol.
Creierul "iind e&trem de comple&, se mai pot de"ini si alti parametrii asociati personalitatii. /n ast"el de parametru, "oarte
important de alt"el, este nivelul de constiinta, descris in mod separat, in continuare.
C-0STII0TA 6LA -A,E0I7
Se presupune e&istenta unor modele =, cu ataie lunga 6imagine sau simolice7 in care propria persoana apare ca element.
In aza teoriei generale, la activare, orice model treuie sa gaseasca parametrii de initializare, inainte de a putea "i e"ectiv
activat. In cazul particular de mai sus, modelul treuie sa gaseasca pozitia propriei persoane in model, in interactie cu
realitatea e&terna.
Constiinta este capacitatea de a construi si opera un model propriu cu ataie lunga, in care propria persoana apare ca
element al modelului.
-servatie@ scoala selecteaza si apreciaza oamenii dupa capacitatea de a asimila modele noi si nu dupa capacitatea de a
construi modele noi. %in ce s;a spus rezulta ca scoala selecteaza si apreciaza persoane cu nivel mai coorit de constiinta.
0ivelul de constiinta este legat de capacitatea de a gasi si actualiza permanent pozitia persoanei in ast"el de modele cu
ataie lunga.
Aceste modele cu ataie lunga contin elemente care sunt de!a dezvoltate ca modele. La rindul lor, aceste modele pot
contine elemente care la rindul lor sa "ie dezvoltate ca modele. In consecinta, nu numai modelul principal contine propria
persoana ca element dar si alte modele incluse in modelul principal. 0umarul planelor de constiinta poate "i oricit de mare.
E&emplu@ Eu am constiinta "aptului ca sunt cetatean roman. Tara mea este o tara europeana deci sunt european, etc. In
acelasi timp sunt salariat, am o pozitie la locul de munca, etc. In acelasi timp locuiesc intr;un loc deci sunt vecin cu alte
persoane care locuiesc la mine in loc, etc. 0umarul planelor de constiinta, asa cum am spus, poate "i oricit de mare.
E&ista e&presia Fa "i constientF. Asta se re"era la capacitatea unei persoane de a activa si ulterior de a initializa un model cu
ataie lunga adecvat unei realitatii e&terne date, in care propria persoana apare in mod implicit.
Aceasta este o "orma primara a constiintei si este notata ca "iind constiinta de nivel 3. Aici persoana nu este un element
e&plicit al modelului. Constiinta de nivel 4 apare atunci cind propria persoana apare e&plicit ca element al modelului, in
general in relatie cu alte persoane sau grupuri.
E&plicatie@ o persoana activeaza un model adecvat unei realitati e&terne date, de e&emplu un model de a ea apa dintr;o
cana. In acest model, propria persoana nu apare in mod e&plicitI pur si simplu sunt luate in consideratie elemente ale
propriei persoane. %aca persoana stie ce "ace si care sunt implicatiile acestei actiuni, atunci ea se a"la pe nivelul 3 de
constiinta.
0ivelul 4 de constiinta este atunci cind modelul contine persoana;suiect ca memru intr;un grup 6in sensul "oarte general al
cuvintului FgrupF7. In aceasta situatie, persoana apare in mod e&plicit ca un element ca oricare altul al acelui model.
%aca persoana construieste si opereaza corect modelul 6cunoaste'respecta oiectivele si metodele grupului, comunica
permanent cu memrii grupului, etc.7, atunci ea se a"la pe nivelul 4 de constiinta.
0ivelului 4 de constiinta implica si e&istenta nivelului 3. %in acest motiv, nu se poate "ace o separatie clara intre
mani"estarile de constiinta de nivel 3 si de nivel 4 la o persoana care se a"la de!a pe nivelul 4.
Aplicatie@ o posiila prolema asociata nivelului 4 de constiinta
Atunci cind suntem pe nivelul 4 de constiinta, una din posiilele proleme asociate acestei stari este tendinta de a considera
actiunile noastre ca "iind optime 6ceilalti ar putea "i lenesi sau incompetenti7. Persoana poate considera ca ceea ce "ace este
per"ect si corect din punctul de vedere al oiectivelor si metodelor grupului iar ceilalti nu sunt la "el. ,odelul "iind un model
armonic'logic, acele persoane au tendinta de a considera actiunile proprii ca "iind corecte in aza armoniei si logicii 6vezi
teoria generala la de"iciente de proiectare ale creierului7. Aceasta este o tendinta "oarte intilnita si poate "i !usti"icata atit de
e&istenta unui grup de proasta calitate cit si de un nivel redus de constiinta de nivel 4 la acea persoana.
/n mod de a controla acesta posiila tendinta negativa este trecerea 6la cei care pot7 pe nivelul > de constiinta.
-servatie@ E&ista situatii cind la o persoana s;a activat PS,;ul in urma unui pericol iminent'e"ectiv. Acea persoana
este controlata deci de PS, si nu de structura normala de modele. In aceasta situatie, constiinta dispare. Persoana nu;si
aminteste nimic din ce s;a intimplat pe toata durata cind PS,;ul este activ. Starea aceasta mai este cunoscuta ca "iind stare
de soc. Constiinta nu poate reapare decit dupa ce PS,;ul lasa structura normala de modele sa preia controlul. Evident ca
e&ista si situatii tranzitorii in care poate e&ista dulu control. Asta e o situatie in care constiinta nu se mani"esta sau se
mani"esta "oarte sla.

0ivelul cel mai inalt al constiintei este atunci cind persoana poate privi din e&terior un model in care ea se a"la ca element.
Aceasta este constiinta de nivel >. 0u orice persoana poate atinge nivelul > de constiinta.
Aici putem sa dam si de"initia unui nou termen@ elita. Elita unui grup este "ormata din acele persoane care se a"la, in general,
pe nivelul > de constiinta.
0e a"lam pe nivelul > de constiinta atunci cind reusim sa gindim si cu capul altor memrii al echipei 6pe nivelul 4 suntem
preocupati doar de propria persoana si de oiectivele, metodele si regulile grupului7.
Asa cum am spus, primul pas catre nivelul > este cind incercam sa gindim si cu capul celorlalti 6cum vad si altii din punctul
lor de vedere aceeasi realitate e&terna7. Asta insa presupune un imens e"ort pentru creier. %e multe ori creierul nu poate,
tehnic vorind, sa "aca acest e"ort, in special pe model imagine. %in aceasta cauza, nivelul > de constiinta se intilneste,
atunci cind se intilneste, mai ales pe model simolic. Totusi, e&ista multe situatii in care se poate intilni o "orma primara de
constiinta imagine de nivel >. /na dintre situatiile de acest tip pot "i asociate cu cuvintul FempatieF.
0u orice persoana poate sa a!unga pe nivelul 4 de constiinta 6sau nu poate sa a!unga decit intr;un numar "oarte limitat de
planuri si pe timp limitat7 iar cei care a!ung si pe nivelul > sunt si mai putini.
-servatie @ nivelul > de constiinta nu aduce prea mari avanta!e personale personale persoanelor implicate. E"ortul de a sta
pe nivelul > de constiinta este imens dar intr;o structura in care ma!oritatea se a"la pe nivelul 3 si 4 de constiinta, cei a"lati pe
nivelul > sunt de"avorizati din cauza incetinirii activitatilor asociate cu propria persoana.
Se mai poate da un e&emplu in legatura cu condusul automoilului prin tra"ic intens. So"erii cei mai slai sunt cei care se
a"la pe nivelul 3 de constiinta. Ei reactioneaza, daca reactioneaza, numai atunci cind ceva se intimpla e"ectiv sau este pe cale
sa se intimple. So"erii uni anticipeaza ce vor "ace ceilalti pe aza analizei comportamentului lor. Acestia sunt pe nivelul 4
de constiinta. Cei mai uni so"eri sunt cei care ghicesc ce vor "ace ceilalti inainte ca acestia sa se mani"este e"ectiv, in aza
analizei comple&e a mediului si comportamentului celorlalti. Acestia sunt pe nivelul > de constiinta. Cei a"lati pe nivelul >
de constiinta sunt cu adevarat cei mai uni so"eri dar e"ortul "acut de creier pentru a sta pe acest nivel este "oarte mare. In
aceasta situatie este "oarte posiil ca, uneori, acesti so"eri sa nu mai "aca "ata e"ortului de a sta pe nivelul > de constiinta si sa
FcadaF pe nivelul 3 de constiinta unde pot "ace accidente. Asta poate e&plica accidente aparent ine&plicaile "acute de
persoane recunoscute ca "iind e&trem de ine pregatite.
0ivelul 4 de constiinta poate sa apara la copii incepind cel putin cu virsta de ? ani. /n indicator al nivelului 4 este atunci
cind copilul e&prima e&plicit ideea, azat in mod clar pe un model propriu, ca e&ista copii si oameni mari. /n nivel
premergator nivelului 4 de constiinta la copii 6apare intre 4 si > ani7 este momentul cind un copil raspunde corect la
intrearea Fcum te cheamaN$.
0ivelul > poate sa apara peste virsta de 34 ani, cind unii copii isi pot pune proleme e&istentiale.
0ivelul > de constiinta presupune un imens e"ort al creierului, cu consum mare de energie. Chiar daca multi copii pot a!unge
pe nivelul > de constiinta imagine, dupa un timp ei pot sa piarda aceasta capacitate. In general, a sta pe nivelul > de
constiinta nu are importanta practica pentru ma!oritatea oamenilor, in cele mai multe situatii din realitatea e&terna.
E&ceptiile sunt insa legate de acele persoane care contriuie in mod decisiv la stailitatea si progresul civilizatiei 6elitele7.
E&ista un domeniu unde nivelul > de constiinta ar treui sa "ie oligatoriu@ acolo unde o o"icialitate treuie sa aia gri!a de o
comunitate. %e e&emplu, o comisie are ca scop apararea unei comunitati de pericole diverse. ,emrii acestei comisii
lucreaza de oicei in irouri unde nu e&ista nici o prolema e&plicita. Totusi, acesti oameni treuie sa;si dea seama ca
cineva va avea nevoie de a!utor, inca inainte ca memrii comunitatii sa sesizeze pericolul. Asta ar "i situatia ideala. In orice
caz, "ara o constiinta de nivel >, munca lor nu poate "i e"icienta. Aici constiinta azata pe modele simolice este esentiala.
0umarul de e&emple de acest "el este imens in asolut toate domeniile de activitate al oamenilor.
In aceasta ordine de idei, selectia personalului, in aza actualelor metode de selectie, pare asolut ridicola, in aza prezentei
teorii. Ast"el, la scoala, in general, criteriile de promovailitate se azeaza pe asimilarea de modele cu ataie lunga
speci"ice. 0u am auzit ca sa e&iste teste de nivel'capacitate de constiinta. Chiar mai mult, teoria spune ca oamenii care pot
asimila usor modele e&terne au un nivel redus de constiinta. Asta se azeaza pe supozitia ca acei oameni care au tendinta de
a asimila modele din e&terior vor avea o capacitate mai redusa de a construi modele proprii.
La oamenii oisnuiti, constiinta este generata de oicei de modele imagine. Actualul stadiu de dezvoltare al creierului
omului oisnuit este inca prea coorit pentru a avea constiinta azata pe modele simolice. Asa cum am spus mai sus,
e&ceptiile "ormeaza elita unui grup. Elitele, oricare ar "i pozitia lor in cadrul societatii, sunt cele care contriuie in mod
decisiv la stailitatea si avansul civilizatiei.
Constiinta azata pe modele simolice inseamna ca persoanele sunt descrise de o colectie de valori ale unor parametrii.
Partea FumanaF a elementelor umane va disparea, in mod esential 6oricum, creierul nu mai are resurse si pentru ele7.
Acest lucru se intimplaE de!a in echipele care lucreaza in domenii "oarte speciale. Acolo, echipa treuie sa lucreze cu
precizie si cu garantie de succes. Constiinta imagine 6sentimente, emotii, etc.7 este eliminata pentru ca da rezultate modeste
cu consum ne!usti"icat de mare de energie. In razoaie, generalii treuie sa aia de asemenea constiinta simolica de nivel >
pentru a "i e"icienti.
Cu toate ca, la oamenii oisnuiti, modelele simolice presupun un e"ort relativ mai mare pentru creier decit modelele
imagine, in situatii deoseit de comple&e, singura posiilitate de a controla o situatie este "olosirea de modele simolice.
Asta inseamna ca oamenii treuie educati'selectati dupa capacitatea de a opera usor cu modele simolice. In plus, ca urmare
a evolutiei permanente a creierului, din ce in ce mai multi oameni construiesc si opereaza mai usor modele simolice decit
modele imagine. Asta are implicatii ma!ore asupra stailitatii societatii in general din cauza ca FimagistiiF a!ung sa nu;i mai
inteleaga pe FsimolistiF.
Bom e&pune acum citeva consideratii in legatura cu clonarea "iintelor umane. Prin clonare se poate otine un duplicat, in
plan "izic, a unei persoane. Sa presupunem ca si din punct de vedere al continutului PS,;ului, clona este identica cu
persoana de re"erinta. Chiar in aceasta situatie, personalitatea se construieste in mare masura in "unctie de mediul concret
de viata al acelei clone. %aca in PS,;ul clonei, de e&emplu, intra un model oarecare, acea clona poate sa se dezvolte "oarte
di"erit de persoana de re"erinta. .ezulta de aici ca o personalitate este practic imposiil de clonat. In aza teoriei nu rezulta
in nici un "el ca o personalitate ar putea "i clonata. Cel mult se poate otine o clona care are o serie de tendinte si ailitati
asemanatoare cu o re"erinta data dar de aici la a clona o personalitate este o cale mult prea lunga. In consecinta, in aza
teoriei, nu rezulta ca ar e&ista un pericol real pentru civilizatie daca ar aparea pe scara larga clonele umane. -ricum, acest
proces este imposiil de oprit.
Bom spune ceva si despre animale. /nele animalele superioare, care traiesc in grupuri organizate 6haite, de e&emplu7 isi
cunosc pozitia in cadrul grupului. Aici ar e&ista toate elementele pentru nivelul 4 de constiinta, desi ea apare intr;un singur
model cu ataie lunga, "oarte rudimentar.
In cadrul unui musuroi de "urnici e&ista, aparent, o structura organizata. Ar treui sa e&iste un nivel 4 de constiinta pentru
"urnici. Am spus ca nivelul 4 de constiinta la oameni apare atunci cind propria persoana apare ca element e&plicit al
modelului care este activat. Acest model, care contine propria persoana ca element, treuie sa "ie un model oarecare,
construit de acea persoana.
In cazul animalelor, avem de;a "ace, de oicei, cu un model care se a"la in PS,. Este "oarte rezonail sa consideram ca, de
e&emplu, "urnicile nu sunt in stare sa construiasca modele proprii prin interactie cu realitatea e&terna deci nu au constiinta
de nici un nivel. Activitatea lor este controlata e&clusiv de modelele cu care se nasc 6deci cu modelele din PS,7. Asa cum
am aratat, atit timp cit o "iinta este controlata de PS,, constiinta dispare. 1urnicile sunt doar FteleghidateF de PS,.
In cazul animalelor superioare 6mami"ere de e&emplu7, in interactia dintre animale si oameni este posiila aparitia de
modele care nu sunt in PS, si care sa spuna animalului care este pozitia lui in model. In aceste cazuri se poate deci vori de
constiinta de nivel 4 pentru unele animale, desi este vora numai de modelele rudimentare, in care apare ca element e&plicit
si omul.
Bom incheia acest capitol cu un nou termen@ constiinta de nivel zero. Am aratat la structura PS,;ului ca in PS, se a"la un
model al corpului mecanic e&tern 6oasele si articulatiile, "irele musculare, etc.7. S;ar putea de"ini termenul Fconstiinta de
nivel zeroF ca "iind capacitatea de a construi'reconstrui acest model "undamental. Evident ca orice "iinta are acest nivel de
constiinta. 1ara constiinta de nivel zero, nici o "iinta nu ar putea sa actioneze asupra realitatii e&terne.
.E=/,AT@ %ICTI-0A. %E ,-%ELE
,@ modele asociate organelor de simt 6,;ochi, ,;urechi, etc. 7
<,@ modele concept "olosite de alte modele 6,, =,, =A,7 pentru identi"icarea preliminara a elementelor realitatii
e&terne. E&emplu FmasaF, FciineF dar nu si Fe&cursieF sau Fe&perimentF. Aceste ultime doua modele pot "i modele =, sau
=A,.
=,@ modele cu ataie lunga generale. Ele sunt asociate cunoasterii si constiintei. In "iecare moment al vietii noastre, noi
percepem realitatea e&terna prin realitatea generata de acel model =, care este activ in acel moment de timp. In general,
este activ acel =, care da cele mai une predictii asupra evolutiei realitatii e&terne locale.
,odelele =, pot "i activate si "ara o realitate e&terna adecvata lor. %e e&emplu, ne reamintim ceva sau #visam cu ochii
deschisi$.
,odelele =, pot sa nu "ie asociate sau asociaile nici unei realitatii e&terne asa cum se intimpla atunci cind, de e&emplu,
rezolvam proleme de matematica.
-data cu =,;ul local 6asociat cu unul sau mai multe ,;uri7 mai e&ista si alte modele =, care pot sa includa modelul =,;
local, ca element. Ele creaza noi "acilitati pentru adincirea procesului de cunoastere si pentru cresterea planurilor de
constiinta.
,=,@ acest termen nu este e&act asociat cu un model. El cuprinde un mare numar de modele de tip =,, <,, =A,, A=,,
care, in mod oisnuit, sunt "olosite impreuna. Termenul este impus de "aptul ca noi avem acces mai usor la unele modele
decit la altele in situatii intilnite "recvent. ,=,;urile sunt un "el de structuri care au aparut in urma implementarii
tehnologice a creierului. E&emple de ,=,;uri@ Fviata de "amilieF, FhoDF, Fpro"esieF dar si ,=,;uri mai mici cum ar "i
Fconducerea unei masiniF sau Finteractia cu anumiti oameniF.
=A,@ modele cu ataie lunga, create de =,;uri. Aceste modele sunt relativ invariante si scopul lor este de a "i re"erinte in
modi"icarea realitatii e&terne.
%e e&emplu, visam sa ne "acem o casa. Aceasta casa va "i construita la inceput su "orma de model =A, in mintea noastra.
=A,;urile pot "i "oarte scurte 6vrem sa em apa dintr;o cana7 sau sa dea orientarea intregii vieti a unei persoane.
A=,@ modele cu ataie scurta asociate direct cu organele de e&ecutie 6miini, picioare, gura, corzi vocale, etc.7.
X=,@ acestea sunt modele de tip =, dar care au pierdut legatura cu structura normala de modele si deci, evolueaza
independent, haotic. Ele se mai pot numi si modele FilegaleF. /nele pot "i puse in evidenta in timpul unor sedinte de
hipnoza. Ele pot "i asociate cu anumite comportamente asurde sau ilogice, inclusiv din punctul de vedere al persoanei care
are ast"el de comportamente. ,ai pot e&plica si "enomenele paranormale.
)CA,@ modele arti"iciale, create in avans pentru eventuala intilnire cu o realitate e&terna noua 6care deci nu are model
=, adecvat7. Constructia unui )CA, poate preveni activarea PS,;ului.
,odele de ecranare@ modele create pentru a stailiza arti"icial un model care nu;si poate gasi stailitatea din cauza unor
proleme "ara solutie. /nul dintre cele mai cunoscute modele de ecranare este religia. .eligia este creata pentru a preveni
activarea PS,;ului in "ata prolemei "ara solutie a mortii 6numai la oameni7.
,odele Poveste 6StorD;tDpe models S;,7@ ,odele "ormate din elemente legate intre ele in ordinea in care pot "i create de
perechea ,;=,. Ele sunt create in "ata unei avalanse de date care nu pot "i tratate pe cai normale 6prin integrarea lor intr;
un =, e&istent sau nou creat7. Aceste modele poveste pot "i ulterior "olosite la per"ectionarea modelelor =, dar de
asemenea pot "i dezvoltate asa cum sunt.
,odelul de Protectie si Supravietuire PS,.
Acesta este modelul imagine "undamental in !urul caruia se construiesc asolut toate celelalte modele. El este in una
masura gata construit la nastere.
PS,;ul contine si un model al "iintei e&terioare 6asociat cu constiinta de nivel zero7. In cazul oamenilor, "iinta e&terioara
este "ormata din oase, articulatii, "ire musculare de orice "el, organele de simt, etc. Ceva similar e&istaE si pentru animale.
1ara acest model, o "iinta nu ar putea sa actioneze asupra realitatii e&terne pe care nici nu ar putea sa o perceapa.
El mai contine modele cu ataie scurta 6actiune imediata7 de protectie minimala a acelei "iinte. Aceste modele sunt in
general asociate cu reactiile de tip re"le&.
PS,;ul mai contine si modele cu ataie lunga care au ca scop supravietuirea vesnica, neconditionata a acelei "iinte. Aceste
modele se pot asocia cu instinctele.
In PS, mai pot intra si alte modele asociate cu mediul cultural in care acea persoana urmeaza sa traiasca.
PS,;ul poate sa initializeze constructia de modele e&terioare lui, asociate sau nu unei realitati e&terne noi. Aceste modele
vor evolua apoi independent.
%i"erenta intre un model din PS, si un model oarecare este "aptul ca, odata intrat in PS,, un model nu mai poate "i
schimat oricare ar "i in"ormatia otinuta din realitatea e&terna asociata lui 6model invariant7. /n model normal 6care nu
este in PS,7, poate "i oricind modi"icat prin interactie cu realitatea e&terna.
In legatura cu pozitia modelelor simolice, ele nu sunt asociate in mod direct cu PS,;ul. Ele se construiesc in cadrul unor
modele imagine comple&e, de care sunt'pot "i legate. Totusi, evolutia creierului, mai ales in ultima suta de ani 6de la aparitia
,ecanicii Cuantice7 a "acut ca modelele simolice sa se detaseze, intr;o masura tot mai mare atit de PS, cit si de modelele
imagine normale. Teoria ,%T poate "i "olosita la intelegerea atit a procesului cit si a modi"icarilor in structura creierului in
urma acestei evolutii.
EXE,PLE, TESTE SI APLICATII
asociate cu teoria ,%T
Aceste E.T.A sunt parte integranta din teoria generala si arata cum "unctioneaza ea in citeva situatii concrete. -rdinea in
care apar suiectele este aleatoare.
Teoria generala incearca, pe cit posiil, sa;si pastreze generalitatea, indi"erent de implementarea tehnologica a diverselor
creiere.
E.T.A. 3@ ,odel.
,odelul este o colectie de elemente si de relatii intre elemente. ,odelele sunt de doua tipuri@ modelele imagine 6sau modele
analogice7 si modele simolice. Elementele si relatiile se dau in mod e&plicit 6modele simolice7 sau implicit 6modele
imagine7.
,odelele imagine 6analogice7 nu pot "i e&plicitate. Ele pur si simplu #se dauF asa cum sunt. Atunci cind avem un model
imagine 6analogic7, acest model nu poate "i e&plicitat din principiu. A e&plicita un model inseamna a descrie elementele si
relatiile dintre elemente. %ar acest lucru ne scoate in a"ara modelului analogic deoarece asta inseamna translatarea
modelului imagine in model simolic 6descriem, "olosind cuvintele, modelul imagine7. Chiar daca modelul translatat este
asociat cu modelul imagine, acest model translatat este alt model.
E&emplu@ se da un model imagine 6macheta7 de avion. Elementele ar "i "usela!ul, aripile etc. Totusi, o aripa ar putea sa se
rupa deci aripa nu este un element din moment ce este "acuta din doua componente. Ea contine in "apt o in"initate de
elemente pentru ca ar putea sa se rupa in orice mod. In orice situatie reala este in"init mai usor sa "acem un model imagine
decit sa spunem ce am "acut in mod e&act. %in cauza asta am spus ca un model imagine doar #se da$ nu se e&pliciteaza.
%e cite ori ne re"erim la un model imagine, treuie luata consideratie aceasta prolema "undamentala.
Aplicatia 3@ ,odele imagine in poezie si pictura
/n poet isi imagineaza ceva. Acest model imagine se a"la mintea sa. Poetul va translata cumva acest model imagine in
modele simolice 6a"irmatii de e&emplu7, incercind de "apt sa asocieze modelul imagine din mintea sa cu o colectie de
modele simolice, materializate in te&tul poeziei. Se presupune ca te&tul poeziei, impreuna cu alte elemente de Fnatura
imagineF 6rima, intonatie, ritm etc.7 vor putea "ace pe cititor sa reconstituie, cumva, modelul imagine initial din mintea
poetului.
In cazul picturii, pictorul are in "ata un suiect 6o persoana, de e&emplu7. Acest suiect este perceput prin toate simturile pe
care le are pictorul. Ceea ce rezultaE este un model imagine al acelui suiect, azat pe aceasta interactie comple&a. Acest
model imagine din mintea pictorului va "i translatat cumva intr;un alt model imagine, care va apare pe pinza. Translatarea
inseamna doar punerea in corespondenta a doua modeleI modelul translatat poate "i construit oricum, in limite "oarte largi,
avind ca in"ormatie primara, modelul imagine comple& din capul pictorului. Si aici se presupune ca privitorul va reconstitui
cumva, su "orma de model imagine, modelul imagine din mintea pictorului, "olosind pictura ca #transportor$.
Aplicatia 4@6modele imagine din realitatea e&terna7
Atunci cind, in timpuri indepartate, oamenii treuiau sa construiasca ceva comple& 6o "orti"icatie, o cetate etc7, in prima
etapa treuia sa "ie "acut un plan a ceea ce treuia construit. In situatii mai simple se puteau "olosi desene. Pentru
con"iguratii mai complicate, metoda cea mai utilizata era sa se construiasca o macheta. ,acheta putea "i usor analizata si
modi"icata. Creierul este in stare sa simuleze mental, avind macheta in "ata, modul ei de comportament in situatii reale si sa
corecteze de"icientele descoperite in acest "el. Pe aceasta aza se "acea constructia din realitatea e&terna.
- macheta este o "orma simpla de model imagine. In picturile cu domnitori din Tarile .omane, se pot vedea machete de
iserici tinute in mina de acei domnitori. Acele machete a "ost cele care a "ost aproate de domnitori, eventual in urma unor
negocieri cu constructorul, pentru a "i transpuse in realitatea e&terna.
In zilele noastre, machetele au evoluat e&trem de mult. %e e&emplu, o macheta construita pe aza unor speci"icatii tehnice
comple&e, se poate "olosi pentru a simula comportamentul ei in caz de cutremur. Aceste date se pot "olosi pentru a prezice
comportamentul constructiei care urmeaza sa "ie ridicata.
Aceste tipuri de modele imagine evoluate sunt "olosite pe scara "oarte larga in tehnologie 6cladiri inalte, poduri suspendate,
avioane si in "apt, orice produs tehnologic pentru care se cere garantie de "unctionare si de "iailitate7. Pe aceste modele
imagine se simuleaza situatii care ar putea "i intilnite in realitatea e&terna, inclusiv situatii de e&trem, inainte ca produsul
tehnologic sa "ie construit.
,odelele simolice se construiesc "olosind (CL 6(eneral Communication Language adica Lima de Comunicatie
(enerala7. Ele au elemente si relatii e&plicite. Pot "i construite si operate doar de oameni, inclusiv prin "olosirea
calculatoarelor.
Cel mai important model simolic este chiar (CL. Elementele lui sunt, in primul rind, sustantivele iar relatiile intre
elemente sunt, in general, verele. Spre deoseire de modelele imagine care evolueaza in aza legilor armoniei, modelele
simolice evolueaza in aza legilor logicii 6vezi teoria generala7. Prezentza (CL intr;un creier va de"ini acel creier ca un
creier de om.
-servatie importanta@ (CL nu este, propriuzis, model simolic. (CL contine doar componentele 6elemente si relatii7.
Atunci cind se construieste un model simolic pentru comunicatie 6o propozitie, de e&emplu7, se aleg elemente si relatii din
(CL. Totusi, intrucit orice utilizare a (CL se materializeaza intr;un model simolic si pentru a nu complica e&punerea
inventind cuvinte noi, prin e&tensie, (CL este considerat model simolic.
Tehnologia "oloseste pe scara "oarte larga modelele. La inceput au "ost "olosite modelele imagine. In zilele noastre, din
cauza costurilor "oarte ridicate ale modelelor imagine si din alte cauze, s;a trecut la modele simolice, "olosind
calculatoarele. Se "ac modele simolice de cladiri, poduri suspendate, avioane si chiar nave cosmice, su "orma de programe
de calculator, de e&emplu. Se modeleaza si se simuleaza centrale nucleare pentru antrenarea echipelor de operatori, avioane
pentru prezicerea comportamentului in zor sau pentru antrenarea echipa!elor etc., etc. In "apt, tehnologia actuala este
azata aproape e&clusiv pe modele simolice.
Aplicatia >@ de la "ierul de calcat la naveta spatiala.
Aparent, un "ier de calcat este prea simplu pentru a necesita proiectarea azata pe modele simolice. 0u este nici pe departe
asa. Sa luam un simplu detaliu tehnologic si anume gaurile din talpa sa pentru umezirea tesaturilor. Prolema este@
cite gauri si in care loc sa "ie "acute si ce "orme si dimensiuni sa aia pentru umezirea uni"orma a tesaturii, cu consum
minim de apa si costuri minime de "aricatieN
Evident, se pot "ace modele analogice care se veri"ica e&perimental. Pe aza modelelor analogice 6imagine7 se pot otine
ceva rezultate dar nu e&ista nici o garantie ca am gasit solutia optima. In plus, modelul analogic 6imagine7 odata construit,
nu mai poate "i modi"icat. Asa cum stim, daca vrem sa schimam ceva treuie sa re"acem totul de la zero, ceea ce pe model
imagine inseamna mult timp si multi ani.
Procesul de vaporizare si dispersie a aurului intr;o structura comple&a 6talpa "ierului de calcat, tesatura si supra"ata de
spri!in7 este neinchipuit de comple&a. Este o prolema care se poate rezolva de "izicieni pe aza unor modele simolice si
prin implementarea acestor modele pe calculatoare. .e"acerea modelului, pentru a gasi eventual o solutie mai una, este
mult mai simpla pe model simolic decit pe model imagine 6analogic7.
%aca in cazul talpii unui "ier de calcat riscul cel mai mare este ca oamenii sa nu cumpere produsul "init, in alte cazuri,
riscurile unor greseli sunt pur si simplu inacceptaile. %e e&emplu, naveta spatiala americana a "ost Fveri"icataF la reintrarea
in atmos"era pe model simolic. Aceasta "aza a zorului, de departe cea mai periculoasa, ar "i "ost imposiil de veri"icat
alt"el, inainte de zorul propriuzis. Echipa!ul a "ost antrenat pe modele simolice pentru pilotarea navetei, in toate "azele
zorului si in toate situatiile normale si e&ceptionale. Astronautii au invatat pilotarea navetei la reintrarea in atmos"era
e&clusiv prin antrenamente simulate pe modelele simolice asociate acestei operatii.
-data ce un model 6imagine sau simolic7 este dat, el poate "i "olosit pentru a prezice evolutia sa ulterioara. Asta se
realizeaza prin schimarea'adaugarea'eliminarea unui parametru'element'relatie si a vedea ce se intimpla. Procesul acesta se
numeste simulare pe model. Asa cum stim, rezultatele simularii pe model se numesc adevaruri asociate acelui model.
Atunci cind un model este asociat realitatii e&terne, prin simulare pe model, se poate prezice evolutia realitatii e&terne.
Aceste operatii sunt "acute si de creierul oamenilor 6modele imagine si modele simolice7 si de programele de
modelare'simulare ale calculatoarelor 6modele simolice7 dar si de creierul animalelor 6numai modele imagine7.
Aici este de oservat un lucru e&trem de important. Este atit de important incit pare anal. 0oi prelungim in realitatea
e&terna, structura de modele imagine si simolice din mintea noastra. Aceasta prelungire se "ace nu numai domeniul stiintei
si tehnologiilor dar in toate domeniile vietii. Pentru "iecare dintre noi lumea in ansamlul ei este data de totalitatea
proiectiilor catre realitatea e&terna a tuturor predictiilor tuturor modelelor active din creier. Aceasta a"irmatie este corecta si
in cazul animalelor.
%e e&emplu, legile votate in parlament sunt modele simolice cu ataie lunga. Ele, asa cum am spus, sunt o e&tensie a
structurii de modele din mintea autorilor legilor.
Prezicerea evolutiei realitatii e&terne 6vezi teoria generala7, este principala cerinta de proiectare pentru un creier asociat unei
"iinte 6om sau animal7. Aceasta cerinta este indeplinita deci de "acilitatea creierelor de a construi si opera modele.
E.T.A. 4@ adevar, realitate, comunicatie
-rice rezultat al simularii pe un model este un adevar asociat acelui model. Asa cum este precizat si in teoria generala, un
adevar este asociat de noi cu un mesa! simolic 6deci generat de un model simolic7. Totusi, pentru a nu complica
terminologia, si in cazul modelelor imagine, un rezultat otinut prin simulare pe model este numit tot FadevarF, desi el este
"olosit asa cum este, "ara a putea "i e&plicitat.
E&emplu@ daca un animal construieste un model imagine a realitatii e&terne si daca acest model prezice o situatie de pericol,
prin simulare pe model se poate gasi solutia prolemei 6adevarul generat de model pentru rezolvarea situatiei7 si care poate
"i, de e&emplu, "uga. Acest adevar va activa direct modelul de actiune pree&istent 6"uga in acest e&emplu7, pentru rezolvarea
prolemei.
0e re"erim acum numai la modele simolice. %aca nu se speci"ica modelul, orice FadevarF este un nonsens.
E&emplu@ adevarul este@ Fo masina s;a ciocnit de un zidF.
Acest adevar poate "i generat de oricare din urmatoarele modele@
; accident
; test
; "ilm artistic
; !oc pe calculator
; desen animat
In "iecare dintre aceste modele, adevarul e&empli"icat este interpretat alt"el 6are alt sens7.
Teoria deci accentueaza "aptul ca modelul care a generat un adevar treuie speci"icat si acceptat inainte de a e&pune
adevarul. Aceasta cerinta "undamentala este intotdeauna indeplinita in stiintele e&acte.
In viata de zi cu zi, speci"icarea modelului nu se "ace totdeauna si de multe ori modelul nici nu e&istaE, intr;o "orma coerenta
si elaorata. %e aici un lung sir de con"licte intre oameni si popoare care, "iecare in parte, are Fdreptatea luiF, adica modelul
lui, asociat aceleasi realitatii e&terne. Aceasta situatie poate "i interpretata ca o de"icienta de proiectare a creierului. /nii
oameni pot compensa prin so"t9are aceasta de"icientzaE de hard9are 6de e&emplu, cei a"lati pe nivelul > de constiinta7.
Avem si situatii, e&trem de des intilnite in realitatea e&terna, cind o persoana e&pune un adevar si apoi construieste un model
care sa;l sustina. %e oicei asta se intimpla la oamenii care au o structura de modele imagine si care, ori de cite ori
interactioneaza cu realitatea e&terna, translateaza pe loc adevaruri imagine in adevaruri simolice. Acesti oameni se
recunosc dupa tendinta de a "ragmenta orice discutie la elemente particulare 6instailitate in model7 si deci la imposiilitatea
de a intretine un dialog despre un singur suiect7.
E&ercitiu@ veri"icati;va singuri si veri"icati si pe altii cu privire la e&istentza si'sau starea modelului care a generat orice
adevar enuntat.
%in teoria generala se stie ca o prolema de principiu la constructia unui model asociat realitatii e&terne este ca nu stim de la
inceput, care sunt elementele acelei realitati e&terne. Aceste elemente treuie sa "ie descoperite iar elementele descoperite
sunt singurele cu care se poate opera.
-servatie importanta@ realitatea e&terna, asa cum este de"inita in ,%T, nu poate sa aia FelementeF sau FrelatiiF.
Elementele si relatiile apar numai in modelul asociat unei realitati e&terne. %upa cum consideraE ,%T, realitatea e&terna
este o inventie a creierului pentru a;si !usti"ica structura de modele. Totusi, in multe e&primari suntem "ortati sa "olosim
notiuni ca FelementeF sau FrelatiiF ale realitatii e&terne desi asta treuie inteles ca elemente sau relatii din modelul asociat
acelei realitati e&terne. Pe masura ce lima se va per"ectiona, ast"el de e&primari se vor corecta.
- cerinta "undamentala pentru a e&ista comunicatie, este e&istentza unui singur model, acceptat de amele parti care vor sa
comunice. 1ara un model simolic comun, comunicatia nu e&ista pentru caE "iecare va avea propria lista de de"initii asociate
cuvintelor.
%e oicei, comunicatia se "ace numai pe modele simolice. Totusi, "orme mai primitive de comunicatie e&ista si "olosind
modele imagine 6intre oameni, intre animale sau intre oameni si animale7.
.ealitatea este de"inita in teoria generala ca "iind totalitatea adevarurilor care sunt sau ar putea "i generate de un model.
Intrucit "iecare om are propria lui colectie de modele, realitatea, asa cum este inteleasa de "iecare in parte, este di"erita de la
om la om.
Este important de speci"icat ca, in domeniul stiintelor e&acte, e&ista modele "undamentale unanim acceptate. /nul dintre
aceste modele este, de e&emplu, ,ecanica lui 0e9ton. Intrucit acest model genereaza o realitate, toti "izicienii consideraE caE
FrealitateaF este cea generata de ,ecanica lui 0e9ton, pe domeniul ei de aplicailitate.
%in motive asociate cu ratacirile stiintei cunoasterii, realitatea generata de modelul lui 0e9ton este considerata FoiectivaF.
%in ceea ce s;a spus rezultaE caE Frealitatea oiectivaF este un termen generat de un model unanim acceptat, in conditii
speci"icate. %in acest punct de vedere, "aptul ca Soarele se invirteste in !urul Pamintului este un adevar oiectiv, cel putin la
nivelul anului 3?55.
/n lucru mai treuie speci"icat@ "ara model, realitatea e&terna nu poate "i perceputa. Ceea ce percepem este ceea ce spune
modelul ca percepem. %aca, de e&emplu, spunem ca Fzapada este alaF asta este pur si simplu un rezultat al simularii pe un
model asociat realitatii e&terne si care model contine si elementul FzapadaF. /na din proprietatile elementului FzapadaF este
ca este FalaF. La microscop 6alt model7, aceeasi zapada apare ca "iind transparenta. Asa cum am spus, realitatea este cea
generata de modelul asociat unei realitati e&terne date. %e "iecare data cind e&punem un adevar treuie sa speci"icam
modelul, inainte de a e&pune adevarul.
E&emplu@ e&ista persoana A si persoana C. A este mai inalta decit C asa cum rezulta din masuratori. Termenul FlungimeF
este generat de modelul FSpatiuF asa cum este el inteles de (eometria lui Euclid si de ,ecanica lui 0e9ton. Aceste modele
"undamentale caracterizeaza acel adevar ca FoiectivF.
%aca spunem@ Persoana A este mai atragatoare decit persoana C, acesta ar "i un adevar FsuiectivF. Totusi, si acest adevar a
"ost generat de un model, mai mult sau mai putin elaorat'speci"icat si mai mult sau mai putin acceptat de alte persoane.
%e aici rezultaE caE, in "apt, termenul FsuiectivF inseamna ca un adevar a "ost generat de un model care nu este unanim
acceptat sau nu este su"icient elaorat. In aceste conditii, este clar ca oamenii ar treui sa se "ereasca de acest "el de
adevaruri sau sa declare modelul. Solutia corecta ar "i, deci, sa se speci"ice modelul care a generat ast"el de adevaruri, cu
scopul per"ectionarii lui.
-data cu evolutia gindirii omenesti, azata tot mai mult pe modele simolice, termenul Fadevar suiectivF va "i eliminat din
sistemul de gindire.
E.T.A. >@ Proleme "undamentale asociate cunoasterii stiinti"ice
Calculatoarele sunt cunoscute de "oarte multi oameni ca "iind niste aparate cu care poti sa te !oci un !oc comple&, azat pe
inteligenta, poti sa scrii te&te de orice "el, poti sa "aci calcule aritmetice oricit de comple&e, poti sa ai evidenta unor date,
poti sa trimiti sau sa primesti in"ormatii din surse "oarte diverse, poti sa construiesti si sa operezi modele simolice etc.
E&istaE insa o intreare, care poate parea stupida@ care este principiul de "unctionare al calculatoruluiN
%aca nu interactionam cu calculatorul prin intermediul unui lima! primar de programare 6lima!ul de asamlare sau
lima!ul masina, de e&emplu7, cred ca ar "i imposiil, din e&terior si chiar din interior, sa a"lam principiul de "unctionare al
unui calculator.
1unctia "undamentala, realizata de orice calculator actual, este de a "ace operatii logice si aritmetice cu numere inare, cu
a!utorul unui dispozitiv electronic 6registru7 numit FacumulatorF.
%aca suntem intr;un program editor de te&t, de e&emplu, si apasam pe clapa unei litere, pe ecran va aparea acea litera. Este
greu de imaginat pentru necunoscatori ca, la apasarea unei clape atasate unei litere, un registru;acumulator va "ace sute sau
mii de operatii aritmetice si logice cu numere inare, doar pentru ca pe ecran sa apara acea litera.
Acest e&emplu vrea sa ilustreze "aptul ca, azat pe analiza din e&terior a ceea ce se intimpla, ar "i imposiil de a sti macar
principiul de "unctionare al unui dispozitiv ridicol de simplu, cum este un calculator actual 6este ridicol de simplu in
comparatie, de e&emplu, cu un creier de ciine7.
,etoda "olosita in stiintele e&acte nu este analiza datelor primare. ,etoda analizei merge pe sisteme e&trem de simple, care
eventual pot "i percepute si pe modele imagine. ,etoda "olosita in stiintele e&acte este de a construi'ghici un model
simolic, azat intr;o masura mai mare sau mai mica pe interactia cu realitatea e&terna, si de a veri"ica acel model.
Apare deci ca metoda de intelegere a creierul, analizind "aptele primare 6metoda analitica7 este cel putin ine"icienta.
- prolema "undamentala a cunoasterii este ca "aptele primare se pot intelege numai daca e&ista de!a un model care sa le
integreze. 1ara model, suntem "ortati sa "acem unul pe loc. In acest "el, "iecare "apt din realitatea e&terna ar putea sa "ie
inteles in aza unui model local. Corelatia intre "apte, intelese "iecare in parte in aza unui model local, este imposiila. %in
cauza asta s;a impus metoda de a ghici un model "undamental 6metoda sintetica7 si de a interpreta si reinterpreta toate
"aptele in aza acelui model unic. %aca modelul nu "ace predictii une, el urmeaza sa "ie modi"icat si procesul se reia de la
zero, pina gasim un model unic in aza caruia sa "ie intelese toate "aptele primare. Procesul se opreste atunci cind predictiile
se adeveresc cu o rata considerata acceptaila. In acea "aza putem vori de FcunoastereF.
In paranteza "ie spus, metoda analitica se azeaza pe modele cu ataie scurta 6deci poate "i a"ectata de schizo"renie si de
XSPC7 in timp ce metoda sintetica se azeaza pe modele cu ataie lunga 6deci modele care permit nu numai corelarea intre
"apte dar si veri"icarea reciproca intre modele7. Totusi, metoda sintetica nu se poate "olosi "ara un mare numar de date
primare otinute prin metodele analitice.
0ecesitatea unui model unic vine in mod direct din "aptul ca orice cuvint "olosit treuie sa aia o singura de"initie. 0umai
un model unic poate asigura asta. Ce s;ar intimpla daca, in lima comuna "olosita in "iecare zi, "iecare ar avea alta de"initie
pentru cuvintele "olositeN Comunicatia ar dispareI "iecare ar intelege numai ce spune el insusi.
Concluzia este ca orice stiinta e&acta se azeaza pe un singur model simolic "undamental, e&plicitat de la inceput. Acest
model simolic se poate aza pe "apte primare rezultate din interactia cu realitatea e&terna sau pe supozitii teoretice 6vezi
principiul inertiei in ,ecanica lui 0e9ton7. Totusi, intrucit in realitatea e&terna e&ista un numar e&trem de mare de "apte,
greu de corelat, metoda de gasire a modelului simolic este ghicirea unui model. -data ce construim un model un, acesta
va ordona in mod univoc toate "aptele primare. In plus, el "ace predictii care pot duce la noi descoperiri sau con"irmari ale
modelului.
Asa cum am aratat in teoria generala, noi re"lectam sectiuni din realitatea e&terna prin modele. ,odelele "ac predictii. %aca
predictiile sunt une, atunci o sa mai "olosim modelul si alta data deoarece este util.
Aici apare si raspunsul normal la o prolema "undamentala pe care si;au pus;o oamenii de "oarte multa vreme si anume@ Fde
ce e&istaE legi ale naturiiNF, Fde ce lumea are o ordineNF, etc.
Asa cum rezultaE din ,%T, noi re"lectam realitatea e&terna prin modele simolice. Aceste modele simolice treuie sa "ie
logice pentru a "i staile. %aca un model simolic asociat realitatii e&terne nu mai re"lecta corect realitatea e&terna, atunci
vom "ace alt model.
%e e&emplu, realitatea e&terna se poate schima datorita miscarii unor oiecte. Atunci se construieste un model simolic in
care apare termenul FvitezaF. Acest model simolic va "i stail in conditiile in care oiectele se misca cu viteza constanta.
Totusi, daca viteza nu este constanta, modelul nu va mai re"lecta corect realitatea e&terna. Atunci vom "ace un nou model
simolic unde introducem un nou element numit FacceleratieF. Acest model va "i stail si in cazul oiectelor care se misca
cu viteza variaila. In acest "el, prin constructia de modele adecvate, realitatea e&terna este re"lectata de modele staile.
Este e&trem de usor sa con"undam realitatea e&terna cu FimagineaF ei re"lectata de un model simolic stail. In concluzie,
impresia ca lumea este o structura azata pe legi staile si pe ordine este azata in mod direct pe "aptul ca noi re"lectam
realitatea e&terna su "orma de modele simolice logice deci staile.
Indi"erent daca teoria mea este sau nu acceptata, ea are meritul ca este un model simolic unic. In aza lui se pot
interpreta'reinterpreta, in mod uni"orm, toate datele si "aptele primare, asociate "unctionarii oricarui creier 6animal sau
uman7, cu scopul de a "i corelate deci analizate logic.
E.T.A. 8@ Lima de comunicatie generala 6(CL, (eneral Communication Language7I %ictionar.
(CL este primul model simolic generat de creierul omului. La inceput (CL se gasea doar in "orma voritaI mai tirziu a
"ost si scrisa.
Intrucit scopul pentru care se construiesc modelele simolice este de a prezice evolutia realitatii e&terne, (CL a "ost
intotdeauna asociat, direct sau indirect, cu realitatea e&terna.
(CL este un model simolic cu totul special. (CL se "oloseste atit pentru comunicatie generala cit si pentru a construi alte
modele simolice de comunicatie de precizie mai mare.
Sa dam citeva e&emple de lima!e mai evoluate, incluse in (CL. Intr;o posiila ordine de aparitie avem@ lima "olosita in
diplomatie, in stiintele !uridice, lima!ele logico;matematice, lima!e azate pe semne si gesturi si lima!ele de comunicatie
cu calculatoarele.
Aici prin FlimaF se intelege un model simolic orientat spre comunicatie generala. /n lima! este un model simolic de
comunicatie care se a"la de!a inclus intr;o lima de comunicatie generala declarata.
Cu (CL se construiesc si modele simolice, asociate sau nu realitatii e&terne, inclusiv stiintele e&acte.
In legatura cu (CL 6lima de comunicatie generala7, este socant modul total anormal de aparitie. %esigur, (CL se crede ca
a aparut prin interactia spontana intre oamenii primitivi, deci ar "i aparut FnaturalF. 0u este total clar daca si in ce conditii, o
lima de comunicatie se poate amorsa de la zero in acest "el. Totusi, sa acceptam ca (CL ar "i aparut FnaturalF.
Pentru orice dispozitiv de prelucrare a in"ormatiei, asa cum este creierul, lima!ul este construit ca o colectie de termeni
"undamentali si relatii "undamentale ai modelului. 1iecare element'relatie treuie asociat cu o componenta'"unctie a
structurii de hard9are. Asta spune ca structura de hard9are ar treui cunoscuta inainte de aparitia lima!ului. %aca structura
de hard9are este cunoscuta, atunci este posiila aparitia unui lima! elementar de comunicatie cu acel dispozitiv. Aceasta
este calea normala atunci cind, de e&emplu, un calculator, care nu are nici un "el de program asociat lui, urmeaza sa "ie
"olosit.
Totusi, asa cum se crede, (CL a aparut intr;un mod total anormal@ a aparut "ara sa se cunoasca structura de hard9are pe care
(CL treuie sa se azeze. Consecinta acestui mod anormal de aparitie a (CL este "aptul ca toate cuvintele "undamentale
asociate direct cu "unctionarea creierului sunt "ara de"initie precisa.
E&emplu@ realitate, adevar, constiinta, si altele. Aceste cuvinte ar treui sa "ie asociate cu diverse "acilitati de hard9are,
cunoscute dinainte.
Teoria aceasta, "iind o teorie "undamentala despre "unctiile de hard9are, genereaza ast"el de de"initii interne normale. Ba "i
data mai !os o colectie de ast"el de cuvinte cu de"initiile lor interne 6normale7.
3. a crede@ e&istaE un model incomplet. ,odelul ar putea sa devina armonic'logic daca s;ar introduce, in mod arti"icial, un alt
element sau relatie. %upa o ast"el de modi"icare, modelul va deveni armonic'logic.
Acest model va genera noi adevaruri. Aceste adevaruri se azeaza pe modelul modi"icat arti"icial. %in cauza asta, se
"oloseste cuvintul FcredF in "ata oricarui adevar generat de modelul modi"icat arti"icial. Totodata, modi"icarea pe care se
azeaza noul model treuie sa "ie speci"icata.
4. a sti@ e&ista un model un 6adica armonic si'sau logic7 care este sustinut direct sau indirect de totalitatea modelelor unui
creier. Termenul Fa stiF se "oloseste atunci cind intreaga structura de modele ale unui creier dat sustine un anumit adevar,
nimic mai mult.
Se accentueaza ca de aici nu rezultaE ca acel adevar s;ar con"irma in interactia cu realitatea e&terna. Acest cuvint inseamna
doar ca intreaga structura de modele sustine un anumit adevar si nimic mai mult.
Asa cum se vede, verul Fa stiF nu este asociat direct cu realitatea e&terna 6asa cum ne;ar place7 ci cu propria structura de
modele.
>. dupa cite stiu@ e&ista un numar de modele care sustin un adevar dat, dar e&ista modele insu"icient de une care, deci, nu
pot spune prea multe despre acel adevar.
8. corect, a "i corect@ Acest termen are mai multe acceptiuni@
8a@ e&istaE un model care "ace o predictie asociata realitatii e&terne. Aceasta predictie se compara cu I. 6realitatea de
intrare7. Termenul se "oloseste atunci cind di"erenta dintre predictie si I. este considerata acceptail de mica.
8@ e&ista o structura de modele armonice'logice care a "acut de!a un mare numar de predictii #corecte$ con"orm de"initiei
8a. -rice adevar generat in aceste conditii este #corect$.
Este "oarte important de oservat ca termenul #corect$ este asociat in mod direct numai cu modelul nu cu realitatea e&terna
asa cum ne;ar place. 1ara speci"icarea modelului, termenul este un nonsens.
Avem deci doua acceptiuni ale termenului #corect$. Cele doua de"initii ar putea "i uni"icate ast"el@ o structura de modele
"ace o predictie care nu se con"irma prin I.. Compararea intre predictie si I. se numeste #e&perienta$. %aca e&perienta nu
con"irma predictia, creierul va "ace imediat un alt model. Acest model per"ectionat prin e&perienta va "ace din nou predictii
#corecte$. Ast"el ca, cu e&ceptia unei "oarte scurte perioade tranzitorii necesare modi"icarii modelului, cele doua de"initii ar
spune cam acelasi lucru.
Aici vom spune ceva si despre cuvintul FgresitF. /n model care "ace predictii gresite asupra evolutiei unei realitati e&terne
date nu este, in mod normal, un model gresit construit 6instail7. Evident ca pot sa e&iste si modele gresit construite dar asta
se detecteaza si se corecteaza in mod dinamic la integrarea modelului in structura de modele.
Cuvintul FgresitF este asociat in general cu un model ine construit dar care nu este adecvat acelei realitati e&terne.
E&emplu@ ,ecanica lui 0e9ton este #gresita$ atunci cind se aplica la oiecte care se misca cu viteze apropiate de viteza
luminii dar este corecta la viteze "oarte mici.
?. a intelege@ e&istaE un model incomplet si e&istaE o in"ormatie venita din e&teriorul acelui model 6din realitatea e&terna sau
de la alte modele7. 0oua in"ormatie va "ace modelul mai un. Atunci cind un model este per"ectionat in acest "el, se
"oloseste cuvintul Fa intelegeF.
:. a imagina@ acesta este principalul cuvint asociat cu operatii cu modele imagine.
+. a gindi@ acesta este principalul cuvint asociat cu operatii cu modele simolice.
Totusi, intrucit in viata de zi cu zi, modelele imagine si modelele simolice sunt "olosite intretesut, acest cuvint este "olosit
si in cominatie cu operatii pe modele imagine. Cadrul general continua sa "ie dat de modelele simolice.
-servatie@ in (CL nu se "oloseste niciodata cuvintul Fa gindiF in legatura cu comportamentul animalelor. In lima romana,
pentru mani"estari de inteligenta a animalelor, e&ista cuvintele Fa "i siretF, Fa "i vicleanF sau chiar Fa "i istetF. Aceste
cuvinte se "olosesc si in legatura cu anumite comportamente ale oamenilor. Ele pot "i deci asociate si cu o "orma de
FgindireF care se azeaza pe modele imagine.
A. inteligenta@ capacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. Poate e&ista inteligenta azata pe modele imagine
si inteligenta azata pe modele simolice.
*. a reprezenta@ e&ista un model comple& asociat unei realitati e&terne comple&e. %eoarece acel model comple& este greu de
operat, se construieste un model simpli"icat cu care se opereaza. Totusi, chiar daca "olosim modelul de reprezentare,
niciodata nu treuie sa uitam ca el se azeaza pe modelul comple& care l;a generat.
35. emotia@ este inteleasa ca o stare temporara in care, in "ata unei realitati e&terne noi, nu e&istaE model cu ataie scurta
adecvat. Se accentueaza ca emotia este asociata numai cu modelele cu ataie scurtaO Intr;o ast"el de situatie se activeaza
automat PS,;ul. Activarea PS,;ului "ace sa dispara sau sa se atenueze constiinta. Totusi, ceea ce este caracteristic emotiei
este ca PS,;ul nu considera acea situatie ca o situatie de pericol direct si iminent la adresa propriei persoane 6nu activeaza
nici un model de protectie7. Starea dispare atunci cind PS,;ul a activat constructia unui model normal, care sa rezolve
prolema.
Emotiile pot sa nu apara, in "ata unei realitati e&terne noi, daca s;a construit in avans un model activail 6)CA,7. Evident
ca un )CA, se poate construi numai daca situatia a "ost prevazuta in avans.
Am aratat ca emotiile sunt asociate cu lipsa de modele cu ataie scurta, in "ata unei situatii noi si nepericuloase. Cuvintul
FangoasaF ar putea "i oarecum asociat cu lipsa unui model cu ataie lunga care sa "ie asociat cu o sectiune neprecizata din
realitatea e&terna. Lipsa modelului cu ataie lunga inseamna, in mod esential, ca un mare numar de modele cu ataie scurta
nu pot "i corelate. Aceste multe modele cu ataie scurta neintegrate intr;un model cu ataie lunga ar putea e&plica o stare de
instailitate a unei parti neprecizate a structurii de modele a unui creier dat si aceasta stare ar putea "i asociata cu cuvintul
FangoasaF. Cam tot ce a "ost spus mai sus ar putea "i asociat si cu cuvintul Fan&ietateF. Aici se poate vedea clar e"ectul
de"inirii, in dictionare, de cuvinte "ara a cunoaste structura de hard9are a creierului. ,%T de"ineste precis o stare a
creierului si apoi se cauta un cuvint, dintre cele e&istente, care s;ar putea asocia cu de"initia generata prin analiza de
hard9are. In mod normal ar "i treuit sa inventam cuvinte noi dar aceasta varianta am e&clus;o, pe cit posiil, de la inceput.
%aca ,%T va "i acceptata, toate cuvintele asociate direct sau indirect cu "acilitatile de hard9are ale creierului, vor treui
rede"inite in aza teoriei.
33. a se enerva, a "i stresat@ acestea sunt cuvinte care se "olosesc in multe situatii in care e&ista o stare temporara 6mai lunga
sau mai scurta7 de dezechiliru a structurii de modele ale unui creier dat. Aceste dezechilire pot sa a"ecteze modelele cu
ataie scurta 6enervare7 sau modelele cu ataie lunga 6stres7.
Bom descrie mai !os un numar de situatii concrete.
a. Poate "i starea in care se a"la un model care este asociat unei realitati e&terne care evolueaza in secvente identice repetate
la in"init. In aceasta situatie, predictia corespunde asolut e&act cu realitatea de intrare 6I.7, un timp "oarte lung.
In domeniul sonor, daca secventele sunt su"icient de scurte si se repeta identic cu o viteza prea mare, nu va mai e&ista timp
pentru deservirea altor modele. Se poate da ca e&emplu FarmaF "olosita de sarpele cu clopotei. Si Fpicatura chinezeascaF se
incadreaza tot aici.
Aici este important de oservat cei doi parametrii@ lungimea secventei si viteza de repetitie. Piesa muzicala numita Colero a
compozitorului ,. .avel este o secventa su"icient de lunga pentru a nu produce enervare iar secventa, desi se repetaE identic
din punctul de vedere al liniei melodice, are di"erente in orchestratie. Totusi, si aici se poate oserva placerea 6oarecum
inversul enervarii7 pe care ne;o produce o rupere, catre "inal, a secventei care se repeta. Aceasta piesa poate "i "olosita ca
e&ercitiu pentru a vedea limita dintre enervare si placere la repetarea unei secvente sonore.
Sa vedem aceasta de"icienta in domeniul artelor vizuale. Ast"el, o supra"ata plana, "ara detalii, poate produce enervare din
motivul aratat 6predictia este permanent identica cu I. in orice punct al supra"etei7. Asta poate sa e&plice dorinta de a avea
detalii cit mai multe pe o supra"ata plana, dar nu intr;o secventa aleatorie. - supra"ata plana, cu detalii simple care se repeta,
poate produce de asemenea enervare 6ceva mai slaa7 daca algoritmul este usor de ghicit. - solutie este de a avea mai multe
grupe de detalii care se repeta si care sunt, "iecare in parte, su"icient de complicate pentru ca ghicirea secventei sa "ie
di"icila. ,a!oritatea asoluta a constructiilor si a decoratiunilor tuturor civilizatiilor de pina acum au tinut cont de aceste
principii. Asta este asa deoarece civilizatia umana continua sa se azeze pe modele imagine. Pe modele simolice enervarea
nu se mai produce in conditiile aratate. Civilizatia tarilor "oarte avansate nu se mai azeaza pe modele imagine si de aceea o
supra"ata plana, de e&emplu, "ara detalii, nu mai produce enervare.
Pe modele imagine putem sa intelegem particularitatile crucii crestine. In general, crucea ortodo&a este mai incarcata cu
detalii decit crucea catolica deoarece religia crestin;ortodo&a pune mai mult accent pe modelele imagine in timp ce religia
crestin;catolica pune mai mult accent pe modelele simolice.
. %ezechilirul 6enervarea7 poate sa apara si cind realitatea e&terna este neschimata un timp "oarte indelungat. Si aici
predictia este mereu identica cu I. dar mai apare o particularitate tehnologica "oarte importanta care va "i descrisa aici. Se
reaminteste ca predictia asupra evolutiei realitatii e&terne este o "unctie hard9are automata, necontrolaila, repetata la
in"init. Supozitia teoriei este ca un model se reactualizeaza cu o viteza care depinde de viteza de modi"icare a realitatii de
intrare 6I.7. Cind I. se schima "oarte repede, modelul =, activ se reactualizeaza "oarte repede. Aici pare ca e&ista un
mecanism de hard9are care staileste viteza de reactualizare in "unctie de viteza de schimare a I. 6input;realitD7.
%aca realitatea e&terna este neschimata 6I. mereu acelasi7, acest mecanism de hard9are este adus intr;o stare pe care nu
stie sa o rezolve corespunzator. Asta inseamna ca, pe de o parte, el treuie sa reactualizeze modelul =, iar, pe de alta parte,
el nu are motiv sa o "aca. Ast"el, starea in care poate a!unge creierul poate "i de dezechiliru 6enervare7. %e multe ori, ca o
reactie de aparare, =,;ul activ va activa, temporar, alt model. Ast"el, o solutie de aparare este de a "ace altceva. %e e&emplu
=,;ul va activa un alt =, care nu are proleme, urmind ca reactivarea modelului ,= adecvat activitatii principale sa "ie
"acuta atunci cind realitatea e&terna se va schima.
Se da ca e&emplu urmarirea, ca so"er, a sema"orului la o intersectie. Atunci cind sema"orul Fnu se mai schimaF apare o
stare de enervare. - solutie de aparare este inaintarea cu viteza "oarte redusa sau pur si simplu de a urmari altceva, urmind
ca ceilalti conducatori auto sa semnalizeze schimarea sema"orului.
In aceasi ordine de idei, se vede ca, datorita acelei particularitati tehnologice, timpul creierului se scurge cu viteza variaila.
Secvente cu I. neschimat pot sa apara ca "iind "oarte lungi in timp ce secvente cu schimari repetate a lui I. pot sa para
"oarte scurte 6vezi si ETA despre timp7.
c. Cuvintul FenervareF se "oloseste si atunci cind un model activ este perturat continuu in activitatea lui, de un "actor din
realitatea e&terna, care poate sa activeze sau nu PS,;ul. Si aceasta situatie poate, la e&trem, sa destailizeze creierul.
Se reaminteste ca, in "ata unei realitati e&terne noi 6care poate "i marcata de un zgomot puternic, de e&emplu7 creierul va
comuta =,;ul de la cel adecvat realitatii e&terne de dinainte de zgomot la cel adecvat deservirii situatiei cu zgomot.
Comutarea de la un model la altul este deoseit de comple&a 6vezi teoria generala7. Atunci cind creierul este "ortat sa
comute mereu modelele, asta produce nu numai un consum "oarte mare de energie, dar si greseli in actiunea de
deconectare'reconectare.
%e e&emplu, la dezactivarea unui model treuie sa retinem in"ormatia care va "i "olosita la reactivarea lui. %aca aceasta
in"ormatie se pierde sau, intre timp, realitatea e&terna se modi"ica semni"icativ, =,;ul activ treuie sa re"aca sau sa
gaseasca conditiile initiale inainte de a reactiva modelul.
Prin repetarea acestei proceduri, creierul poate intra intr;o stare de dezechiliru care se poate mani"esta prin enervare 6si nu
numai7. Enervarea este mult mai intensa daca modelul perturat este model simolic deoarece reactivarea unui model
simolic se "ace printr;o "oarte comple&a secventa de gasire a conditiilor de restart.
d. Cuvintul se mai "oloseste si pentru a indica starea unui creier care este depasit de o avalansa de in"ormatii. Incapacitatea
de a urmari "lu&ul de in"ormatii poate destailiza structura de modele si deci poate crea FenervareF.
34. a iui@ e&istaE ceva 6o persoana, un animal, un oiect, o idee...7 care este introdus in structura de protectie a unei persoane
6PS,, Protection and Surviving ,odel7, evident, su "orma de model. Acel FcevaF este tratat de acea persoana ca o
componenta a ei 6asa cum sunt tratate miinile, picioarele, ochii etc.7. .elatia dintre acea persoana si acel FcevaF este o relatie
de iuire.
Cea mai puternica relatie de iuire e&istaE intre o mama si copiii ei. Aici se "oloseste conventia ca primul termen indica
persoana care iueste iar al doilea termen indica cine se a"la in PS,;ul sau. .elatii mai slae apar intre copii si parinti si
intre tati si copii. Toate acestea se azeaza pe PS,.
E&ista mame care;si omoara copilul nou nascut. Acest lucru se poate intimpla daca, la acea mama, copilul nu a "ost inclus
automat in PS, 6proleme tehnologice7. Teoria considera asta ca o de"icienta de hard9are, necorectaila.
E&istaE si relatii Fde tip iuireF intre alte persoane 6sot;sotie de e&emplu7 dar care, mai ales in zilele noastre, nu se mai
azeaza pe PS,. Aceste relatii apar atunci cind acel FcevaF este inclus in "oarte multe modele ast"el ca disparitia acelui
element ar produce modi"icari masive in structura de modele. Incapacitatea de a modi"ica structura de modele in
eventualitatea ca acel element ar dispare, poate produce relatii Fde tip iuireF. Se accentueaza ca, asa cum apare din
de"initie, relatia de iuire este unidirectionala. %aca A iueste pe C, de aici nu rezulta in nici un "el ca si C l;ar iui pe A.
E&emplu@ consecintele negative ale iuirii
%aca persoana A iueste persoana C 6in PS,;ul lui A sau intr;un model "oarte important se a"la modelul lui C7 si daca C
dispare din viata lui A, atunci A se poate destailiza din cauza incapacitatii de a corecta intreaga structura de modele in care
se a"laE si C. Aceasta stare se poate rezolva printr;un model de ecranare, printr;un nou FCF sau prin sinucidere.
Cu modi"icari minime, tot ce este scris mai sus se aplicaE si la animale, deoarece acest tip de relatii se azeaza pe modele
imagine.
3>@ 1ericirea, a "i "ericit@ Teoria consideraE ca e&ista doua "unctii "undamentale ale creierului@ de a construi modele adecvate
realitatii e&terne si de a actiona asupra realitatii e&terne in aza unor modele de actiune.
Situatia de F"ericireF permanenta este asociata cu starea unui creier care construieste modele de actiune in acord cu modelele
realitatii e&terne. Cu alte cuvinte, de ati propune sa "aci numai ceea ce este realizail. In acest "el, orice model de actiune va
duce la succes. -amenii "ericiti contriuie la stailitatea lumii dar nu si la avansul ei.
1ericirea la dizarmonici inseamna starea data de atingerea unui oiectiv. Acest tip de "ericire este mult mai intensa decit la
persoanele cu "ericire permanenta. Se reaminteste 6vezi E.T.A despre dizarmonici7 ca dizarmonicii sunt persoane care;si
propun oiective greu sau imposiil de realizat. Atunci cind unele oiective sunt totusi atinse, apare starea de "ericire "oarte
intensa care dureaza pina la gasirea altui oiectiv.
38@ Intuitia@ Acest cuvint poate pune proleme in legatura cu de"initia lui e&terna 6cea din dictionare7. Cazat pe ,%T,
intuitia este asociata cu modelele imagine si cu "acilitatea creierului de a opera modele in mod automat 6asociate sau nu cu
realitatea e&terna locala7. - alta caracteristica "undamentala asociata cu cuvintul FintuitieF este "aptul ca ea se mani"esta intr;
un cadru simolic.
In mod esential, intuitia inseamna otinerea de adevaruri imagine intr;un mediu simolic, in aza "aptului ca anumite
modele imagine pot sa genereze anumite adevaruri prin activare automata.
Intuitia este, in acest "el, inrudita cu Fperceptiile e&trasenzorialeF 6vezi teoria generala7 cu di"erenta ca asa zisele Fperceptii
e&trasenzorialeF provin din modele ilegale pe cind intuitia provine din modele imagine normale asociate unor modele
simolice normale.
3?. Constiinta
Constiinta inseamna capacitatea de a construi si opera un model in care propria persoana apare ca element.
Con"orm cu ,%T, rezulta ca avem doua "eluri de constiinte@ constiinta imagine si constiinta simolica. %e departe, cea mai
raspindita este constiinta imagine care apare, in "orme mai simple, si la unele animale.
E&ista constiinta de nivel 3, cind propria persoana apare implicit ca element al modelului si constiinta de nivel 4 cind
propria persoana apare in mod e&plicit ca element al modelului.
Atunci cind modelul contine si alte persoane si atunci cind propria persoana este tratata de model in acelasi "el in care sunt
tratate celelalte persoane 6FvedemF propria persoana din e&terior, reusim sa ne transpunem si in FpieleaE altcuiva etc7, atunci
avem constiinta de nivel >. 1olosind un lima! mai putin conventional, suntem pe nivelul > de constiinta atunci cind suntem
in stare sa gindim si cu Fcapul altoraF. %in cauza di"icultatii de a a!unge pe nivelul > pe model imagine, nivelul > se
intilneste de oicei pe model simolic.
0u orice persoana poate sa a!unga pe nivelul 4 de constiinta iar cei care a!ung pe nivelul > sunt si mai putini. Cei care in
mod semni"icativ stau pe nivelul > de constiinta "ormeaza elita unui grup.
%in teoria generala se stie ca in PS, se a"la si un model al propriei "iinte, atit la animale cit si la oameni. Bom numi
constiinta imagine de nivel zero, capacitatea de a opera si chiar construi acest model imagine. Constiinta de nivel zero este
o "acilitate pe care o are orice "iinta.
3:@ Elita
Elita e"ectiva a unei tari este constituita din acei oameni care se a"la in mod constant pe nivelul > de constiinta. Elita o"iciala
poate "i oricit de di"erita de elita e"ectiva. Asta inseamna ca, intr;o tara aproape lipsita de elite, asa cum este .omania,
pozitiile elitei sunt ocupate in mare masura de oameni oisnuiti in timp ce elita e"ectiva este "ormata din necunoscuti sau
anonimi in pozitii neimportante.
Cu cit tara este mai avansata cu atit di"erenta dintre elita e"ectiva si elita o"iciala este mai mica. Cu alte cuvinte, avansul unei
tari depinde in mod esential de puterea acordata elitei e"ective.
Printre multele simptome ale lipsei elitei in tara noastra se a"la si derizoriul in care se a"la termeni cum ar "i FacademicianF
sau FsavantF. .ecapatarea increderii populatiei in academicieni si savanti va "i un proces e&trem de lung, poate chiar de mai
multe generatii, chiar daca, incepind de azi, academicienii si savantii ar "i cei a"lati de!a de multa vreme pe nivelul > de
constiinta.
E.T.A. ?@ ,odelul F0/LF
- supozitie "undamentala a teoriei este ca in "iecare moment, unul sau mai multe modele =, vor "i active, intr;un mod
automat, pentru a intelege realitatea data de modelele primare ,.
Sa presupunem ca un model , nu mai transmite nici o in"ormatie, asa cum se intimplaE, de e&emplu, daca avem ochii
acoperiti.
In aceasta situatie, modelul care se construieste treuie sa "ie modelul F0/LF care nu are nici un element. Ceea ce se
constata e&perimental este ca modelul =, local contine o imagine su "orma unor pete putin di"erite de "ond sau su "orma
unor puncte moile. - imagine mai mult sau mai putin staila ar insemna o prolema de hard9are.
In situatii reale, se pot otine, de e&emplu, puncte cu pozitie instaila. Asta inseamna ca punctele, care sunt elemente care
rezulta dintr;o activare a "unctiei, nu se recon"irma, ca pozitie, la o activare ulterioara a "unctiei. %e aici rezulta ca aceste
puncte sunt produse de o in"ormatie de tip zgomot. %e asemenea, rezulta ca "unctia de constructie de modele "unctioneaza
ine 6nu creaza imagini staile "alse7.

Aplicatie practica@ starea unui creier
Incercati urmatorul e&periment. In primele secunde dupa ce va treziti dimineata, cu ochii inchisi, priviti o supra"ata sla
luminoasa uni"orma. %aca nu vedeti nici o structura sau vedeti o retea e&trem de "ina de puncte uni"orm distriuite, atunci
creierul %v. se a"la intr;o stare una. %aca vedeti o structura grosiera mai mult sau mai putin staila atunci nu va a"lati intr;o
stare una. Este de asemenea important sa urmariti viteza cu care o structura grosiera a!unge la o structura cu puncte "oarte
"ine care, pina la urma, vor dispare si ele intr;un "ond uni"orm, normal. Evident, acesta este un autotest. 0u poate "i veri"icat
de catre altii.
Concluzie@ %aca realitatea e&terna este constituita din in"ormatia FzeroF, creierul ar treui sa construiasca modelul F0/LF.
Ceea ce este construit in "apt este un model care poate indica starea "unctiei de constructie de modele si a traductoarelor care
culeg in"ormatii din realitatea e&terna.
E.T.A. :. Timpul
Prolema este tratata numai in cazul oamenilor. Totusi, aceasta "iind o prolema asociata e&clusiv cu modelele imagine, se
poate presupune ca si in cazul animalelor e&ista mecanisme similare cu ale oamenilor dar cu per"ormante mult mai slae.
Creierul "unctioneaza din principiu, "ara re"erinta de timp. Aceasta este o de"icienta "undamentala. Aceasta situatie este
determinata atit de principiul de "unctionare 6modelare'simulare continua7 cit si de cerintele de "unctionare economica ale
creierului.
Intr;adevar, din teoria generala se stie ca "unctia de aza a creierului este de a construi modele si de a compara predictiile cu
realitatea e&terna. Scopul este de a actualiza mereu modelul in "ata unei realitati e&terne in schimare.
Prolema este@ cit de des se "ace aceasta actualizareN Aceasta este o prolema asociata cu implementarea tehnologica a
creierului. Se poate specula ca, din motive de "olosire e"icienta a energiei, aceasta actualizare se "ace la intervale variaile,
in "unctie de viteza de schimare a I. 6input realitD7. In acest "el se pierde total notiunea de timp 6FtimpulF trece cu viteza
variaila, "unctie de evolutia realitatii e&terne din "ata ochilor7. Asta se si constata e&perimental.
Totusi, "ara notiunea de timp, creierul nu poate otine decit per"ormante e&trem de modeste 6multe modele cu ataie lunga
nu ar mai "i e"iciente7.
Bom vedea mai !os citeva metode de compensare a acestei de"iciente "undamentale.
,odelele Poveste 6S;,7 au o proprietate "undamentala si anume, "iecare element E6n7 este legat numai cu doua elemente,
unul care a aparut inaintea lui E6n7, deci este E6n;37 si un alt element care a aparut dupa ce a aparut elementul E6n7 si care
este deci E6nM37, unde n poate avea orice valoare. In acest "el, e&ista posiilitatea de a cunoaste ordinea in care s;au
intimplat di"erite lucruri, "ara a marca in mod e&plicit, pozitia lor in timp. 0u e&ista nici o metoda interna de a sti intervalul
de timp dintre aparitia elementului E6n7 si E6nM37. Aceasta metoda este utila doar Fo"" lineF adica la procesarea unor
in"ormatii care au aparut prea repede pentru a "i procesate pe loc, cu modele normale.
%e"icienta acestei metode consta in "aptul ca, in situatii reale, modelele poveste S;, 6care contin lanturi lungi de elemente7
se pot "ragmenta iar odata "ragmentate, intre ele nu mai e&ista nici o corelatie temporala. Aceasta este o prolema
tehnologica. 1ragmentarea se poate detecta atunci cind o persoana povesteste des"asurarea unei actiuni comple&e la care a
asistat. In cursul acestei povestiri pot aparea destul de "recvent inversari ale ordinii unor secvente. In paranteza "ie spus, cind
apare aceasta "ragmentare, e&ista tendinta de a re"ace secventa din "ragmente pe aza de logica. In "oarte multe cazuri
re"acerea pe aza de logica este gresita dar poate da o puternica impresie de corectitudine.
Continuam cu analiza timpului. Pe timp "oarte scurt, e&ista posiilitatea de a crea modele de ritm. Acestea se azeaza pe
capacitatea de predictie de aparitie a ceva, in aza a ceea ce de!a s;a intimplat.
%aca producem doua sunete la un anumit interval de timp, creierul va incerca sa ghiceasca momentul cind va aparea al
treilea sunet. Se speculeaza ca va incerca sa ghiceasca algoritmul de generare. %aca e&istaE o cominatie comple&a de sunete
care se repeta, va e&ista tendinta de a prezice aparitia secventei in viitor prin constructia unui algoritm de generare.
Acest proces automat nu are re"erinte asolute de timp dar, luind in consideratie imensa capacitate de a opera cu modele
imagine, precizia relativa poate "i "oarte una, asa cum ne conving "oarte usor muzicienii, de e&emplu.
Capacitatea de a crea modele de ritm pare a "i legata de o capacitate speciala, asociata modelelor imagine, dar care s;a
dezvoltat "oarte mult in cazul oamenilor. Acest suiect mai are nevoie de multa munca pentru a "i inteles.
Este vora de "aptul ca se pare ca e&istaE o "acilitate "unctionala de hard9are, asociata modelelor imagine, prin care sa "ie
construiti algoritmi de generare a unei secvente imagine 6de e&emplu, de tip sonor7 in care e&ista corelatii interne.
Aceasta "acilitate de hard9are poate "i asociata capacitatii de constructie si operare de modele simolice sau poate "i o
"acilitate asociata constructiei si operarii de modele imagine. In orice caz, aceasta "acilitate nu pare sa e&iste in cazul
animalelor sau sa e&iste intr;o "orma "oarte rudimentara. .eactia animalelor la muzica poate "i asociata sau cu enervarea sau
cu o tendinta de imitatie. Am putea lua in considerare un mecanism de generare a unei secvente sonore la animale doar daca,
din proprie initiativa si in izolare, ar avea tendinta de a scoate sunete asociaile cu o secventa muzicala.
,%T considera ca, in cazul creierului uman, e&istaE o "acilitate de hard9are de constructie si operare de modele simolice si
ca aceasta "acilitate este putin proail sa "i "ost un e"ect al evolutiei de tip %ar9in. In acest cadru, "acilitatea de a genera
automat algoritmi asociati unei secvente imagine 6cazul muzicii, de e&emplu7, ar putea de asemenea sa "i "ost adaugata de
proiectantul creierului uman, cu scopul imunatatirii per"ormantelor creierului in "ata de"icientei de proiectare asociata cu
parametrul FtimpF.
,ai sus am speculat ca memorarea secventei de sunete se "ace pe aza ghicirii'memorarii algoritmului de generare. Asta ar
putea "i e&plicatia "aptului ca muzicienii au nevoie de re"erinte de inaltime a sunetului sau chiar de citeva note muzicale
pentru a putea reproduce o secventa muzicala. %eci, muzicienii au algoritmul dar au nevoie de calirarea modelului de tip
S;, cu un sunet cu inaltimea corecta, data de o re"erinta e&terna.
/n alt mod de rezolvare a prolemei timpului este azat pe constructia de modele;pattern ale realitatii e&terne. %e e&emplu,
un model de trezire sa "ie activat atunci cind un anumit model;pattern este intilnit atit in starea de veghe cit si in cea de
somn. /n model;pattern poate "i dat, de e&emplu, de totalitatea starilor tuturor sistemelor corpului 6sistemul digestiv,
endocrin etc.7, de sunetele, de cominatiile de sunete sau de corelatii de sunete din mediul incon!urator sau de orice alte
in"ormatii e&terne.
Prolema timpului este o prolema "oarte mare si ea este generata de principiul de "unctionare al creierului. Ea nu are nici o
solutie completa. Creierul va "olosi orice "el de in"ormatie aditionala e&terna pentru a;si pastra orientarea in timp@ miscarea
soarelui pe cer, succesiunea anotimpurilor, ceasul 6numai la om7, etc.
E.T.A. +@ ,/=ICA
,uzica este un model imagine cu ataie lunga. ,uzica propriuzisa se intilneste numai la oameni. Atunci cind un nou nascut
creste, la inceput apare vorirea 6model simolic7 si apoi apar calitatile asociate muzicii. Intrucit muzica apare dupa ce
creierul are "acilitati de a construi si opera modele simolice, este rezonail sa presupunem ca modelele simolice sustin
dezvoltarea muzicii. Aceasta idee este sustinuta si de oservatia ca muzica europenilor 6cei mai avansati in constructia de
modele simolice7 este superioara oricarei alte muzici, din punctul de vedere al comple&itatii.
%aca de dau citeva sunete, creierul va "ace automat un ,odel;poveste 6S;, StorD;,odel7 si va incerca sa prezica aparitia
sunetelor viitoare. /neori predictia se adevereste alteori nu. %aca predictia se adevereste prea des, impresia poate "i descrisa
cu cuvinte cum ar "i FplictisealaF, FmonotonieF, FenervareF etc. Atunci cind predictia nu se adevereste, e&ista posiilitatea de
a "i o "oarte mare di"erenta intre predictie si I. 6atunci sunetele nu sunt percepute ca "iind corelate7 sau sa "ie o di"erenta
FacceptailaF 6sunetele sunt considerate corelate dupa modi"icarea usoara a algoritmului de generare a acelei secvente7.
Corelatia este asociata cu capacitatea de a genera o secventa pe aza unui algoritm. - secventa de sunete poate "i memorata
si "ara algoritm dar atunci acea colectie de sunete nu mai este considerata ca "iind muzica pentru ca sunetele nu mai sunt
corelate.
%aca di"erenta intre predictie si I. este FacceptailaF 6algoritmul de generare poate "i modi"icat pentru a include si noile
date7, este posiil ca elementul cel nou sa "ie adaugat la S;, si se incearca o noua predictie. 1enomenul se repeta de oricit
de multe ori.
Aceasta activitate automata poate sa produca o stare pozitiva asupra creierului, care se poate numi FplacereF 6predictiile se
adeveresc, in mod constant, cu o proailitate ridicata iar cele care nu se adeveresc sunt, printr;o modi"icare acceptaila de
algoritm intern, acceptate si ele7. Ea se poate incadra, in general, in ceea ce numim in mod curent ca "iind FmuzicaF.
/neori muzica este atit de accesiila incit putem avea impresia ca de "apt ea a "ost FdescoperitaF 6nu compusa7. Pentru
cunoscatori, ,ozart da impresia ca a FdescoperitF muzica in unele lucrari muzicale 6Sonata 1acile, pentru pian, de
e&emplu7. Tot de aici rezultaE ca o muzica per"ecta poate "i plictisitoare. Tot la ,ozart se pot intilni secvente care, la o
ascultare super"iciala, pot sa produca o stare de plictiseala, desi ele pot "i secvente dintre cele mai "rumoase din intreaga
istorie a muzicii.
Sa rezumam pina aici@ o secventa de sunete poate "i asociata cu temenul FmuzicaF daca sunetele acelei secvente sunt
percepute ca "iind corelate. Corelatia poate "i implicita 6asa cum se intimpla in muzica clasica7 sau poate "i e&plicita 6ritm
de toe, de e&emplu7 asa cum apare in asa numita Fmuzica de consumF.
%ezvoltarea muzicii a adus noutati legate de ritmuri 6implicite sau e&plicite7 mult mai comple&e, la ruperi de ritm, la
introducerea de noi limite de Facceptailitate a predictieiF, tot mai mari 6inclusiv FdisonanteF7 ca urmare a evolutie.
%aca acceptam ipoteza unei "acilitati "unctionale asociata modelelor imagine 6"acilitate de hard9are7 de a construi algoritmi
de generare a unor in"ormatii corelate, atunci am putea incerca sa vedem daca aceasta "acilitate a evoluat in timp sau nu.
Ast"el, desi ca e"ect al evolutiei creierului, capacitatea de operare cu modele imagine scade in mod relativ, dezvoltarea
capacitatii de operare cu modele simolice a generat noi ailitati de operare cu modele imagine, necunoscute inainte. %e aici
rezulta ca muzica evolueaza in aza a doua tendinte oarecum contrare. Pe de o parte scade capacitatea de a construi si opera
modele imagine ca e"ect al cresterii capacitatii de operare cu modele simolice si pe de alta parte, modelele simolice sustin
modelele imagine si in domeniul muzicii. Ar rezulta ca e&ita o capacitate relativ constanta de a "ace muzica@ #suma$ cam
ramine constanta, lucru constatat e&perimental. Totusi este "oarte important sa oservam ca in timpul lui ,ozart se
construiau structuri muzicale e&trem de comple&e 6mai multe linii melodice simultane care nu sunt usor de urmarit7 in timp
ce, inca incepind cu Ceethoven, pulicul nu a mai "ost in stare sa urmareasca mai multe linii melodice si deci muzica a
treuit sa evolueze, #la cererea pulicului$ pe aza unei singure linii melodice in "iecare moment de timp.
,odelele simolice, care s;au dezvoltat in principal in Europa, au "acut ca muzica sa evolueze la nivele de comple&itate
"oarte inalte. ,uzica poli"onica europeana este rezultatul Fmaria!uluiF intre modelele imagine si modelele simolice in
muzica.
Alte civilizatii, care nu au avut o dezvoltare e&tensiva azata pe modele simolice, au creat, in multe milenii de evolutie,
doar o muzica simpla, pla"onata in dezvoltarea ei.
Sa vedem in continuare elemente ale evolutiei muzicii in Europa. Pe masura ce modelele simolice au luat avint, muzica a
pro"itat de ele. In timpul lui Q.S. Cach au aparut FreteteF simolice 6contrapunctul7 de a compune muzica. ,uzica are ritm
implicit 6nu are asoluta nevoie de toe7. ,a&imul s;a otinut cam in perioada lui ).A. ,ozart. In acea perioada muzica
avea mai multe linii melodice simultane care, pe cit posiil, treuiau urmarite de cei care puteau. Acesta a "ost ma&imul
atins de oameni in domeniul muzicii.
E&emplu@ /na dintre cele mai comple&e lucrari muzicale a tuturor timpurilor 6nu si cea mai apreciata din punct de vedere
artistic7 este ,area ,essa, RB84+ a lui ,ozart. In ,area ,essa a lui ,ozart e&ista unele secvente cu mai multe planuri
melodice simultane care ar treui sa "ie urmarite in paralel 6cei care au aceste ailitati7 si, deloc de negli!at, daca si din punct
de vedere tehnic, inregistrarea este corespunzatoare. Aceasta lucrare muzicala este una din culmile constructiei de modele
imagine "oarte comple&e in planul muzicii.
.emrandt 6apro&. 3:85 in pictura7 si ,ozart 6apro&. 3A55 in muzica7 au marcat momentele de ma&im in dezvoltarea
modelelor imagine.
In muzica, deci, capacitatea de a construi si opera modele imagine a inceput sa scada 6din cauza ascensiunii modelelor
simolice7 cam dupa 3A55. La inceput muzica a devenit mai simpla, cu o singura linie melodica 6L.v.Ceethoven,
contemporan cu ,ozart7. .omantismul in muzica a e&ploatat la ma&im noile "acilitati in domeniul modelelor imagine
o"erite de modelele simolice 6inclusiv in plan tehnic prin instrumente muzicale mai une7. Totusi, asa cum rezulta din
teorie, romantismul a "ost o "orma de "undamentalism produsa de pierderea de catre ma!oritatea oamenilor a capacitatii
tehnice de a opera modele imagine e&trem de comple&e.
Aceasta tendinta a continuat cu largirea limitelor de acceptailitate a predictiilor datorita cresterii capacitatii de constructie
si operare a modelelor simolice. Se da ca e&emplu muzica lui Igor StravinsPD. Cind muzica lui a aparut, a "ost respinsa din
cauza depasirii limitelor de acceptailitate. %upa un timp insa, a "ost acceptata ca rezultat a maririi de catre ma!oritatea
muzicienilor a limitelor de acceptailitate.
%esi muzica FclasicaF continua sa evolueze in aceasta directie, in zilele noastre prin muzica FclasicaF se intelege o muzica
comple&a "ara ritm e&plicit. .itmul e&plicit este caracteristic muzicii de larg consum.
-data cu cresterea capacitatii de a construi si opera modele simolice, capacitatea de a opera modele imagine a scazut mult.
,uzica evolueaza 6involueazaN7 spre ritm care acompaniaza un te&t 6model simolic7. ,uzica .ap si Hip;Hop din zilele
noastre este e&act asta. Totusi, ca o FcompensareF, muzica de azi poate contine secvente e&trem de comple&e care ar "i "ost
percepute ca disonante de oamenii anului 3A55, de e&emplu. Asa cum am aratat, asta se intimpla asa deoarece cresterea
capacitatii de a opera modele simolice a "acut posiila gasirea unor algoritmi de generare pentru secvente de sunete mult
mai complecsi decit cei acceptati de oamenii anului 3A55, de e&emplu.
Teoria spune ca muzica, desi va continua sa "ie in mod esential un model imagine, va continua sa evolueze catre modele
simolice dar avind ceva 6algoritmul care treuie ghicit sau ritmul ca la muzica de consum7 ca principal argument ca avem
de;a "ace cu sunete corelate, deci muzica. Este greu de crezut ca muzica ar putea sa dispara, deoarece creierul continua sa se
azeze pe modele imagine.
Capacitatea din ce in ce mai redusa 6in valoare relativa O7 de a opera modele imagine, va "ace ca muzica sa;si scada nivelul
de comple&itate. Pe de alta parte, modelele simolice continua sa spri!ine si modelele imagine deci va e&ista o crestere a
comple&itatii. ,uzica va evolua in "unctie de aceste doua tendinte oarecum antagonice. Totusi, ceea ce se oserva
e&perimental este reducerea drastica a capacitatii de a percepe si reproduce muzica la copiii din zilele noastre 6in !urul
anului 3A55 e&istau destui copii chiar de 8 ani care stapineau instrumente muzicale comple&e ca vioara sau pianul7.
Predictia este ca noile generatii din tarile FsimoliceF 6inclusiv .omania7 vor avea o capacitate tot mai redusa de a percepe
muzica.
In zilele noastre apare o noua "orma de "undamentalism 6Bezi E.T.A pe aceasta tema7. Este vora de respingerea modelelor
simoliceO
,uzica este a"ectata de aceasta "orma de "undamentalism prin reintoarcerea la armonie. Totusi, reintoarecerea la armonie nu
mai este posiila decit partial din cauza reducerii capacitatii de hard9are de a genera secvente imagine. In "apt, e&ista o
oscilatie intre muzica rudimentara azata pe ritm e&plicit 6cum ar "i muzica .ap sau Hip;Hop7 si muzica poli"onica
comple&a 6,ozart inca se asculta7. Aceasta treuie inteles insa in "elul urmator@ dispersia intre capacitatile oamenilor de a
lucra cu modele simolice si cu modele imagine a crescut "oarte mult. Aceasta dispersie "ace ca lumea muzicala sa "ie asa
diversa.
Perceptia muzicii a ramas neschimata. Chiar si la muzica .ap sau Hip;Hop care au doar te&t 6rudimentar7 pe un ritm
rudimentar, creierul va incerca automat sa prezica ce va urma si sa;i "aca placere cind di"erenta intre predictie si realitatea
e&terna este FacceptailaF.
Concluzie@ ,uzica este de"inita ca un model imagine de tip S;,, "ormat din sunete percepute ca "iind corelate si unde
proailitatea de a prezice in mod acceptail ce va urma este in general mare. .eceptivitatea muzicii este asociata cu ce este
si ce nu este FacceptailF, atunci cind "acem comparatia intre predictie si realitatea e&terna. Cuvintul FacceptailF este
asociat direct cu capacitatea de a construi'reconstrui un algoritm de generare a unei secvente de sunete.
Bom spune aici citeva cuvinte legate de arte in general. Toate artele FclasiceF, con"orm teoriei, sunt in declin puternic.
,uzica s;a atasat la timp de modelele simolice si in acest "el s;a FsalvatF. Totusi, pictura si sculptura nu au putut "i
sustinute prea mult de modelele simolice 6e&ceptind partea tehnica7 asa ca sunt in declin accentuat. Poezia este de "apt
disparuta de!a. ,ai e&ista doar "orme rudimentare de poezie asociate muzicii. Teatrul, care se azeaza atit pe modele
imagine cit si pe modele simolice, inca mai are resurse. Totusi, in teatru, temele FeterneF sunt de mult depasite de evolutia
creierului in domeniul modelelor simolice.
Cinematogra"ul va "i tratat separat.
E.T.A. A@ Cinematogra"ul
Construim un model simolic local asociat suiectului cu urmatoarele supozitii@
; gindirea azata pe modele simolice continua sa "ie in ascensiune. Ea genereaza avansul stiinti"ic si tehnologic.
; ma!oritatea populatiei nu mai poate urma aceasta linie a modelelor simolice 6reactie "undamentalista7.
; reactia "undamentalista inseamna reintoarcerea la modele imagine
; reintoarcerea la modele imagine nu mai este posiila decit partial, din cauza reducerii capacitatii tehnice a oamenilor de a
mai opera modele imagine.
.eactia "undamentalista de reintoarcere la modelele imagine este deci perturata puternic de pierderea ailitatilor in
domeniul modelelor imagine. ,otivul este ca evolutia creierului spre modele simolice se "ace in detrimentul modelelor
imagine.
Aici "acem supozitia ca, in conditiile in care volumul creierului nu s;a schimat dramatic, cel putin in ultimii 4>55 de ani
6de la Euclid7, cresterea capacitatii de operare cu modele simolice ar treui sa duca in mod natural la scaderea capacitatii
de a opera modele imagine.
Aceasta supozitie e&plica de ce reactia "undamentalista de reintoarcere spre modele imagine nu a produs reintoarcerea la
pictura si sculptura. Atit pictura cit si sculptura presupun ghicirea modelului imagine din capul artistului sau cel putin
constructia unui model propriu in interactie cu modelul imagine creat de artist. Perceperea se azeaza deci pe constructia de
modele imagine pure. Aceasta "acilitate a "ost prima a"ectata de evolutia creierului. Creierul a eliminat modelele imagine
pure si le;a inlocuit cu modele concept 6modele simpli"icate7. In plus, cresterea capacitatii generale de constructie de modele
simolice a "acut ca reintoarcerea spre modele imagine sa nu mai poata "i "acuta in mod asolut. Asta inseamna ca desi
oamenii se reintorc spre modele imagine, ele sunt permanent legate si controlate de modelele simolice.
Cinematogra"ul este unul dintre raspunsurile adecvate acestei situatii. Ast"el, avem desenele animate care sunt modele
imagine concept. Ele sunt puternic atasate de modelele simolice. Apar tot mai des "ilme de tip Fdesen animatF pentru
oamenii maturi, construite cu a!utorul calculatorului. -amenii maturi trec cu vederea "aptul ca, in mod esential, "ilmul este
desen animat. Sunt chiar desene animate care par mai degraa modele simolice 6partea de tip te&t7 prezentate intr;un
mediu de tip model imagine.
1ilmele de succes din zilele noastre 6este greu de trasat o linie intre "ilmele de arta si cele care tintesc succesul comercial7
sunt modele imagine care incearca sa dezvolte unele modele imagine incipiente din mintea oamenilor. Se reaminteste "aptul
ca oamenii au tendinta de a e&panda in e&terior propria structura de modele. Atunci cind modelele nu pot "i e&pandate in
realitatea e&terna, atunci e&istaE tendinta, speculata de cinematogra"ie, de a e&panda aceste modele intr;o realitate virtuala
6in "ilme, de e&emplu7.
In "unctie de pro"ilul de modele imagine ale diverselor zone culturale, se "ac "ilme care sa speculeze "aptul ca unele modele
imagine din mintea spectatorilor nu sunt dezvoltate su"icient si deci "ilmul va "ace aceasta dezvoltare.
%in acest punct de vedere, "ilmele pot "i e&trem de periculoase. Pe de o parte ele "ac aceste dezvoltari azate pe ceea ce
oamenii ar dori sa se intimple si pe de alta parte, ele accentueaza tendintele "undamentaliste ale diverselor grupuri sociale.
Totusi, data "iind atasarea acestor "ilme la modelele simolice, ele pot "i "olosite si in scop FpozitivF adica de a cultiva
modelele simolice si de comatere a reactiilor "undamentaliste. Aceste ultime "acilitati sunt inca departe de a "i "olosite in
retetele de succes.
/n pericol imens produs de "ilmele FartisticeF este locarea capacitatii oamenilor de a gindi independent 6tendinta catre
schizo"renie indusa XS3C7. Ast"el, "iecare scenariu de "ilm este un model simolic 6deci logic7 si acest model simolic este
model cu ataie lunga 6"iecare element este de!a dezvoltat ca model simolic7. In acest "el, "ilmul in ansamlul lui este
logic. Acel model simolic cu ataie lunga se translateaza in model imagine. %aca translatarea este corecta, modelul
imagine va "i si armonic. In acest "el, un "ilm de FartaF este un model armonic si logic. Prolema "undamentala este ca un
model armonic si logic nu este, numai datorita acestor calitati, corect in relatia cu realitatea e&terna.
Pornind de la acest lucru, avem "ilme care incearca sa reconstituie o realitate e&terna de mult disparuta sau o Frealitate
e&ternaF care nu va e&ista niciodata sau orice altceva intre aceste doua limite e&trem de largi. Singura conditie ceruta este ca
modelul sa "ie armonic si logic. %in interiorul modelului nu putem sa ne dam seama de gradul lui de cupla! cu realitatea
e&terna. Acesta este deci pericolul. (indirea independenta va "i locata de cantitatea mare de in"ormatii care este structurata
armonic si logic. 1ilmele artistice actuale contriuie masiv la agravarea nivelului de schizo"renie indusa de tip XS3C, "ara a
e&ista si avanta!e notaile de pe urma lor.
E.T.A. *@ 1undamentalismele lumii in care traim.
Principalul "undamentalism este reintoarcerea la modelele imagine si deci, re"uzul modelelor simolice. ,odelele simolice
se azeaza pe "unctii e&trem de comple&e care nu sunt usor de mentinut in stare de "unctionare. La un creier FclasicF,
consumul de energie este mult mai mare la modelele simolice decit la modelele imagine. Totusi, tot mai multi oameni din
tarile "oarte dezvoltate, lucreaza mai usor cu modelele simolice decit cu modelele imagine.
E&emplu@ A e&istat o perioada in evolutia creierului cind se construiau modele imagine e&trem de comple&e, translatate intr;
o "orma simolica. Era epoca marilor romane 6Calzac, ,olierre, %ostoievsPi, etc.7. Cunoasterea marilor creatii ale culturii
universale era un semn de superioritate in plan cultural. In zilele noastre aceste carti nu mai sunt citite. ,otivul principal
este evolutia spre modele simolice. E"ortul creierului de a intelege si integra "olosirea telecomenzilor, a tele"onului celular
sau a editoarelor de te&t ale calculatoarelor este per"ect comparail, ca e"ort intelectual, cu intelegerea operelor eletristice
din cultura universala.
E&ista e&agerat de multi oamenii care au mari di"icultati de a opera cu modele simolice. E&ista o "ractie a populatiei care
re"uza modelele simolice. Aceasta "ractie pare ca este in crestere.
E&emplu@ microprocesoarele 6partea centrala a unui calculator7 au "ost inventate in S/A. A e&istat apoi in toata lumea o
tendinta de a produce ast"el de microprocesoare, "olosind proiecte proprii sau reproducind microprocesoarele de!a a"late in
productie. Primul microprocesor s;a numit #A5A5$ iar urmatorul #A54A:$. Aceste microprocesoare au "ost reproduse in
Europa, in .usia 6"osta /.SS7 si in Qaponia. A urmat #A5>A:$ care a "ost reprodus e&trem de greu iar incepind cu #A58A:$
nimeni nu a mai incercat sa le reproduca ast"el ca acum e&ista numai doua "amilii principale de microprocesoare amele
proiectate in S/A. Asta este interpretat in aza ,%T ca o ruptura intre cei mai avansati in domeniul modelelor simolice si
cei usor mai putin avansati. .eactia normala a celor mai putin avansati 6Europa, .usia, Qaponia7 este de a "ace e"orturi
pentru a pastra contactul cu cei mai avansati dar si aici e&ista pericolul de ruptura.
.eactiile "undamentaliste ale indivizilor, popoarelor sau chiar a unor zone culturale prezinta un pericol mare pentru
civilizatia umana. %aca "ractia "undamentalistilor va creste prea mult atunci, la limita, se vor intimpla doua lucruri@
3. Lumea se va rupe in popoare'regiuni culturale care pot mentine ritmul de asimilare si dezvoltare a modelelor simolice si
popoare'regiuni culturale care se vor re"ugia in modele imagine.
4. In interiorul unui popor'regiune culturala va aparea acelasi tip de sciziune.
Evolutia, dusa la e&trem, de la punctul 3 poate genera terorismul iar evolutia de la punctul 4 genereaza de!a miscari de
re"ugiu de tip religios, antigloalizare, ecologiste etc.
E.T.A. 35@ Terorismul
Avansul societatii "ace ca unele popoare sa nu mai "ie in stare sa evolueze pe aza modelelor simolice. Aceste popoare vor
vedea ca lumea, in asamlul ei, merge intr;o directie pe care ei nu o mai inteleg. Solutia pentru ei este de a se atasa la un
model invariant sau universal acceptat cum ar "i o religie sau o miscare de conservare a naturii sau a traditiilor de orice "el,
care sa le orienteze activitatea si sa le dea un oiectiv usor de inteles si realizail de a "i atins 6reactie "undamentalista7.
%e"initia luata in consideratie aici pentru terorism este@ terorismul este un "enomen antisocial care presupune atacarea la
intimplare a persoanelor, "ara motiv e&plicit. Terorismul mai inseamna si distrugerea de unuri materiale, "ara un motiv
e&plicit, in conditiile in care acele unuri materiale nu apartin unui stat.
%aca persoanele atacate sunt reprezentantii unui stat iar unurile atacate apartin de asemenea unui stat, atunci avem acte de
razoi. /n stat se poate apara in "ata unui act de razoi dar in "ata terorismului protectia o"erita de stat este limitata. ,otivul
principal este ca persoanele care reprezinta un stat accepta limitarea liertatilor lor si se supun unei discipline. Aceste
persoane sunt su"icient de ine in"ormate pentru a intelege ca ar putea "i tinta unui atac. %e asemenea, unurile care apartin
unui stat pot "i mai usor aparate.
,iscarile teroriste au incercat, in general, sa comita acte de razoi nu acte de terorism. In acest "el, aceste miscari incearca
sa otina o "orma de legitimare ca miscari de elierare, de lupta pentru independenta contra unui stat.
Se da ca e&emplu miscarea ETA din Spania care incearca sa atace doar reprezentantii statului si administratiei locale si
unurile care le apartin. Totusi, este greu pentru ETA sa respecte aceste reguli in mod asolut. La "el actioneaza I.A in
incercarea de a se delimita de terorism. Amele miscari "ac incercari notaile de a se considera miscari de elierare a"late in
razoi cu un stat considerat opresor si nu miscari teroriste. Totusi, asamlul actiunilor lor arata ca, independent de intentiile
lor, unele actiuni se incadreaza in categoria terorismului.
,iscarea Al Saida a incercat intr;o perioada sa atace numai oiective militare americane 6deci sa se delimiteze de terorism7
dar atacarea )TC din 0e9 <orP este clar un act de terorism 6oamenii care au "ost ucisi nu erau reprezentantii statului,
avioanele "olosite nu erau avioane militare iar cladirile nu apartineau statului7. Totusi, atacarea Pentagonului nu a "ost un act
terorist ci un act de razoi.
In legatura cu tendintele spre terorism este de remarcat un "apt@ cine are vocatie de constructor nu are FvocatieF spre
terorism. Intr;adevar, a construi cladiri, avioane si atit de multe alte unuri materiale presupune un imens e"ort in plan
stiinti"ic, tehnologic, a structurii de organizare a muncii, in plan social, cultural, etc. Cei care stiu cit de greu se "ac aceste
lucruri si cit de multe cauze pot loca "oarte usor acest proces, nu vor avea tendinta de a distruge unuri materiale.
Schimam acum planul de discutie si ne re"erim la teroristii individuali care e&ista in orice societate. E&ista ast"el criminali
in serie sau cei care ucid la intimplare oameni nevinovati. %upa de"initia care a "ost data, ei sunt de asemenea teroristi, chiar
daca ei actioneaza singuri 6"ara asolut nici o legatura cu vre;un grup7.
Este clar ca o societate nu se poate prote!a contra lor prin legi mai dure. La limita, inasprirea legilor va "ace sa dispara e&act
acele "acilitati care au permis avansul unei societati. ,ultiplele nivele de securitate va "ace ca lumea sa se "ragmenteze pina
la schizo"renie generalizata 6datorita reducerii capacitatii de comunicare7.
0u orice om care re"uza modelele simolice va avea tendinte teroriste. E&ista multe "orme de adaptare la o lume care
evolueaza in alta directie decit ar dori unii. In incercarea de a gasi persoanele care au tendinte spre terorism se pot lua in
considerare citeva lucruri cum ar "i@
; copiii care la nastere erau asolut normali dar care au "ost agresati in perioada copilariei, sunt cei mai e&pusi. Persoanele
agresate 6e&plicit sau implicit, prin natura mediului de viata din copilarie7, pot construi modele ilegale, care pot intra si in
PS,;ul lor, iar cei necomunicativi au tendinta de a construi modele cu ataie prea scurta pentru intelegerea lumii in care
traiesc 6schizo"renie XS 3 si 47.
; stresurile generatoare de modele de ecranare si de modele ilegale. Acestea pot a"ecta orice persoana, deoarece societatea
este "oarte comple&a. - solutie ar "i reducerea, acolo unde este posiil, a acestor stresuri. Asta ar putea sa insemne, pentru
tarile FsimoliceF de e&emplu, rela&area in proleme legate de se& sau de incalcari ale unor reguli de circulatie.
; izolarea sau eliminarea de"initiva din societate a persoanelor care dau semne clare ca vor sa distruga sistemul democratic.
; rela&area in privinta prote!arii vietii intime. Asa zisul Fdrept la imagineF ascunde mari surse de stresuri atit pentru persoana
care revendica acest drept cit si pentru unii din !urul ei. %aca toti ar accepta deschiderea vietii lor intime, ansamlul
societatii ar avea mai putine proleme reale.
Evident aceste citeva posiile solutii si idei sunt pentru viitor desi, eu cred, inca de pe acum unele ar putea "i luate in
consideratie.
Ar treui modi"icat putin principiul de "unctionare al democratiei si anume, un sistem democratic apara doar pe cei care
respecta democratia. In acest "el s;ar evita ca cei care lupta activ contra sistemului democratic sa "ie aparati de sistemul
democratic.
In 0e9 <orP, de e&emplu, s;a "acut raat de la regulile stricte ale sistemului democratic si criminalitatea a scazut. Au "ost
a"ectati doar cei care nu respectau sistemul democraticI persoanele normale au avut numai ene"icii.
Evolutia societatii se azeaza pe modele simolice. Cei care nu au capacitatea de a urma acest trend, se vor re"ugia in
modele imagine. Incet, apare o ruptura dintre oamenii FsimolistiF si cei FimagistiF. Imagistii, care nu sunt cei care
propulseaza societatea inainte, vor vedea ca, din punctul lor de vedere, societatea merge intr;o directie gresita si unul din
multele posiilele raspunsuri ale lor este terorismul.
Atentie@ oamenii care se azeaza pe modele imagine nu accepta argumentatia logica deoarece logica este caracteristica
e&clusiva a modelelor simolice.
E.T.A. 33@ Prolemele de evolutie ale creierului omenesc.
Prolema este de!a tratata de teoria generala. Aici se vor aduce citeva completari. Se stie din teoria generala ca avem o
capacitate de a construi si opera modele imagine precum si o capacitate de a construi si opera modele simolice. Sa
acceptam, deocamdata "ara de"initie, niste parametrii FIF pentru capacitatea de a construi'opera modele imagine si FSF
pentru capacitatea de a construi'opera modele simolice.
In general vorind, KIL a crescut cam pina la anul 3A55. KSL a avut un prim salt odata cu lima vorita. A crescut apoi la
aparitia limii scrise. /n salt important a "ost cind Euclid a construit modelul simolic numit (eometrie 64>55 ani in urma7.
Apoi KSL mai degraa a scazut, in orice caz nu a crescut prea mult, cam pina la 0e9ton 6anul 3:::7. F,ecanicaF lui 0e9ton
este al doilea mare model simolic care marcheaza evolutia creierului. %in acel moment KSL a inceput sa creasca accelerat,
si continua sa creasca.
%esi KIL a scazut procentual in comparatie cu KSL, in mod asolut el a continuat sa creasca datorita sustinerii din parte lui KSL.
Prolema "undamentala este ca in implementarea tehnologica a creierului e&istaE de"iciente atit de mari incit pentru multe
popoare, evolutia lui KSL este pla"onata de multa vreme. /nele popoare aproape ca re"uza modelele simolice 6"orma grava
de "undamentalism7.
Teoria prezice o rupere in viitorul previziil a lumii. Cele doua parti nu au nici un mi!loc de comunicare 6asta inseamna ca s;
au rupt7 si deci unii se vor considera in razoi cu ceilalti.
Asta se intimpla si in interiorul aceleasi tari, cu grupuri de oameni. %e "apt, cam toate popoarele au tendinte "undamentaliste
6re"uza KSL in "avoarea lui KIL7.
Totusi, cele doua parti nu sunt simetrice. Cei azati pe KSL sunt purtatorii progresului si ai puterii in toate sensurile. Ceilalti
sunt incapaili de a mentine un ritm de evolutie, sunt slai si perspectivele lor sunt "oarte sumre. Ei sunt totusi a!utati de
popoarele KSL, din motive de stailitate a lumii si din lipsa unei alte solutii. Popoarele KIL accepta acest a!utor, mai ales din
motive practice si de oportunism. -ricum, acest sistem are o stailitate "ragila asa cum se constata e&perimental.
La un moment dat regiunile KSL vor treui sa rezolve prolema. -ricum, in limita democratiei actuale, aceasta prolema nu
are solutie nici intre tari si nici in interiorul aceleiasi tari.
Lumea treuie totusi sa mearga inainte. In acest moment nu se poate intrevedea decit o getto;izare a lumii 6procesul s;a
intimplat de!a cu Iranul si cu unele tari a"ricane si continua7.
In alta ordine de idei, in interiorul tarilor KSL continua sa e&iste un "enomen interesant. Este vora de "aptul ca intre oamenii
de tip KSL e&ista de asemenea o structura. Ast"el, unii sunt mai KSL decit altii. In general, puterea este detinuta de oamenii KIL
dintr;o structura de tip KSL. 0u se intrevede o vreme cind oamenii KSL sa detina controlul. Acestia au "ost de"initi cu cuvintul
FtehnocratiF. %in cauza dispersiei prea mari intre nivelele KIL si KSL, in acest moment nu e&ista speranta ca va putea e&ista un
singur model simolic su"icient de puternic incit sa descrie corect intreg ansamlul social. In consecinta, tehnocratii
6oamenii KSL dintr;o societate de tip KSL7 nu sunt inca e"icienti decit pe domenii relativ inguste. Politicienii de azi sunt cei
care au si calitati in domeniul modelelor imagine. Ei pot sa cuprinda, in mod apro&imativ, intreg ansamlul social. Totusi,
avansul va "ace ca si politicienii sa se orienteze tot mai mult catre modelele simolice.
Creierul pare a avea proleme grave de proiectare si constructie din moment ce o structura de organizare azata pe creiere
cu putere asa de mare este amenintata de autodistrugere. ,otivul aparent este dispersia prea mare intre nivelele KIL si KSL
intr;o structura sociala data.
E&plicatiile, asa cum rezulta din teoria mea, ar "i urmatoarele@
3. ,odelele se construiesc haotic. In structura de modele 6inclusiv in PS,7 intra de;a valma lucruri importante si lucruri
neimportante. Asta este si o prolema de educatie, asociata in principal cu primii F+ ani de acasaF.
4. Educatia si asimilarea de noi cunostinte continua sa se azeze intr;o proportie inadmisiil de mare pe modele KIL.
>. Structura de modele 6inclusiv PS,;ul7 este o structura virtual invariaila si de aici incapacitatea creierului de a avea
"le&iilitatea ceruta de o evolutie rapida a structurilor sociale, politice, economice. In consecinta, perioada celor F+ ani de
acasaF ar treui riguros controlata, in limita posiilului. %e asemenea, intreaga structura de modele este, dupa o anumita
virsta, virtual invariaila. Si asta este o prolema care poate "i contracarata prin educatie.
8. Educatia se "ace haoticI se construiesc prea multe modele imagine in perioada de "ormare iar modelele simolice nu sunt
adecvate realitatii. %e e&emplu, se insista pe e&ercitii matematice in loc sa se insiste pe constructia si analiza de modele
simolice generale. Si mai grav, elevii nu sunt invatati sa gindeasca in aza modelelor simolice. Termenii Fmodel imagine
6analogic7F si Fmodel simolicF nu sunt cunoscuti la nivelul invatamintului standard 6clasele 3;347 si e&trem de putin la
nivel de "acultate. ,odelele imagine ar treui predate copiilor incepind cu clasa I iar cele simolice incepind cel putin cu
clasa A;a. Chiar cei care lucreaza e"ectiv cu modele simolice nu sunt totdeauna constienti de asta. E&ista multi "izicieni
care nu;si dau seama, de e&emplu, ca ,ecanica lui 0e9ton este model simolic.
?. %e"icientele de proiectare ale creierului nu sunt aratate si deci nu pot "i contracarate 6vezi teoria generala7.
:. Sistemul democratic nu are solutie pentru prolema creierelor de"ecte si de aici un lung sir de tragedii implicite. Cei care
au proleme de hard9are sunt asolut necorectaili.
Concluzie@ Creierul evolueaza de la modele imagine catre modele simolice. Prolemele de proiectare si tehnologice
creeaza "undamentalisme 6unii nu mai pot evolua7. 1undamentalismele ameninta lumea in ansamlul ei. Solutiile posiile
nu sunt acceptaile in limita principiilor democratice unanim acceptate.
E.T.A. 34@ Sarpele cu clopotei
Sarpele cu clopotei produce un sunet permanent, puternic, atunci cind ataca sau este atacat. Se mai stie ca el nu are auz.
Teoria mea e&plica aceasta "acilitate de aparare'atac. 1unctia "undamentala a oricarui creier 6inclusiv de animal7 este de a
construi automat modele azate pe in"ormatia din e&terior. /n sunet repetitiv va activa in ucla continua un model imagine
care va incerca sa prezica aparitia "iecarui sunet nou. Se accentueaza ca aceasta "unctie de hard9are este activata si
mentinuta automat in "unctiune in orice moment, de orice creier. 0u e&ista nici o "acilitate normala de a ignora'de a nu auzi,
aceste sunete.
Sunetul produs de sarpele cu clopotei va activa ast"el in mod repetitiv, un model de receptare a sunetului la animalele din
!ur. Aceste animale vor "olosi ast"el "oarte multa energie nervoasa pentru a actualiza modelul, de multe sute de ori pe
secunda. In "elul acesta, animalele din !ur vor avea di"icultati de a construi si activa un model adecvat, atit pentru aparare cit
si pentru atac.
1enomenul este acelasi si la oameni. Sunetele 6repetitive sau nu7, ne impiedica sa dam randament in aproape orice activitate
care presupune e"ort intelectual intens.
E.T.A. 3>@ Principalele oli psihice@ paranoia si schizo"renia
Termenii Fschizo"renieF si FparanoieF sunt de"initi in psihiatrie mai mult sau mai putin precis. %e "apt, in psihiatrie nu e&ista
de"initii ale olilor psihiceI e&ista doar descrieri ale lor.
Intr;o teorie stiinti"ica, de"initiile sunt generate de model si deci nu se pot compara sau echivala cu de"initiile descriptive din
psihiatrie. Totusi, intrucit in lima!ul comun e&ista acesti doi termeni, pentru a nu inventa noi termeni, ei au "ost pastrati dar
cu de"initiile generate de ,%T.
Teoria generala nu de"ineste de "apt olile. Ea de"ineste doar niste parametrii asociati unor stari. - stare este considerata
patologica daca niste parametrii au valori dincolo de anumite limite mai mult sau mai putin conventionale.
%e e&emplu, parametrul Fschizo"renieF apare in teoria mea ca avind, in "iecare secunda de activitate a unui creier normal o
anumita valoare. Balorile pot "i mai mici 6mai ine7 sau mai mari 6mai rau7 in "unctie de moment. /neori parametrul
Fschizo"renieF poate a!unge in zona considerata FpatologicaF "ara ca prin asta acea persoana sa "ie neaparat olnava. Coala
este declarata ca atare doar daca in mod permanent si semni"icativ, parametrul se a"la in zona patologica. Bom descrie si
apoi vom de"ini cele doua oli "undamentale, asa cum ele apar in teoria ,%T.
Schizo"renia
Caracteristicile, de la "orme usoare la "orme grave sunt@
XS3@ 0u e&ista destule modele cu ataie lunga pentru a intelege realitatea e&terna. Persoanele pot sa descrie logic si corect
ce se intimpla in "ata ochilor "ara a avea, de multe ori, si conte&tul in care "aptele primare treuie intelese. Aceste persoane
reusesc de oicei sa se integreze in societate, nu neaparat in pozitii de"avorizate 6a din contra, asa cum vom vedea7.
XS4@ Intelegere de proasta calitate a ceea ce se intimpla in "ata ochilor 6se activeaza modele de proasta calitate sau
neadecvate deoarece modelele adecvate nu e&ista sau nu pot "i activate sau nu pot "i construite7. Capacitatea de a construi si
opera modele cu ataie scurta este mentinuta. Aceste persoane se pot, de multe ori, integra in societate, chiar in pozitii une,
daca au asimilat un model de interes pentru societate.
XS>@ Persoana nu are nici un model cu ataie lunga adecvat realitatii e&terne. ,odelele cu ataie scurta sunt putine.
%e e&emplu, persoana nu stie unde se a"la chiar daca se a"la in propria camera. In aceasta ultima situatie, persoana "oloseste
doar modele rudimentare, cele mai multe "iind componente ale PS,;ului.
Pe analiza statica, XS3 se a"la in zona non;patologica in timp ce XS> este clar in zona patologica. Starea XS4 este la limita.
Intr;o teorie stiinti"ica, modul static de analiza nu este adecvat. Teoria zice ca parametrul schizo"renie variaza continuu in
timp. /n om per"ect normal poate a!unge temporar in starea XS4 iar daca este eat'drogat'sedat'oosit, chiar in starea XS>
"ara a "i declarat schizo"renic;patologic.
Bom analiza acum in detaliu XS3 unde pot sa e&iste doua situatii@
XS3A@ Persoana are citeva modele, inclusiv cu ataie lunga asociate cu unele domenii de activitate. Acestea ii permit de
oicei sa se integreze in societate, nu neaparat in pozitii de"avorizate. In acelasi timp, lipsesc sau sunt de proasta calitate
unele modele de interes, cum ar "i cele asociate respectarii legilor'regulilor de convietuire intr;o societate avansata azata pe
modele simolice. Lipsa acestor modele poate duce la acte antisociale de care persoana nu are cum sa;si dea seama.
Prolema sociala apare atunci cind acest tip de oameni se gasesc intr;un numar semni"icativ de mare in societate.
XS3C@ Persoana poate construi modele cu ataie lunga si modele cu ataie scurta asociate oricarei realitati e&terne dar in
viata normala nu are nevoie decit de un numar "oarte limitat. In acest "el, capacitatea de a construi modele proprii cu ataie
lunga se atro"iaza. ,odelele cu ataie lunga e&ista dar au "ost impuse din e&terior 6prin educatie7. Asta este schizo"renia
indusa de societate. Atit timp cit cerintele societatii nu se schima, persoana se integreaza per"ect in societate. %aca
cerintele societatii se schima, acele persoane treuie sa asimileze noile modele cu ataie lunga pentru a se reintegra in
societate. Totusi, unele persoane ar putea sa nu mai "ie in stare sa mai asimileze noi modele, adecvate noilor conditii.
Schizo"renia indusa este un mare pericol pentru societatile avansate atunci cind apar schimari masive. Persoanele atinse de
XS3C nu au capacitatea de a construi singure noile modele cu ataie lunga si treuie a!utate de societate, cu e"orturi mari si
sustinute. %in nou, pericolul apare cind numarul de persoane cu XS3C este prea mare.
E&emplu@ Intr;o tara avansata, cineva vrea sa "aca o e&cursie intr;un loc e&otic. Agentia de turism o sa;i rezolve toate
prolemele, "iecare pas este controlat, asigurat, toate surprizele neplacute eliminate sau controlate, etc. - ast"el de persoana
nu are nevoie sa construiasca nici un model nou, PS,;ul nu se va activa practic niciodata si in general viata va curge lin,
"ara e"ort.
Tot ca e&emplu este dat si stilul de conducere al masinilor, mai ales in America. Politia vegheaza de generatii la respectarea
stricta a regulilor de circulatie. Cind orice posiilitate de conducere personalizata este comatuta, stilul de conducere a!unge
sa "ie a"ectat de schizo"renie XS3C. Bor dispare modelele necesare pentru situatii care nu au mai "ost intilnite pina atunci.
%aca mediul nu este agresiv, so"erii vor avea o capacitate tot mai redusa de auto;protectie la greselile altora. Accidentele in
lant sunt consecinta directa a schizo"reniei induse.
Avem deci doua posiilitati@
3. Acceptam schizo"renia indusa si construim masini si in"rastructuri tot mai sigure, pe principiul ca toti treuie sa circule.
4. Acceptam conducerea personalizata 6stilul agresiv nu mai este comatut7.
/n mediu agresiv stimuleaza dezvoltarea inteligentei deci capacitatea de constructie si operare de modele noi cu ataie
lunga. Agresivitatea ii "ace pe ma!oritatea so"erilor mai uni si mai capaili de a reactiona corect la situatii neprevazute,
inclusiv la greselile altora.
Pe de alta parte, agresivitatea poate genera de asemenea accidente 6cei prea agresivi7.
%aca nee&perimentatii se vor simti agresati, ori devin e&perimentati deci agresivi ori vor renunta sa mai conduca. Societatea
va a!unge cindva sa analizeze amele variante, cu avanta!ele si dezavanta!ele lor.
In acest moment, metoda "olosita este metoda schizo"renica@ rezolvam prolema care de!a a aparut ast"el ca ea sa nu mai
apara in viitor. ,etoda asta este schizo"renica deoarece acest "el de rezolvare a prolemelor nu este in stare in nici un "el sa
prezica ce alte proleme 6cu ataie lunga7 ar putea sa apara in urma unei modi"icari. Singurul ei avanta! este ca da o
asigurare personala 6!usti"icare inclusiv in plan !uridic7 celui care ia ast"el de masuri.
In legatura cu e&emplul de mai sus, teoria arata e&istenta unei dileme "undamentale@ optimizare sau capacitate de a "ace "ata
unui mediu agresiv. Ast"el, intr;o structura optimizata, cu schimari lente, apare tendinta de schizo"renie indusa. -amenii au
reactii optime atit timp cit mediul este stail. La o schimare de mediu, oamenii au o capacitate redusa de a re;deveni
compatiili cu mediul schimat. Intr;un ast"el de mediu sunt "avorizati cei care sunt agresivi cu mediul.
Continuam cu schizo"renia indusa 6XS3C7. Cind un ast"el de stil de viata este urmat un timp prea indelungat, persoana va "i
a"ectata de o schizo"renie indusa de mediu care, dupa o anumita virsta, poate deveni patologica. Contracararea acestui
"enomen se poate "ace datorita progresului tehnologic. Schimarile tehnologice "orteaza oamenii din tarile avansate sa
construiasca zilnic noi si noi modele.
Tot la XS3C se mai poate oserva ca, desi societatea "orteaza oamenii sa construiasca noi si noi modele aproape zilnic, unii
oameni ar putea sa nu aia capacitatea sa "aca asta. Cum evolutia se azeaza pe modele simolice, unii oameni ar putea sa
nu aia capacitatea de a construi modele simolice de una calitate. Ast"el, poate aparea un grup de oameni care nu se mai
pot integra in societate si care ar putea sa se izoleze sau sa se intoarca contra societatii.
Schizo"renia indusa 6XS3C7 poate sa creeze modele de ecranare antisociale. Teoria prevede ca va e&ista totdeauna un grup
de persoane atinse de o "orma mai grava de schizo"renie indusa. /nii pot sa constituie un pericol pentru o societate. Atunci
cind acest grup otine destula putere, ei vor putea destailiza societatea in ansamlul ei.
Schizo"renia poate sa apara deci intr;un numar nelimitat de "orme in "unctie de perturatiile asociate procesului "undamental
de "unctionare a creierului.
1unctiile a"ectate sunt@
; constructia de modele noi si de permanenta armonizare a lor cu realitatea e&terna in schimare.
; integrarea unui model nou in structura de modele de!a e&istentaI ele treuie sa contina un numar adecvat de modele cu
ataie scurta pentru a "ace "ata unor realitati e&terne comple&e in continua schimare.
In aza acestor consideratii, sa dam de"initia schizo"reniei.
Schizo"renia este o prolema tehnologica a creierului. Creierul nu poate construi modele comple&e adecvate realitatii
e&terne, pe care sa le integreze in mod armonic'logic in structura sa generala de modele. 1unctia de constructie si operare de
modele cu ataie scurta este mentinuta.
%e multe ori schizo"renicii de nivel 3 pot "i chiar rilianti in constructia si operarea de modele cu ataie scurta.
1olosind un lima! mai FlierF, schizo"renia este gindirea cu ataie scurta.
Bom reveni acum la schizo"renia de tip XS3 A si C. Aceasta "orma nepatologica de schizo"renie poate sa asigure niste
avanta!e imense persoanei. Ast"el, modelele cu ataie lunga cer o mare cantitate de energie nervoasa pentru a "i
rearmonizate si imunatatite in "ata unei realitati in schimare. Intr;o societate staila, aceste modele sunt de oicei inutile.
In acest "el, o persoana atinsa de XS3 6A sau C7 va avea disponiila o mai mare cantitate de energie nervoasa pe care s;o
"oloseasca pentru a "ace modele cu ataie scurta tot mai e"iciente. - societate e"icienta, "avorizeaza aparitia schizo"reniei de
tip XS3C si nu sanctioneaza schizo"renia de tip XS3A. In acest "el, schizo"renia devine un avanta! pentru persoanele care
lucreaza intr;o structura staila cu schimari lente.
Aici mai apare un "actor important. Intreg sistemul de educatie si invatamint se azeaza pe asimilarea de modele impuse din
e&terior si pe veri"icari ale asimilarii acestor modele. Constructia de modele noi este total de"avorizata. In acest "el, sistemul
general de educatie si invatamint "orteaza aparitia schizo"reniei induse de tip XS3C.
E"ectul este devastator pentru societate daca luam in consideratie si prolema constiintei. Teoria de"ineste constiinta ca "iind
capacitatea de a construi modele propri cu ataie lunga in care propria persoana apare ca element. In acest "el, sistemul de
invatamint premiaza implicit pe toti cei care au un nivel de constiinta cooritO
A doua oala psihica "undamentala este Paranoia XP.
Paranoia este de"inita de aceasta teorie ca includerea unui model oisnuit 6ordinarD model -.,.7 in PS,.
Caracteristica "undamentala a unui model din PS, este invarianta lui. Aceste modele sunt practic imposiil de schimat
oricare ar "i in"ormatia venita din realitatea e&terna. Atunci cind un model oarecare 6-.,.7 intra in PS,, el devine invariant
6notat -,PS,7. Toate modelele pe care creierul le contine treuie sa "ie in armonie si cu acest model, indi"erent de
in"ormatiile care vin din realitatea e&terna.
Ast"el, atunci cind se construieste un nou model, unele in"ormatii care vin din realitatea e&terna 6prin I.7 ar putea sa "ie in
contradictie cu -,PS,. In acesta situatie, singura modalitate de a integra I. cu conditionarea -,PS, este de a
distorsiona =,;ul care va integra in"ormatia generata de modelele ,;=,. Acest lucru este posiil doar pe modele imagine.
Se reaminteste ca pe modele imagine nu e&ista criterii de re"erinta de a atriui "aptelor primare o importanta corecta. Ast"el,
prezenta -,PS, va "ace ca toate noile modele sa "ie construite prin distorsionarea importantei "aptelor primare 6unele
"apte sunt minimalizate iar altele pot "i e&agerate7.
%in aceasta cauza, paranoia treuie inteleasa ca o oala care a"ecteaza personalitatea. Personalitatea, in ansamlul ei, este
de tip paranoic. Structura de modele este'poate "i construita partial armonic, modelele simolice asociate se construiesc
pentru a "i in acord cu modelele imagine si in general, paranoicii pot avea o structura armonica si logica rilianta, uneori.
%etectarea paranoiei este "oarte di"icila deoarece olnavii pot sa nu aia contradictii logice in structura de gindire si in plus
pot avea un un cupla! cu realitatea e&terna in schimare.
,ulti paranoici sunt rilianti in gindire, cu o logica in"ailiila. E&emplul lui Hitler este elocvent. -,PS,;ul lui se numea
Frasa ariana este o rasa superioaraF. Tot ce a urmat s;a azat pe logica. Se pot reaminti si personalitatile comuniste@
-,PS,;ul lor se numeste Fclasa muncitoare este purtatoarea progresuluiF.
Cind e&ista un -,PS, atunci avem clar o oala, deoarece intreaga personalitate este paranoica. 0u e&ista, din principiu,
tratament. Chiar daca -,PS,;ul ar "i distrus, toata structura de modele, care este in armonie cu -,PS,;ul, ar treui
reconstruita iar asta este imposiil.
Bom vori acum de "orme usoare de paranoie, nedeclarate ca oli. %upa cum stim, atunci cind un model devine invariant,
toate modelele asociate lui vor "i distorsionate pentru a "i in armonie cu modelul invariant.
Sa presupunem ca un creier are un model normal, construit corect pe aza in"ormatiilor luate din realitatea e&terna 6de
e&emplu modelul Fsot'sotieF7. Acest model ar putea la un moment dat sa devina total neadecvat in intelegerea realitatii
e&terne 6de e&emplu sotul'sotia din realitatea e&terna sa dispara sau sa "ie alt"el decit in model7.
- persoana a"lata in aceasta stare a!unge sa se mani"este ca o paranoica 6poate sa nege e&istenta a ceva care se a"la in "ata
ochilor ei, de e&emplu7. Acest model nu este de oicei in PS, dar, "iind legat cu "oarte multe alte modele, devine e&trem de
greu de modi"icat. Ar treui modi"icate odata cu el "oarte multe alte modele si asta poate depasi capacitatea tehnica de
procesare a creierului. %in cauza asta, una dintre optiuni este de a lasa modelul cu proleme in pace. In aceasta situatie,
avem o "orma de paranoie, asa cum am aratat, care se mani"esta prin con"uzii sau prin evitarea discutiei despre prolemele
asociate modelului cu proleme.
0e"iind patologica 6nu e&ista -,PS,7, FoalaF ar putea "i vindecata 6mai ales la persoanele tinere7. - posiilitate este de a
construi modele de ecranare. ,odelele de ecranare nu distrug modelul gresit'neadecvat dar il pot "ace inactiv. Pretul este un
traumatism psihic 6constructia unui model de ecranare7 urmat de un imens e"ort de constructie de noi modele.
Acest tip de prolema 6modele importante care nu mai corespund cu realitatea e&terna7 poate sa apara in orice moment, in
"orme mai mult sau mai putin grave.
Prevenirea aparitiei acestei "orme usoare de paranoie se poate "ace printr;o educatie adecvata. Ea poate sa apara la orice
virsta.
E.T.A. 38@ Sinuciderea
%in teoria "undamentala se stie ca o cerinta "undamentala de proiectare a creierului este supravietuirea neconditionata,
vesnica. Totusi, unele persoane se sinucid.
Tot din teoria generala se stie ca modelele sunt atit de puternice incit pot sa prezica, cu siguranta asoluta, ca vom muri
cindva, mai repede sau mai tirziu. Intrucit aceasta prezicere va activa PS,;ul, si intrucit PS,;ul nu are solutie, aceasta
situatie poate sa destailizeze creierul. Tot in teoria generala se mai arata ca solutia gasita din cele mai vechi timpuri a "ost
modelul de ecranare numit F.eligieF. Acest model transmite catre PS, un mesa! mai putin catastro"al, care stailizeaza
situatia.
/nele religii sunt atit de puternice incit ii pot "ace pe credinciosi sa nu aia nici o teama de moarte. Ast"el de credinciosi se
pot sinucide e&trem de usor, daca au un motiv FseriosF, "ara ca PS,;ul sa poata interveni. %in "ericire, crestinismul nu este
o religie su"icient de puternica pentru a elimina teama de moarte.
Acest risc a "ost sesizat din cele mai vechi timpuri si de aceea, in general, religiile condamna sinuciderea.
Se accentueaza ca, oricare ar "i modelul de ecranare 6religie sau un model oarecare7, PS,;ul va "i locat sa intervina in caz
ca un model de sinucidere este activat. Prezenta unui model de ecranare adecvat poate deci loca PS,;ul care vrea sa
locheze activarea modelului de sinucidere.
- clasa de sinucigasi sunt cei care, in urma disparitiei din realitatea e&terna a unei entitati care a "ost inclusa in PS, 6de
e&emplu o persoana "oarte apropiata dispare din viata lor7, nu sunt in stare sa corecteze intreaga structura de modele.
Creierul se destailizeaza, toate modelele principale devin inutilizaile iar asta poate "avoriza sinuciderea.
Alta clasa de sinucigasi sunt cei care au toate modelele locate 6asta se poate asocia cu cuvintul Fdepresie generalizataF7.
Persoana vede ca nu mai poate evolua, toate predictiile dau, zi si noapte, mereu acelasi rezultat si anume, nu mai e&istaE nici
o speranta de iesire dintr;o anumita situatie. - situatie de acest tip poate "avoriza sinuciderea. Totusi, creierul treuie sa
construiasca, pe loc, un model de ecranare pentru ca sinuciderea sa "ie un FsuccesF. Alt"el, PS,;ul va interveni in ultimul
moment, pentru a asigura insuccesul acestui act.
/n e&emplu FclasicF este atunci cind cineva are "oarte multi ani pe care ii pierde rusc 6criza economica din 3*4* din
S/A de e&emplu7. Cu toate modelele locate, omul nu mai are capacitatea de a construi noi modele adecvate noii realitati
e&terne si sinuciderea devine o optiune.
E&istaE o clasa speciala de sinucigasi@ cei su 3A ani. In cazul lor, teoria spune ca motivul principal poate "i doar loca!ul
generalizat dat de modelele lor de interes@ prolemele scolare, prolemele a"ectiv;se&uale, prolemele sociale. Prolema
poate "i asociata cu "aptul ca, la acea virsta, adolescentii au un numar limitat de modele cu ataie lunga cu "oarte multe
imper"ectiuni. Aceste modele nu sunt su"icient de dezvoltate pentru a arata imensa varietate de directii de evolutie. /n
model cu ataie lunga sla dezvoltat poate prezice o situatie de loca! generalizat si de aici tendinta de sinucidere. Evident
ca numai un loca! simultan in toate planurile ar putea "i cauza de sinucidere. %in nou se accentueaza ca "ara un model de
ecranare adecvat, PS,;ul va "ace ca sinuciderea sa esueze in ultimul moment.
Evident, e&ista persoane care au oli psihice, asa cum sunt ele de"inite de aceasta teorie. In cazul lor, la "actorii care au "ost
enumerati, vor aparea motive suplimentare legate de olile lor psihice.
E.T.A. 3?@ Teste de normalitate
Avind de"inite schizo"renia si paranoia, vor "i descrise doua teste pentru a detecta aceste oli. T3 si T4 detecteaza
schizo"renia iar T4 paranoia.
T3. In "ata unei realitati comple&e, o persoana normala treuie sa;si dea seama daca are sau nu destule in"ormatii pentru a
construi un model adecvat. %in teoria generala se stie ca, in "ata unei realitati e&terne noi, creierul construieste modele
armonice'logice, azate pe in"ormatia disponiila. Aici este prolema@ noi nu stim de la inceput cite elemente se a"la in
realitatea e&terna. ,odelele se "ac cu ceea ce este disponiil. Am putea deci, sa nu ne dam seama ca nu avem destula
in"ormatie pentru a construi un model nou 6vezi teoria generala@ de"iciente de proiectare ale creierului7. Testul vrea sa
veri"ice daca avem capacitatea de a compensa aceasta de"icienta de proiectare.
Sa dam un e&emplu@ In"ormatia primara este ca Fun automoil s;a ciocnit de un zidF.
%aca persoana "ace mai multe modele, a trecut testul. Aceste modele ar putea "i, in e&emplul dat@
; accident pe sosea
; test
; "ilm artistic
; !oc pe calculator
; desen animat
Aici este doar o e&empli"icare. Intr;o situatie concreta, o persoana ar treui nu numai sa construiasca mai multe modele dar
sa le si dezvolte progresiv, in paralel, pe masura ce noi date se adauga la in"ormatiile de!a date.
%upa o oarecare acumulare de in"ormatii noi, s;ar putea ca persoana sa se stailizeze la un singur model. %ar, daca nu are
destule in"ormatii si nu;si da seama de asta, acesta este un semnal ca poate e&ista o prolema. Testul este in general trecut cu
ine daca persoana isi mentine "le&iilitatea chiar dupa ce, aparent, e&ista su"icienta in"ormatie pentru a se stailiza la un
model. E&istenta "le&iilitatii este inteleasa ca o garantie ca acea persoana are capacitatea de a construi modele cu ataie
lunga. %e asemenea nu are un -,PS,.
E&ista un !oc care particularizeaza acest test. Se construieste un model. Cel care este testat treuie sa ghiceasca modelul.
Pentru asta el treuie sa intree iar raspunsurile pot "i numai de tip %a'0u.
T4@ Test de detectare a paranoiei
Persoana accepta o schimare intr;un model stailizat, daca realitatea e&terna impune asta. Intr;o situatie practica, o
persoana interactioneaza cu realitatea e&terna si construieste un model care da predictii une asupra realitatii e&terne. La un
moment dat, un element din realitatea e&terna este schimat. %aca persoana detecteaza schimarea si corecteaza modelul
6precum si modelele cu care se leaga7, asta este o indicatie una de normalitate. Pentru o persoana anuita de paranoie,
evident ca se "oloseste modelul anuit a "i -,PS,.
Aici este de accentuat ca paranoicii pot distorsiona oricit de mult realitatea e&terna pentru a "i compatiila cu -,PS,;ul
lor. In consecinta, testul urmareste sa vada daca persoana suspecta de paranoie va modi"ica modelul suspect de a "i
-,PS,.
Testele, asa cum au "ost e&empli"icate, pentru a "i practice, treuie sa mai ia in considerare o de"icienta de proiectare a
creierului, descrisa de teoria generala. Este vora de "aptul ca orice model imagine are o prolema "undamentala@ pe un
model imagine nu se poate staili importanta pe care o are un element sau o relatie. ,odelul imagine ramine armonic pentru
o in"initate de importante date elementelor'relatiilor. %atorita acestei proleme, paranoicii nu;si dau seama de oala lor.
Testul T4 poate detecta paranoia in mod indirect, prin "aptul ca un paranoic nu poate sa modi"ice -,PS,;ul. Testul direct
de detectare a paranoiei ar treui sa se azeze pe "aptul ca un model simolic nu are de"icienta "undamentala a modelelor
imagine. In consecinta, daca anumite realitati e&terne se pot modela atit pe model imagine cit si pe model simolic, cele
doua aordari ar treui sa "aca aceleasi predictii. %aca e&ista o di"erenta, modelul gresit este modelul imagine. (resala este
asociata cu atriuirea gresita a importantei unor elemente sau relatii pe modelul imagine.
In a"ara de aceste oli psihice considerate clasice, asa cum se arata in teoria generala, e&ista multe alte oli date de proleme
dinamice'tranzitorii ale creierului sau de e&istenta modelelor underground.
Colile date de proleme dinamice'tranzitorii se re"era la pierderea stailitatii creierului in anumite momente de timp sau in
conditii speciale.
,odelele X=, 6ilegale, vezi teoria generala7 ar putea e&plica de asemenea o serie de proleme. In teoria generala este
aordata si aceasta prolema.
Bom mai "ace aici o oservatie@ teoria este aplicata aici cu predilectie la persoanele normale. Cazurile patologice nu sunt
luate, in general, in consideratie, la acest stadiu. Este de alt"el asurd sa studiem cazuri patologice in lipsa unor modele une
asociate oamenilor normali.
E.T.A. 3:@ BISELE
Bisele sunt dezvoltari de modele imagine. Aceste modele imagine nu se construiesc in interactie directa cu realitatea
e&terna. Creierul construieste modele asociaile cu o pseudo;realitate;e&terna, cu diverse scopuri. Aceasta pseudo;realitate;
e&terna 6SE. Suasi;E&ternal;.ealitD77 are un anumit grad de cupla! cu realitatea e&terna. SE. este invariant pe toata
durata visului. In concluzie, avem un vis atunci cind e&ista o pseudo;realitate;e&terna invarianta.
E&ista mai multe clase de vise in "unctie de modelul SE..
3. SE. respecta realitatea e&terna in mod apro&imativ dar cu speci"icatia ca, atunci cind SE. este di"erit de realitatea
e&terna, e&ista dorinta de a modi"ica realitatea e&terna pentru a "i con"orma cu SE.. E&emplu@ visam un produs tehnologic
avansat. In SE. se a"la o tehnologie care nu se intilneste in realitatea e&terna. Acest vis poate activa o persoana sau un grup
sa actioneze pentru ca acest vis sa "ie realizat.
4. SE. respecta realitatea e&terna dar mai contine si elemente conventionale, aritrare. Aceste vise pot aparea, de e&emplu,
atunci cind vrem sa "acem un scenariu de "ilm, nu neaparat stiinti"ico;"antastic. Ele mai pot "i asociate si cu termenul
"antezie. Totusi, un vis de acest tip inseamna constructia unui model, in general comple&, ceea ce este mult mai mult decit o
"antezie. 1antezia ar putea "i de"inita ca o relatie "undamentala intre elementele unui model;vis de acest tip.
>. Bise tehnologice. Acestea sunt vise create de structurile creierului cu diverse scopuri, in legatura cu implementarea
tehnologica a creierului. E&ista vise de trezire normala dupa somn, vise de trezire de urgenta 6cosmarurile de e&emplu7, vise
asociate cu stari patologice 6structura normala de modele si "unctiile normale ale creierului sunt perturate7.
Aceste vise se numesc FtehnologiceF deoarece teoria nu prevede nici un mecanism hard9are normal de trezire din starea de
somn. Asta inseamnaE ca, prin proiectare, creierul nu are nici o "acilitate hard9are de tip Fceas desteptatorF si deci aceasta
"acilitate este realizata prin so"t9are, la implementarea tehnologica a proiectului.
- posiilitate implicita este activarea PS,;ului. %ar, "ara elemente e&terne 6zgomote mari, socuri mecanice, etc.7 PS,;ul
nu se activeaza. /n vis tehnologic este unul care creeaza PS,;ului, in mod arti"icial, o prolema 6impresia de pericol,
impresia ca o prolema oarecare nu are model adecvat etc.7 iar aceasta "acilitate de so"t9are poate produce trezirea.
Continutul modelului nu este important. -rice continut care poate activa PS,;ul este un. Teoria spune deci ca principala
in"ormatie asociata cu un vis de trezire este caracterul lui. Continutul are o importanta secundara.
Teoria nu speci"ica cine initiaza un ast"el de vis. /nele vise tehnologice ar putea sa "ie initiate de partea din creier care
controleaza organele interne ale corpului. Ast"el, o prolema grava de sanatate sau o prolema asolut minora pot produce
acelasi vis de trezire. %in cauza aceasta, continutul viselor este aproape imposiil de interpretat. Este posiil ca, pentru o
persoana particulara, sa se poata spune ceva despre continutul anumitor vise. Totusi, acea persoana treuie sa "ie "oarte ine
cunoscuta ca structura psihica si din punct de vedere medical si a mediului general si particular de viata.
Teoria spune ca atunci cind aveti un vis de trezire, analizati caracterul lui@
; pericol direct la adresa persoanei care a avut visul poate inseamna o prolema importanta de sanatate sau asociata
mediului unde persoana doarme. %e asemenea ar putea "i un semnal asociat cu o persoana care se a"la, ca element, in PS,;
ul persoanei care a avut visul. ,ai poate "i o prolema veche "ara solutie.
; pericol care nu se re"era in mod direct la persoana in cauza, inseamna o prolema de importanta limitata pentru persoana
care viseaza sau o prolema grava dar care este prezisa de un model cu ataie prea lunga. Ar putea semnaliza si o prolema
a unei persoane mai mult sau mai putin apropiate.
; visul este neutru 6nu e&ista pericole implicite sau e&plicite7I atunci este un vis normal de trezire. /n vis normal de trezire
este unul care, desi activeaza PS,;ul, este initiat de "actori interni sau e&terni neimportanti.
%e e&emplu, visam o "loareI vrem sa culegem acea "loare dar nu reusim. 0e trezim cu ideea ca nu putem sa culegem acea
"loare. Asta a activat PS,;ul deoarece nu e&ista model adecvat acestei proleme din SE..
Se poate pune prolema@ Fde unde stie modelul;vis asociat cu SE. ca e&ista proleme "ara solutie, care, deci, vor activa
PS,;ulNF. /n raspuns posiil este ca modelul;vis va incerca diverse variante de evolutie pina va a!unge la o varianta care n;
are solutie. Barianta care n;are solutie este cea care activeaza PS,;ul si care va "i =,;ul in momentul trezirii 6deci cea pe
care ne;o amintim7. In plus, SE. este un model creat pe loc. El nu are cum sa "ie prea comple&. Este apoi usor sa simulezi
ceva care nu are solutie in acel SE..
%e e&emplu, SE. poate "i asociat cu o camera. %aca vrem, in vis, sa iesim din camera, atunci ar treui ca SE. sa contina si
e&teriorul camerei si acest e&terior nu a "ost construit. Incercarea de a iesi din camera devine, deci, imposiila iar asta va
activa PS,;ul care va produce trezirea.
Bisele de trezire normala pot "i initiate si de modele normale care lucreaza in acPground cu un scop dat 6de e&emplu,
trezirea la o anumita ora considerata "oarte importanta, trezirea la un "actor e&tern speci"icat, etc.7. Situatia ar putea "i totusi
ceva mai comple&a, deoarece teoria nu spune nimic de activitatea modelelor underground in timpul somnului.
Bom introduce aici o noua clasa de activitati ale creierului care ar putea "i numite vise premonitive. Este vora de "aptul ca
anumite modele ale creierului care au "unctionat "oarte ine un timp relativ indelungat, ar putea sa nu mai "unctioneze din
cauza modi"icarilor parametrilor mediului sau ai "iintei e&terioare sau interioare 6de e&emplu, din cauza imatrinirii sau din
orice alta cauza7.
Aceste modele, care au devenit neadecvate actiunii asupra realitatii e&terne, se pot autoactiva. Prin simulare va rezulta ca
aceste modele nu mai pot "i e"iciente sau adecvate si acest rezultat se mani"esta ca o premonitie.
Premonitiile ar treui luate, in general, in serios dar nu orice vis premonitiv este su"icient de crediil, numai prin el insusi,
pentru a ne modi"ica planurile de viitor. In plus, desi unele vise ar putea "i vise premonitive, acest lucru este e&trem de greu
de stailit. %e e&emplu, visam o situatie negativa care ne a"ecteaza direct propria persoana. Acest vis poate "i vis de trezire
de urgenta 6vezi mai sus7 sau, daca analizam continutul, poate "i vis premonitiv, asa cu el a "ost de!a de"init.
Aici, la acest nivel, avem numai o evaluare a prolemelor generale asociate cu visele. Prolema mai are nevoie de multe
analize si dezvoltari pentru a "i clari"icata.
E.T.A. 3+@ Istoria evolutiei speciei umane con"orm ,%T.
Cronologia primara este luata dupa datele acceptate, asa cum ele apar in dictionare. Am selectat doar elementele care au
importanta din punctul de vedere al evolutiei modelelor simolice.
La inceput treuie remarcat ca, intrucit nu se azeaza pe un model simolic "undamental, diversele dictionare atriuie in
mod aritrar o importanta "aptelor primare. Eu avind un model simolic "undamental, atriui importanta "aptelor primare in
aza acestui model.
Evolutia omului a insemnat, con"orm cu ,%T, cresterea continua a capacitatii de operare cu modele simolice. Aceasta
cronologie urmareste deci numai aceasta linie.
+5 ,ilioane ani in urma@ primele primate.
8 ,ilioane ani in urma@ mersul vertical.
4 ,ilioane ani in urma@ unelte de piatra. /neltele au aparut atunci cind au aparut modele imagine cu ataie lunga. Si
animalele pot "ace unele modele imagine cu ataie lunga.
455.555 ani in urma@ Homo sapiens
Homo sapiens ar "i putut sa aia o mai mare capacitate de a construi modele cu ataie lunga. Homo Sapiens a a!uns sa
construiasca modele imagine propri, cu ataie lunga, ne;integrate in PS,. /n model din PS, este "oarte e"icient dar, "iind
invariant, locheaza evolutia. Homo sapiens a evoluat deci intr;o directie contrara e"icientei imediate.
3>5.555 ani in urma@ Apar mani"estari artistice si ceremonii religioase.
Cindva aici treuie sa "i aparut si lima vorita, primul model simolic creat de om. %e "apt, in teoria mea se poate vori de
om numai daca stia sa voreasca 6sa stapineasca o lima de comunicatie simolica7.
0u se poate marca deci momentul e&act al aparitiei omului dupa de"initia mea. %in datele e&istente nu rezulta ca Homo
Sapiens stapinea o lima de comunicatie corespunzatoare desi, in mod sigur, treuia sa stie sa comunice, intr;o "orma
primitiva, prin mesa!e simolice.
Anul ?555 idH@ -rasele
In aceasta perioada este clar ca e&ista lima vorita intr;o "orma avansata. -rasele presupun e&istenta unor autoritati care sa
actioneze in aza unor reguli'legi. Treuiau sa e&iste "orme de scriere a limii, chiar in "orme primitive.
Anul >+55 idH@ Lima scrisa sumeriana evolueaza spre scriere cu elemente "onetice. Lima scrisa azata pe elemente
"onetice inseamna o imensa simpli"icare a scrierii dar si un imens pas inainte in dezvoltarea modelelor simolice.
Aici este un moment crucial ale evolutiei omului. Ast"el, oamenii aveau un model imagine in mintea lor. Acest model
imagine treuia sa "ie descris pentru altii. Borirea 6model simolic7 avea ca principal oiectiv descrierea acestor modele
imagine. %in acel moment a aparut prolema scrierii.
Prima varianta este de a descrie modelul imagine printr;o scriere asociata direct cu modelul imagine. Asta a "ost linia
popoarelor asiatice. A doua varianta este de a reprezenta prin scriere, sunetele care erau suportul voririi. %ar asta inseamna
ca nu descriem modelul imagine ci pur si simplu translatam vorirea 6model simolic7 intr;un alt model simolic 6scrierea7.
Scrierea este deci asociata cu modelul simolic al voririi si nu cu modelul imagine asociat voririi.
Impactul a "ost imens pentru ca a dus la o scriere simolica nu la o scriere iconogra"ica. Scrierea capata independenta de
modelul imagine cu care este asociata in mod indirect. ,ai tirziu, scrierea a "ost in masura sa in"luenteze vorirea si acest
FtandemF a dus la aparitia omului FsimolicF in Europa. Cum, e&act, s;a petrecut acest "enomen, este inca un miracol.
Popoarele asiatice, care au "olosit metoda descrierii modelelor imagine in modul de scriere, au ramas inghetate pina in zilele
noastre la icoane asociate unor modele imagine. Asta a avut, pentru acea lume, un imens impact negativ asupra dezvoltarii
modelelor simolice. %in cauza asta, in aceasta istorie, re"erintele sunt in e&clusivitate legate de lumea azata pe scrierea
"onetica.
Asa cum am spus, scrierea "onetica a "ost un pas decisiv in evolutia modelelor simolice, datorita ne;asocierii acestei scrieri
cu modelele imagine. Prin opozitie, lima chineza vorita poate "i translatata in scriere "onetica dar acest mod de scriere nu
ar putea "i "olosit in aceasta "orma din cauza ca s;ar rupe legatura cu modelele imagine pe care se azeaza sistemul de
gindire'scriere al acelor oameni.
3>:5 idH @ In Egipt apare religia monoteista. Acest tip de religie marcheaza momentul cind analiza logica aplicata religiei va
genera proleme si contradictii asociate cu e&istenta mai multor zei. %orinta de ordine logica "ace ca religia sa evolueze spre
religie monoteista. Totusi, aparitia religiei monoteiste in Egipt nu a "ost rezultatul cresterii nivelului de evolutie al societatii
omenesti din acea perioada. Prima religie monoteista creata de populatie 6nu de conducatorii statului ca in Egipt7 va "i
crestinismul.
:55 idH@ Poezia@ Poezia este un model imagine care "oloseste elemente si relatii simolice. Poate "i interpretata ca un mod
de descriere a modelelor imagine interioare cu elemente simolice 6singura "orma care poate "i inregistrata si transmisa usor
in spatiu si timp7. In acest "el, poetul care are un model imagine interior, il translateaza intr;un model imagine cu elemente
simolice si relatii simolice si imagine. Cititorul'ascultatorul va translata acest model imagine special 6poezia7 in "orma
unui model imagine in mintea sa. Acest model imagine, se presupune, este similar cu modelul imagine din mintea poetului.
In acest "el, o poezie este un mod de transmitere 6apro&imativa7 a unui model imagine de la un creator la un ascultator,
"olosind modele imagine cu elemente simolice ca FtransportoareF.
>55 idH@ In aceasta perioada apare (eometria lui Euclid. Acesta este primul mare model simolic "undamental asociat
realitatii e&terne. El marcheaza, deci, un moment e&trem de important in evolutia creierului. (eometria este de "apt prima
stiinta e&acta descoperita. %aca ne uitam la cei apro&imativ 4555 de ani care vor trece pina la aparitia celui de;al doilea
model simolic "undamental 6,ecanica lui 0e9ton7, ne dam seama ce haotica a "ost evolutia creierului omenesc.
Aici mai treuie sa oservam un lucru asociat cu modelele simolice "undamentale@ (eometria lui Euclid se preda la scoala
in e&act aceasi "orma de 4>55 de ani...

%aca "acem astractie de lima de comunicatie generala 6(CL7, unul din primele modele simolice construite de om ar
putea "i !ocul de sah. Acest !oc poate "i considerat si acum ca o mare realizare a mintii omenesti. Qocul este practic ne;
modi"icat de cind a "ost creat si este practic imposiil de per"ectionat. Acest !oc a aparut odata ce creierul a depasit un prag
de evolutie in domeniul modelelor simolice cu ataie lunga. El ne poate da o imagine a capacitatii intrinseci a creierului de
a construi si opera modele simolice.
>5 dH@ Cruci"icarea lui Isus, crestinismul
.eligia crestina apare in Imperiul .oman unde se presupune ca erau cei mai evoluati oameni din punctul de vedere al
capacitatii de operare cu modele simolice. Crestinismul, ca religie evoluata, marcheaza un moment cind modelele
simolice ale omului mediu devin su"icient de puternice pentru a "ace predictii cu ataie lunga de "oarte una calitate.
Asa cum stim, predictia mortii va genera modele de ecranare de tipul religiilor. /n creier azat numai pe modele imagine
nu;si poate da seama ca va muri cindva si chiar daca;si da seama, nu va da prea mare importanta acestui lucru 6predictiile
sunt mai degraa imprecise si con"uze7. /n creier evoluat 6care "oloseste modele simolice alaturi de modele imagine7 va "i
atit de marcat de predictia mortii incit va avea nevoie de un model de ecranare e&trem de puternic pentru a;si pastra
stailitatea 6a avea liniste su"leteasca7. Ast"el, ca e"ect a cresterii capacitatii de a opera cu modele simolice cu ataie lunga,
au aparut religiile monoteiste. Aparitia religiei monoteiste crestine marcheaza deci un nivel mai inalt de dezvoltare al
creierului. In "apt, religia moderna a aparut odata cu aparitia constiintei de nivel 4 la ma!oritatea memrilor unei societati.
%in acest punct de vedere, crestinismul este o creatie e&clusiva a populatiei din zona .omei din acea perioada, "olosind o
sursa oarecare de in"ormatii primare. Intrucit crestinismul a "ost acceptat atit de repede si de usor in toata Europa, se poate
spune ca crestinismul este o religie evoluata creata de europeni pentru europeni.
*+? @ Scrierea moderna a numerelor, luata de la arai. Aceasta scriere reprezinta o ruptura totala cu modelele imagine.
Ast"el, scrierea romana a numerelor are puternice trimiteri la modelele imagine. Scrierea araa a numerelor nu mai poate "i
inteleasa decit pe aza ailitatilor in domeniul modelelor simolice.
34?5 @ (eneralizarea sistemului zecimal pozitional de scriere a numerelor in Europa.
38A4 @ Inchizitia in Spania. ,odelele simolice, azate pe logica, incep sa;i a!ute pe oameni sa analizeze mai usor si mai
precis lumea incon!uratoare. Logica incepe sa le dea certitudini. Asta evident ca intra in contradictie cu modelul imagine
invariant al religiei. Aici a "ost primul con"lict violent intre spiritul crestin si spiritul european.
3?8> @ Copernic pulica teoria heliocentrica. Teoria a constituit o revolutie in sistemul de gindire al oamenilor. Sa nu uitam
ca in acea perioada e&istau astronomi care aveau date complete otinute prin oservatii directe ale cerului, intinse pe "oarte
multe sute de ani. Ei puteau sa prezica "oarte precis care va "i pozitia "iecarei planete sau stele pe cer in oricare moment,
inclusiv sa prezica "oarte precis eclipsele de Soare si de Luna. Singura prolema mai serioasa era "aptul ca nu e&ista nici o
e&plicatie pentru miscarea aparent ilogica a planetelor pe cer.
Teoria heliocentrica a aparut ca model imagine, cu a!utorul analizei logice. In scurt timp 6Repler7 el a "ost translatat pe
model simolic. Asta inseamna ca s;a veri"icat prin calcule ca planetele au o miscare aparenta con"orma cu predictia unui
model simolic azat pe conceptia heliocentrica.
3?A? @ numerele zecimale in Europa.
0umerele zecimale au aparut la peste :55 de ani de la introducerea scrierii pozitionale zecimale. ,otivul acestei intirzieri
poate "i "aptul ca ele erau suplinite cu succes de "ractii.
Scrierea "ractiilor are corespondent direct in modele imagine. 1ractia 3'4 este "oarte sugestiva pe model imagine. A e&istat
deci o "orma de rezistenta la aparitia numerelor zecimale, care rezistenta continua si astazi.
3:5+ @ -r"eu de ,onteverdi 6lucrare muzicala comple&a, in "apt o opera7 Aici, in mod direct, modelele simolice sustin si
chiar sunt parte dintr;un model imagine comple&.
3:38 @ Logaritmii in matematica.
3:4? @ 1uga, ca "orma muzicala, este "olosita curent in muzica. 1ugile se construiesc dupa o FretetaF 6model simolic7.
3:85 @ Savantul "rancez %escartes sustinea ca Fadevarul ideilor poate "i stailit "ara e&perienta, doar prin matematicaF. Cu
terminologia mea, el ar spune ca modelele simolice 6azate pe logica7 nu te lasa sa gresesti in timp ce 6se suintelege7
modelele imagine nu au garantie de a "i corecte 6ceea ce FsunaF ine nu este totdeauna si corect7. %escartes marcheaza un
moment important in dezvoltarea modelelor simolice "ara sa a!unga la crearea unui model simolic "undamental asociat
realitatii e&terne.
Aici treuie "acute niste precizari. Ast"el, matematica este un model simolic neasociat cu realitatea e&terna. Totusi,
modelele simolice matematice se pot "olosi pentru a "ormaliza un model simolic asociat realitatii e&terne. %e e&emplu,
,ecanica lui 0e9ton a aparut la inceput ca un model simolic azat pe logica iar apoi a "ost "ormalizat prin matematica. %e
aici apar con"uzii care se intind pina in zilele noastre 6vezi teoria lui (oedel care demonstraza matematic e&istenta lui
%umnezeu7.
Con"uzia este intre modelul matematic si modelul asociat realitatii e&terne. Ast"el, de indata ce avem un model asociat
realitatii e&terne, el poate "i "ormalizat printr;un model matematic. Acest model matematic "ace predictii care, prin modelul
simolic asociat realitatii e&terne, se pot compara, prin I., cu realitatea e&terna. Acest proces normal 6predictie T
comparatie T corectie T o noua predictie7 duce la per"ectionarea modelului asociat realitatii e&terne. Este evident ca modelul
matematic nu are nici o valoare daca nu se urmeaza procedura normala de mai sus 6procedura pe care (oedel, de e&emplu,
nu a urmat;o 7.
Este putin proail ca %escartes sa "i inteles asta cum de alt"el nu o inteleg multi nici in zilele noastre. A"irmatia lui
%escartes 6citata mai sus7 desi este principial gresita, marcheaza un moment notail in evolutia creierului.
3:84 @ .emrandt, o culme in constructia de modele imagine comple&e in pictura.
3:A+ @ 0e9ton construieste al doilea mare model simolic "undamental asociat realitatii e&terne, dupa (eometria lui Euclid
si anume ,ecanica. ,ecanica lui 0e9ton marcheaza un alt mare moment in evolutia creierului.
In legatura cu asta, unele dictionare il dau pe 0e9ton ca cel care a descoperit FLegea gravitatieiF. Aceasta lege este mai
degraa o supozitie a lui 0e9ton pentru a;si salva teoria. Ast"el, principiul inertiei prevedea ca orice corp lasat lier se
misca rectiliniu si uni"orm la in"init. Totusi, oservatile astronomice arata ca planetele si satelitii lor se misca pe orite
inchise. Contradictia intre principiul inertiei 6sustinut de principiul conservarii energiei7 si modul de miscare a corpurilor
ceresti se putea anula printr;o supozitie noua care s;a numit Legea atractiei universale. Asa cum rezulta din ,%T
6cunoasterea...7 nu e&ista nici o garantie ca gravitatia lui 0e9ton este e&plicatia a ceea ce se intimpla, chiar daca modelul lui
0e9ton "ace predictii remarcail de e&acte.
Einstein, de e&emplu, considera ca nu e&ista nici un "el de cimp gravitational si ca aparenta atractie dintre corpuri este
produsa de de"ormarea spatiului in prezenta materiei. Tot ce se poate spune este ca ,ecanica lui 0e9ton, plus Legea
atractiei universale asociata ei, pe domeniul ei de aplicailitate, "ace predictii "oarte une pentru toate prolemele de pe
Pamint si "ace predictii une in spatiul cosmic.
3+8* @ Lima!ul semnelor. Acesta este un lima! arti"icial, construit pe aza capacitatii de a construi si opera modele
simolice. Aceasta este, proail, prima lima arti"iciala construita vreodata. Ea translateaza (CL intr;un model simolic
azat pe semne si gesturi.
3+A3 @ Immanuel Rant
In lipsa unui model simolic "undamental, tot ce a scris este, in principiu, de valoare limitata. ,otivul este legat de "aptul ca
"ara model simolic "undamental, termenii "olositi de el nu pot "i corelati logic. Rant produce de"initii cu o mare "renezie,
aproape pe "iecare pagina a cartilor lui "ara sa;si dea seama ca aceste de"initii nu pot "i corelate logic intre ele. Rant a
cunoscut ,ecanica lui 0e9ton dar nu a inteles asolut nimic in legatura cu metodele stiintelor e&acte. Rant poate "i citat
doar ca cel care a pus proleme asociate cunoasterii "ara a aduce nici o contriutie la punerea prolemei pe aze stiinti"ice.
3+*3 @ ,ozart
Culmea si inceputul declinului modelelor imagine in general si in muzica in special.
3A58 @ 0apoleon
In teoria generala, creierul apare cu doua "unctii "undamentale@ cunoasterea si modi"icarea realitatii e&terne in aza unui
model de actiune. Este posiil ca motorul multor razoaie sa "ie dorinta de a modi"ica realitatea e&terna in aza unui model
de actiune acceptat de grupuri mari de oameni. Asta poate "i asociata cu o "oarte proaila crestere a nivelului 4 de
constiinta a populatiei in general, in acea perioada. Acest lucru a inceput sa "ie posiil odata cu cresterea capacitatii tehnice
de comunicatie intre oameni. Cresterea capacitatii de comunicatie a permis ca un ast"el de model de actiune sa a!unga sa "ie
cunoscut si acceptat de mase "oarte mari de oameni.
3A>8 @ Scrierea Craille
3A>+ @ Codul ,orse
3A?8 @ Logica simolica a lui Coole
3A?* @ Teoria evolutionista a lui %ar9in
Teoria nu are un model simolic la aza. 1aptul ca se oserva multe "apte care par sa con"irme teoria lui %ar9in nu este
su"icient pentru o stiinta e&acta. In acest moment tot ce se poate spune este ca pe model cu ataie scurta, sunt multe date
e&perimentale care pot sa sustina o teorie evolutionista. E&trapolarea acestei teorii la aparitia omului din maimuta este
imposiil de sustinut "ara un model simolic "undamental.
0ici ,%T nu poate o"eri, in mod direct, prea multe date in legatura cu o posiila evolutie de la creier de animal la creier de
om. Totusi, teoria sugereaza ca singurul mod e"icient de constructie'operare de modele simolice ar "i cu un hard9are
specializat 6vezi teoria generala7. %aca ar "i asa, atunci teoria evolutionista ar "i gresita in e&plicarea aparitiei omului.
3A:+ @ %as Rapital de R. ,ar&
Aceasta aeratie suna "rumos in teorie. Ea se azeaza pe un model imagine prezentat in "orma unui model simolic 6o
ideologie7@ Fcapitalistul ia anii iar muncitorii lucreaza pentru el pentru "oarte putini aniF. La "el ca si Rant, ,ar& nu a
inteles metodele de aordare stiinti"ica a prolemelor asociate realitatii e&terne. La "el ca si Rant, ,ar& construieste modele
locale care #suna$ ine pe model imagine.
1iind azat pe un model imagine, teoria are de"ectul "undamental al oricarui model imagine@ nu se poate sti importanta
corecta a diverselor elemente si relatii. %in cauza asta, mar&ismul are o natura "undamental paranoica. Totusi, mar&ismul,
impreuna cu miscarile de tip social;democrat, a "ost o reactie la dezechilirele grave ale sistemului de organizare si
conducere al societatii. Este vora de "aptul ca economia era condusa pe aza de modele simolice locale care nu luau in
consideratie prolemele sociale. Principalul merit al teoriei lui ,ar& este de a "i avut o anumita contriutie la impunerea
unui al treilea model de actiune 6social;democratia7 alaturi de cele FclasiceF 6lieralismul si conservatorismul7.
3A+A @ ,artorii lui Iehova
Ei au luat in serios ce a venit direct de la Isus Cristos si au aplicat legile logicii 6model simolic7.
3*55@ ,a& PlancP introduce ,ecanica Cuantica
Aici avem primul model pur simolic asociat realitatii e&terne. Este un imens succes al evolutiei creierului deoarece este
pentru prima data cind apare ruptura totala cu modelele imagine, in intelegerea realitatii e&terne. %in datele istorice se pare
ca PlancP a inteles de la inceput ca teoria lui este corecta dar era locat de incapacitatea de a intelege teoria pe aza de
modele imagine. Se pare ca sustinerea din partea lui Alert Einstein l;a convins pe ,a& PlanP sa;si pulice teoria.
,ecanica Cuantica nu poate "i translatata in nici un "el de model imagine. %aca o ast"el de translatare s;ar "ace, se vor
otine contradictii sau aeratii logice. /na dintre cele mai cunoscute ast"el de aeratii este asa zisa natura duala a luminii
6vezi teoria generala7. ,ecanica Cuantica a produs, direct sau indirect, un imens impuls in dezvoltarea civilizatiei actuale.
3*5? @ A. Einstein@ Teoria lui Einstein a pornit de la (eometria lui Euclid si ,ecanica lui 0e9ton. Pe aceasta plat"orma,
Einstein a adaugat principii noi, inclusiv o noua (eometrie ast"el ca modelul simolic construit de el este, de "apt, unul nou.
Pentru prima data este deci corectat si e&tins un model "undamental 60e9ton7. ,odelul lui 0e9ton a "ost veri"icat ca "iind
un timp de peste 455 de ani iar acum s;a vazut ca este limitat. Asta este o "oarte una lectie asupra metodelor stiintelor
e&acte.
3*38 @ Primul razoi mondial pornit in Europa.
3*3+ @ Comunismul in .usia. Acesta este un model imagine prezentat in "orma unui model simolic, adica o ideologie.
Comunismul este un model imagine pe intelesul FtuturorF.
/na din e&plicatiile posiile ale FsuccesuluiF comunismului poate "i in solutia egalitarista la prolema reala a dispersiei
imense in plan material, cultural, etc., intre oameni. Aceasta dispersie e&ista atit in interiorul aceleasi tari cit si intre tari.
Sistemul FclasicF de tip capitalist strati"ica "oarte dur oamenii dupa criterii economice. Solutia care a "ost gasita in tarile din
vestul Europei este reducerea acestei dispersii atit prin politici cu in"luente sau caractere social;democrate 6in special
protectie sociala si programe de egalizare a sanselor7 dar si cu atenuarea prapastiei intre capitalisti si proletari prin aparitia
unei puternice clase de mi!loc si prin aparitia societatilor pe actiuni. %in ne"ericire, aceste solutii erau ne;aplicaile in .usia
de atunci, din cauza dispersiei prea mari intre capacitatile oamenilor si din cauza inapoierii in toate planurile 6material,
cultural,..7. Comunismul a "ost atunci cam singura solutie. Egalitarismul era intrucitva realizail dar pretul era ine"icienta
economica.
Prolema dispersiei intre nivele'valori continua sa se mani"este din ce in ce mai dur si in zilele noastre, inclusiv intre diverse
tari sau zone culturale din lume. Aceasta prolema se va agrava tot mai mult si s;ar putea ca variante FimunatatiteF ale
sistemului comunist;egalitarist sa reapara in unele tari amenintate de "undamentalisme, su "orma unor sisteme dictatoriale
Fper"ectionateF.
3*4A @ )alt %isneD@ modelele imagine evolueaza spre modele concept si in cinematogra"ie, ca rezultat al evolutiei
creierului.
3*>* @ Al doilea razoi mondial
Amele razoaie mondiale precum si toate razoaiele din Europa au cauze e&trem de comple&e. ,%T spune ca un razoi se
poate declansa doar daca e&ista un model de actiune adecvat, acceptat de marea masa a populatiei. Totusi, asta nu este
su"icient. -rice incercare de a e&plica razoaiele, chiar azat pe ,%T, este inca "oarte riscanta.
Bom incerca, totusi, sa vedem citeva lucruri in legatura cu aparitia razoaielor, asa cum ele apar in ,%T. /n "apt este ca a
e&istat o puternica vointa populara de a "ace razoi. Alt "apt este ca FsimolistiiF au produs avansuri tehnologice care nu au
"ost corect asimilate de FimagistiiF care conduceau popoarele.
Sa vedem daca ,%T poate e&plica aceasta puternica dorinta de a "ace razoi a oamenilor. In razoi e&istaE pericol de
moarte. ,%T spune ca in PS, se a"la modele care treuie sa prote!eze si sa asigure supravietuirea vesnica, neconditionata a
omului. Sa vedem prolema PS,;ului in detaliu. ,odelele cu ataie scurta 6gesturile re"le&7 nu sunt e"iciente in prevenirea
razoiului. Ele sunt une doar in "ata unui pericol iminent. ,odelele cu ataie lunga din PS, sunt, in general, ceea ce
numim FinstincteF. Ele pot indemna pe un soldat sa;si "aca un adapost mai un desi nu e&istaE un pericol iminent. 0ici aceste
modele cu ataie lunga din PS, nu pot preveni un razoi dar pot creste rata de supravietuire dupa ce razoiul s;a declansat.
.azoaiele nu se pot pune in corespondenta decit cu actiunea asupra realitatii e&terne, in aza unui model de actiune. Teoria
spune deci ca razoaiele se pot declansa numai daca e&ista un model de actiune, acceptat de marea ma!oritate a populatiei,
adecvat producerii unui razoi.
%aca in cazul celor atacati, modelul de actiune este usor de gasit 6Fnoi treuie sa ne aparam tara'poporulF7, modelul de
actiune al atacatorilor este mai comple&. /n posiil model ar "i Fnoi avem arme mai une decit eiF sau Fnoi avem siguranta
ca vom cistigaF .
In cazul concret al celor doua razoaie mondiale, pare sigur ca a e&istat un comple& de modele de actiune care au sustinut
aparitia razoaielor. /nul dintre aceste modele a "ost in mod sigur modelul Fnoi avem arme mai uneF.
E&emplu@ "ata de nivelul tehnic de inarmare al primului razoi mondial 6avioane "oarte primitive, tancuri "oarte primitive,
strategii de"ensive care au produs e"ecte catastro"ale etc.7 in !urul anului 3*>A 6apro&. in 45 de ani7 s;au otinut succese
uluitoare 6tancuri o"ensive rapide si e&trem de per"ectionate, o aviatie e&trem de avansata si diversi"icata, telecomunicatii pe
scara larga, strategii o"ensive etc7. Totusi, aceste sisteme de armamente, tot mai comple&e si tot mai avansate, erau
controlate de oameni "ormati la nivelul anului 3*38. %in cauza avansului tehnologic e&trem de rapid, acesti oameni au "ost
oriti de tehnologie si ast"el au cazut in capcana propriilor "antezii. Imaginile "ilmate din timpul marilor mani"estari naziste
arata o populatie orita de "orta si tehnica militara. Cred ca orice om normal ar "i putut sa cada in aceasta capcana, nu numai
conducatorii.
-data ce un model de actiune adecvat producerii unui razoi a e&istat in mintea ma!oritatii oamenilor, s;au creat conditii de
producere a razoaielor. .azoaiele sunt "avorizate de conducatori FimagistiF care deci nu au capacitatea tehnica de a
construi si opera modele simolice de una calitate cu ataie lunga dar care au un model imagine adecvat unui razoi si care
este usor de asimilat de catre populatie.
3*8A@ .azoiul rece@ paranoia comunista a impiedicat unele popoare sa inteleaga ce se intimpla. Conceptii simple, cum ar "i
Fe"icienta economicaF, mai au si acum nevoie de timp pentru a "i acceptate.
3*A*@ Comunismul se prauseste aproape peste tot in lume. ,otivul imediat a "ost lipsa de e"icienta economica. Totusi, este
clar ca in conditiile unei dezvoltari continue a modelelor simolice, s;a otinut o contradictie tot mai mare intre modelele
simolice si modelul imagine invariant al comunismului.
Popoarele care au "ost in zona comunista incearca, uneori cu succes "oarte limitat, sa recupereze timpul pierdut. Comple&ul
paranoiei induse intuie la toate nivelele. ,odelul comunist Fclasa muncitoare este motorul societatiiF este inca ine integrat
in structura de gindire a ma!oritatii oamenilor, inclusiv a intelectualitatii. Iesirea din aceasta situatie este si acum
traumatizanta. Principala metoda de echilirare postcomunista este modelul de ecranare Fconteaza numai EastaziE, trecutul nu
mai e&istaF 6asta este o mani"estare de schizo"renie indusa de tip XS3C7.
%in ne"ericire, noua generatie este incapaila macar sa inteleaga "aptul ca ei treuie sa construiasca o noua societate. %in
aceasta cauza, noua societate se construieste haotic, prin imitatie, avind ca re"erinta structura de modele din Europa de Best.
Solutia corecta ar "i "ost sa se re"aca totul azat pe modele simolice cu ataie lunga. Acestea ar "i treuit sa asigure
racordarea lumii postcomuniste la lumea civilizata in "unctie de capacitatea reala de schimare a oamenilor. Asta insa ar
presupune e&istenta unei elite. Tarile "oste comuniste care au avut totusi o elita au iesit mai ine din comunism decit tarile in
care elita nu a e&istat. .omania este un e&emplu de tara "ara elita si care mai are o cale "oarte lunga pina sa a!unga la un
nivel acceptail de civilizatie.
3*+*...3**8 @ Iranul devine "undamentalist, Idi Amin in /ganda, "oamete in Etiopia, .azoiul Iran;IraP, "oamete in Somalia,
razoiul din .uanda.
Apar mereu situatii in care unele popoare nu mai pot evolua. Ele par condamnate "ara speranta, avind in vedere ca .usia, o
tara de tip simolic, a avut nevoie de A5 de ani pentru a se desmetici. In acest moment nu mai e&istaE speranta pentru mai
mult de !umatate din populatia gloului de a evolua pe aza modelelor simolice.
/n caz tipic este Somalia. 1aptele primare sunt@
3. Somalezii mureau de "oame la propriu si din cauza propriei incapacitati.
4. -ccidentalii le;au adus de mincare
>. Cind s;au inzdravenit, i;au atacat pe cei care i;au a!utat 6americanii7.
8. Americanii s;au retras cu mare viteza
?. -ccidentul incepe se renunte la principiul Fviata omului este valoarea supremaF si sa;l inlocuiasca cu principiul Fnu;i
a!utam pe cei care n;au de gind sa se a!ute si singuriF. Primul e"ect al acestei schimari "undamentale a "ost ignorarea
tragediei din .uanda.
3**> @ Atac terorist cu oma la )TC din 0e9 <orP
4553 @ Teroristii ataca violent lumea civilizata 6avioane de pasageri contra )TC7.
1enomenul terorismului cu varianta lui Fso"tF numita FantigloalizareF se va accentua. 0u e&istaE speranta ca aceasta
prolema va "i rezolvata in conditiile date de astazi 6in limita sistemului democratic actual7.
%aca teroristii sunt e&tremistii care, !udecind in aza modelelor imagine, nu mai inteleg lumea FsimolicaF din !urul lor,
militantii FantigloalizareF sunt FimagistiiF din tarile FsimoliceF. 0ici teroristii si nici militantii FantigloalizareF nu vor
accepta vreodata lumea FsimolicaF. %in ne"ericire, in limita principiilor lumii civilizate, singura dezvoltare proaila este
con"lictul permanent.
%e "apt, ceea ce s;a intimplat este ca "ractii importante din lumea in care traim incepe sa re"uze modelele simolice. Acesta
este stadiul in care ne a"lam azi.
Sa "acem un rezumat pina acum. Ast"el, creierul a evoluat prin scaderea relativa a capacitatii de a construi modele imagine
in "avoarea cresterii capacitatii de a construi modele simolice.
Pasii mari sunt@
3. lima vorita, 385555 ani in urma
4. scrierea "onetica ?+55 ani in urma
>. (eometria lui Euclid 4>55 ani in urma
8. ,ecanica lui 0e9ton >85 ani in urma
?. ,ecanica Cuantica 355 ani in urma
:. - parte importanta a lumii de azi re"uza modelele simolice si se re"ugiaza in "undamentalisme de toate "elurile.
Tarile simoliste sunt oligate sa ia masuri active contra pericolele generate de "undamentalisme.
Totusi, "undamentalistii nu se mai pot intoarce la modele imagine de acum 355 de ani de e&emplu, deoarece intre timp multe
ailitati in domeniul modelelor imagine au "ost pierdute. Acest tip de personalitate "undamentalista este inca o enigma.
In prezent avem zone ale lumii care s;au reintors la modele imagine 6tendinta "undamentalista7 iar in tarile cele mai
avansate e&ista tendinta de "olosire e&tensiva a modelelor simolice. Aceasta dispersie se va agrava in viitor.
Sa vedem ceva mai in detaliu prolema evolutiei creierului in conte&tul Europei din zilele noastre.
1aptele primare sunt@
; lumea este propulsata de o minoritate de oameni FsimoliciF care produc aproape zilnic avansuri tehnologice.
; ma!oritatea incepe sa aia di"icultati sa urmeze e"icient acest avans tehnologic
; FsimoliciiF construiesc "acilitati care sa;i "aca pe FimagistiF sa integreze cit mai usor noile metode'tehnologii, inclusiv
prin inter"ete imagine catre modelele simolice.
Aici apare prolema pentru ca@
;FsimoliciiF au tot mai mari di"icultati de a "ace usor accesiile de catre FimagistiF a noilor "acilitati tehnologice. %e aici o
tendinta de rupere.
; FimagistiiF sunt tot mai e&asperati de presiunea de a se adapta in "iecare zi la noile cerinte si de aici o alta tendinta de
rupere. Atentie@ asta se re"era la Europa occidentala din zilele noastre O
Ceea ce cer FimagistiiF se azeaza pe modele imagine. Totusi, analiza azata pe modele imagine este "oarte periculoasa.
Este usor de a construi modele imagine accesiile care par corecte. Totusi, in lipsa analizei logice si a valorilor numerice, ele
pot sa duca la concluzii "alse in "ond dar crediile pentru FimagistiF. %upa cum se vede, nici Europa nu este la adapost de
spectrul "undamentalismului.
E.T.A.3A@ -rganizarea societatii omenesti
In "ata unei realitati e&terne comple&e 6asa cum este societatea omeneasca, de e&emplu7 "iecare individ in parte va construi
un model care sa;i permita sa prezica evolutia realitatii e&terne. ,a!oritatea asoluta a oamenilor "olosesc modele imagine
ca modele principale de interactie cu realitatea e&terna.
%in teoria generala se stie ca modelele imagine au o de"icienta "undamentala@ nu e&ista un sistem de re"erinta a importantei
unui element sau a unei relatii. %in aceasta cauza, in "ata unei realitati e&terne date, "iecare om are propriul sistem de
modele armonice. Totusi, singurele modele care dau predictii cu grad de corectitudine controlail, sunt modelele simolice.
0umarul de oameni care au acces la aceste modele este "oarte mic.
Se enunta ast"el primul principiu care sta la aza organizarii societatii omenesti actuale@
3. 1oarte rar ma!oritatea are dreptate.
Asa cum am spus, acest principiu este consecinta directa a "aptului ca ma!oritatea oamenilor "olosesc modele imagine
6proaste din principiu7 in intelegerea realitatii e&terne.
Societatea are o dinamica. %in teoria generala se stie ca o structura de modele este aproape imposiil de schimat. Apare
acum al doilea principiu care spune@
4. Cei care au dreptate, nu au dreptate un timp prea indelungat.
Principiul 3. spune ca oamenii care au puterea e&ecutiva treuie selectati de un grup restrins de oameni cali"icati. Al doilea
principiu spune ca acesti oameni treuie schimati dupa un timp chiar daca, aparent, par cali"icati sa continue sa conduca
societatea. Se regasesc ast"el principiile pe care se azeaza democratia de astazi.
Evolutia normala a democratiei este spre modele simolice. ,odelele simolice nu mai au de"icienta "undamentala a
modelelor imagine. Pe un model simolic se poate sti e&act ce importanta are un element'relatie intr;un model simolic
comple&.
E&emplu@ in matematica e&ista legea propagarii erorilor. Aceasta lege ne spune cu cit se va schima rezultatul "inal intr;o
"ormula comple&a daca schimam un termen oarecare cu, sa zicem, 3U. Asta "ace ca "iecare element'relatie sa aia o
importanta stailita matematic 6imposiil de comentat7.
%aca, intr;o situatie data, treuie luata o decizie de tip %a'0u, pe model imagine se va alege raspunsul in aza impresiei pe
care "iecare o are despre prolema. Totusi, pe model simolic, raspunsul nu se ia in urma impresiei sau votului ci pe aza
predictiei unuei structuri de modele simolice veri"icate.
Intr;o posiila viitoare societate FsimolicaF 6nu in viitorii ?5 de ani7 va e&ista un singur model simolic unanim acceptat.
Acest model va caracteriza in mod oiectiv societatea in ansamlu in acelasi "el in care ,ecanica lui 0e9ton caracterizeaza
lumea mecanica din !urul nostru.
,odelul societatii va "i veri"icat in "iecare moment ast"el ca el va "i in stare sa "aca predictii crediile si garantaile ale
posiilei evolutii a realitatii e&terne. Pe acest model unic se vor "ace simulari de evolutie in "unctie de un oiectiv sau altul.
Botantii urmeaza sa aleaga, in cunostinta de cauza, o solutie sau alta. Pentru "iecare alegere se va sti ce se cistiga si cu ce
pret.
0ivelul "orte inalt de dezvoltare a anumitor zone culturale ne permit sa credem ca in unele tari 6sau in anumite institutii din
aceste tari7 e&ista de!a modele simolice ale intregii civilizatii omenesti. Ele sunt in stare sa "aca predictii cu ataie lunga a
evolotiei lumii in care traim.
%aca unele tari dezvoltate poseda de!a modele mari, su"icient de puternice, din punctul de vedere al nivelului partidelor si al
votantilor, mai este o cale "oarte lunga in aceasta evolutie a democratiei.
E.T.A. 3*@ Comple&ul schizo"renico;paranoic 6XSPC7
Acest comple& apare la schizo"renicii ne;patologici. In intreaga sectiune, prin Fschizo"renicF se intelege un schizo"renic ne;
patologic, de!a integrat in societate 6schizo"renie de tip XS37. Se va arata cum un schizo"renic XS3 6A sau C7 va prezenta si
simptome asemanatoare cu paranoia, datorita schizo"reniei de care su"era.
%in teoria generala se stie ca schizo"renia este incapacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. Paranoia este
de"inita ca includerea unui model oarecare in structura de protectie si supravietuire 6PS, Protection and Surviving ,odel7.
-data inclus in PS,, modelul nu mai poate "i modi"icat, oricare ar "i in"ormatiile primite din realitatea e&terna. In
consecinta, un paranoic va distorsiona in"ormatia venita din e&terior pentru a "i in armonie cu modelul invariant.
Schizo"renicii nu pot construi modele cu ataie lunga dar pot construi "oarte ine modele e"iciente cu ataie scurta.
Incapacitatea de a construi modele cu ataie lunga inseamna ca ei au multe modele care nu se cupleaza intre ele. Cind totusi
ei sunt "ortati sa coreleze'cupleze mai multe modele, ne;avind capacitatea de a "ace asta in mod corect, le vor corela'cupla
prin distorsionari. Se intimpla la "el ca la paranoicii doar ca la schizo"renici, paranoia este indusa in mod dinamic 6in diverse
momente e&ista diverse distorsionari7. Acesta este comple&ul schizo"renico;paranoic XSPC.
Sistemul de invatamint actual are tendinta de a crea oameni schizo"renici care prezinta si simptome de XSPC. XSPC;
ul este generat de sistemul de invatamint clasic, unde se predau elemente 6lectii7 "ara sa se insiste pe legatura dintre ele.
Capacitatea de a "ace pe cont propriu ast"el de corelari nu este "avorizata de sistemul de invatamint. Intrucit la scoala nu se
invata cum se construiesc modelele cu ataie lunga, persoanele vor pierde tot mai mult aceasta "acilitate. Ast"el, scoala, la
toate nivelele, "avorizeaza aparitia schizo"reniei XS3C dar si a XSPC, la copii per"ect sanatosi. Acest lucru caracterizeaza
scoala in general, in toata lumea.
Aplicatie practica@ .ezumati intreaga istorie a Europei intr;o lectie de tip scoala, de ?5 de minute.
Acest tip de prolema se poate rezolva daca am avea un model simolic "undamental. Acest model treuie sa ne spuna ce
este mai important si ce este mai putin important pentru a putea "ace selectia. -data ce acest model ar e&ista, el ar treui
asimilat de elevi. Lectiile detaliate care ar urma, ar putea "i ine incadrate de acel model cu ataie lunga. -rice lectie va "i
localizata, ca un element, in modelul general. Am sti unde suntem, am sti de unde venim si am sti catre ce mergem si unde
vrem sa a!ungem.
%in ne"ericire nu asta este metoda urmata la scoala si ast"el elevii invata elemente pe care nu stiu sa le incadreze intr;un
ansamlu. Aceasi FmetodaF va "i "olosita si mai tirziu, cind se vor integra in societate.
Concluzie@ Schizo"renia inseamna incapacitatea de a construi modele cu ataie lunga 6modele comple&e7. Cei olnavi de
schizo"renie vor avea si mani"estari care aparent sunt de paranoie 6XSPC7 deoarece intr;o situatie comple&a ei vor "i "ortati
sa cupleze mai multe modele. Intrucit ei nu au aceasta capacitate, cuplarea se poate "ace prin distorsionari ale modelelor.
Aceasta distorsionare este asemanatoare cu cea de la paranoie dar, spre deoseire de paranoici, schizo"renicii nu se azeaza
pe un model invariant. Cind un schizo"renic cupleaza mai multe modele prin distorsionare, aceasta oala se numeste XSPC
6Schizo"renic;Paranoiac Comple&7.
E.T.A. 45@ Paranoia indusa 6XIP7 si Comple&ul Paranoico;schizo"renic 6XPSC7
Paranoia indusa 6XIP induced paranoia7 apare la oamenii normali carora li se impune prin "orta un model invariant. PS,;ul
lor nu contine nici un model invariant dar, ei sunt "ortati sa "oloseasca permanent un model invariant. Cind asta se intimpla
avem paranoia indusa.
E&emplu de paranoie indusa@ sistemul comunist se azeaza pe modelul FClasa muncitoare este purtatoarea progresuluiF.
Acest model invariant a "ost impus prin "orta dar apoi a "ost acceptat de unavoie de populatii uneori de dimensiuni
continentale. Totusi comunistii autentici sunt doar cei care au acest model inclus in PS,. In aceasta ultima situatie ei sunt,
con"orm de"initiei, paranoici 6XP7.
Cei olnavi de XIP, vor dezvolta modelul impus prin "orta, "olosind inclusiv lima!ele logico;matematice 6sunt nenumarate
tezele de doctorat care sustin comunismul7.
.e"erindu;ne atit la paranoia patologica 6XP7 cit si la paranoia indusa 6XIP7, este totusi evident ca la o realitate e&terna
dinamica nu i se potriveste un model invariant. Cum modelul invariant treuie sustinut de realitatea e&terna, singura
posiilitate este de a distorsiona modelele asociate realitatii e&terne pentru a se armoniza cu modelul invariant.
Prin distorsionarea unor modele pentru a se potrivi cu modelul invariant este posiil, teoretic, sa construim o structura
armonica si logica. In practica insa acest lucru este putin proail. Asta spune ca, pentru aceeasi realitate e&terna, treuie
construite mai multe modele di"erite pentru a se integra armonic'logic in diversele parti ale structurii. Practic, realitatea
e&terna treuie re"lectata pe sectiuni de modele 6aceleasi "apte din realitatea e&terna sunt interpretate di"erit in "unctie de
con!unctura7. %ar asta inseamna schizo"renie. Acesta este deci comple&ul paranoico;schizo"renic 6XPSC7.
Concluzie@ - structura paranoica va deveni si schizo"renica pe masura ce structura devine din ce in ce mai comple&a.
E.T.A. 43@ %izarmonii ale "unctionarii creierului
%in teoria generala se stie ca e&istaE doua moduri de interactie intre oameni si realitatea e&terna. Primul mod de interactie
consta in a otine modele din ce in ce mai une ale realitatii e&terne 6=,7. Al doilea mod de interactie este de a modi"ica
realitatea e&terna in aza unor modele de actiune 6=A,7.
%izarmoniile sunt legate de importanta care se acorda "iecarei "acilitati. Ast"el, e&ista oameni mai orientati spre cunoastere
si oameni mai orientati spre actiune.
Este de oservat ca "ara actiune asupra realitatii e&terne, cunoasterea este limitata. In acelasi timp, oamenii care au modele
de proasta calitate nu pot construi modele de actiune de una calitate si ast"el, capacitatea de a actiona asupra realitatii
e&terne este limitata sau nee"icienta.
%izarmoniile sunt deci determinate de urmatorii "actori@
; capacitatea de a construi modele ale realitatii e&terne 6de tip =,7
; capacitatea de a construi modele de actiune 6=A,7
; capacitatea de a activa modelele de actiune
Toate aceste trei "unctii sunt intr;o interdependenta "oarte strinsa, oricare ar "i interactia dintre creier si realitatea e&terna.
Treuie suliniat ca o dizarmonie nu inseamna, in general, o prolema psihica si cu atit mai putin o stare patologica. Aceste
dizarmonii contriuie intr;o masura mare la ceea ce se cheama FpersonalitateF.
Tot ce a "ost aratat mai sus se re"era la persoane individuale in interactie cu realitatea e&terna. %izarmoniile se pot compensa
la oamenii care lucreaza in echipa.
La acest capitol vom vori si despre oamenii care nu au dizarmonii. Situatia Fper"ectaF este la oamenii care construiesc
modele de actiune compatiile cu modelele realitatii e&terne. Cu alte cuvinte, oameni care nu;si propun mai mult decit pot
realiza. Ast"el de oameni vor reusi tot ce;si propun pentru ca la ei e&ista o una corelatie dintre modelele realitatii e&terne si
modelele de actiune. Acestia sunt oamenii "ericiti. - persoana "ericita nu doreste decit ceea ce poate realiza.
Totusi, oamenii "ericiti au o contriutie mica la progresul societatii, desi ei contriuie in mod decisiv la stailitatea societatii.
E&emplu@ un om doreste sa;si cumpere o masina "oarte scumpa. Totusi, din lipsa de ani, modelul de actiune nu poate "i
activat. Acest om este ne"ericit. /n alt om doreste sa;si cumpere un creion. El reuseste acest lucru si deci, este un om "ericit.
Societatea este propulsata inainte de oamenii dizarmonici. Ei sunt, in mod esential, oameni ne"ericiti. Chiar daca ei reusesc
pina la urma sa realizeze ce si;au propus, in scurt timp, structura lor dizarmonica o sa;i "aca sa construiasca alte modele de
actiune neadecvate realitatii e&terne, si ciclul se reia.
E.T.A. 44@ ,esa!e suliminale
Atunci cind realitatea e&terna se schima, =,;ul care controla interactia creierului cu realitatea e&terna nu va mai "ace
predictii corecte asupra noii realitati e&terne si deci creierul va cauta'construi un nou model, care sa "ie adecvat acelei noi
realitati e&terne. E&istaE totusi un timp de reactie.
In cazul mesa!elor suliminale, avem o imagine care va produce un model , nou. Acesta va treui sa activeze un =,;SL
6SLGsuliminal7 dar, inainte ca noul =,;SL sa se activeze, va reveni realitatea e&terna dominanta care va reactiva imediat
=,;ul initial. Ast"el, =,;ul suliminal apuca sa se construiasca dar nu a!unge sa se activeze. Asta se mani"esta asupra unei
persoane ca o idee sau o pornire catre ceva "ara o !usti"icare e&plicita. Evident ca aceste metode de in"luentare a gindurilor
unor persoane, pot crea mari dezordini in structura de modele ale unui creier dat din moment ce niste modele semi;elaorate
treuie sa "ie integrate in structura normala de modele. %in aceasta cauza, mesa!ele suliminale sunt interzise, cel putin in
domeniul reclamei comerciale, in toate tarile.
E.T.A. 4>@ Cum "unctioneaza o stiinta e&acta
- stiinta e&acta este un model simolic 6S,@ sDmolic model7, integrat in (CL. si care este asociat unei sectiuni a realitatii
e&terne. Sa detaliem aceasta a"irmatie.
3. Se presupune e&istenta unui model simolic "undamental numit Flima de comunicatie generalaF 6(CL, general
communication language7. Acest model simolic contine asolut toate cuvintele, impreuna cu de"initiile lor. %e"initiile pot
"i mai precise sau mai putin precise, pot "i mai mult sau mai putin consistente logic, pot "i sau nu acceptate de unii sau de
altii. (CL este lima comuna care s;a "ormat in mod spontan in relatiile dintre oameni, in decursul mileniilor.
4. Se alege un cuvint 6termen7 T din (CL.
>. Se presupune ca e&ista o stiinta e&acta S, 6model simolic7, care ar putea include termenul T.
8. Termenul T care treuie studiat de S, treuie sa "ie inclus in S,. Pentru aceasta, T treuie rede"init in interiorul lui S,.
S, poate integra un element nou numai daca acest element este de"init in cadrul terminologiei din S,. In acest "el, T va
avea o de"initie in (CL si o alta de"initie generata de S,.
E&emplu@ Termenul F1ortaF are o de"initie in (CL si o alta de"initie in ,ecanica lui 0e9ton. Predictiile ,ecanicii lui
0e9ton se re"era numai la termenul F1ortaF, asa cum a "ost de"init in interiorul ,ecanicii lui 0e9ton.
?. -data ce T a "ost inclus in S,, S, genereaza relatiile intre T si alte elemente si de asemenea va "ace predictii care includ
si T. Aceste predictii se pot apoi compara cu realitatea e&terna.
:. %aca predictiile lui S, in legatura cu T se dovedesc acceptaile, atunci S, este considerat util in intelegerea lui T. %aca
predictiile nu sunt acceptaile, atunci S, nu este adecvat in intelegerea lui T. In nici o situatie S, nu va putea "i considerat
FcorectF sau FincorectF.
+. -rice predictie in legatura cu T treuie asociata cu S,;ul care a "acut predictia.
E&emplu@ (ravitatia este o supozitie a teoriei lui 0e9ton. In teoria lui 0e9ton, gravitatia este o proprietate a masei unui
corp "izic. In teoria lui Einstein 6alt model simolic7 gravitatia este o proprietate a spatiului si a masei. Amele teorii dau
predictii "oarte une in anumite situatii cunoscute 6generate de modele7.
A. -data ce predictiile lui S, in legatura cu T se dovedesc acceptaile, S,;ul este considerat adecvat intelegerii lui T si
deci, predictiile lui S, care includ si T se pot asocia cu termenul FcunoastereF. Cunoasterea azata pe un S, acceptail este
scopul oricarei stiinte e&acte.
Bom vedea acum un e&emplu concret, e&trem de comple&. Am ales in mod intentionat un termen care practic n;are de"initie
in (CL 6de"initia este "oarte con"uza7 si nu are asociate "apte si date directe din realitatea e&terna. Termenul ales este
FE&traterestruF 6ET7.
A studia in cadrul unei stiinte e&acte un termen din (CL ca acesta, pare o imposiilitateI vom vedea ca nu este asa.
Con"orm schemei logice prezentate, treuie sa avem un model simolic 6o stiinta e&acta7 care in e&emplul nostru
este chiar teoria ,%T 6,odeling;%evices TheorD7.
(enerarea unei de"initii a termenului ET in ,%T inseamna ca se accepta ca e&traterestrii au creier si chiar mai mult,
creierul lor "unctioneaza pe acelasi principiu ca si creierul omului. Acest lucru poate "i greu de acceptat dar, indi"erent care
ar "i S, utilizat 6,%T sau oricare altul7, situatia este aceasi@ S, genereaza de"initia lui ET, oricare ar "i S, si oricare ar "i
de"initia lui ET in (CL.
Bom incerca deci ,%T in e&plicarea lui ET. %upa ce ET este ast"el de"init de ,%T, urmatorul pas este parametrizarea lui
ET. ,%T zice ca "unctiile de aza ale creierului sunt constructiile de modele imagine I si de modele simolice S.
Sa de"inim un creier de om KHL cu parametrii IG3, SG3. Este clar ca ET nu poate avea aceiasi parametrii. Sa presupunem, de
e&emplu, ca "acem un model de ET cu parametrii ET63,357 6aceasi putere de a "ace modele imagine ca si omul dar de zece
ori mai mare capacitate de a "ace modele simolice7. Acesta este doar un e&emplu posiil. In cadrul unui studiu treuie sa
"olosim o colectie de valori 6I,S7.
-data ce am ales o pereche 6I,S7, incepem sa operam modelul ,%T cu ET inclus. Putem sa punem o prima intreare
modelului si anume, cum poate arata interactia intre om H63,37 si ET63,357. Care ar "i tendintele ET;ilor N Bor ei sa
comunice, vor sa ne "ie prieteni sau dusmani, etc.
La aceste intreari ,%T nu poate raspunde inca. Avem nevoie de calirarea modelului. Calirarea se "ace punind intreari
la care raspunsul este cunoscut.
%e e&emplu, un ciine ar putea avea "ormula %65.3, 57 635U din capacitatea de a opera cu modele imagine "ata de om si zero
capacitate de operare cu modele simolice7. 0oi avem tendinta de comunicatie cu ciinii si nu avem tendinte e&agerate de
e&terminare a lor. In schim, avem tendinta de e&terminare a tintarilor care au un I e&trem de mic si SG5.
Putem continua calirarea studiind interactia intre diversi oameni. %e e&emplu, popoarele asiatice au in mod clar un I mai
mare decit al europenilor iar europenii un S mai mare.
-data ce sistemul a "ost cumva calirat, se pot "ace e&trapolari la situatii date. In aza predictiilor, putem evalua care sunt
limitele lui I si S pentru o interactie prietenoasa sau dusmanoasa.
Sa nu uitam ca nici o predictie a modelului nu poate "i inca veri"icata in interactie cu realitatea e&terna. Totusi, "aptul ca
avem o colectie de predictii ne aduce un imens avanta!. %aca unele "apte din realitatea e&terna ar putea "i in zona de
predictie a modelului, noi vom "i de!a pregatiti sa le interpretam in conditii precise. Ast"el, unele "apte ar putea "i e&plicate
daca ET ar avea o anumita "ormula. In orice caz, de!a avem o colectie de comportamente proaile ceea ce reprezinta un
mare avanta! atunci cind anumite "apte din realitatea e&terna ar putea "i e&plicate prin e&istenta ET.
Putem merge si mai departe. In "unctie de "ormula aleasa pentru ET, s;ar putea construi modele ale civilizatiei care ar putea
"i construita de "iecare tip de ET;i. %in nou, modelul poate "i calirat azat pe tipuri de societati umane cunoscute, inclusiv
cele care au e&istat in trecut si "acind e&trapolare cu diverse "ormule ET.
Se reaminteste ca, chiar daca ET ar e&ista in realitatea e&terna si chiar daca ,%T ar da predictii e&acte, din asta nu rezulta
in nici un "el ca ET au creier care "unctioneaza asa cum considera ,%T.
- stiinta e&acta doar declara modelul si predictiile. %aca, in aza veri"icarii predictiilor, cistigam incredere in model, atunci
modelul va mai "i "olosit si in alte situatii similare, deoarece este util. In nici un moment, cu nici o stiinta e&acta, nu se pune
prolema ca ea sa ne arate FadevarulF si nici sa ne o"ere garantii sau certitudini. - stiinta e&acta, asa cum am aratat, "ace
predictii. %aca modelul "ace predictii une, o sa;l "olosim si alta data si asta e tot.
Sa vedem si o posiila aplicatie practica directa asociata e&emplului de mai sus. Ast"el, s;ar putea construi modele care sa ne
spuna ce se va intimpla cu societatea omeneasca daca SG4. Sau ce se va intimpla daca dispersia dintre lui S va creste prea
mult. Asta inseamna sa a"lam, de e&emplu, daca e&ista sau nu un pericol pentru civilizatie atunci cind ?5U dintre oameni au
SG5.? si ?5U au SG3.?. Perspectivele par "ascinante O
E.T.A. 48@ ,ica si marea schizo"renie
In aceasta sectiune ne preocupam numai de schizo"renia ne;patologica de tip XS3 A si C. In plus, ne re"erim numai la
persoane considerate normale, integrate in societate si care nu a!ung sa aia proleme cu !ustitia 6sau sa aia proleme
minore7.
%in teoria generala se stie ca schizo"renia este un parametru care variaza de la o persoana la alta. %e asemenea, parametrul
Fschizo"renieF are valori variaile in timp, chiar de la un minut la altul, la aceasi persoana. Tot din teoria generala se stie ca,
pe scurt, schizo"renia inseamna gindirea cu ataie scurta.
Intr;o structura schizo"renica, prolemele care a!ung sa se mani"este sunt corectate pe masura ce sunt detectate 6intr;o
masura mai mica sau mai mare7. Aceasta metoda schizo"renica de a rezolva prolemele care a!ung sa se mani"este, se a"la in
opozitie cu metoda normala 6ne;schizo"renica7 si care inseamna sa prezici posiilitatea aparitiei unei proleme si sa rezolvi
situatia inainte ca prolema sa se mani"este e"ectiv.
Atunci cind analizam un popor, poporul are de asemenea un nivel de schizo"renie care se poate masura. In aceasta E.T.A. se
va analiza mica si marea schizo"renie la nivelul popoarelor.
Prin Fmica schizo"renieF se inteleg acele mani"estari care se pot oserva in mod direct, inclusiv pe strada, si care, in general,
sunt corectaile intr;un timp rezonail, prin educatie. ,area schizo"renie inseamna acea schizo"renie care a"ecteaza gloal
structura de gindire si actiune a intregii populatii si care este e&trem de greu de corectat.
Bom vedea un numar de e&emple de Fmica schizo"renieF asa cum cei ne;schizo"renici le pot oserva.
3. Aruncarea gunoaielor pe strada. A arunca gunoaie pe strada, ca "enomen social, este o mani"estare de schizo"renie. Cei
care "ac asta n;au cum sa;si dea seama ca asta ar putea "i o prolema si cu atit mai mult, nu;si dau seama de urmarile cu
ataie lunga a acestei practici. 0e;schizo"renicii oserva acest lucru dar singura reactie posiila este enervarea. %aca
schizo"renicii si;ar da seama de urmarile cu ataie lunga a acestei practici, s;ar corecta singuri. Pot "i corectati, in general,
numai prin actiunea corelata a multor alti oameni. 0u pot "i corectati prin mesa!e de tip Fnu aruncati...F . Aceste mesa!e au
sens pe modele simolice iar motivatia aruncarii gunoaielor pe strada este data de modele imagine cu ataie scurta.
4. (ropile de pe strada. Acestea sunt un e"ect al marii schizo"renii a administratiei dar, lipsa de reactie e"icienta la aparitia
gropilor este o reactie schizo"renica a populatiei. Tendinta este de a rezolva prolema cu modele cu ataie scurta 6ocolirea
gropilor, de e&emplu7.
-servatie@ in tarile normale, dupa constructia sau repararea unei strazi, e&ista masini dotate cu aparatura adecvata care
veri"ica strada. %atele se "olosesc pentru a construi un model simolic asociat strazii in discutie. Apoi, prin simularea pe
model a tra"icului si a conditiilor de mediu, se poate #vedea$ strada dupa 3 luna, 3 an, etc. In acest "el, posiilele proleme
sunt anticipate cu mult timp inainte ca ele sa se mani"este e"ectiv.

Aici mai este de oservat un lucru. Intr;o societate de tip schizo"renic, orice om normal este "ortat sa se comporte in acord
cu acea societate. %aca e&istaE o groapa pe sosea si daca tendinta generala este ca nimeni nu reactioneaza pentru ca
reactioneaza degeaa, atunci evident ca toti vor avea reactii schizo"renice chiar daca, unii, isi dau seama de asta.
In legatura cu aceasta prolema, e&ista si prolema oamenilor gospodari. (ospodarii sunt cei care, prin e"ort personal,
incearca sa comata e"ectele schizo"reniei administratiei. Aparitia gospodarilor, de toate categoriile, este un simptom
ingri!orator al starii unei societati. Asa cum am aratat, intr;o societate normala prolemele sunt rezolvate inainte ca ele sa se
mani"este e"ectiv si ast"el gospodarii nu;si mai au locul. .omanii care se duc in Europa de vest sunt socati de usurinta cu
care se rezolva acolo toate prolemele "ara a intelege, de oicei, din ce cauza se intimpla asta.
>. ,ini;vandalismele. Acestea sunt distrugeri marunte pe strada 6zgirierea peretilor si a masinilor, spargerea geamurilor la
re"ugiile din statiile de autouz, pictarea cu spraD;uri a tot ce poate "i pictat, etc. etc.7. La prima vedere acestea sunt produse
de stresurile urane de orice "el. Totusi, ele sunt in mod clar si mani"estari de schizo"renie deoarece principala prolema este
Fce vor ei sa otinaNF. Ei nu au cum sa vada prolemele care or sa apara in urma actiunii lor. Asa cum am mai spus, aceste
mani"estari "iind generate de modele imagine, te&tele de orice "el nu au e"ect deoarece acestea sunt produse de modelele
simolice.
,area schizo"renie este generata de e"ectul sumat al tuturor actiunilor si non;actiunilor unui popor. Acest e"ect da caracterul
unei societati sau al unui popor. Aceste e"ecte se regasesc in caracterul legilor si in modul de actiune si mani"estare a
o"icialitatilor.
Bom da un numar de e&emple de mare schizo"renie.
3. Con"uzia ne;intentionata sau intretinuta.
/n e&emplu este intelegerea sistemului democratic. E&ista e&trem de putini oameni in tara noastra, inclusiv dintre
o"icialitati, care stiu ce este un sistem democratic de tip occidental.
%e e&emplu, la nivelele cele mai inalte se propaga aeratia ca puterea !udecatoreasca este una dintre puterile "undamentale
ale unui stat democratic 6asta apare atit in vechea cit si in noua Constitutie7. Am auzit aceasta a"irmatie si din partea unor
!udecatori si din partea altor o"icialitati, la televiziune sau in presa scrisa.
Poate multi vor "i socati de a"irmatia ca puterea !udecatoreasca nu este o putere "undamentala a statului democratic. %in
cauza asta o sa "acem o mica lectie. Sa presupunem ca un partid cistiga cinstit in alegeri, +5U din voturi. El ar putea sa
voteze in parlament o lege prin care un partid de opozitie sa "ie declarat in a"ara legii, printr;o procedura asolut
democratica. Puterea !udecatoreasca ar treui sa aplice aceasta lege, care ar insemna sinuciderea democratiei prin metode
democratice.
Pentru a impiedica distrugerea democratiei prin metode democratice este nevoie de o noua putere in stat, care sa poata anula
o lege ne;democratica chiar daca este votata de parlament. Aceasta este de "apt prima putere in stat si se numeste FCurtea
ConstitutionalaF. Ea !udeca si interpreteaza un cod de principii care se numeste de oicei FConstitutieF.
%emocratia este deci centrata in !urul unei Constitutii si in !urul unei Curti Constitutionale. Curtea Constitutionala este
prima putere in stat si are ca unic scop asigurarea stailitatii sistemului democratic in conditiile in care atit puterea
legislativa cit si puterea e&ecutiva au tendinte de suminare sau chiar de distrugere a democratiei cu mi!loace democratice.
Asa cum am spus, puterea !udecatoreasca, desi invoca si percepte constitutionale, este oligata sa !udece in aza legilor
e&istente. %aca un !udecator considera ca o lege este ne;constitutionala atunci procesul se suspenda pina va e&ista un verdict
al Curtii Constitutionale. %eci, puterea !udecatoreasca este doar o parte a administratiei 6in de"initiv si inginerii actioneaza
in aza legilor ingineresti etc.7.
In sistemul legislativ romanesc actual, o lege respinsa ca "iind neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, se va
intoarce in Parlament. %aca in Parlament va "i re;votata cu cel putin doua treimi din voturi, veto;ul Curtii Constitutionale
este anulat. In acest "el, %emocratia .omana are dreptul legal de a se sinucide. Aceasta este o mani"estare a marii
schizo"renii.
4. Alt mod de mani"estare a marii schizo"renii este ne;e&plicarea, chiar in mod didactic, a noilor legi si practici sociale si
legislative. Apar mereu legi noi si proleme noi asociate dinamicii societatii. (uvernul ar treui sa se preocupe permanent
de educarea populatiei pentru a intelege lumea in schimare. In tarile avansate din vestul Europei, aceste e&plicatii cu
caracter didactic 6care de multe ori nici nu sunt percepute ca avind caracter didactic7 sunt o practica curenta, in toate
planurile. In prezent, prin imitatie, si in tara noastra apar mesa!e educative din partea guvernului dar impactul lor este mult
prea sla din cauza ca mesa!ele sunt o imitatie dupa solutiile generate de un alt mediu cultural decit cel de la noi.
E&emplu@ multe "ilme artistice americane arata cum "unctioneaza !ustitia acolo. Caracterul didactic este clar desi nu este
e&plicit. Aceste "ilme a!uta populatia de acolo sa;si cunoasca drepturile. Pot sa spun cu mina pe inima ca stiu e&act
"unctionarea sistemului !uridic american in timp ce despre sistemul !uridic romanesc nu stiu prea multe lucruri. Cred ca
aceasta a"irmatie se potriveste pentru a "ractie importanta a populatiei active a .omaniei.
Aceasta sarcina, de educare a populatiei, ar treui sa "ie principala preocupare a mass;mediei pulice.
>. Schimarile in toate planurile
E&ista legi si norme care apar in urma votului din Parlament. Totusi, societatea nu poate "ace schimari prea rapide. Este
clar ca in multe situatii ar treui sa "ie prevazute e&plicit perioade tranzitorii rezonaile acompaniate de campanii de
educatie si in"ormare a populatiei. Aceasta se intimpla "oarte rar.
E&ista si legi care nu sunt adecvate unei situatii date. Asta inseamna ca, pentru a respecta legea, treuie sa e&iste anumite
conditii. /nele se indeplinesc cu ani multi, altele prin scolarizari sau prin lungi perioade de tranzitie. /nele legi, care
aparent sunt une, nu pot "i si e"ectiv aplicate din diverse motive oiective.
Ce se intimpla e"ectiv intr;o structura schizo"renica este ca legile se aplica asa cum se pot aplica 6daca se aplica7 iar
nerespectarea legilor nu se pedepseste de "oarte multe ori. Asta scade increderea populatiei in statul de drept, si este e"ectul
direct al marii schizo"renii.
8. ,area schizo"renie se mani"esta in mod dezastruos in caracterul legilor. %in principiu, o lege treuie sa "ie un model cu
ataie lunga. Acest model, asimilat modelelor de tip =A, 6vezi teoria generala7 treuie sa aia ca scop modi"icarea realitatii
e&terne pentru a indeplini anumite oiective e&plicite.
Este clar de aici ca, inainte de a "i scrisa, o lege treuie sa;si de"ineasca e&plicit oiectivele. Apoi, aceasta lege treuie sa "ie
conectaila in mod logic la structura de legi de!a e&istente 6analogia cu structura de modele ale creierului este totala7. In
plus, noul ansamlu ar treui veri"icat, prin simulare pe model, ca poate "unctiona, ast"el ca noua lege sa;si atinga
oiectivele "ara sa scada prea mult e"icienta celorlalte legi si evident, "ara contradictii logice si amiguitati.
-ricum, structura logica a unui ansamlu de legi este neinchipuit de comple&a si ar treui ca "orte mari sa "ie antrenate in
aceasta activitate. Politicienii de azi, care in general nu au calitati deoseite in domeniul modelelor simolice si structurilor
logice comple&e, nu sunt capaili sa "aca ast"el de operatii. Ei sunt insa cei care treuie sa proiecteze o lege la nivelul
oiectivelor si, partial, al metodelor cu care se pot atinge acele oiective urmind sa "ie puternic sustinuti de specialisti in
modele simolice.
Toate acestea treuie declarate si indeplinite inca inainte ca legea sa "ie conceputa in detaliu. In aza acestor conditii 6acest
model cu ataie lunga7 urmeaza sa "ie implementate'e&plicitate te&tele si articolele de lege.
%upa ce o lege este data, urmind metoda "olosita de creier, treuie mereu comparata realitatea e&terna cu predictia. Aceste
rezultate ar treui de asemenea e&plicitate su "orma de in"ormatii cu caracter pulic, pentru a se vedea daca legea are sau
nu e"ectul scontat.
Intr;o structura de tip schizo"renic, legea este "acuta pentru a rezolva un grup de proleme care de!a se mani"esta. In urma
actiunii legii vor "i rezolvate unele proleme dar or sa apara altele. Atunci se va da o noua lege pentru corectarea legii si
ast"el aceasta spirala devine "ara s"irsit. Asta este o mani"estare clara a marii schizo"renii 6in unele tari din Europa de Best
e&ista legi neschimate de sute de ani7.
Asa cum am spus, intr;o structura normala, posiilele prolemele sunt detectate inainte ca ele sa a!unga se mani"este si asta
se realizeaza cu legi care indeplinesc cerintele enuntate la inceput pentru modelele cu ataie lunga. .ezulta de aici ca nivelul
marii schizo"renii poate "i masurat dupa numarul de proleme care nu au "ost anticipate desi ar "i putut "i.
?. Secretomania, mani"estare a marii schizo"renii
Schizo"renia unui popor se poate detecta si prin tendinta de a secretiza tot. E&plicatia@ atunci cind nu e&ista secrete, oricine
isi poate da seama, din e&terior, daca cineva munceste ine sau nu. Incapacitatea de a des"asura o activitate comple&a
e"icienta este ascunsa prin secretomanie.
Lucrurile merg si mai departe. Atunci cind intr;o structura unii muncesc ine si e"icient iar altii nu, cei care nu muncesc ine
si e"icient vor avea tendinta de a secretiza totul, mai ales succesele altora. Cind cei care nu muncesc ine si e"icient mai au
si pozitie inalta in structura, se otine o structura total secretizata. Incapailii vor avea ca oiectiv principal secretizarea,
pentru a;si apara propriile pozitii.
Concluzie@ schizo"renicii nu pot din principiu sa lucreze ine si e"icient. .eactia lor devine una paranoica@ treuie secretizat
totul de dusmani inchipuiti. 0ivelul de secretizare poate da, de asemenea, nivelul de schizo"renie XS3 6A sau C7 al unui
popor. Cu cit secretomania este mai mare cu atit nivelul de schizo"renie XS3 este mai mare.
E&emplu@ incercati sa intrati pe )EC;ul ,inisterului ,ediului si sa a"lati evolutia compozitiei apei de aut din orasul %v.
in ultimii ani. Atunci cind orice "el de in"ormatii de interes pulic 6poluare, criminalitate, date economice despre "iecare
unitate economica din tara etc. etc.7 vor "i disponiile si actualizate permanent, atunci tara va deveni o tara normala.
Treuie sa "im realisti. - populatie atinsa de XS3 va avea suprareactii la unele date pulice. %e e&emplu, intr;un oras apa de
aut ar putea sa aia proleme. Corectarea prolemei presupune sume de ani imposiil de gasit. %aca elita se preocupa de
aceasta prolema, populatia ar putea sa nu "ie in"ormata complet. Totusi, asta poate "i acceptat mai degraa ca o e&ceptie
!usti"icata de perioada mai lunga de tranzitie necesara educarii populatiei.
Elita ar treui sa se preocupe pentru ca populatia sa "ie in stare sa inteleaga corect prolemele reale si sa contriuie ast"el in
mod constient la per"ectionarea societatii 6comaterea sindromului Fsa ni se dea... sa ni se "aca...7. Asta se intimpla de "oarte
multi ani in societatea occidentala.
- populatie educata si cu constiinta apartenentei la o comunitate, treuie sa "ie mereu in"ormata despre toate prolemele
asociate societatii. %atele treuie sa "ie mereu actualizate. Aceste date treuie sa arate si dinamica schimarilor in timp
pentru a vedea daca avem sau nu evolutie. In plus, treuie sa avem si date comparative. Cind aceste date vor e&ista, vom sti,
si in acest plan, unde suntem, catre ce mergem, cind vom a!unge acolo, daca suntem sau nu in gra"ic etc. S;ar "orma, ast"el,
constiinta de nivel 4 si chiar > care este asolut esentiala unui popor care vrea sa intre in lumea civilizata.
%e multe ori, in societatile primitive se ceeaza un climat de locare generala a tuturor surselor de in"ormatii de interes
general. E"ectul este o societate linistita 6metoda sistemului comunist7. Pretul este reducerea nivelului de constiinta si, in
consecinta, cresterea vulnerailitatii acelei societati in "ata realitatii e&terne in schimare.
Tara noastra vrea sa intre in /E. Acest oiectiv ar treui sa "ie un oiectiv al intregului popor. Asta inseamnaE ca "iecare ar
treui sa stie care este pozitia noastra in "iecare moment in aceasta chestiune, cine "rineaza acest proces etc. In /E putem
intra numai cind, din punct de vedere economic, vom "i compatiili cu ei. Chiar daca intrarea va "i o decizie politica a /E
6acceptarea "ara indeplinirea criteriului economic7, "ara indeplinirea conditiilor de compatiilitate in plan spiritual, structura
nu va "i staila cu ataie lunga cu e"ecte greu de anticipat.
Intr;o tara cu nivelul marii schizo"renii prea ridicat, nu e&ista nici o preocupare de a sti unde suntem si cind ar urma sa
a!ungem acolo in aza predictiilor unui model crediil, pentru a avea o contriutie si o responsailitate in acest proces.
Perceptia actuala a ma!oritatii oamenilor pare a "i ca intrarea in /E este o prolema de negocieri deci nu e treaa "iecaruia
dintre noi.
Predictia este ca vom intra in /E atunci cind nivelul marii schizo"renii va coori su o anumita limita.
:. Lima!ul ermetic, lima!ul pretios, lima!ul con"uz, lima!ul alamicat, etc.
Inca din liceu elevii stiu ca cei mai uni pro"esori sunt cei care e&plica in mod simplu si clar orice prolema. Incompetenta
pro"esionala se ascunde cel mai usor prin lima!.
E&punerea unei proleme ar treui sa inceapa cu modelul cu ataie lunga pe care se azeaza voritorul. Cind acest model nu
e&ista, atunci se construiesc mai multe modele locale. ,odelele locale nu au cum sa comunice prea ine intre ele din
moment ce sunt create independent unul de altul. Prezentarea unei proleme su "orma unor modele independente cu ataie
scurta va "ace ca realitatea e&terna sa "ie perceputa pe ucati. Acest "el de prezentare este in mod clar o mani"estare de
schizo"renie. Acest lucru este perceput su "orma unui lima! con"uz, alamicat, etc.
In legatura cu aceasta prolema, lima!ul "olosit in aceasta teorie este dat de modelul simolic declarat inca de la inceput.
Atit timp cit dezvolti un model simolic, asa cum "ac eu in aceasta carte, nu;ti poti permite sa "olosesti nici un cuvint care
nu a "ost precis de"init, pe aza de logica, in aza modelului. Acest lima! poate "i "oarte socant pentru cei neoisnuiti cu
modul stiinti"ic de gindire. Acest posiil soc este dat de "aptul ca, in "iecare moment este solicitata logica, cu "oarte putine
trimiteri la imaginativ. -amenii neoisnuiti cu gindirea simolica vor incerca sa translateze teoria pe mai multe modele
imagine si acest lucru nu este posiil, din principiu.
+. Imitatia
Intr;o structura schizo"renica nu e&ista modele su"iciente cu ataie lunga. Totusi, "ara ast"el de modele activitatea tinde sa
devina haotica. Intr;o ast"el de situatie, o solutie este de a importa modele cu ataie lunga. ,odelele de import au "ost insa
create intr;o alta structura de modele. Ele au legaturile lor cu alte modele ast"el ca, prin transplantare ele nu mai au cum sa
"ie e"iciente.
Evident ca unele modele de import vor "i in stare sa detecteze si sa rezolve unele proleme inainte ca ele sa se mani"este
dar, prin transplantare, ele, in general, o"era solutii la proleme care ar putea sa nu apara in structura unde sunt
transplantate. In schim, ele pot sa ignore proleme reale.
E&emplu@ Biteza de circulatie in localitati a "ost redusa la ?5 Rm'h, dupa model european. Aparent este o masura una doar
ca e&ista o mica prolema@ in Europa de vest s;a luat aceasta masura dupa ce drumurile nationale n;au mai trecut prin
localitati. In .omania, numarul de Pilometri de autostrada este e&trem de mic ast"el ca, daca e"ectiv s;ar respecta aceasta
limita de viteza, activitatea economica ar putea "i a"ectata semni"icativ. Politia intelege si ea asta si ast"el, desi limita de
viteza in localitati este "ormal ?5 Rm'h, viteza reala cu care se circula prin localitatile tranzitate de drumurile nationale este
mult mai mare. Solutia normala ar "i treuit sa "ie o solutie de tranzitie in care, in conditiile in care viteza admisa ar "i ceva
mai mare, sa apara mi!loace de protectie a pietonilor 6cu alustrade si trotuare7 impreuna cu o campanie de constientizare a
populatiei asupra prolemei, pina cind si la noi vor e&ista autostrazi ca in vest.
A. Legile mas;mediei
In toata Europa e&ista comisii care "ac etichete, asociate emisiunilor TB, cu scopul declarat de a;i prote!a pe minori. Cutare
"ilm cere sau nu acordul parintilor si alte aeratii de acest tip.
Evident ca "iecare om, inclusiv memrii acestor comisii, au dreptul democratic de a;si prelungi "anteziile in realitatea
e&terna. Totusi, e&ista su"icient de multe date care arata ca, inca de la ?;: ani, copiii sunt in"ormati in legatura cu prolemele
se&uale, de e&emplu. Este de a!uns ca un singur copil sa aia o revista pornogra"ica si o intreaga clasa va "i la curent cu
prolema. /n numar semni"icativ de copii isi incep activitatea se&uala in !urul virstei de 38 ani si aceasta virsta are tendinta
de a scadea. ,emrii acelor comisii insa, isi prelungesc "anteziile legate de protectia minorilor.
Sa mergem mai departe si sa acceptam ca munca acelor comisii este atit de e"icienta incit nici un copil su 3A ani nu a vazut
vreodata scene se&uale e&plicite. In aceasta situatie, memrii acestor comisii ar putea "i acuzati aproape penal. E&act in cea
mai critica perioada a vietii, copiii sunt lipsiti de orice "el de a!utor, in proleme de se&, si datorita activitatii acelor comisii.
Codul penal pedepseste lipsirea de a!utor a unei persoane a"late in di"icultate iar in proleme de se&, copiii sunt e&act
persoanele care au nevoie de a!utor.
Prolema care ramine este ca oamenii maturi, prin escamotarea prolemei in spatele unor etichete, nu au in"ormatii e&acte
asociate vietii se&uale reale a minorilor.
Apar in ziare cazuri penale in legatura cu se&ul. Copii terorizati si auzati se&ual de parinti, "etite;mame la 34 ani, etc.
=ilnic unii copii sunt traumatizati psihic dar e&trem de putine cazuri a!ung in mas;media. /nii copii a!ung sa se plinga, dupa
multi ani de chinuri, atunci cind personalitatea lor este de"initiv de"ormata.
%aca ar e&ista emisiuni special "acute pentru copii, "ara perdea si "ara ocolisuri, "ara pro"esori docti care;si prelungesc
"anteziile si dau s"aturi ca sa se auda vorind, cu alte cuvinte, emisiuni FadevarateF dupa terminologia copiilor, atunci aceste
cazuri ar putea "i puse su control. Teoria prevede o maturizare, azata pe modele simolice, tot mai precoce a copiilor
ast"el ca, la un moment dat, lumea copiilor ar putea sa se rupa de lumea Fo"icialaF.
Copiii pot construi modele cu ataie lunga incepind cel putin cu virsta de 34 ani, cind pot sa a!unga si pe nivelul > de
constiinta. Este evident ca un copil care;si intelege parintii, va "i in stare sa anticipeze comportamentul parintilor si sa vada
implicatiile cu ataie lunga a acestor comportamente, daca ar "i a!utati corespunzator. Societatea ar treui sa;i a!ute pe copii,
prin educatie FadevarataF, sa a!unga pe acest nivel si atunci un imens numar de proleme ar putea sa "ie rezolvate inainte ca
ele sa a!unga sa se mani"este.
Borind in general, deciziile ar treui luate numai pe aza unuia sau mai multor modele asociate unei realitati e&terne.
,odelele ar treui declarate si "acute pulice pentru ca "iecare sa "ie in masura sa !udece daca si in ce masura o decizie este
sau nu una.
*. 1antezii "rumoase
,area schizo"renie se mani"esta in viata de zi cu zi si prin prelungirea "anteziile, in conditiile in care nu e&ista modele cu
ataie lunga din care sa;ti dai seama unde te a"li.
Am un e&emplu asociat cu viata de zi cu zi in care ma!oritatea asoluta a oamenilor nu;si dau seama ce se intimpla. Este
vora de "antezia ca romanii sunt "oarte uni la matematica si la calculatoare.
E&istaE un e&emplu in care o echipa de studenti romani, condusi de un distins pro"esor, au otinut premiul unu la un concurs
de programe de calculator in S/A. Au rezolvat o prolema asociata cu modul de viata american, asa cum l;au inteles ei si,
asa cum am spus, au cistigat premiul cel mare. Evident ca ar treui sa "im "oarte "ericiti si mindri ca suntem romani. Totusi,
aici la noi in .omania, e&ista proleme cu adevarat serioase pe care romanii, daca ar "i cu adevarat uni la matematica si la
calculatoare, ar incerca sa le aordeze si chiar sa propuna citeva solutii, cel putin in teorie.
/n e&emplu posiil este corelarea sema"oarelor la nivelul Cucurestiului. Aceasta prolema a corelarii sema"oarelor ar putea
"i rezolvata daca s;ar construi un model cu ataie lunga a circulatiei in intregul Cucuresti si daca s;ar simula variante de
rezolvare. %aca romanii ar "i in stare sa "aca un ast"el de model, asta ar "i cu adevarat un semn ca suntem uni la matematica
si la calculatoare.
%aca toate sema"oarele din Cucuresti ar "i corelate, s;ar otine cu adevarat un cistig imens pentru toata lumea. Sa ne
imaginam ca un grup mutidisciplinar de studenti ar reusi sa coreleze toate sema"oarele din Cucuresti, cel putin pe model
teoretic. Asta ar insemna ca, cel putin in simulare, s;ar circula multi Pilometri, prin zeci de intersectii, "ara oprire, chiar in
orele de vir". Te;ai simti cu adevarat mindru ca esti roman deoarece asta s;ar otine doar prin inteligenta...
- alta "antezie, mult mai grava prin consecintele ei cu ataie lunga este ideea ca toate prolemele se rezolva cu calculatorul
6idee "ormal corecta7 si deci ca, daca avem calculatoristi uni, vom rezolva orice prolema. Aceasta ultima idee este pro"und
"alsa. -rice prolema serioasa din zilele noastre inseamna corelarea intre "oarte multe specialitati si "oarte multi integratori
de sisteme. Calculatoarele prin ele insele nu "olosesc la mare lucru. Ele au nevoie de date primare deci de un sistem de
prelevare de date primare corecte si livrate la timp si mai au nevoie de sisteme prin care deciziile date de prelucrarea acelor
date sa "ie puse in e&ecutie. Asta este corect incepind cu corelarea sema"oarelor dintr;un oras si terminind cu politica e&terna
a unei tari.
Alta clasa mare de proleme care solicita calculatoarele este proiectarea industriala. Asta presupune corelarea intre "oarte
multi specialisti din "oarte multe domenii pentru a creea programe de simulare a comportamentului unui produs industrial
pentru a otine garantii de "iailitate, de e&emplu.
Se da ca e&emplu podul suspendat peste strimtoarea Cos"or. Podul se a"la intr;o zona seismica si cu vinturi puternice. Ce
garantie poate o"eri o "irma care s;ar anga!a la o ast"el de contructie, ca podul va "i sigur in orice situatie proailaN Evident
ca pentru a da ast"el de garantii treuie programe de simulare e&trem de per"ormante care se otin prin corelarea muncii a
"oarte multor specialisti din "oarte multe domenii. Calculatoristii nu se a"la nici pe departe printre cei mai importanti
oameni in aceasta intreprindere.
Principala "unctie realizata cu a!utorul calculatorului este operarea modelului simolic. Pentru a construi un model simolic
nu este, in general, nevoie de calculatoare. Chiar mai mult, cei care construiesc modele simolice nici nu este necesar sa "ie
si programatori de calculatoare. Chiar daca modelul simolic a "ost construit, pentru a "i util el treuie calirat. Calirarea
este o operatie neinchipuit de comple&a si ea solicita colaorarea intre "oarte multe specialitati. /n program de simulare pe
o situatie comple&a nu este nici pe departe creatia unor specialisti in programarea calculatoarelor desi ei sunt singurii
#viziili$ de oamenii care nu cunosc prolemele.
1anteziile din viata de zi cu zi a romanilor sunt rezultatul gindirii pe aza de modele cu ataie prea scurta deci un e"ect al
micii si marii schizo"renii.
E.T.A. 4?@ %emonstratie directa asupra "unctiei de creare de modele;imagine
Supozitia "undamentala a Teoriei ,%T este ca creierul construieste si opereaza modele in mod automat 6asta este o "unctie
de hard9are7. ,ai !os va "i descris un e&ercitiu care demonstreaza aceasta supozitie "undamentala, intr;un mod direct.
,a!oritatea asoluta a "iintelor 6oameni sau animale7 au doi ochi. Ei genereaza doua imagini plane dar, ceea ce vedem este o
singura imagine tridimensionala 6model imagine de tip "otogra"ic7, con"orm cu ,%T. ,ai mult decit atit, daca avem o
singura imagine plana 6privim cu un singur ochi7 creierul va continua sa construiasca modelul tridimensional.
Aici apare insa prolema@ cu o singura imagine plana nu avem destula in"ormatie pentru a construi un model tridimensional.
Avem insa o FcompensareF@ creierul este un sistem e&trem de puternic. El va "olosi orice "el de in"ormatie suplimentara
pentru a construi modelul tridimensional. Ba "i descris mai !os un e&ercitiu pentru incepatori pentru a demonstra asta.
Treuie sa privim la televizor cu un singur ochi, intr;o camera "ara nici o sursa aditionala de lumina. Supra"ata sticlei
ecranului treuie sa "ie asolut inviziila 6sa nu e&iste asolut nici o re"lectie de lumina pe ea7. Treuie sa stam in "ata unui
ecran normal, la cel putin > metri distanta 6conditia este de a nu putea sa percepem punctele care constituie imaginea7. Pe
ecran treuie sa "ie o scena "amiliara, luata din realitatea e&terna comuna, cu perspectiva normala 6nu teleoiectiv, nu
superangular7 iar imaginea treuie sa se schime lent.
%aca, in aceste conditii, privim ecranul cu un singur ochi, dupa ceva antrenament, vom vedea o imagine tridimensionala.
Sunt citeva oservatii importante@
; persoana treuie sa "ie relativ tinara 6su 85 de ani de e&emplu7, intr;o stare "izica si psihica "oarte una
; in !ur treuie sa "ie liniste
; secventele care se vad sa aia o schimare lenta ast"el ca, in timp, sa e&iste date suplimentare despre pozitiile si "ormele
elementelor imaginii.
; persoana care se antreneaza pentru a vedea FstereoF treuie sa e&ploreze lent "iecare element al imaginii pentru a a!uta
creierul sa ghiceasca pozitiile, "ormele si dimensiunile elementelor. Se mai cere si o imagine de "oarte una calitate.
Acest e&periment dovedeste in mod direct ca "unctia de aza a creierului este de a construi modele tridimensionale.
(enerarea de catre creier de modele tridimensionale dintr;o imagine plana este cunoscuta de "oarte multa vreme. Prolema a
aparut odata cu dezvoltarea comertului cu picturi, in urma cu multe sute de ani. Ast"el, un pictor oisnuia sa picteze la
inceput prim planurile si mai tirziu "undalul. /n pictor un avea in cap intreg modelul tridimensional ast"el ca "undalul se
conecta per"ect cu prim planul chiar daca "undalul era pictat dupa un lung interval de timp. In unele picturi, "undalul sau
unele componente ale picturii, pot sa nu se cupleze per"ect intre ele 6pictor sla7 si asta era vazut de initiati 6pretuitori sau
critici de arta7 privind pictura cu un singur ochi.
Pictorul .emrandt a pictat scene cu persoane grupate. Totusi, unele persoane din grup puteau "i mai aproape de privitor,
altele ceva mai departe. Cind un ast"el de grup compact este privit cu un singur ochi, se poate oserva ca pictorul le;a pictat
corect 6usor mai mici pentru persoanele din planul usor mai indepartat7. Creierul nostru poate sesizeza aceste di"erente
in"ime deoarece reconstituie modelul >%.
Apropo de aceasta "unctie@ a construi un model >% azat pe o singura imagine plana este o operatie care necesita o imensa
capacitate de prelucrare de in"ormatie. Chiar si creierul, cu toata puterea lui imensa, are proleme in legatura cu capacitatea
de prelucrare a acestei imense cantitati de in"ormatie. 0e;e&istind, din principiu, su"icienta in"ormatie pentru o ast"el de
operatie, creierul treuie sa ghiceasca unul sau mai multe modele proaile pe care sa le veri"ice. %in e&perienta mea
directa, rezulta ca pentru a ghici un model >% dintr;o imagine plana, treuie sa "ii intr;o stare "izica si psihica "oarte una.
Starea creierului s;ar putea a"la, ca un test, din viteza de ghicire a modelului imagine intr;o situatie data.
E.T.A. 4:@ Citiva parametrii de aza ai creierului in vederea masurarii per"ormantelor.
In aza teoriei "undamentale, aici sunt listate citeva "acilitati "unctionale "undamentale ale creierului, e&clusiv ca o
introducere de evaluare a prolemei.
3. Capacitatea de a construi si opera modele imagine 6arte, multe !ocuri, calitati paranormale,...7
4. Capacitatea de a construi si opera modele simolice 6stiinte e&acte, tehnologii,...7
>. Capacitatea de a construi si opera modele pur simolice 6mecanica cuantica, ..7
8. Capacitatea de a integra o imagine intr;un model imagine pree&istent.
?. Capacitatea de translatie a unui model imagine intr;un lima! comun 6descrierea unui model imagine7.
:. Capacitatea de a translata un model simolic intr;un lima! comun 6modelul simolic este particularizat, translatat in
model imagine si descris in cuvinte7.
+. Capacitatea de a translata un model imagine intr;un model simolic 6ailitati generale in domeniul stiintelor7.
A. Capacitatea de a translata un model simolic intr;un model imagine
*. Capacitatea de a integra o in"ormatie simolica intr;un model imagine
35. Capacitatea de a construi modele imagine de tip concept dintr;o "amilie de modele imagine.
33. Capacitatea de a construi un model simolic de tip concept dintr;o "amilie de modele simolice.
34. Capacitatea de a integra o in"ormatie simolica intr;un model simolic
3>. Biteza de a construi'opera modele imagine
38. Biteza de a construi'opera modele simolice
3?. Biteza de constructie de modele imagine cu ataie lunga
3:. Biteza de a construi modele simolice cu ataie lunga
3+. Biteza'capacitatea de a actualiza modelele pree&istente
3A. Capacitatea'viteza de a construi modele de ecranare
3*. Capacitatea de a construi si opera un model nou in "ata unei realitati e&terne noi.
45. Biteza de gasire a unui model pree&istent adecvat unei noi realitati e&terne
43. Biteza de activare si dezactivare de catre un ,=, a unor modele pree&istente, in "ata unei realitati e&terne in schimare.
Asta presupune atit gasirea modelului adecvat cit si initializarea lui la realitatea e&terna data.
44. Capacitatea de a opera alternativ 6in time;sharing7 mai multe modele in "ata unei realitati e&terne comple&e.
Aceasta lista poate continua deoarece creierul este e&trem de comple&. In aceasta ordine de idei mai sunt parametrii de
anduranta 6calitatea implementarii tehnologice7 sau parametrii dinamici de viteza si de stailitate 6cit de repede se pot "ace
anumite operatii, cit de repede se poate trece de la o operatie la alta, cit de staile sunt aceste operatii atit in regim
tranzitoriu cit si in regim stationar7.
In teoria generala creierul apare cu doua "unctii "undamental di"erite@ prima este de a construi si opera modele adecvate
realitatii e&terne 6=,7 iar a doua este de a actiona asupra realitatii e&terne pentru a indeplinii cerintele unui model de
actiune 6=A,7.
1unctia de actiune asupra realitatii e&terne are si ea un mare numar de parametrii, incepind cu constructia de modele de
actiune 6pentru a "i realiste, realizaile etc.7 si terminind cu activarea modelelor de actiune 6"orta "izica, capacitatea de
control asupra miinilor, picioarelor, etc.7.
Aceasta posiila lista de parametrii este inca departe de a caracteriza complet un creier.
%in aceste consideratii se poate vedea naivitatea si chiar ridicolul asa ziselor Fteste de inteligentaF actuale. %e "apt, in
legatura cu asa zisele Fteste de inteligentaF, ceea ce se intimpla este ridicol deoarece se "ac teste "ara o teorie "undamentala
care macar sa ordoneze si sa de"ineasca termenii "olositi.
Teoria mea, de e&emplu, zice ca e&ista "unctii asociate modelelor imagine si "unctii asociate modelelor simolice 6la liceu
avem FrealF si FumanF, in viata cotidiana avem arte si stiinte, ceasurile sunt analogice sau digitale, pe ecranele
calculatoarelor avem icoane si te&te, etc.7.
,ai avem "unctii asociate otinerii de in"ormatii din realitatea e&terna si "unctii asociate modi"icarii realitatii e&terne
6oameni mai dornici de a cunoaste in timp ce altii sunt mai dornici de a actiona7.
Asa cum am mai spus, o minima oservare asupra realitatii e&terne ar sugera 8 grupe independente de Fteste de inteligentaF
si anume@ actiune'cunoastere pe model imagine'simolic. Cum asta nu se intimpla, asa zisele teste de inteligenta actuale par
naive si ridicole, nu numai din punctul de vedere al ,%T.
Bom da mai !os o structura de teste "undamentale, asa cum ele apar in con"ormitate cu ,%T.
3. Capacitatea de a construi modele imagine , 6asimilate organelor de simt7
4. Capacitatea de a construi modele imagine <, 6modele concept7
>. capacitatea de a asimila modele imagine <, 6modele concept7
8. Capacitatea de a construi modele simolice <, 6modele concept7
?. Capacitatea de a asimila modele simolice <, 6modele concept7
:. Capacitatea de a asimila modele imagine =,.
>. Capacitatea de a construi modele imagine =,.
8. Capacitatea de a asimila modele simolice =,.
?. Capacitatea de a construi modele simolice =,.
:. Capacitatea de a asimila modele simolice =A, 6de actiune7.
+. Capacitatea de a construi modele simolice =A, 6de actiune7.
A. Capacitatea de a asimila modele imagine =A, 6de actiune7.
33. Capacitatea de a construi modele imagine =A, 7de actiune7.
35. Capacitatea de a activa modele simolice =A,.
35. Capacitatea de a activa modele imagine =A,.
33. Capacitatea de a construi modele imagine A=,
34. Capacitatea de a activa modele imagine A=, 6de actiune7.
E&emplu@ pentru o persoana care treuie sa "ie reprezentantul unei "irme in relatia cu pulicul larg, vor conta in primul rind
calitatile legate de capacitatea de a asimila modele simolice si'sau imagine si de a actiona in aza modelelor asimilate. Ei
treuie sa aia o tendinta redusa de a construi modele proprii, pentru a corespunde speci"icului "unctiei. - persoana care
urmeaza sa lucreze in cercetare, treuie sa aia capacitati in legatura cu crearea de modele simolice noi.
Intre aceste capacitati treuie sa e&iste o strinsa interdependenta. Se poate presupune ca o persoana care are tendinta de a
construi modele, va avea di"icultati in a asimila modele gata construite de altii. Tendinta lor va "i de a modi"ica, intr;o
maniera proprie, orice model e&terior. %e asemenea, o persoana care are ailitati de a asimila modele gata "acute, va avea
di"icultati de a construi modele propri noi si nu va incerca sa modi"ice modelele asimilate chiar daca nu 6mai7 sunt adecvate
realitatii e&terne concrete.
Ar urma apoi parametrii de stailitate al acestor capacitati, pe timp scurt si pe timp lung, in conditii normale sau in conditii
speciale. Acesti parametrii urmeaza sa caracterizeze "iailitatea acestor "unctii, in conditii speci"icate.
/rmeaza ca, in aza unor studii ulterioare, azate pe aceasta teorie, sa se staileasca o colectie de modele de oameni, su
"orma unei liste de parametrii numerici. -data ce o persoana se considera ca apartinind unui anumit tip, ea va sti ca are
sanse mai mari de integrare in societate daca se orienteaza catre domeniile unde are calitati.
- teorie "undamentala cum este ,%T, nu poate "i "olosita, in mod direct, la rezolvarea de proleme speci"ice. Ea doar
creeaza o plat"orma si un sistem de re"erinta unde se pot rezolva proleme speci"ice pe aza unor su;modele speci"ice,
asociate unor oiective date.
E.T.A. 4+@ Animalele
Alina
- caracteristica "undamentala a alinei este zorul dincolo de limita viziilitatii ei directe. Ea poate zura la sute de metri de
stup in conditiile in care ea poate identi"ica oiecte doar pina la citiva metri.
In consecinta, alina treuie sa "aca navigatie. 0avigatia inseamna, in principiu, o harta, o usola si un sistem de stailire
dinamica a pozitiei reale pe harta. %aca in privinta usolei si a sistemului de stailire a pozitiei pe harta nu putem sa "acem
decit supozitii, in privinta hartii ne a"lam in zona de actiune directa a teoriei. Ast"el, o harta este o "orma primitiva de model
imagine. Creierul ei construieste modele simpli"icate 6harti7 ale realitatii e&terne. Pe harta este marcata pozitia stupului si
este actualizata mereu pozitia alinei in zor.
Se mai stie ca o alina tinara, dupa ce iese din stup, incepe sa zoare in cerc in !urul stupului dar numai in zile cu soare clar.
E&plicatia, azata pe teoria mea, este ca in acel zor, la limita viziilitatii directe, alina isi calireaza sistemul de navigatie.
Asta inseamna ca ea isi calculeaza pozitia "ata de stup si compara predictia cu realitatea e&terna, data prin vedere directa.
Cind instrumentele de navigatie sunt calirate, ea poate sa zoare dincolo de limita viziilitatii directe si sa se intoarca cu
ine la locul de plecare, in aza predictiilor modelului FhartaF.
Pasarile migratoare
In cazul pasarilor migratoare avem din nou o prolema de navigatie. %e data asta insa, zorul se poate "ace la mii de
Pilometri distanta. Este clar ca si pasarile migratoare treuie sa aia, alaturi de instrumentele de navigatie si o harta.
Pasarile treuie sa aia in memorie un model poveste a unui zor reusit pe traseul dorit. Ele urmeaza sa compare pozitia
dorita 6data de modelul;poveste7 cu pozitia reala. Pozitia reala ar putea sa "ie otinuta prin urmarirea cimpului magnetic
terestru sau prin urmarirea pozitiilor corpurilor ceresti sau in orice alt mod. Este clar ca orice "el de in"ormatie suplimentara
este inevenita pentru succesul operatiunii. ,odelul;poveste de navigatie a "ost construit azat pe un zor anterior reusit. El
ar putea "i inregistrat de o pasare care nu are acest model dar "ace parte dintr;un stol unde cel putin o pasare are acest model.
Totusi, daca o pasare care nu are inca harta in creierul ei va avea proleme tehnice in timpul zorului, ea ar putea sa se
rataceasca. E&ista e&emple de pasari migratoare care, avind proleme tehnice, au a!uns in gri!a oamenilor. %upa ce s;au
"acut sanatoase nu au mai FvrutF sa plece. Teoria e&plica asta prin "aptul ca, neavind harta si pozitia ei pe aceasta harta, nu
stiu unde sa plece. Totusi, daca vad un stol in zor, ele se pot atasa acelui stol.
E&ista o situatie, relatata de presa, in care un stol intreg de pasari a ramas "ara harta de navigatie si deci a ramas locat la
sol. In aceasta situatie s;a "olosit un avion de "orma unei pasari pentru ghidarea zorului lor.
Pisicile
Pisicile pot comunica, intr;o anumita masura, cu oamenii. Alta caracteristica este ca o pisica se adapteaza "oarte greu la un
mediu nou, dupa ce s;a oisnuit cu un anumit mediu. Se mai poate oserva si "aptul ca o pisica de apartament tresare "oarte
usor la sunete relativ pasnice si care ar "i treuit sa;i "ie cunoscute. Cind o pisica tresare este "oarte proail ca s;a activat
PS,;ul.
La o prima evaluare avem un creier care are o capacitate relativ redusa de a "ace modele noi. %e asemenea, datorita
instinctului sla de aparare a teritoriului 6multe pisici accepta soareci in !urul lor7, se poate "ace supozitia ca are un model
"oarte primitiv al teritoriului.
Cea mai proaila situatie este ca o pisica poate construi modele noi doar cind este "oarte tinara. %upa un timp isi pierde
capacitatea de a "ace modele cu ataie lunga si se azeaza in principal pe modelele cu ataie scurta, ghidate de modele
rudimentare cu ataie lunga si cu multe rezolvari de situatie azate pe actiunea PS,;ului.
%e "apt, toate animalele de prada, cele care au putini dusmani, au tendinta de a se aza mai mult pe modele e"iciente cu
ataie scurta decit pe modele cu ataie lunga.
In acest "el, inteligenta, care este un indicator al capacitatii modelelor cu ataie lunga, nu este stimulata la animalele de
prada. Inteligenta animalelor este insa in mod clar stimulata de prezenta si interactia cu oamenii dar si de un mediu agresiv
cu ele.
Este totusi important de oservat ca, desi lipsa pericolelor e&terne nu este un stimulent pentru dezvoltarea "unctiilor
creierului, potentialul creierului animalelor de prada este totusi relativ mare. %in aceasta cauza, desi animalele de prada nu
par prea inteligente, ele ne pot surprinde cu sclipiri de inteligenta in situatii critice.
Ciinii
Ciinii par a "i in stare sa construiasca modele "oarte precise ale realitatii e&terne, inclusiv de a simti starea de spirit a
stapinului. Capacitatea lor relativ inalta de a construi modele, le da posiilitatea de a comunica in aza acestor modele,
inclusiv cu oamenii.
Sa analizam acum o situatie asa cum ea a aparut in ziare. /n cioan mergea cu ciinele sau prin padure. El a "ost atacat de o
ursoaica cu pui. /rsoaica a atacat cioanul dar ciinele a atacat puii. /rsoaica l;a lasat pe cioan in pace si si;a salvat puii.
Teoria poate e&plica in multe moduri acest comportament. Prima posiilitate ar "i ca stapinul este integrat in PS,;ul
ciinelui. Ciinele a "acut deci un model de aparare al stapinului care, la simularea atacarii ursoaicei, a esuat in a gasi solutia
de succes. La simularea atacarii puilor, a aparut predictia ca ursoaica va salva puii deci va lasa cioanul in pace.
E&plicatia asta ar "i, in mod clar, o mani"estare de inteligenta 6model cu ataie lunga7. Ar "i totusi cam prea
comple&a pentru un ciine 6este putin surprinzatoare chiar pentru oameni7.
- alta varianta este ca, dupa ce modelul de atacare al ursoaicei a esuat, ciinele a atacat puii pentru ca era mai putin
periculos. Asta ar insemna ca stapinul nu era in PS,.
E&ista si varianta ca acel ciine a participat la un atac al multor ciini contra unei ursoaice si in acel atac el a vazut ca ursoaica
"uge cu puii daca puii sunt atacati. 0ici in aceasta varianta cioanul nu era luat in consideratie. Asta pare si cea mai
proaila e&plicatie deoarece cioanii se comporta in general neprietenos cu ciinii lor.
E&ista si varianta ca din nou cioanul sa nu "ie luat in consideratie iar ciinele sa atace tot ce este mai sla decit el.
Continuam analiza ciinilor. Se mai stie despre ciini ca sunt "oarte "ideli stapinului. Asta sugereaza ca ei pot introduce
stapinul in structura lor de protectie 6PS,7. Totusi, "aptul ca unii ciini pot "i "ideli la mai multi stapini 6in mod succesiv O7
sugereaza ca ei pot FrescrieF PS,;ul lor. Acest lucru este cu adevarat neoisnuit.
1aptul ca ei introduc stapinul in PS, este dat in mod clar de oservatia ca unii ciini mor pentru a;si salva stapinul 6nu se
tem de moarte7 iar con"orm teoriei, asta se poate intimpla numai daca stapinul este pe acelasi nivel de prioritate cu propria
sa "iinta.
E&ista lupte de ciini unde ciinii se lupta pina la moarte. Este interesant de inteles daca motivatia poate sau nu sa "ie data de
un model de protectie al stapinului sau de un instinct care nu ia stapinul in consideratie.
Ele"antul
Creierul ele"antului poate a!unge mai mare decit al omului. .ezulta de aici ca sistemul de organizare este primitiv. /n mod
de a e&plica asta ar "i capacitatea redusa a creierului de ele"ant de a construi modele concept. %aca este asa, el "oloseste o
imensa capacitate din creier pentru a "ace modele imagine pure.
Termenul de Fmemorie de ele"antF poate "i asociat deci cu aceasta capacitate de a construi modele imagine pure. Ast"el, daca
ar construi modele concept, ele"antul ar treui sa identi"ice doar un numar limitat de repere de identi"icare a diverselor
locuri pe unde trece. 1olosind modele imagine pure, el memoreaza "iecare copac si "iecare creanga. Acesta este cu adevarat
un mod total nee"icient de "unctionare al creierului sau.
,aimutele
E&ista relatari despre maimute dresate care construiesc si opereaza modele simolice. Ele ar putea sa implementeze "unctia
prin so"t9are. Totusi, aceste e&emple "oarte singulare con"irma in "apt incapacitatea lor de a evolua spre modele simolice.
/na dintre cele mai "rapante caracteristici ale acestor animale este lipsa de stailitate in model. Cele mai inteligente
maimute sunt cele care au capacitatea de a ramine intr;un model in conditiile in care realitatea e&terna le da multe prile!uri
de a schima modelul activ. %aca maimutele ar avea stailitate intr;un model, atunci ele ar putea sa aia per"ormante mult
mai mari in domeniul constructiei, su controlul oamenilor, a modelelor simolice.
%esi ipoteza aparitiei omului din maimuta nu este sustinuta de ,%T, asemanarea dintre unele comportamente ale
maimutelor si ale oamenilor, numai pe model imagine, ineinteles, este "rapanta.
%el"inul
%el"inul este considerat un animal "oarte inteligent, urmatorul in ordine dupa om. %el"inul poate nu numai sa imite semnele
"acute de oameni dar poate sa le integreze intr;un conte&t mai larg.
%e e&emplu, daca gesturile "acute de dresor sunt gesturi care sugereaza saltul urmat de salut, atunci del"inul intelege ca
treuie sa sara si apoi sa salute pulicul. Totusi, desi del"inii par a intelege usor gesturile ei nu par a avea ailitati de a asocia
o actiune cu un mesa! simolic.
%el"inul construieste "oarte usor modele normale cu ataie lunga, nu doar modele poveste cum "ac unele animale. %e
asemenea, el ar putea atinge chiar nivelul 4 de constiinta, daca s;ar dovedi ca el construieste modele proprii de corelare cu
grupul din care "ace parte 6asa cum pare ca se intimpla cu del"inii dresati7.
-servatie@ e&ista multe specii de animale care vineaza corelat. %e oicei acest model de corelare se a"la in PS,.
Superioritatea unui animal este data de capacitatea de a construi modele proprii de corelatie cu semenii lui sau cu alte "iinte
6oameni sau animale7. 0u este usor de stailit aceasta di"erenta esentiala deoarece comportamentul aparent poate "i la "el.
Teoria nu interzice posiilitatea nivelului 4 de constiinta, pe model imagine 6ineinteles7 la del"ini. Asta ar insemna, de
e&emplu, ca un del"in sa anticipeze actiunile altui del"in si sa actioneze in avans, azat pe predictie, in cadrul unui model
normal impus de dresor 6nu un model din PS, cum ar "i modelele asociate instinctelor7. Si aici pot "i mari di"icultati de a
intelege ce se intimpla din motivul aratat la oservatia de mai sus.
%in teorie apar si alt"el de lucruri. Ast"el, caracteristica "undamentala a mediului unde traieste del"inul este lipsa reperelor.
-ricare ar "i capacitatea de interactie cu realitatea e&terna, del"inul din marea liera nu poate "ace modele ale mediului unde
traieste pentru ca aceste repere nu e&ista. El nu poate marca teritoriul pentru a "olosi marca!ele in constructia de modele ale
teritoriului. Chiar daca el ar putea "ace harti ale cimpului magnetic terestru, aceste harti nu sunt su"icient de precise pentru a
avea repere e&acte. Chiar daca ar avea repere e&acte 6in apropierea coastei7, ele ar putea "i "olosite doar la navigatie locala.
1olosind terminologia teoriei mele, am spune ca del"inul su"era de schizo"renie indusa de mediu.
Captivitatea ar treui sa creasca nivelul de inteligenta al del"inilor din cauza unui mediu cu repere. Acestea il pot stimula
sa;si "oloseasca creierul la o capacitate mai apropiata de posiilitatile teoretice. Totusi, e&perientele "acute pina acum nu
arata ailitati de constructie de modele simolice, asa cum par sa e&iste la unele maimute, desi pe model imagine creierul lor
pare "oarte avansat pentru un animal.
-servatiile in legatura cu supravietuirea limitata a del"inilor in captivitate poate "i legata si de "aptul ca in captivitate
del"inii a!ung "oarte repede sa construiasca modelul e&act al spatiului unde se pot misca. %upa un timp 6vezi FstresF7, spatiul
prea ine invatat ar putea sa "ie o cauza de stres. /n creier puternic are nevoie mereu de in"ormatii noi. Solutia ar "i un
mediu mai mare si la care, in plus, sa;i "ie schimata, din cind in cind, con"iguratia.
Contrar a ceea ce se crede, animalele, inclusiv del"inii, ar treui sa se simta mai ine in interactie cu omul intr;un mediu
controlat, decit in liertate.
.echinul
.echinul are aceleasi proleme de mediu ca si del"inul. Comportamentul sau este atit de primitiv incit, in aza teoriei, el ar
treui sa aia doar PS,, cu e&trem de putine modele noi, date de interactia cu realitatea e&terna. ,ediul acvatic pare cu
adevarat un mediu relativ ostil dezvoltarii inteligentei.
Calena
Calenele pot naviga la mii de Pilometri in marea liera si sa se reintoarca la locul de plecare. %e asemenea se stie ca ele par
sa comunice prin sunete care seamana cu un cintec.
%espre alene se crede ca pot "olosi cimpul magnetic al "undului oceanului pentru a construi o harta 6model imagine7. %aca
ar "i asa, ele ar putea staili pozitia lor pe acesta harta primitiva. Totusi, daca aceasta harta va deveni incorecta din cauza
modi"icarilor in cimpul magnetic al "undului oceanului, ele ar putea sa esueze pe pla!e. Chiar mai mult, daca sunt duse
inapoi in marea liera, vor esua din nou pentru ca sistemul lor de navigatie le indica aceasi directie ca la prima esuare. Pur si
simplu, alenele se ratacesc si nu au nici un mi!loc de recapatare a pozitiei in ocean.
0e putem hazarda si sa spunem ca daca in"ormatiile de navigatie, asociate cimpului magnetic terestru, ar "i inregistrate intr;
un model poveste 6echivalentul unei harti7, atunci alena ar putea sti cum sa se reintoarca la punctul de start, derulind
FandaF inapoi si comparind modelul poveste cu I. generat de interactia directa cu realitatea e&terna.
%aca asta ar "i metoda, ar putea sa e&iste un trans"er al acestui model de la o alena care a "acut acel drum la alta care nu l;a
"acut inca, prin acel FcintecF. Pare "ascinant dar si veri"icail e&perimental.
E.T.A. 4A@ -peratii e&trem de complicate pe modele imagine
6mersul, sariturile, cataratul in copaci7, la oameni
Se va aplica teoria pentru a vedea cum se des"asoara e&act mersul, sariturile si cataratul in copaci la oameni. Con"orm
teoriei, o actiune asupra realitatii e&terne 6cum este mersul7 presupune e&istenta unui model de actiune cu ataie lunga
6=A,7. Acest model contine planul apro&imativ al actiunii. =A,;ul va construi si activa un numar practic nelimitat de
modele locale 6=A, si A=,7, pentru a;si atinge oiectivele.
/n =A, local va simula, deci, miscarea piciorului pentru primul pas. %aca, in urma simularii, pasul se poate "ace cu
succes, atunci =A, va activa actiunea asupra realitatii e&terne. Piciorul se va misca in acelasi "el in care s;a FmiscatF
FpiciorulF in timpul simularii. 0ici o miscare nu se va "ace daca nu a "ost simulata cu succes mai inainte.
Sa vedem si cazul sariturilor. In "ata unui ostacol care treuie sarit, creierul va "ace o simulare a sariturii. %aca saritura
simulata reuseste, atunci ea poate "i "acuta si in realitatea e&terna, activind modelul care a "acut saritura simulata reusita.
%aca simularea nu reuseste, nu va e&ista model care sa activeze muschii corpului si deci, acea "iinta va "i locata sa
actioneze. Acest lucru poate "i e&perimentat de oricine.
E&emplu@ incercati sa sariti peste un ostacol. In mod instantaneu o sa stiti daca saritura se poate "ace sau nu. %aca
raspunsul este FnuF, va e&ista un loca!. -rice incercare de a ne impotrivi deciziei interne va esua. ,otivul este ca un
raspuns de tip FnuF, inseamna, in mod esential, ca nu e&ista model care sa activeze muschii corpului nostru, deoarece toate
simularile au dat rezultate negative. %aca raspunsul este FdaF, atunci e&ista o mare proailitate ca saritura sa "ie un succes.
,odelul care va controla saritura va "i e&act acela pe care s;a "acut ultima saritura simulata reusita.
Prima data cind am avut clar in minte cum "unctioneaza creierul animal sau uman a "ost atunci cind am gasit un raspuns la
intrearea@ Fde unde stie creierul daca o saritura se poate "ace sau nuNF
Concluzia care se poate trage din aceste analize este ca orice actiune asupra realitatii e&terne este precedata de o simulare,
mai mult sau mai putin elaorata. 1ara un model adecvat nu este posiila nici o actiune. In timpul actiunii, corpul este
controlat de modelul pe care s;a "acut ultima simulare reusita. .ezultatul este ca o activitate e&trem de complicata, asa cum
este mersul, se "ace cu o precizie si o eleganta remarcaila.
La prima vedere mersul pare o activitate relativ simpla. La o analiza mai atenta se poate constata o comple&itate e&trem de
mare. Prima prolema este pastrarea echilirului in mers. Stailitatea in mers a omului dar si a animalelor este o stailitate
dinamica. Asta inseamna ca, daca, de e&emplu, am FinghetaF pozitiile muschilor intr;o pozitie intermediara, corpul nu ar
mai avea stailitate si ar cadea. In timpul mersului, modelele anticipeaza, prin simulare, miscarea corpului si trimite
comenzi adecvate in avans. %aca nu ar e&ista anticiparea evolutiei si daca ne;am aza numai pe traductoare de pozitie si
stailitate, in"ormatia ar a!unge cu intirziere la modelul care ia decizia si deci sistemul ar avea stailitate redusa. In
paranteza "ie spus, asa "unctioneaza de oicei ma!oritatea sistemelor de stailizare electronica 6asteapta ca ceva sa se
intimple de!a pentru a "ace corectia7.
In cazul creierului, in"ormatiile de la traductoarele de pozitie si stailitate sunt "olosite pentru a anticipa posiilele proleme
din viitor si a lua masuri, inainte ca ele sa apara. Aceasta este stailitatea dinamica si, dupa cite cred eu, acest tip de
prolema nu poate "i inca rezolvata in timp real, pe un sistem comple&, in viitorul previziil, de nici un calculator e&istent,
din cauza puterii lor inca mult prea reduse.
%e aici se poate vedea, e&trem de usor, imensa capacitate de prelucrare a in"ormatiilor de care este capail orice creier, cam
de la mami"ere in sus. Cele mai primitive mami"ere, cu creierul de citeva zeci de grame, sunt in stare de per"ormante inca si
mai mari in domeniul mersului si stailitatii in alergare si in sarituri decit omul.
In aceasi ordine de idei sa ne gindim ca pentru mers este nevoie de comanda corelata a mii de "ire musculare. In mod
dinamic, adica in "unctie de particularitatile "iecarei miscari in parte si in "unctie de comportamentul din trecut si in "unctie
de comportamentul anticipat si in "unctie de oiectivul care treuie atins si in "unctie de diversi "actori perturatori e&terni,
se vor activa'dezactiva intr;o ordine precisa, toate aceste "ire musculare, "iecare cu "orta adecvata rezolvarii prolemei
concrete. In "iecare moment se anticipeaza prolemele care ar putea sa apara si se "ac corectii inainte ca prolemele sa
a!unga sa se mani"este.
E&emplu@ viteza de lucru a unui model
In legatura cu anticiparea prin simulare pe model, am vazut o "otogra"ie cu un !ucator de ase;all. Qucatorul tocmai incerca
sa prinda din zor o minge rapida. In "otogra"ia de mare viteza se putea vedea mingea indreptindu;se direct in manusa
!ucatorului. Senzationalul acestei "otogra"ii era "aptul ca ochii priveau acolo unde a "ost mingea cu ceva timp in urma.
,odelul pentru prinderea mingii a anticipat deci pozitia mingii in aza in"ormatiei anterioare de la ochi ast"el ca actiunea a
"ost un succes chiar daca ochii nu au mai putut sa dea in"ormatie adecvata in timp real si chiar daca viteza cu care poate "i
miscata mina nu este prea mare. Acest e&emplu ilustreaza imensul avanta! al constructiei si operarii de modele. Biteza
e"ectiva de actiune poate "i mult mai mare decit viteza intrinseca de actiune a componentelor.
Cei care merg pe munte, pe poteci "oarte accidentate si cu un rucsac greu, care isi schima usor pozitia in timpul mersului,
stiu ca acest mers se poate "ace cu o siguranta e&ceptional de ridicata. %in e&perienta mea directa, dupa 35 zile de mers pe
trasee montane de creasta, ma laudam ca nu am "acut nici un pas gresit. Totdeauna m;am minunat de imensele capacitati de
prelucrare a in"ormatiei si de viteza cu care se "ac aceste operatii neinchipuit de complicate.
In aceasi ordine de idei, am avut o situatie pe munte cind, avind rucsac greu in spate, mi;a alunecat o piatra de su picior si
am cazut. ,odelele active nu au "ost in stare sa anticipeze aceasta posiilitate. Aici, capacitatea de a "ace un model nou,
adecvat noii realitati e&terne, este putin proaila. Asa cum stim, in aceasta situatie actioneaza PS,;ul. Totusi, si acum ma
minunez de "aptul ca in urma cazaturii nu am patit asolut nimic rau 6a "ost practic o cazatura controlata dar in a"ara
constiintei mele7. %e oicei PS,;ul incearca sa salveze ce se mai poate salva si aici e&ista si varianta ca el poate accepta
ruperea unei miini ca sa salveze ce este mai important.
In legatura cu aceasta prolema concreta, mai e&ista si varianta ca s;a creat un model paralel cu cel de mers. Acest model a
"acut predictia ca acea piatra va aluneca si a construit un model de salvare in a"ara FlinieiF PS,;ului. Totusi, teoria prevede
numai doua FliniiF. /na a PS,;ului si alta a =,;ului care controleaza activitatea gloala. S;ar putea ca =,;ul sa lase
=A,;ul din acel moment sa actioneze si in paralel sa construiasca modele paralele pentru situatii noi pe care sa le activeze
in situatii speciale. Acest tip de comportament, desi nu este propriuzis interzis de teorie, nu se intilneste intr;un mod
su"icient de clar ca sa poata "i sustinut.
Totusi, ceea ce se stie este ca mai multe modele, total independente, pot "i in activitate simultana, in orice creier. Asta este
sustinut clar de "aptul ca noi avem idei care apar in legatura cu proleme care aparent sunt uitate. In orice caz, in momentul
in care avem o idee, este posiil sa des"asuram o activitate care nu are nici o tangenta cu domeniul de unde a venit ideea.
Prolema este daca un model care este element intr;un =A, poate sa "ie activ in timp ce un alt model al aceluiasi =A,
poate "i de asemenea activ. In principiu acest lucru ar putea sa se intimple dar prolema de aza este daca =A,;ul care
controleaza activitatea principala va sti sau nu ce model sa comute atunci cind un model nu mai "ace "ata. Atunci cind un
model nu mai "ace "ata interactiei cu o realitate e&terna data, asa cum stim, se activeaza automat PS,;ul. %aca e&ista sau nu
posiilitatea de a se activa alt model, ramine o prolema deschisa.
Prolema mersului, a sariturilor si a alergarii 6care este intermediara intre mers si sarituri7 este neinchipuit de complicata si
nu cred ca, in viitorul previziil, rootii se vor apropia macar de per"ormantele unui pui de gaina de citeva zile care alearga
pe un teren accidentat.
Cataratul in copaci, in cazul oamenilor, este o activitate si mai complicata decit mersul si sariturile. Prolema "undamentala
este lipsa de in"ormatii su"icient de precise despre rezistenta crengilor. ,odelele care se construiesc vor "i in stare sa "aca o
predictie de evaluare asupra rezistentei "iecarei crengi dar modelul va avea si multe simulari in care creanga se poate totusi
rupe. =,;ul va treui sa ia in consideratie aceste multiple variante date de diverse modele locale, pentru a "ace o strategie
una 6un =A, un7.
In aceasta situatie deci, stailitatea in copac este data de capacitatea de a construi permanent modele alternative care sa
poata "i activate in cazul ruperii unei crengi. E"ortul care treuie "acut de creier pentru ca persoana sa "ie staila in copac
este imens. 0u orice creier are aceasta capacitate. In plus, =,;ul treuie sa construiasca si un model de salvare in care, in
"iecare moment sa e&iste cel putin > puncte de spri!in, in ideea ca, daca macar doua se vor comporta ca in simulare, sistemul
va avea o siguranta acceptaila.
,ersul pe teren accidentat, sariturile si stailitatea la catararea in copac sunt teste care pot arata per"ormantele gloale la
oameni, in domeniul modelelor imagine. La animale, aceste "unctii se pot "ace chiar mai e"icient decit la oameni.
E.T.A. 4*@ Creierul evolueaza su ochii nostri
In general toate E.T.A. se re"era la modul de comportament si de evolutie al creierului omului normal, mediu.
In anul 3*55 a aparut ,ecanica Cuantica. Ea marcheaza cel mai inalt nivel atins pina acum in evolutia creierului. Totusi,
oamenii care lucreaza in acest domeniu e&trem de avansat al cunoasterii, sunt oameni oisnuiti in viata de zi cu zi.
Indi"erent de nivelul atins in domeniul pro"esional, in viata de zi cu zi creierul continua sa actioneze inca in una masura in
aza modelelor imagine.
Am un e&emplu in care se detecteaza clar si ne;interpretail evolutia creierului catre modele simolice tot mai avansate, la
nivelul omului de pe strada, intr;o prolema in care modelele imagine pareau a "i atotstapinitoare@ alimentatia.
%in toate timpurile, oamenii au mincat alimente in aza analizei pe modele imagine. Termenii asociati cu prolema
alimentatiei sunt gustul, mirosul, aspectul, culoarea, etc. In aza modelelor imagine se ia decizia de a minca sau nu un
anumit produs. Se poate spune ca intreaga "iinta, cu intreaga sa structura de modele imagine, participa la rezolvarea
prolemei alimentatiei.
Am intilnit o situatie in care procesul de evolutie catre modelele simolice se mani"esta clar, in mod e&plicit, in prolema
alimentatiei. Ast"el, am vazut o persoana, intr;un magazin, care voia sa cumpere un produs alimentar. Persoana avea in mina
o lista de E;uri alimentare periculoase. /n produs a "ost respins pentru ca avea un ast"el de FEF.
Aici s;a trecut peste gust, peste miros, peste aspect, peste porniri naturale si a "ost luata o decizie logica, "ara legatura cu nici
un "el de model imagine. Aceste FEF;uri nu pot "i percepute in aza modelelor imagine. Atunci cind o decizie este azata
e&clusiv pe modele simolice, avem in mod clar un progres. Acest "enomen, con"orm teoriei, se va ampli"ica in toate
planurile.
Se mai pot da e&emple cu unele produse alimentare din Europa de vest 6de e&emplu, rosiile7 care nu au gust, nu au miros,
spre deoseire de produsele noastre. Totusi, in Europa de vest e&ista norme "oarte precise de ce este interzis sa contina un
produs alimentar. Pe model simolic, e&ista garantia ca, in limita legii si in limita nivelului atins de stiinta si tehnologie si in
aza legilor economice, acele produse sunt cele mai sigure posiile. 0ormele alimentare nu pot inca impune decit ce nu
treuie sa contina un produs.
Se mai poate oserva un lucru "oarte important. Elita a impus ca pe produsele alimentare sa scrie continutul e&act precum si
alte date pentru ca oamenii su"icient de evoluati sa ia singuri decizii. Campaniile de in"ormare au valoare "oarte limitata.
,otivul este ca aceste campanii se azeaza pe modele simolice in timp ce pulicul tinta 6cel care treuie convins7 se
azeaza pe modele imagine. Prolema reala nu este in"ormarea ci capacitatea tehnica a creierului de a se in"orma si a lua
decizii in aza modelelor simolice.
E&emplu@ e&ista o gluma care pare inspirata din realitatea e&terna. /n medic tinea o con"erinta contra "umatului. In pauza
con"erintei acel medic si;a aprins o tigara. Aici, pe model simolic, medicul comatea "umatul dar decizia de a "uma era
data de un model imagine 6proail din PS,;ul7.
Atitudinea ma!oritatii consumatorilor, asa cum am spus, continua sa "ie puternic ancorata intr;o structura comple&a de
modele imagine. E&ista un numar in"init de cazuri in care modelele imagine din mintea oamenilor "ac produsele alimentare
mai scumpe si mai ales, mai periculoase. Ast"el, untul Fde una calitateF contine o sustanta care;i da o culoare galena,
"oarte comerciala. Intre un unt cu colorant si acelasi unt "ara colorant, consumatorii aleg untul cu colorant. E&ista multe
auturi nealcoolice 6unele "oarte celere7 care, "ara coloranti, n;ar avea succes sau nu s;ar vinde. 0umarul de e&emple de
acest "el ar putea continua cu practic toate produsele alimentare.
Creierul isi urmeaza insa cursul ascendent catre cresterea importantei modelelor simolice ast"el ca, asa cum am vazut ca se
intimpla de!a, deciziile in prolema alimentatiei se vor lua cu contriutii din ce in ce mai mari din partea modelelor
simolice.
Evolutia creierului este totusi lenta pe scara vietii active a oamenilor, desi aceasta evolutie se accelereaza. 0e a"lam deci pe
un nivel de dezvoltare al creierului in care, in domenii in care modelele imagine pareau sa "ie atotstapinitoare 6alimentatia,
de e&emplu7 se pierde teren in "ata modelelor simolice.
Avem si un e&emplu unde evolutia nu a produs dar urmeaza sa produca o schimare. Ast"el, carnea conservata 6din sunca si
salamuri, de e&emplu7 are la origine o culoare maronie;cenusie, total necomerciala. Pentru conservare se adauga nitriti. Ca
e"ect secundar al nitritilor, carnea capata o culoare roz;rosie "oarte FsanatoasaF. 0itritii sunt legali si declarati pe etichetele
produselor alimentare. Totusi, ei nu "ac ine la sanatate. 0u suntem inca pregatiti sa mincam o sunca de culoare pamintie
numai in aza argumentului ca nu are nitriti. /rmeaza sa vedem cind oamenii vor incepe sa respinga produsele cu nitriti.
E.T.A. >5@ E"ecte negative de principiu, asociate cu "unctionarea creierului
3. E&ista o prolema de principiu atunci cind punem o intreare. Pentru ca raspunsul sa "ie inteles este oligatoriu sa ne
a"lam in interiorul modelului care genereaza raspunsul. ,ai precis, modelul care genereaza raspunsul treuie de!a sa "ie
cunoscut si acceptat de cel care intreaa. Alt"el, raspunsul nu va avea sens. Asta se mai poate "ormula si alt"el si anume@ nu
orice intreare este permisa.
E&emplu@ natura luminii se poate intelege numai in cadrul ,ecanicii Cuantice. %aca nu stim ,ecanica Cuantica atunci
raspunsul la intrearea Fcare este natura luminiiNF este nonsens. %eci, nu avem voie sa intream care este natura luminii
daca nu stim ,ecanica Cuantica.
In cazul copiilor, intrearile din clasa Fde ceNF nu pot primi nici un raspuns, in general, deoarece copiii nu au modele
corespunzatoare. Totusi, parintii au un raspuns la orice intreare a copiilor. .aspunsul cu arza care aduce copiii este de!a
celeru.
Ar treui, deci, adaugate citeva principii la sistemul de educatie. In cazul meu particular am spus copiilor mei, cind erau
mici 6su apro&imativ 35 ani7 ca orice intreare care incepe cu Fde ce...F este interzisa. In schim, intrearie de tip Fce este
aceasta...F sunt permise. Asta inseamna ca, in cazul copiilor, parintii treuie sa le arate elementele si relatiile intre
elementele asociate realitatii e&terne. Copiii vor construi modelele singuri si atunci vor gasi singuri raspusuri la intrearile
care incep cu Fde ce...F .
4. Cind nu poti sa "aci ce vrei "aci ce poti...
Cu asta de "apt se deschide un "el de cutie a Pandorei. In ma!oritatea cazurilor intilnite in viata de zi cu zi, noi nu putem sa
"acem ceea ce dorim sau nu mai putem intoarce timpul inapoi dupa un esec.
Este cunoscuta povestea cu cel care se enerveaza la serviciu si vine acasa si;si agreseaza "amilia.
Aceste tipuri de proleme pot genera constructia si activarea de modele de actiune ilogice incepind cu razunarea si
resemnarea ca acte individuale si terminind cu razoaiele. ,otivul este asociat cu tendinta oricarui model de a evolua
spre stailitate, in conditiile in care modelul nu mai poate sa devina stail in nici o situatie.
%e e&emplu, tendinta de razunare poate "i asociata cu imposiilitatea de a intoarce timpul inapoi dupa un esec. Prin
razunare, intr;un "el sau altul, se poate gasi un "el de stailitate a acelui model, prin atasarea de el a unui model oarecare.
Acest model este model de ecranare.
.esemnarea inseamna construirea unui model de ecranare adecvat modelului cu proleme 6in cazul razunarii, modelul de
ecranare nu are legatura directa cu modelul cu proleme7. Cel mai cunoscut si important model de ecranare asociat
resemnarii 6asa cum apare si in teoria generala7 este religia.
Toate modelele de ecranare sunt asociate cu cuvintul FiluzieF. Iluzia este de"inita ca "iind realitatea generata de un model de
ecranare.
Prevenirea aparitiei acestor tipuri de comportamente se poate "ace numai prin educatie. Sistemul de educatie treuie sa ia in
consideratie acest tip de prolema. Educatia treuie sa;i "aca pe indivizi sa prevada posiilitatea aparitiei de ast"el de
proleme.
>. %aca un model de actiune este construit, atunci el ar putea "i activat, indi"erent daca el incalca sau nu legile sociale si
morale.
Aceasta se re"era la "aptul ca un model nu poate "i locat, principial vorind, de nici un alt model asociat cu legile sociale
sau morale. Asta se intimpla atit in timp de razoi dar si in viata de zi cu zi.
%in teoria generala stim ca in PS, se a"la o serie de modele impuse prin educatie, care locheaza anumite modele sa devina
active. %aca modelele adecvate din PS, lipsesc sau daca e&ista modelele de ecranare adecvate, atunci se poate spune ca nu
e&ista limite in a activa modele dintre cele mai incrediile.
8. Translatarea ad;hoc a unui model imagine intr;o colectie de modele simolice, pentru a sustine un model imagine
nedeclarat. Acest sindrom se recunoaste dupa logica simplista si imperativa dar si dupa incapacitatea acelei persoane de a
purta un dialog azat pe date si argumente logice.
In cazul in care modelul de aza ar "i un model simolic, concluziile nu mai pot "i unice deoarece un model simolic are
"oarte multe moduri de dezvoltare in "unctie de diverse strategii care se pot implementa si in "unctie de datele disponiile si
in "unctie de datele pe care ar treui sa le avem si nu le avem si in "unctie de datele pe care ar treui sa le avem dar nu stim
ca ar treui sa le avem si in "unctie de orice alti "actori. - discutie despre un suiect sustinut pe un model simolic se
caracterizeaza prin "le&iilitate si prin moduri multiple de aordare.
E.T.A. >3@ Poporul roman
Sa vedem cadrul general al discutiei. ,ulte zeci de procente din populatia lumii civilizate 6din Europa, de e&emplu7 sunt
atinse de schizo"renie de tip XS3. Asa cum am aratat, o societate staila "avorizeaza aparitia schizo"reniei induse de tip
XS3C. /n motiv este ca modelele cu ataie lunga sunt create si impuse, in aceasi "orma, de multe generatii, de catre o elita.
Al doilea motiv este ca modelele cu ataie scurta sunt "oarte e"iciente intr;o structura staila. %eci, populatia unei tari
dezvoltate si staile nu mai are nici o necesitate de a construi modele noi cu ataie lungaI ele sunt gata construite de catre
elita acelui popor iar populatia treuie doar sa le asimileze'opereze.
In decursul generatiilor, intr;o societate evoluata si staila, capacitatea omului mediu de a construi modele cu ataie lunga
scade si creste capacitatea de a construi modele cu ataie scurta. In acest "el, societatea de tip occidental este stailizata de
modelele cu ataie lunga de una calitate, impuse prin educatie si este e"icienta datorita capacitatii de a reactiona rapid si
e"icient la schimari mici, in "unctie de evolutia vietii de zi cu zi, prin modele cu ataie scurta.
Am "olosit de!a cuvintul FelitaF. Elita unei tari este "ormata din oamenii care in mod constant se a"la pe nivelul > de
constiinta 6vezi si teoria generala7.
Societatea romaneasca este si ea atinsa de schizo"renie de tip XS3 dar cu o particularitate "oarte importanta. Ast"el,
societatea romaneasca este practic lipsita de elite.
Sa vedem citeva mani"estari "undamentale ale lipsei unei elite.
Prolemele "undamentale ale poporului nu sunt cunoscute. Ast"el, e&ista apro&imativ 3555 de ani, intre anul 4+3 si atalia
de la Posada, in care nu se stie e&act ce s;a intimplat pe teritoriul romanesc. Acest lucru nici macar nu este revelat, in mod
e&plicit, in cartile de scoala 6desi asta apare in mod implicit, prin e&istenta doar a in"ormatiilor otinute din surse e&terne7.
Se mai stie, de e&emplu, ca apro&imativ dupa revolutia de la 3A8A, lima romana a inceput sa "ie scrisa cu litere latine si nu
cu litere slavone ca pina atunci. La anul 4+3 se "oloseau literele latineI cind s;a trecut de la scrierea cu litere latine la scrierea
cu litere slavone si de ce NNN
Poporul roman este un popor de origine latina. Totusi, el este singurul popor de origine latina care este de religie crestin
ortodo&a. E&ista sau nu vreo incompatiilitate sau a"initate intre spiritul latin si spiritul crestin ortodo& N
.aspunsurile la aceste intreari "undamentale ar "i treuit sa se a"le de!a de multe generatii in cartile de scoala, daca poporul
ar "i avut o elita. In scoala se "ormeaza un "oarte mare numar de modele cu ataie lunga deci, netratatrea corecta, pe modele
cu ataie lunga, a tuturor prolemelor "undamentale ale poporului, va contriui la schizo"renizarea populatei.
E&emplele pe care le;am dat s;ar putea sa nu "ie chiar cele mai importante. Le;am ales insa pentru ca sunt imposiil de
contestat si interpretat. -ricum, eu personal inca mai astept clari"icarea raspunsurilor la aceste intreari. .aspunsurile ar
putea sa contriuie la clari"icarea cauzelor pentru care pozitia noastra de azi in Europa este inadmisiil de slaa.
In perioada comunista s;a incercat crearea unei culturi si elite comuniste. ,a!oritatea asoluta a intelectualitatii s;a alaturat
acestui demers asurd. Sistemul comunist nu s;a azat niciodata nici pe privirea in "ata a realitatii e&terne si nici pe o
structura de legi staile si create pentru a "i respectate. %emersul intelectualilor de atunci 6si de azi7 era asurd din principiu
si descali"icant pentru ei ca grup social.
- structura de modele simolice cu ataie lunga, pentru a calauzi generatiile care sunt si care vor veni, nu poate din
principiu sa "ie ancorata'in"luientata de percepte politice.
Concluzia logica este ca nici inainte de comunism si nici in timpul comunismului nu a e&istat o elita. Lipsa elitei ne indica
"aptul ca schizo"renia este de tip XS3A.
In lipsa unor modele "undamentale cu ataie lunga, speci"ice poporului roman, nici nu se poate vori cu adevarat de un
popor roman. ,ai degraa avem o populatie voritoare de lima romana.
Lipsa elitei inseamna ca nu au "ost impuse, prin educatie, o serie de principii care sa "ie urmate automat de intreaga
populatie. In aceasta situatie, romanii actioneaza pe aza situatiei concrete din "ata ochilor, "ara a avea restrictii de principiu
6ca in Europa de vest7 si "ara a intelege 6pentru ca nu au modele cu ataie lunga proprii7 urmarile cu ataie lunga ale
actiunilor lor.
Este simptomatic si "aptul ca romanii care traiesc in a"ara tarii nu au tendinta naturala de a se alia si de a se intra!utora, asa
cum se intimpla la alte natii. %aca ar avea modele cu ataie lunga, impuse prin educatie sau construite de ei, ar intelege ca
daca te aliezi cu altii atunci esti mai puternic si daca a!uti pe cineva atunci ai putea sa speri ca si altii te vor a!uta pe tine.
Perceptia generala a celor din e&terior este ca, in general, romanii sunt oameni de proasta calitate. Aceasta atitudine este
e&plicata, asa cum am mai spus, de ine&istenta unor modele cu ataie lunga impuse prin educatie, pe multe generatii, de
catre o elita responsaila. Lipsa acestor modele va "ace ca cei de linga tine sa para mult prea di"eriti de tine pentru a te alia
cu ei, cu toate consecintele acestui "apt.
%aca romanii ar "i "ost educati, inca din "rageda copilarie, multe generatii la rind, in aza unor modele care sa;i a!ute sa;si
corecteze de"ectele naturale, de catre o elita responsaila, alta ar "i situatia.
Aceasta educatie nu inseamna in nici un caz preamarirea stramosilor 6asta se poate "ace numai prin misti"icare7 ci prin
aratarea, zi de zi, a de"ectelor naturale pe care le avem si a consecintelor negative care rezulta din aceste de"ecte. %aca ar "i
constienti de de"ectele naturale, atunci romanii vor "i su"icient de inteligenti pentru a gasi solutia.
E&emplu@ in tarile din Europa de vest, populatia are tendinta de a cinta in cor, cintece stiute din mosi;stramosi. .omanii se
"eresc de a cinta corelat cu altii. %aca i;ar considera pe cei de linga ei ca parteneri si prieteni, poate ca ar avea tendinta de a;
si corela cintecul cu a celor de linga ei.
Cum oare s;ar putea corecta prolema schizo"reniei de tip XS3A si a lipsei unei eliteN 0u ne putem aza, cel putin la
inceput, pe capacitatea de autocorectie a poporului. El va continua sa se ucure, in sinea lui, ori de cite ori va muri si capra
vecinului. 1iecare guvern care vine si chiar "iecare nou prim;ministru, incepe cu a nega tot ce s;a "acut pina la el si a incepe
totul de la capat. Ideea ca altii au "acut si lucruri une si ca, cei noi veniti treuie sa continue, "acind lucruri si mai une, este
in intregime straina modului de gindire atit al poporului cit si a celor care ocupa locurile elitei. Aceasta este consecinta
directa a schizo"reniei de tip XS3A.
Solutia care s;a aplicat inca din vechime este remorcarea tarii de o structura e&terna, ne;schizo"renica. Poporul imita, la
toate nivelele, modele cu ataie lunga din Europa de vest, de e&emplu, indi"erent daca ele sunt sau nu adecvate, in acest
moment, stadiului de dezvoltare al tarii si poporului. ,etoda imitatiei'remorcarii se aplica in mod sistematic in tara noastra
cam de la 3A8A de cind tara a inceput sa "ie cuplata la lumea civilizata. Totusi, in zilele noastre, din cauza ritmului accelerat
de dezvoltare al lumii occidentale si din cauza unor incompatiilitati clare cu lumea occidentala, precum si din cauza
neintelegerii lumii pe care o imitam, aceasta metoda ar putea sa nu mai "ie su"icienta.
1ara o elita proprie, care sa "ie in stare sa orienteze tara in mod natural spre lumea civilizata, aceasta metoda ar putea duce la
"undamentalism. Asta inseamna ca, daca pornirea naturala este intr;o directie si presiunea e&terna este in alta directie,
populatia ar putea sa re"uze lumea pe care nu o mai intelege. 1enomenul s;a intimplat e&act asa in Iran. .omania este si ea
in pericol de a deveni "undamentalista 6nu in viitorii 35 de ani7, daca nu se va trans"orma pentru a "i compatiila cu lumea
Europei de vest. %aca vom "i primiti in /E din considerente politice, atunci, daca nu vom evolua corespunzator, la citiva ani
de la primire s;ar putea sa apara reactii "undamentaliste periculoase.
Am vorit de incompatiilitati clare cu lumea occidentala. Sa vedem citeva ast"el de incompatiilitati. Ast"el, schizo"renia
de tip XS3A ne impiedica sa respectam, in mod instinctiv 6generat de PS,7, dreptul de proprietate. Lumea occidentala
considera dreptul de proprietate si garantia proprietatii de catre stat ca percepte "undamentale, "ara de care societatea nu ar
putea sa e&iste. La noi a "ost de curind modi"icata 6prin imitatie7 Constitutia pentru a garanta proprietatea dar asta nu
insemna ca s;a schimat si perceptia poporului asupra acestei proleme. Teoria spune ca atit timp cit modelul de tip
occidental asupra proprietatii nu se a"la in PS,, impunerea lui din e&terior, "ara o actiune continua de spri!inire a lui, pe
multe generatii, nu va corecta prolema. E&ista destule "apte care arata ca o "ractie importanta a populatiei nu considera
dreptul de proprietate ca "iind s"int 6nu se a"la in PS,7.
E&emplu@ este asolut inadmisiil si rusinos pentru noi ca popor, ca sa mai e&iste si acum proleme legate de retrocedari de
case si alte proprietati si sa se a!unga la rusinoasa solutie a respectarii de catre statul roman a hotaririlor unei !ustitii din
a"ara tarii.
Alta incompatiilitate provine din lipsa de respect pentru punctele de vedere ale altora, cominata cu lipsa de
responsailitate in a e&prima propriile puncte de vedere.
In mod direct, adica datorita lipsei modelelor cu ataie lunga, aceasta incompatiilitate este e&plicata de schizo"renia de tip
XS3A. In lumea occidentala e&ista modele cu ataie lunga asimilate de intreaga populatie. Asa cum stim, comunicatia apare
atunci cind e&ista un singur model cu ataie lunga, acceptat de toti cei care vor sa comunice. Cei din lumea occidentala au
modele, impuse timp de generatii prin educatie si deci e&ista posiilitatea tehnica minimala de comunicatie. Asta "ace ca un
punct de vedere e&primat, sa "ie inteles, e&act in acelasi mod, de toti cei care asculta. Totodata, e&primind un punct de
vedere in aza unui model cu ataie lunga, e&ista posiilitatea de a vedea implicatiile cu ataie lunga si scurta a ceea ce
e&primi. Apare deci si responsailitatea e&primarii unui punct de vedere.
Sa incercam acum sa "acem un portret al cetateanului mediu din societatea romaneasca impreuna cu asemanarile si
deoseirile "ata de cetateanul mediu din Europa de vest.
3. .omanul mediu are o ogata colectie de modele cu ataie scurta, "oarte disparate 6care nu comunica intre ele7,
interconditionate de o structura de gindire azata pe modele poveste. -mul din Europa de vest are de asemenea o structura
de modele disparate cu ataie scurta dar cu di"erenta ca aceste modele sunt compatiile cu o structura de modele cu ataie
lunga, impuse prin educatie, de "oarte multe generatii.
4. .omanul mediu se multumeste "oarte usor cu atingerea de oiective partiale 6sindromul Fsa a!ungem noi acolo si mai
vedemF7. Asta este inacceptail in Best.
>. Ine&istenta cvasi;totala a modelelor cu ataie lunga "undamentale. %aca ele ar e&ista, s;ar mani"esta prin e&istenta unor
instincte in respectarea unor principii. Sa vedem citeva instincte impuse prin educatie in Europa de vest si care lipsesc la
cetateanul roman@
>a7 sa;ti "aci treaa ine si sa te gindesti ca cineva se va aza pe ceea ce ai "acut.
>7 sa;ti dai seama ca tot ce "aci prost se va intoarce cindva, implicit sau e&plicit, contra ta.
>c7 sa;ti dai seama ca toate prolemele ma!ore, "ara solutie imediata, pornesc cu tolerarea unor greseli aparent minore. Aici
intra si FcelerulF sindrom Fmerge si asaF.
>d7 sa;ti dai seama ca inainte de a cunoaste su"icient, nu poti sa e&primi un punct de vedere, si legat de asta, sa;ti dai seama
daca ai sau nu su"icienta in"ormatie asociata cu o prolema data.
>e7 sa;ti orientezi activitatea spre a cunoaste si nu spre #a avea dreptate$.
8@ - mare instailitate in model, din motivele invocate la punctele 3 si 4 si >. .omanii nu pot sa intretina o discutie serioasa
despre un singur suiect. Aici intra si alt sindrom FceleruF si anume@ FInainte de a raspunde la intrearea dv. vreau sa...F
care se intilneste de multe ori, in modul de discutie intre reporteri si o"icialitati.
?@ Structura de modele a romanului este preponderent azata pe modele imagine. Asta este caracteristica generala a celor de
origine latina dar unele popoare de origine latina au calitati care contraalanseaza aceasta de"icienta.
:. Consecinta punctului ? este "aptul ca discutiile se azeaza pe translatarea ad hoc a modelelor imagine de re"erinta in
modelul simolic al voririi. Asta mai inseamna ca, de "oarte multe ori, la inceput se e&prima un punct de vedere si pe urma
se cauta argumente pentru el.
+. Constiinta de nivel 4 "oarte coorita iar constiinta de nivel > este practic ine&istenta, inclusiv la nivelul celor care ocupa
locurile elitei. %aca ar e&ista constiinta de nivel > ar treui sa vedem analisti economici sau politici care sa arate avanta!ele
si dezavanta!ele unei anumite politici a guvernului, care sunt riscurile si care sunt posiilele avanta!e, cum ar putea sa
evolueze societatea daca s;ar realiza sau nu sperantele guvernului etc. /n analist politic sau economic ar treui sa prezinte
un model cu ataie lunga asupra situatiei, impreuna cu o colectie de predictii. -data ce aceste predictii ar "i date, oamenii ar
putea sa le compare cu realitatea e&terna pentru a cistiga sau nu incredere in acel model. Ca sa se "aca asta, ar mai treui sa
e&iste si date complete si corecte asupra situatiei analizate.
Analistii nostri politici se multumesc sa "aca radiogra"ii si autopsii a societatii romanesti. Toata lumea stie e&act de ce Fa
murit olnavulF dar nimeni nu stie continuarea.
Lipsa constiintei de nivel > la romani e&plica, de e&emplu, de ce starea economiei romanesti este cunoscuta pe aza de
predictii ale modelelor unor "irme din vest si nu din datele institutiilor romanesti. %aca ar e&ista un institut romanesc
crediil, asta s;ar vedea din predictiile "acute asupra economiei romanesti. %aca aceste predictii s;ar con"irma, atunci
oamenii ar cistiga incredere in el. Institutul ar avea nume si personalitate. Asta ar treui sa in"luenteze si decizia la vot, de
e&emplu.
In legatura cu asta, datele "undamentele ale economiei sunt "urnizate de guvern nu de institutii independente care ar treui
Fsa traiasca$ din corectitudinea predictiilor.
E&ista o practica e&trem de daunatoare si anume sonda!ele de opinie ne;insotite de evaluari ale institutelor specializate in
analiza realitatii e&terne. Sonda!ele sunt e&trem de periculoase pentru ca pot induce e&trem de usor con"uzia intre ce se
crede si ce este, de "apt, in realitatea e&terna.
Eu personal nu stiu daca actualul guvern este un sau nu pentru ca nu am date crediile nici despre realizari nici despre
nerealizari. In legatura cu aceasta, am "ost impresionat de un comunicat al politiei despre cantitatea de droguri descoperite.
%upa ce s;a dat cantitatea de droguri descoperite intr;un an, cineva a spus ca urmeaza sa se a"le cantitatea de droguri care s;
au distriuit de!a in tara, pentru a se vedea daca acea cantitate de droguri descoperite marcheaza un esec sau un succes.
Acest tip de rationament, azat pe un model cu ataie lunga, ar treui sa "ie generalizat in toate domeniile vietii, pentru a "i
in stare sa intelegem in ce tara traim.
1olosind terminologia ,%T, pe model cu ataie scurta este prezentat un "apt. Acest "apt poate produce concluzii "ormal
corecte dar lipsite de semni"icatie daca mai multe "apte nu sunt corelate in cadrul unui model cu ataie lunga. %in nou se
accentueaza ca "ara a prezenta modelul, orice adevar 6orice "apt, de e&emplu7 este un nonsens si din nou se accentueaza ca
schizo"renia XS3 incepe cu prezentarea doar de "apte 6asociate cu modele cu ataie scurta7 "ara a prezenta unul sau mai
multe modele cu ataie lunga care sa incadreze si sa dea semni"icatie acelui "apt.
Toate aceste lucruri ar treui sa ne ingri!oreze. %e pe acum se vede ca statul este depasit de comple&itatea lumii in care
traim, la toate nivelele. In multe locuri statul "ace e"orturi mari pentru a se realiza ceva dar atita timp cit pornirea naturala a
o"icialitatilor si a populatiei nu este in directia ceruta, tara va ramine tot mai mult in urma "ata de cerintele unei lumi
simolice in care ar treui sa evoluam.
0ivelul de remorcare a tarii de structura /E este inadmisiil de mare. In mod normal, intreaga populatie ar treui sa
evolueze natural catre /E dar asta nu se intimpla cu su"icienta intensitate. Pericolul ca tara sa devina "undamentalista dupa
intrarea in /E este "oarte mare. %eocamdata populatia nu resimte in mod semni"icativ e"ectele nerespectarii principiilor
unei lumi civilizate. %upa intrarea in /E situatia se va schima.
Ca sa inchei intr;o nota mai optimista, solutia pentru poporul roman ar "i aratarea in "iecare zi, de catre o posiila elita
responsaila, a de"ectelor naturale ale poporului. .ecunoasterea de"ectelor naturale ar putea sa "ie un inceput pentru
corectarea lor.
E.T.A. >4@ ,asoneria
Pornim aceasta discutie pur teoretica construind un model local. Premizele "undamentale ale acestui model local sunt@
3. Superioritatea in plan intelectual a unei persoane este data de capacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga.
4. Activitatea modelelor cu ataie lunga nu poate depasi durata de viata a acelei persoane.
>. E&ista puternice tendinte, la orice persoana, de a prelungi actiunea anumitor modele cu ataie lunga dincolo de limitele
vietii "izice a acelei persoane.
%aca o persoana vrea ca anumite modele cu ataie lunga sa continue sa "ie active si dincolo de limita vietii sale "izice, una
dintre posiilitati este de a activa ast"el de modele in interiorul unei organizatii. Totusi, daca vrem ca un model sa;si atinga
oiectivele in, sa zicem, 355 de ani, organizatia ar treui sa "ie una "oarte speciala. Aceasta conditie este indeplinita, de
e&emplu, de masonerie.
Inainte de a continua aceasta discutie vreau sa speci"ic ca nu am cunostinte directe despre nici o organizatie de tip masonic.
%iscutia se azeaza e&clusiv pe considerente teoretice, asa cum ele apar in ,%T si in modelul local de!a e&pus. ,ai mult,
pentru scopul discutiei, a cunoaste din interior o organizatie de tip masonic nu ar aduce nici o in"ormatie utila pentru scopul
discutiei. Con"orm teoriei, aceste organizatii treuie sa;si atinga oiectivele dincolo de limita vietii "izice a memrilor ei si
din cauza asta, masonii oisnuiti, in general, nici nu prea stiu e&act pentru ce lupta.
,ai este de speci"icat un lucru "oarte general. Ast"el, o teorie 6orice teorieO7 "ace o predictie. In acest caz particular este
vora de "aptul ca se prezice e&istenta unei organizatii speciale. Apoi se cauta in realitatea e&terna ceva care se incadreaza in
de"initie. Ast"el, "aptul ca eu atriui masoneriei de"initia generata de teorie nu inseamna in nici un caz ca atriuirea este
completa si con"orma cu realitatea e&terna. ,asoneria din realitatea e&terna ar putea sa aia unele caracteristici care sa "ie
con"orme cu teoria dar poate sa aia si alte caracteristici care pot sa nu "ie luate in consideratie de teorie. Asta inseamna ca
teoria prevede doar e&istenta unei structuri generale, e&istind posiilitatea ca in realitatea e&terna sa e&iste mai multe tipuri
de organizatii care, desi respecta schema logica, pot sa aia structuri si componente ne;prevazute de teorie. Aceasta situatie
este o situatie e&trem de generala in toate stiintele e&acte, si apare ori de cite ori o teorie este con"runtata cu realitatea
e&terna.
Sa reamintim acum ce se crede in legatura cu interactia masoneriei europene cu Tarile .omane. Incepind cam dupa 3A55,
masoneria europeana a activat un model de cuplare a .omaniei la Europa. In acel moment, "ormatiunile romanesti de tip
statal erau in zona de in"luenta turceasca si ruseasca. E&ista chiar un guvernator rus care a "acut un "el de Constitutie.
Scrierea era cu caractere chirilice iar iserica era total rupta de iserica europeana.
Aceasta sarcina, de a cupla poporul roman la valorile europene, parea atunci, ca si acum 6din ne"ericire7 aproape imposiila.
Acest oiectiv a "ost totusi atins, in linii mari, in apro&imativ A5 de ani. Primul pas a "ost spri!inirea constituirii unei
intelectualitati ancorate in valorile occidentale. La 3A8A s;a vazut ca o ast"el de intelectualitate 6"ormata mai ales la Paris7 a
"ost in stare sa activeze poporul in directia valorilor europene. Procesul a continuat cu alegerea unui FdomnF 6A.I. Cuza7 ca
un element de tranzitie urmind ca, dupa indepartarea lui Cuza de catre intelectualitatea progresista, sa "ie adus un rege din
occident. .egele a otinut, tot cu spri!inul masoneriei, si independenta statului roman. Adaugarea, mai tirziu, si a
Transilvaniei a "ost cea mai usoara sarcina 6Transilvania era de!a cuplata la lumea europeana7. -iectivul preliminar a "ost
deci atins@ .omania era cuplata la Europa.
1aptul ca acest proces de cuplare a poporului roman la lumea europeana a "ost unul diri!at arti"icial este sustinut si de "aptul
ca, chiar acum, la apro&imativ 455 de ani de la activarea modelului de catre masonerie, poporul roman inca nu este integrat,
prin spirit in primul rind, in lumea europeana 6vezi ETA despre poporul roman7.
Sistemul comunist a avut atit de mult FsuccesF in .omania din cauza ca poporul nu a "ost si nu este nici acum pregatit sa se
integreze in lumea de tip european. ,asoneria romana a "ost, "oarte proail, total locata sa actioneze in timpul
comunismului iar reluarea activitatii ei normale nu se va putea "ace in viitorii, proail, 45 de ani.
Continuam sa descriem o organizatie masonica, in aza perceptelor teoretice.
,emrii de rind nu au cum sa stie nici care este situatia e&acta nici pentru ce, e&act, lupta. Asta deoarece masoneria
actioneaza "oarte incet, modelind oamenii din punct de vedere spiritual, ast"el ca, atunci cind ceva se va intimpla, aceasta se
va intimpla deoarece intelectualitatea este de!a convinsa sa actioneze intr;o directie si deoarece pornirea naturala a
ma!oritatii oamenilor de rind va "i in acea directie sau nu va "i contra. Ast"el, metodele masonice se deoseesc radical de
metodele de educatie FclasicaF sau de metodele politice.
Si un stat doreste sa convinga poporul sa actioneze in anumite directii, prin campanii propagandistice si educative. Totusi,
oiectivele politice sunt oiective cu ataie scurta 6citeva legislaturi, cel mult7 in timp ce masoneria doreste schimari reale
in structura de gindire a poporului, indi"erent de orientarea politica a "iecaruia.
Asa cum am spus, oiectivele masoneriei sunt programate sa "ie atinse in multe generatii. %in aceasta cauza, un memru de
rind al masoneriei nu are cum sa detecteze oiectivele concrete care treuie atinse. In aceasta situatie, este clar ca masoneria
treuie sa se a"le in relatii "oarte une cu asolut toate "ortele politice si economice, indi"erent de orientarea lor. %e
asemenea, de aici rezulta ca masoneria nu va "ace campanie propagandistica sau de alta natura pentru nici un "el de
personalitate, nici din interiorul nici din e&teriorul ei si, in general, pentru nici o orientare politica.
,ulte organizatii masonice nu accepta discutii politice si religioase in interiorul lorI amele tendinte se incadreaza per"ect in
scopurile ei. %iscutiile politice sunt asociate cu modele cu ataie prea scurta pentru oiectivele masonice iar discutiile
religioase sunt "ara sens din moment ce religia se azeaza pe modele de ecranare 6deci invariante7. Totusi, discutiile para;
politice si para;religioase sunt acceptaile si de dorit.
-rganizatiile masonice se azeaza numai pe personalitati de sine statatoare, indi"erent de orientarea lor. %in aceasta cauza,
organizatiile masonice au tendinta de a;si persecuta memrii slai sau cei care doresc spri!inul masoneriei pentru ei ca
persoane particulare. ,otivul este evident@ masonii treuie sa "ie personalitati puternice pentru a in"luienta in mod e"icient
si durail, pe ceilalti.
Se mai poate anui ca structura masoneriei este e&trem de comple&a deoarece cineva treuie sa construiasca si sa activeze
ast"el de modele cu ataie "oarte lunga. %e asemenea nu este interzisa e&istenta mai multor organizatii masonice, mai mult
sau mai putin independente, ale caror oiective pot "i sau nu corelate.
Sa vedem predictiile teoriei in legatura cu viitorul masoneriei. Pentru asta vom reaminti prolemele "undamentale ale lumii,
in general, asa cum ele sunt prezise de ,%T.
X3@ Lumea este propulsata inainte de popoarele FsimoliceF in timp ce tot mai multe popoare nu mai pot mentine ritmul si
au tendinte "undamentaliste.
X4@ In interiorul unei societati FsimolisteF apar grupuri din ce in ce mai mari de oameni care nu mai pot tine pasul cu
orientarea FsimolicaF a celor care propulseaza societatea inainte. Acestia se re"ugiaza in "undamentalisme 6miscari
antigloalizare, ecologice, religioase, etc.7.
X>@ Pare ca e&istaE o degradare a calitatii tehnice a indivizilor, inca de la nastere, mai ales in tarile FsimoliceF.
X8@ ,ulte persoane din tarile FimagisteF au o orientare FsimolicaF "oarte una si sunt acceptati si chiar doriti in lumea
FsimolicaF. Totusi, aceste persoane nu au o structura de modele "undamentale compatiila cu lumea FsimolicaF din
moment ce vin dintr;o lume FimagisticaF si deci nu pot contriui la intarirea structurilor societatilor de tip simolic.
Sa vedem acum citeva posiile proleme la care ,asoneria este oligata sa actioneze. Sa luam, de e&emplu, prolema de la
X3. Ea poate produce, cu ataie lunga, un "enomen de scindare a lumii. - parte a lumii ar treui sa devina un gettou. %aca
asta ar urma sa se intimple, atunci masoneria ar avea tendinta de a controla acest proces considerat inevitail. %aca
gettoizarea lumii ar "i considerata inadmisiila, masoneria ar treui sa gaseasca si sa implementeze o solutie care e&clude
gettoizarea.
%iscutiile asociate cu X3... X8 ar treui sa se "inalizeze, deci, in modele cu ataie lunga in aza carora sa actioneze
masoneria. Se vede de aici ca masoneria este singura organizatie care ar putea trata ast"el de clase de proleme. Statele au
modele cu ataie prea scurta si in plus, reprezentantii statului nu sunt preocupati de proleme "undamentale ca acestea.
Cum clasele de proleme de tip X3...X8 sunt e&trem de complicate atunci cind sunt asociate cu prolemele concrete,
predictia este ca masoneria are mari di"icultati si in legatura cu propria structura de cadre si in legatura cu modul de actiune
in viitor.
In plus, se poate anui ca, in prezent, unii memrii ai masoneriei ar putea sa nu mai accepte ca anumite oiective sa "ie
atinse dincolo de limita vietii lor "izice. %aca o "ractie su"icient de mare a masonilor va gindi asa, atunci caracterul
masoneriei se va schima.
Sa mai vedem o clasa de proleme care ar putea "i grupate su denumirea de FSindromul IraPF. Este vora de "aptul ca tarile
FimagisteF nu adopta si nu respecta structura de tip democratic asa cum este ea inteleasa in tarile FsimoliceF. Acest lucru nu
ar "i o prea mare catastro"a daca aceste tari ar "i sarace. %aca au resurse naturale de unde pot sa otina ani, atunci ar "i
tentate sa "aca unele lucruri periculoase pentru alte tari, in conditiile in care nu e&istaE un control al societatii civile asupra a
ceea ce se intimpla acolo. Aceste tari pot deci sa devina, la limita, un pericol pentru civilizatia omeneasca.
Aceasta clasa de proleme depaseste cu mult capacitatile si oiectivele masoneriei clasice. Totusi, intrucit acest sindrom va
e&ista inca "oarte multa vreme, masoneria va treui sa actioneze cumva pentru a pastra legatura cu realitatea e&terna.
E.T.A. >>@ Proleme asociate scenelor "ilmate
Am vazut la TB o scena unde se prezenta intrarea unui vehicol pe o strada. 1ilmarea incepe cu o vedere generala a strazii.
Behicolul intra in scena de la stinga la dreapta. In timpul acestei scene, apare un prim plan cu doua persoane care urmaresc
trecerea vehicolului. Prolema este ca privirea acestor persoane urmaresc 6presupunem7 vehicolul miscind ochii de la
dreapta spre stinga. %aca cel care "ilma nu si;ar "i schimat pozitia, atunci ochii acelor persoane ar "i treuit sa se miste de
la stinga la dreapta, e&act asa cum era prezis de modelul general creat in timpul scenei precedente.
Sa incercam sa vedem ce s;a intimplat. S;a "ilmat vehicolul intrind de la stinga la dreapta in scena apoi cel cu aparatul de
"ilmat a traversat strada si a "ilmat doua persoane care urmareau vehicolul miscind ochii de la dreapta la stinga. Asta poate
crea con"uzii in reconstituirea modelului. Intr;o situatie mai complicata, datele prezentate ar aparea con"uze si ar "i automat
percepute pe portiuni, accentuind tendintele schizo"renice in perceperea realitatii e&terne. Se reaminteste ca, atunci cind
in"ormatiile nu pot "i corelate, creierul va trece automat pe constructia unui model poveste in locul unui model normal.
Aceasta nu este o prolema derizorie. %aca scopul prezentarii unui "ilm ar "i transmiterea de in"ormatii care sa ne a!ute la
constructia unui model asociat cu realitatea e&terna "ilmata, ar e&ista alte reguli de a "ace "ilme decit cele care sunt "olosite
azi.
-amenii nu par a "i deran!ati de aceasta clasa de proleme. Ei ar "i deran!ati numai daca ar avea ca scop reconstituirea
modelului din date disparate. In cazul in speta, nu pot sa consider asta decit ca o mani"estare de schizo"renie din moment ce
doua scene vadit corelate sunt prezentate ca si cind ar "i rupte intre ele.
Perceperea realitatii e&terne pe portiuni este asociata deci de ,%T cu o "orma de schizo"renie nepatologica de tip XS3.
Ast"el, intrucit modelele locale apar intr;o succesiune, ele sunt legate intre ele in cadrul unui ,odel;poveste, in loc sa "ie
"olosite pentru a crea un singur model normal asociat acelei realitati e&terne unice.
Perceperea realitatii e&terne su "orma de ,odele;poveste este un mod primitiv de intelegere a realitatii e&terne si din
ne"ericire acest mod este tipic omului FnormalF din lumea civilizata. Intelegerea acestei proleme contine in ea, in mod
implicit, si solutia. Evident si aici educatia de la scoala ar treui sa !oace un rol esential.
Totusi aceasta prolema 6re"lectarea realitatii e&terne prin modele poveste7 a aparut si ca e"ect a suprasolicitarii creierului.
Ce s;a intimplat este un e"ect in avalansa@ o situatie este prezentata con"uz si deci creierul construieste un model poveste.
Structura de modele poveste este mare consumatoare de resurse ale creierului si deci duce la alocarea de resurse tot mai
limitate pentru constructia de alte modele normale. .educerea capacitatii de a construi modele normale, "ace ca prezentarile
normale sa nu mai "ie apreciate si deci sa nu mai poata "i detectate. Chiar daca prezentarea ar "i normala, ea va "i perceputa
tot prin intermediul modelelor poveste si ast"el cercul s;a inchis.
.e"lectarea realitatii e&terne su "orma de modele poveste este o "orma speciala de "undamentalism. Concluzia ar treui sa
ne ingri!oreze pe toti.
Solutia ar "i controlarea "oarte stricta a modului de raspindire a in"ormatiilor ast"el ca in"ormatiile sa nu mai "ie prezentate
decit intr;un cadru general declarat de la inceput. Ast"el, "iecare in"ormatie particulara va "i integrata in acel model general.
Asta se intimpla de!a in domeniile stiintelor e&acte in timp ce, de e&emplu, in ziare, in"ormatiile sunt prezentate "ara nici o
legatura cu trecutul, "ara o predictie asupra posiilelor evolutii in viitor si chiar "ara a prezenta conte&tul in care acea
in"ormatie treuie integrata.
E&emplu@ se prezinta sisteme de "olosire a Internetului in administratia pulica, in scoli, in sistemele ancare etc. Se creeaza
impresia ca suntem o tara "oarte avansata pina in momentul in care se prezinta situatia generala pe glo cind putem a"la ca
suntem o tara primitiva din acest punct de vedere. %aca stirile primare ar "i completate cu conte&tul general, oamenii ar
putea intelege e&act ce se intimpla si ar putea "i indemnati sa "aca ceva pentru imunatatirea situatiei.
E.T.A. >8@ Perspectiva optica si calitatea constructiei modelelor imagine

Succesul constructiei modelelor imagine 6vezi si ETA 4?7, in cazul scenelor "ilmate sau "otogra"iate, depinde de perspectiva
optica a oiectivului. Perspectiva este data valoarea unghiului su care se vede suiectul. Acest unghi este dat de raportul
intre dimensiunea ma&ima a imaginii raportata la distanta "ocala a oiectivului care a creat acea imagine.
E&emplu@ in cazul aparatelor care "olosesc "ilm de >? mm 6cele tipice aparatelor de "otogra"iat de e&emplu7 s;a gasit ca
distanta "ocala de ?5 mm da aceasi perspectiva ca a ochiului.
Este important de stiut ca pentru a reconstitui corect un model tridimensional asociat unei scene "ilmate, perspectiva treuie
sa "ie cea normala deoarece FochiulF este FcaliratF pentru perspectiva sa FnormalaF. Asta inseamna ca modelele <, s;au
construit si sunt inregistrate pe aza imaginilor cu perspectiva normala. %aca se schima perspectiva, modelele , nu vor
mai gasi pozitia corecta in model a modelelor <,. %eci <,;urile treuie modi"icate si asta este o operatie e&trem de
complicata. In aceasta situatie, creierul pre"era sa construiasca modele =, "ragmentate 6mai multe modele =, asociate la
portiuni din modelul , primar7. Si aceasta este o "orma de schizo"renie indusa de tip XS3.
Acest tip de prolema apare, de e&emplu, atunci cind urmarim o scena "ilmata intr;un loc in care am "ost cindva si pe care il
stim. %aca "ilmarea nu are perspectiva normala, este posiil sa nu recunoastem sau sa recunoastem "oarte greu unele
elemente si secvente pe care ar "i treuit sa le recunoastem usor.
E.T.A. >?@ /neori agresivitatea poate sa comata schizo"renia de tip XS3
Sa vedem citeva situatii tipice din realitatea e&terna comuna. Ast"el, de e&emplu, oamenii care merg la cumparaturi intr;un
magazin mare cu autoservire au tendinte schizo"renice usor de oservat de oricine. Asta este oarecum usor de inteles. Pe de
o parte "iecare produs vazut va activa un model ast"el ca, in scurt timp, creierul este suprasolicitat de multimea de modele
care se activeaza automat la simpla identi"icare in realitatea e&terna. In plus, oamenii treuie sa coreleze o"erta 6pret,
calitate, multe alte conditii,..7 cu resursele materiale limitate 6de oicei7. E"ortul "acut de creier este "oarte mare ast"el ca nu
mai ramine prea multa energie pentru a tine cont si de cei din !ur. Cei care se graesc 6au modele precise de pus in e&ecutie7
ii percep pe cei depasiti de prolema ca pe niste adormiti, care incurca circulatia.
Totusi, asa cum am vazut, tendintele schizo"renice sunt, pina la un punct, de inteles. Aceasta schizo"renie locala, data de
e&istenta unei proleme principale care solicita prea mult creierul, se poate comate prin agresivitatea celor din !ur 6daca ea
ar e&ista7. Atunci cind, de e&emplu, cei din !ur ii deran!eaza prea mult si prea des pe cei FadormitiF 6din e&emplul cu
magazinul7, acestia din urma vor "i "ortati sa;si redirectioneze o parte din resurse pentru a "ace "ata si la prea multele
perturatii e&terne. Ca sa "aca asta ei treuie, de e&emplu, sa construiasca mai multe modele concept 6simpli"icate7 ale
produselor si asta inseamna evolutie 6se elimina tot ce nu este esential...7
Ast"el, agresivitatea celor din !ur poate comate schizo"renia locala asa cum a "ost descrisa in cazul celor care cumpara
dintr;un mare magazin. %aca su"icient de multi oameni vor "i agresivi cu cei atinsi de schizo"renie locala, rezultatul ar "i ca
cei care vin la cumparaturi vor avea idei mai precise si vor decide mai repede. In orice caz, un mediu agresiv va atenua pina
la disparitie schizo"renia locala cu e"ecte ene"ice asupra tuturor.
Acelasi tip de schizo"renie locala 6temporara7 apare la conducerea masinilor prin tra"ic intens, intr;un oras mare. ,ulti vor "i
depasiti de prolema si vor reactiona incet cu prudenta e&cesiva si asta va crea nervozitate in rindul celor agresivi. %aca cei
agresivi sunt su"icienti de multi 6asta este "oarte "recvent in Cucuresti, de e&emplu7 sau daca legile vor "avoriza pe cei
agresivi, atunci cei care FdormF la volan vor "i sau eliminati din tra"ic sau se vor FaliniaF la tendinta de conducere agresiva.
E"ectul ar "i cresterea "luentei circulatiei si, sper, o reducere a accidentelor.
In legatura cu acest aparent parado& 6agresivitatea scade numarul de accidente7 argumentele ar "i urmatoarele@
3. cei FadormitiF vor crea nervozitate printre cei agresivi. Cei agresivi vor putea deci, sa "aca accidente. %aca cei FadormitiF
la volan vor "i eliminati, acest risc va scadea "oarte mult pentru ca vor "i mai putine surse de nervozitate.
4. daca FadormitiiF vor "i eliminati din tra"ic, atunci sansa agresivilor de a se mani"esta cu agresivitate va scadea. Asta se
e&plica prin "aptul ca, de e&emplu, daca cel din "ata mea stie ca sunt agresiv, nu va risca sa conduca prea FlenesF. %e
asemenea, daca in spatele meu se a"la unul agresiv, nu voi risca sa "iu agresat de el si deci voi conduce dinamic, "ara ezitari.
.ezultatul este nu numai o conducere mult mai "luenta dar o diminuare puternica a e"ectelor agresivitatii.
%e e&emplu, cei veniti din provincie si care urmaresc #neunia$ tra"icului in Cucuresti sunt mirati de numarul relativ mic de
accidente. Agresivitatea so"erilor ucuresteni duce la o conducere "luenta cu relativ putine accidente ca e"ect al cresterii
ailitatilor de conducere produsa ca e"ect al agresivitatii generale.
Am aratat cum schizo"renia XS3 poate "i comatuta prin agresivitate, daca agresivitatea ar "i "avorizata de sistemul
legislativ, de e&emplu.
Sa vedem si invers. - populatie schizo"renica reactioneaza lent si pe aza de modele cu ataie prea scurta, la perturatiile
permanente asociate cu viata de zi cu zi. Cei dinamici vor "i descura!ati de o societate inerta si deci vor FcontriuiF si ei la
starea generala proasta a acelei societati.
Si societatea romaneasca, ca orice societate staila, este atinsa de schizo"renie de tip XS3. La noi situatia este doar agravata
de lipsa unei elite responsaile care sa doreasca sa dinamizeze societatea. Evident ca intreg ansamlul social ar treui sa
intre in FrevizieF in aza acestor idei generale, de e&emplu. Lipsa unei elite "ace acest demers aproape imposiil.
E.T.A. >: @ Se&ul
,%T consideraE ca nu e&istaE nici o di"erenta de principiu intre creierul masculin si cel "eminin. %i"erenta poate aparea doar
in legatura cu implementarea tehnologica a "iintelor in general.
%in teoria generala se stie ca una din cerintele "undamentale de proiectare a "iintelor este supravietuirea vesnica,
neconditionata a lor. Aceasta cerinta este un oiectiv al unor modele imagine din PS,. In implementarea tehnologica
cunoscuta, "iintele vii au o durata de viata limitata iar indeplinirea conditiei "undamentale de proiectare se completeaza prin
reproducere.
Indeplinirea in conditii optime a reproducerii in lumea animala inseamna a selecta cele mai reusite e&emplare pentru
reproducere si locarea reproducerii celor mai putin per"ormante, in aza modelelor imagine disponiile in PS,.
,odelele asociate activitatilor se&uale se a"la in PS, si, evident, ele sunt modele imagine.
In cazul omului, ne reamintim ca modelele imagine au dominat viata cam pina la anul 3A55, dupa care modelele simolice
si;au inceput ascensiunea puternica in detrimentul modelelor imagine. In consecinta, se&ualitatea cam pina la 3A55 s;a azat
e&clusiv pe modele imagine 6pentru omul mediu nu pentru elite7 urmind ca dupa 3A55 tot mai mult, se&ualitatea sa "ie
in"luentata de modelele simolice 6cele azate pe analiza logica7.
.e"erindu;ne la oameni, se&ualitatea "iind initial azata pe modele imagine, a modelat "oarte di"erit oamenii;arati de
oamenii;"emei.
Aici, in paranteza, este de oservat ca termenul FomF inseamna pentru ma!oritatea dintre noi FaratF, ceea ce nu este
corect. E&plicatia acestei con"uzii 6omGarat7 sta in caracterul dominant asolut al aratului intr;o societate azata pe
modele imagine.
Iesind cu greu din mediul cultural azat pe modele imagine, viata se&uala de azi este puternic in"luentata de modelele
simolice. Pe model simolic un om nu mai are se&. Asta s;ar putea e&prima, ca o a"irmatie de tranzitie, prin a spune ca nu
e&ista discriminari azate pe se&, intr;o societate simolica 6azata pe legi scrise7. Toti oamenii, indi"erent daca sunt arati
sau "emei, sunt egali, deoarece asta rezulta din analiza pe model simolic.
Asa cum am spus, se&ualitatea este asociata cu modelele imagine iar schimarea structurii de modele "undamentale de la
modelele imagine la modelele simolice a produs perturatii puternice in modul de aordare al se&ului la om.
In implementarea tehnologica actuala a creierului, pozitia dominanta a aratului este evidenta. %e aici se trage criza
se&ualitatii din zilele noastre. - "emeie, stiind ca este egala sau, de multe ori, chiar superioara aratului;partener, va avea
di"icultati in implementarea vietii ei se&uale. %atorita acestei proleme, numarul de derapa!e se&uale s;a intensi"icat "oarte
mult.
In aceasta aordare de evaluare a prolemei vom vori insa numai despre situatia FnormalaF adica situatia care ar treui sa
"ie dominanta in proleme de se& intr;o lume dominata de modelele simolice. Ast"el, atit aratii cit si "emeile treuie sa;si
construiasca o structura de modele simolice in care modelele legate in mod e&plicit de se& 6modele imagine7 sa "ie
controlate pe aza de logica.
Premizele acestor modele simolice ar putea "i urmatoarele@
3. E&ista o per"ecta egalitate intre arat si "emeie, inclusiv in interactia se&uala e&plicita.
4. 1idelitatea "ata de un singur partener nu mai este o conditie importanta intr;o structura dominata de modele simolice. Pe
modele imagine, "idelitatea, numai la oameni, "ata de un singur partener este necesara si rezulta in mod implicit din modul
de alegere al acelui partener 6dragoste curata...7.
>. Atractia se&uala poate "i puternic de"avorizata de e&istenta unei predictii garantate asupra a ceea ce urmeaza sa se
intimple in timpul unei interactii se&uale e&plicite. %e aici rezulta ca un cuplu FsimolicF treuie sa inventeze in "iecare zi,
daca se poate, noi moduri de interactie se&uala. Tot de aici rezulta ca este mai ine ca atunci cind apare rutina 6predictia se
con"irma prea precis7, acel cuplu sa se destrame pentru a nu genera stresuri nerezolvaile.
Aceste lucruri se pot intilni de!a in lumea in care traim, mai ales in tarile cele mai FsimoliceF 6cele mai avansate in plan
economic si tehnico;stiinti"ic7.
Teoria prevede deci continuarea schimarilor modului de activitate se&uala in aza trecerii generale de la modelele imagine
la modelele simolice.
Totusi, din cauza reactiilor "undamentaliste 6respingerea modelelor simolice de "ractii importante ale populatiilor7 viata
se&uala a celor atinsi de "undamentalisme este si ea in"luentata in mod negativ.
Pentru oamenii FsimoliciF, activitatea se&uala poate contriui la "ericirea de "iecare zi numai daca partenerii se a"la pe
acelasi nivel de dezvoltare FsimolicaF.
Bom incheia aceasta aordare cu o predictie cu ataie lunga asociata acestei proleme. Ast"el, in PS, se a"la o serie de
instincte asociate si cu comportamentul se&ual. Aceste instincte, de e&emplu, locheaza tendintele homose&uale, tendintele
spre incest, pedo"ilie etc. Evolutia creierului spre modele simolice are ca e"ect si reducerea importantei instinctelor cu
consecinte, cel putin in regim tranzitoriu, "oarte negative.
Ast"el, e&ista o viteza de diminuare a importantei instinctelor si o alta viteza de evolutie spre modelele simolice. Asta
inseamna ca, pe aza modelelor simolice ar urma sa se prezica e"ectul cu ataie lunga a unei decizii in proleme de se&.
Atunci cind o predictie arata e"ecte negative, decizia este de a evita ast"el de activitati. Aceasta metoda ar urma sa
inlocuiasca deciziile instictive generate de PS,.
In acest moment suntem intr;o stare tranzitorie, relativ periculoasa. Ast"el, structura de protectie azata pe modele simolice
nu este inca implementata in timp ce structura de protectie azata pe instincte este tot mai ine"icienta.
Cu ataie "oarte lunga 6de e&emplu 355 de ani de acum incolo7, intreaga structura de protectie va "i implementata de
modelele simolice. Asta inseamna ca orice activitate se&uala, de e&emplu, se va des"asura sau nu in "unctie de predictiile
unor modele simolice. Cazindu;ne pe ceea ce de!a se intimpla, comportamentul se&ual FnormalF peste, sa zicem, 355 de
ani va "i e&trem de di"erit de comportamentul FnormalF actual.
%e e&emplu, acum, sa zicem, >5 de ani, se&ul oral era considerat perversiune 6cel putin in tarile "oste comuniste7 si intra su
incidenta codului penal. In zilele noastre este mai degraa acceptat ca un comportament FnormalF.
Aceasta FimagineF prezisa de teorie este destul de proail ca se va con"irma pentru tarile FsimoliceF. Pentru tarile
FimagisteF, din cauza "undamentalismelor, se poate "ace ipoteza ca va e&ista o puternica intoarcere spre sistemul de protectie
azat pe instincte care va "i institutionalizat prin legi tot mai aspre.
Comportamentul se&ual se va alinia, evident, la tendintele generale ale diverselor zone culturale.
E.T.A. >+@ Corpul intern
Creierul descris in ,%T este creierul principal, care, printre multe alte "unctii, controleaza si corpul e&tern 6miinile,
picioarele, etc.7. Pentru corpul intern 6organele interne...7 e&ista un creier suplimentar. Acest creier zis si FmicF, contine in
mod esential, un model imagine al intregului corp interior. El ar treui sa aia o structura similara cu creierul mare doar ca,
pentru el, realitatea e&terna este corpul interior. Scopul lui este pastrarea stailitatii sistemelor corpului. Pentru aceasta,
creierul mic contine un model imagine al intregului corp interior. Atunci cind apare o perturatie, acest model va simula una
sau mai multe solutii pentru restailirea echilirului.
Intre creierul principal si creierul mic e&ista o legatura, asa cum se constata e&perimental. Ast"el, o stare psihica proasta
6multe predictii ne"avoraile7 poate sa produca perturatii in "unctionarea organelor interne. Se spune despre unele
persoane ca au murit Fde inima reaF adica din cauza multor presiuni psihice, care au perturat "unctionarea creierului mic.
E&ista si in"luenta inversa, un psihic sanatos poate imunatati starea de sanatate.
E&ista anumite oli sau stari patologice ale organismului, care se pot rezolva si cu asa zisul Ftratament aescF sau Ftrasul la
miiniF. Aceste situatii sunt asociate mai ales cu prolemele temporare de alimentatie sau alergice sau cele asociate socurilor
psihice. Intr;o ast"el de situatie, creierul mic poate sa piarda, temporar, controlul sistemului. Asta treuie inteles ast"el@
atunci cind intr;un sistem apare o perturatie, modelul poate intelege ce s;a intimplat pe aza simularii pe model. Totusi,
daca apar multe perturatii, structura in"ormationala poate sa devina atit de comple&a incit modelul sa nu mai poate controla
situatia. Tratamentul prin Ftragere la miiniF pare ca reuseste, uneori, sa restaileasca controlul creierului mic asupra
structurii corpului intern.
Creierul mic mai contine si solutii pentru anumite situatii "recvente, cum ar "i stranutul, tusea, voma etc. Alte solutii ar putea
"i intensi"icarea sau diminuarea activitatii unor organe sau glande, transpiratia, "era, etc.
Totusi, asa cum am aratat, atunci cind e&ista o avalansa de proleme, este e&trem de greu pentru modelul corpului intern sa
gaseasca o solutie. El va lucra e&trem de intens si la un moment dat poate sa a!unga intr;o stare de loca! sau intr;o ucla
"ara s"irsit.
Tratamentul aesc mai este e"icient in cazul unor socuri psihice cind creierul mare poate destailiza "unctionarea creierului
mic si deci corpul interior.
Teoria ,%T nu este prea mult preocupata de prolema aceasta deoarece e&ista prea multi alti "actori, asociati cu
implementarea tehnologica a intregii "iinte, care ar treui intelesi.
Aceasta sectiune vrea doar sa arate ca "unctionarea corpului interior este controlata de un creier Fde proces tehnologicF.
Acesta "unctioneaza la "el ca si creierul mare doar ca este dedicat constructiei unei realitati prin interactia cu corpul nostru
interior.
E.T.A. >A Spiritul european
Teoria si aplicatiile trateaza, practic, numai spatiul cultural european. Europa este mediul cultural unde dezvoltarea
e&tensiva a civilizatiei s;a "acut pe aza modelelor simolice, asociate sau nu cu modele imagine.
E&ceptind (eometria 6creata totusi in spatiul a"lat in strinsa comunicatie cu spatiul cultural european7, marile modele
"undamentale au "ost create de europeni. Este vora, de e&emplu, de Crestinism, de conceptia heliocentrica a lumii, de
navigatia in marea liera, de muzica poli"onica, de ,ecanica lui 0e9ton, de ,ecanica Cuantica si de Teoria .elativitatii.
Aici o sa incerc sa caracterizez spiritul european in aza acestor considerente.
Crestinismul a "ost "acut de europeni pentru europeni. Citeva caracteristici ale Crestinismului sunt spiritul de toleranta si
tendintele reduse spre "anatism. Intrucit aceasta religie a "ost "acuta de europeni dupa Fchipul si asemanareaF lor, o prima
concluzie ar "i ca europeanul este tolerant si lieral 6accepta discutii despre orice suiect7.
Imperiul .oman a "ost creat prin lupte dar, oriunde au a!uns, romanii 6deci europenii7 au creat structuri de organizare
e"iciente care au "ost si in "avoarea popoarelor cucerite. In masura in care au "ost cuceritori, romanii au "ost si civilizatori.
Aceasta caracteristica, de a "i civilizatori, se intilneste permanent in modul de gindire si actiune al europenilor pina in zilele
noastre. Ast"el, marile imperii coloniale europene nu au dus la colonizarea Europei cu sclavi 6au e&istat tendinte dar
neesentiale per ansamlu7. %in contra, indi"erent de multele nedreptati "acute de europeni, la parasirea tarilor "oste colonii,
aceste tari au "ost lasate intr;o stare in general una sau chiar "oarte una 6Hong Rong de e&emplu7. In zilele noastre
/niunea Europeana cheltuieste multi ani otinuti din munca europenilor pentru a civiliza .omania, de e&emplu.
/n numar semni"icativ de "apte arata ca europenii au spirit de aventura 6,arco Polo, Cristo"or Colum, 1erdinand ,agellan
etc.7. Spiritul de aventura este strins asociat cu dorinta de cunoastere, de a cauta mereu cai noi de evolutie, de a pune orice in
discutie, de a nu se multumi niciodata cu o situatie declarata invarianta.
E&ista un e&emplu e&trem de interesant in legatura cu aparitia conceptiei heliocentrice a /niversului. Ast"el, inca din
antichitate, toata lumea stia ca Pamintul este centrul /niversului. Acest lucru era sustinut de e&perienta directa zilnica
6Soarele dispare dupa orizont la apus si reapare in partea cealalta la rasarit, stelele si Luna par a se roti in !urul Pamintului7.
%e asemenea, invatatii antichitatii ne;au lasat metode de calcul precise ale eclipselor de Soare si de Luna precum si date
despre Ecliptica si in consecinta, despre pozitia ecuatorului si a tropicelor. In plus, cel putin intr;o "orma implicita, Cilia
sustine ca Pamintul este centrul /niversului. Si atunci de ce in !urul anului 3?55 unii europeni considerau ca ceva nu este in
regula cu conceptia ca Pamintul este centrul /niversuluiN
E&ista o mica prolema@ dintre miliardele de astrii de pe cer, cinci aveau o miscare aparent haotica 6(recii le;au numit astrii
ratacitori sau planete7. Spiritul european nu putea sa accepte asta. 0icolaus Copernic a pulicat, in ultimul an al vietii lui,
teoria heliocentrica a /niversului. %in ne"ericire aici, si nu numai aici, spiritul european s;a ciocnit violent cu Ciserica
Crestina. (iordano Cruno, un mare european, a platit cu moartea pentru ca a sustinut ca Pamintul nu este centrul
/niversului iar (alileo (alilei a treuit sa se umileasca pentru a scapa cu viata.
%ar, surpriza, Repler a veri"icat teoria lui Copernic si a descoperit ca este gresita 6pozitiile calculate ale planetelor nu
corespundeau cu datele e&perimentale7. Repler nu s;a lasat descura!at si a descoperit ca daca oritele ar "i considerate
eliptice nu circulare ca la Copernic, atunci calculele ar "i compatiile cu datele e&perimentale. Prolema a "ost transata
indiscutail in "avoarea spiritului european. %upa multe secole Ciserica Crestina a recunoscut, o"icial, situatia si l;a
FreailitatF pe (alileo (alilei dar nu si pe (iordano Cruno.
Aceste considerente sugereaza esenta spiritului european@ lieralismul si toleranta, dorinta de cunoastere si tendinta spre
aventura.
Bom spune citeva cuvinte in plus despre o prolema care apare acum cind se incearca scrierea unei Constitutii europene.
Prolema este asociata cu protestele Cisericii Crestine pentru neincluderea in te&tul proiectului de Constitutie a unei "raze
despre radacinile crestine ale civilizatiei europene. Asa cum am vazut mai sus, crestinismul a "ost creeat de europeni pentru
europeni. Cu toate aceste, in multe situatii spiritul european s;a ciocnit violent cu spiritul crestin. ,otivul principal este
legat de dinamismul asociat spiritului european care nu se poate impaca cu un model invariant 6religia7.
Spiritul european a invins totdeauna dar iserica nu a reusit sa evolueze su"icient de rapid pentru a sustine totdeauna spiritul
european. Ciserica nu pare a "i invatat nimic in decursul mileniilor din moment ce, chiar in zilele noastre se opune spiritului
european in proleme cum ar "i casatoriile homose&uale, avortul sau acceptarea de "emei;preoti. Ast"el, e&istaE, pina la un
punct, o !usti"iacre pentru decizia, preliminara totusi, de a nu include o re"erire la crestinism in Constitutia Europeana.
Aici este de oservat ceva important@ a accepta casatorii homose&uale, de e&emplu, nu este din principiu un lucru un si
cred ca multi europeni impartasesc acest punct de vedere. Totusi, spiritul european lieral si tolerant ne spune ca, trecind
peste orice argumente pro sau contra, nu treuie sa e&iste, din principiu, nici o autoritate care sa se opuna dorintei oamenilor
de a e&perimenta si de a cauta noi "orme de convietuire. Si homose&ualii sunt europeni si au dreptul de a;si trai viata asa
cum ei considera ca este ine.
,ai este de precizat un lucru@ "aptul ca iserica crestina creata de europeni pentru europeni a a!uns in con"lict, uneori
violent, cu spiritul european, nu inseamna in nici un caz ca iserica este anti;europeana. In decursul celor aproape doua
milenii de crestinism, iserica crestina a avut un rol e&trem de pozitiv atit in pastrarea stailitatii lumii dar si in progresul
civilizatiei europene in general. Credinta in %umnezeul crestin a stailizat in mod esential societatea si, prin multele modele
de ecranare speci"ice, a dat speranta multor oameni. Parasirea credintei, in schim, a creat monstrii 6comunismul, de
e&emplu7. Aceasta sectiune vrea doar sa arate ca iserica ar treui sa "ie mai "le&iila si, indi"erent de meritele ei
incontestaile, sa evite sa mai intre in con"lict cu spiritul european. Spiritul european a cistigat totdeauna si va cistiga
totdeauna orice atalie cu spiritul crestin.
Evolutia spre modele simolice reduce tot mai mult in"luienta isericii asupra societatii si acest lucru se constata in cresterea
numarului celor care se indeparteaza de iserica. Bom analiza putin acest "enomen.
Ast"el, termenul de FateuF este perceput de multi ca insemnind negarea e&istentei lui %umnezeu. Totusi, acest termen mai
are o semni"icatie 6mai aproape de semni"icatia lui initiala, data de greci, in antichitate7 si anume, o persoana care poate trai
si "ara a!utorul lui %umnezeu. 0otam termenul cu Fateu4F si ii asociem aceasta de"initie@ o persoana care traieste si "ara
a!utorul lui %umnezeu, "ara alte precizari.
/n ateu4 ar putea, de e&emplu, sa nu conteste e&istenta lui %umnezeu dar sa nu aia nevoie de El pentru a trai normal intr;o
societate de tip european. Asta mai inseamna ca un ateu4 poate intra in orice asezamint religios 6crestin sau nu7 si sa
respecte asezamintul, credinta cit si pe credinciosi. Acesta a "ost, in general, spiritul european din toate timpurile.
/na dintre tendintele europenilor, in con"ormitate cu spiritul european, a "ost dintotdeauna de a "i atei4 6e"ect al
lieralismului si tolerantei7 dau numai in ultimul timp, ca e"ect al cresterii puterii modelelor simolice, incepe sa apara,
inclusiv in datele statistice, aceast lucru. Aceasta tendinta se va accentua si va depinde numai de Ciserica Crestina sa se
schime pentru a;i accepta pe pe ateii4 asa cum sunt ei.
Europa mai are o prolema@ ea a pornit cele mai distrugatoare razoaie ale secolului 45 si a creat ideologii oriile@ nazismul
si comunismul. .azoaiele, nazismul si comunismul se pot asocia cu spiritul de aventura speci"ic european dar intra in
contradictie cu lieralismul si toleranta. .azoaiele europene au aparut atunci cind oamenii au distorsionat importanta celor
8 "actori care caracterizeaza spiritul european. In acest "el cei care au inceput razoaiele, cei care au aplicat principiile
naziste si comuniste s;au indepartat de spiritul european. Pentru Europa va e&ista totdeauna un mare pericol atunci cind este
distorsionat acest spirit.
Sa vedem, in scop de evaluare, relatia Europei cu principalul sau FcompetitorF care este S/A. Europenii care au "ormat, in
principal, populatia S/A au "ost europenii cu o puternica tendinta de actiune 6construiau usor =A,;uri si A=,;uri si erau
dornici sa le activeze7. Asta e&plica atit puterea si e"icienta societatii americane dar e&plica si slaiciunile Americii 6nu
#produce$ oameni de vir" si deci treuie sa;i aduca din #import$7.
Asta mai e&plica si nivelul de schizo"renie "oarte ridicat in societatea americana. Asa cum stim, intr;o societate staila si
e"icienta e&ista tendinta de a construi modele adecvate "iecarei proleme. Americanii, in general, considera ca e&ista o
singura cale optima de a rezolva o prolema. Specialistii vor gasi aceasta cale optima si o vor impune tuturor. In "elul acesta
populatia reactioneaza optim si adecvat la orice prolema. Totusi, pretul e"icientei este schizo"renia@ daca situatia se
schima oamenii nu mai au model adecvat si se locheaza, ne"iind deprinsi sa construiasca singuri modele noi, adecvate
6prolema este tratata si in alte aplicatii7. Aceasta tendinta e&ista si in Europa dar in America este mult mai puternica.
%e aici apar di"erentele intre mediul cultural european si mediul cultural american.
E&emplu@ In orice tara, inclusiv in S/A, la sema"oarele de pe strazi e&ista o linie ala inainte de sema"or. %aca sema"orul
devine rosu si cineva opreste masina cu 35 cm dincolo de linie, acest lucru este o incalcare a legii in S/A si
FcontravenientulF poate a!unge in "ata unui !udecator. In Europa aceasta Fin"ractiuneF nu stirneste decit zimete. Europenii
nu vor accepta niciodata Fper"ectiuneaF.
Succesul american este dat de per"ectiune iar per"ectiunea intra in con"lict cu creativitatea si cu spiritul european. Spiritul
european este orientat spre cunoastere in timp ce spiritul per"ectionist american este orientat spre atingerea oiectivului.
Sa vedem citeva e&emple concrete ale competitiei intre Europa si S/A.
In domeniul aviatiei civile, europenii au a!uns sa vinda mai multe avioane decit americanii. Acesta poate "i un e"ect al
victoriei creativitatii si spiritului de aventura asupra per"ectionismului. In orice caz, asta arata ca spiritul european este
e"icient in lumea tot mai simolica in care traim.
In domeniul "izicii nucleare "undamentale, europenii au descoperit doua particule sunucleare numite F9F si FzF 6premiul
0oel7 in conditiile in care americanii aveau si ei dotarea necesara 6super;acceleratoare de particole7 dar nu au "acut
e&perimentul necesar. %esi au mai putini ani decit americanii, europenii continua sa "ie creativi si e"icienti.
Sa vedem si invers. Europenii au vrut sa construiasca un avion de lupta care sa intre in competitie cu cele americane. Apoi
au descoperit ca nu dispun de tehnologia care sa;l "aca #inviziil$, nu au su"icienti ani pentru a;l construi si in plus, nu
aveau nici pe departe in"rastructura de spri!in al acestui sistem de arme. Chiar si sistemul de diri!are 6(PS7 este american.
Aici s;a mani"estat din plin spiritul de aventura european. Acest spirit de aventura se mani"esta chiar su ochii nostrii prin
constructia de catre europeni a lui A>A5, cel mai mare avion de pasageri din lume. Bom vedea in citiva ani rezultatul
competitiei dintre per"ectionismul american si spiritul de aventura european.
Avem situatii unde per"ectionismul intra in con"lict cu spiritul de toleranta european 6americanii sunt mult mai putin
toleranti decit europenii7. .ezultatul este ca in unele proleme cruciale pentru evolutia cu ataie lunga a societatii, europenii
au o capacitate mai redusa de a intelege ce se intimpla. ,a re"er, de e&emplu, la prolema IraPului unde spiritul de toleranta
european a "acut ca Europa sa reactioneze di"erit de America. Cred ca multi europenii sunt "oarte convinsi ca nu se poate
comate terorismul prin dialog dar spiritul lor de toleranta i;a "acut pe multi sa sustina, din principiu, acest lucru. Aici
europenii au proleme care se vor accentua pe masura ce societatea evolueaza iar europenii nu au solutii de principiu cum,
de alt"el, nu au nici americanii.
Sa "acem un rezumat asociat spiritului european@
Spiritul de toleranta caracteristic 6si7 europenilor va treui pastrat ca "iind asolut necesar intr;o societate simolica dar el se
poate intoarce contra societatii in proleme "undamentale.
Lieralismul, spiritul de aventura si dorinta de cunoastere sunt componente "undamentale ale spiritualitatii europene si la ele
nu se poate renunta atit timp cit e&ista Europa.
Europa va "i in mare pericol ori de cite ori se va indeparta de spiritul european, asa cum a "ost el de"init aici 6cei patru
"actori7.
Aceasta discutie de evaluare ar "i treuit sa se termine aici dar, din ne"ericire, tot ce am spus pina acum nu este tocmai
corect din punctul de vedere a unei aordari stiinti"ice. Asa cum stim, o aordare stiinti"ica presupune un model local
declarat. Acest model local treuie sa genereze de"initiile termenilor care vor "i "olositi. Sa incepem deci sa construim un
model local dupa care vom putea sa recitim consideratiile de pina acum.
Sa incepem cu cei patru termeni@ lieralism, toleranta, spirit de aventura si dorinta de cunoastere.
Lieralismul este asociat cu posiilitatea tehnica a unui creier de a construi mai multe modele cu ataie lunga asociate
aceleiasi realitati e&terne si de a accepta si recunoaste aceste cai multiple. In plus, acel creier treuie sa compenseze
de"icienta de proiectare X%> 6cu variantele A si C, vezi teoria7.
E&istind mai multe cai, toate mai mult sau mai putin valaile, e&ista posiilitatea de a urma o cale sau alta acceptind de la
inceput ca posile mai multe cai. Acesta este spiritul de toleranta. Cunoscind ine mai multe cai, cu avanta!ele si
dezavanta!ele lor, e&ista posiilitatea de a;i intelege pe toti. In plus, caile se pot schima dinamic in "unctie de evolutia
realitatii e&terne.
Lieralismul si spiritul de toreranta sunt "oarte strins legati. Lieralismul recunoaste mai multe cai de evolutie iar spiritul de
toleranta "ace posiila alegerea alternativa sau simultana de mai multe cai.
Acesti termeni sunt deci asociati si cu capacitatea de a construi'opera mai multe modele, in mod dinamic, in "ata unei
realitati e&terne in schimare.
Lieralismul si toleranta se pot mani"esta si pe modele imagine si pe modele simolice. Lieralismul si toleranta sunt deci
caracteristicile unui creier evoluat si per"ormant.
Cind creierul nu mai este in stare sa construiasca mai multe modele asociate aceleiasi realitati e&terne, se va rezuma la un
singur model si asa apare intoleranta.
Per"ectionistii 6americanii de e&emplu7 pot avea o prolema "oarte mare din acest punct de vedere. Per"ectionismul se
plateste cu eliminarea din principiu a tuturor modelelor cu e&ceptia unuia singur creat de specialisti. Ast"el tendinta spre
schizo"renizare indusa generalizata creste la per"ectionisti.
Avem un e&emplu unde per"ectionismul are e"ecte dezastruoase, cu ataie lunga. La unele emisiuni de televiziune, ca e"ect
al conceptiei per"ectioniste 6neeuropeneO7 a aparut #prompterul$ 6un ecran la care se uita prezentatorii pentru a citi ce scrie
acolo7. Cei care, de e&emplu, citesc stirile sunt total depersonalizati si practic recita, uneori "ara a intelege ce spun, chiar si
atunci cind ei sunt autorii acelor te&te. Prompterul este o inventie americana si el contriuie masiv la schizo"renizarea
populatiei. Ast"el, daca se prezinta o stire, telespectatorii au doua proleme@ de a receptiona mesa!ul si de a;i intelege
semni"icatia. Atunci cind se e&agereaza cu per"ectiunea transmiterii mesa!ului, oamenii vor aloca mai putina energie la
intelegerea semni"icatiei lui. 1olosirea prompterul intra in con"lict cu spiritul tolerant si cu spiritul de aventura caracteristice
europenilor.
Lieralismul si toleranta sunt parametrii de per"ormanta pentru un creier, atit din punctul de vedere al nivelului de evolutie
in general dar si din punctul de vedere al starii tehnice din acel moment.
Sa analizam spiritul de aventura si dorinta de cunoastere. In "ata unei realitati e&terne comple&e treuie sa construim modele
=, tot mai comple&e. 1ara ele, modelele =A, nu pot "i construite decit in mod apro&imativ. Cum aceasta situatie este
situatia cea mai raspindita, modul de mani"estare in "ata unei situatii cu modele =, "oarte imper"ecte va caracteriza spiritul
de aventura si dorinta de cunoastere.
Este clar ca daca nu avem modele =, de una calitate nu putem sa construim modele =A, de una calitate si asta va loca
si mai mult posiilitatea de a construi modele =, de una calitate.
- varianta este de a per"ectiona modelele =, si =A, 6prin simulare pe modele de test adecvate7 pina in momentul in care
avem su"iciente garantii ca o actiune asupra realitatii e&terne se va des"asura con"orm predictiei. Asa actioneaza
per"ectionistii. A doua metoda este de a actiona pe aza modelelor imper"ecte disponiile, eventual cu o evaluare mai mult
sau mai putin precisa a riscului. Actiunea in aceste conditii caracterizeaza spiritul de aventura.

Spiritul de aventura este strins legat de dorinta de cunoastere. %e "apt se poate spune ca tendinta de cunoastere 6de a avea
=,;uri tot mai une7 are ca motor spiritul de aventura 6de a activa modele =A, despre care stim ca sunt imper"ecte7.
Per"ectionistii, in schim, sunt mai mult orientati spre atingerea oiectivului si nu, in mod direct, spre cunoastere.
E&emplu 6e"ecte ale per"ectionismului7@ americanii au impus sistemele de operare ale calculatoarelor si multe programe
asociate lor. Acestea au "ost create de per"ectionisti. Scopul lor este atingerea oiectivului si nu, in mod direct, cunoasterea.
Acest spirit nu este compatiil cu spiritul european si multi europeni simt asta. 1ortat sa evolueze intr;un mediu de tip
per"ectionist, utilizatorul devine incet si sigur un accesoriu al calculatoarelor. Cauza, asa cum am spus, este legata de "aptul
ca spiritul per"ectionist este orientat spre atingerea oiectivului si nu spre cunoastere.
Se mai poate da un e&emplu in legatura cu e"ectele negative ale per"ectionosmului. Este vora de "aptul ca, dupa atentatele
de la 33 septemrie, solutia americana de tip per"ectionist a "ost instituirea de norme draconice de intrare in S/A care sunt
de "apt ine"iciente in orice situatie reala. Per"ectionistii nu au alta metoda. In Europa se mani"esta spiritul de aventura si
dorinta de cunoastere. Asta inseamna ca europenii nu actioneaza #dupa regulament$ ca per"ectionistii, ci isi "olosesc propria
capacitate de a se autoper"ectiona in "ata unui mediu necunoscut. /rmeaza sa vedem, cu ataie lunga, e"icienta metodei
#per"ectioniste$ de tip american "ata de metoda cunoasterii de tip european.
Avind de"inite lieralismul si toleranta precum si spiritul de aventura si dorinta de cunoastere, se vor putea asocia valori
numerice la acesti parametrii pentru a caracteriza atit indivizii cit si grupuri, popoare sau zone culturale.
Sa spunem ceva si despre cit de europeni sunt romanii in aza acestor considerente.
In timpul comunismului s;a mani"estat din plin intoleranta. Totusi, este greu sa apreciem daca intoleranta a "ost data de
sistem sau de trasaturile de caracter ele poporului. 0ici "aptul ca sistemul comunist a "ost cel mai intolerant in .omania
6dintre tarile europene7 nu este un argument. %upa caderea comunismului in .omania structurile de tip comunist au
continuat sa "unctioneze continuind ast"el sa distorsioneze caracterul poporului.
Lipsa de toleranta a isericii la homose&ualitate, de e&emplu, de asemenea nu poate "i un indicator prea sigur al caracterului
intolerant al poporului. %esi este evident ca romanii au acum o reactie "oarte negativa la homose&ualitate, asta poate "i
asociata mai ales cu nivelul mai redus de civilizatie decit cu o pornire azata pe analiza "aptelor. 0e putem lega insa de
"aptul ca la noi nu au e&istat in decursul istoriei mani"estari de intoleranta religioasa care ar sugera "aptul ca romanii ar "i
toleranti. Sindromul #ce;o sa zica lumea$ este totusi puternic in cam toate zonele tarii 6mai ales la sat7 dar asta nu poate "i o
dovada de intoleranta. - concluzie preliminara ar "i ca romanii au mai degraa un spirit de toleranta la nivelul normal
pentru Europa.
Lieralismul nu s;a prea mani"estat in tara noastra din cauza inapoierii atit in plan economic cit si cultural dar si din cauza
lipsei unei elite. %in cauza asta romanii nu prea inteleg ce este sa "i lieral.
Lipsa lieralismul se mani"esta de e&emplu atunci cind o persoana otine un post de conducere. In acel moment noul se" va
decreta ca predecesorul a "acut numai lucruri rele si ca el va "ace ordine. Lieralismul a "ost de"init ca "iind capacitatea de a
construi mai multe modele de rezolvare a unei proleme si recunoasterea acestui "apt. %aca cineva nu poate construi mai
multe modele, atunci va avea cel mult un model. 1iind singurul model disponiil, acest model este #per"ect$. Tot ce au creat
altii devine gresit din principiu. Asta este o mani"estare a lipsei lieralismului.
Spiritul de aventura pare "oarte prezent in viata romanilor. Incepind cu 0icolae ,ilescu si terminind cu aventurile armatei
romane in diverse zone ale lumii, acest spirit pare o trasatura clara de caracter a noastra.
%orinta de cunoastere este, din ne"ericire asenta. In intreaga noastra istorie e&ista o lipsa generalizata a documentelor
scrise. Ast"el,
; avem putine cronici 6scrise in slavona7 pe zone reduse in spatiu si timp
; istoria este plina de povesti care arata nu ce a "ost ci ce am "i vrut sa "i "ost 6,ihai Biteazul, #pohta ce;am pohtit$ etc7.
; in zilele noastre, revolutia din 3*A* este un "enomen misterios 6sindromul #cine a tras in noi$7
; o"icialitatile secretizeaza tot, inclusiv lucruri care, con"orm legii, treuie sa "ie pulice iar populatia nu reactioneaza la
ascunderea datelor.
Cred ca principalul handicap in integrarea tarii in /E este lipsa dorintei de a cunoaste si neintelegerea spiritului lieral.
Acestea par trasaturi de caracter "oarte adinci. Ast"el, in Europa spiritul de aventura sustine puternic dorinta de cunoastere.
%orinta de cunoastere este suport pentru spiritul lieral. La noi, spiritul de aventura nu sustine nimic iar despre lieralism
nici nu s;a auzit.
%e aici ar rezulta ca principalul ostacol al integrarii tarii noastre in /E este lipsa dorintei de a cunoaste EXACT ce se
intimpla in lumea in care traim, la asolut toate nivelele.
P-ST1ATA 6care poate "i citita inca de la inceput7
Cartea aceasta poate pune mari proleme ma!oritatii oamenilor. Prolema principala se re"era la modul in care se asimileaza
cunostinte noi de catre ma!oritatea oamenilor. Ast"el, modul FnormalF, promovat de scoala la toate nivelele, este de a asimila
un model de tip poveste 6structurat logic sau nu7. In plus, perceptia se "ace prin dularea mesa!ului simolic de tip te&t cu
modele imagine asociate.
Aceasta carte nu da nici o sansa celor care se astepta la un model;poveste translatail in modele imagine. Cartea aceasta nu
poate "i inteleasa in nici un "el pe aza imaginatiei. Cartea prezinta un singur model simolic. Acest model simolic treuie
inteles asa cum este, ca un intreg, pe aza legilor logicii.
Cerinta "undamentala este de a avea capacitatea de o construi si opera modele simolice. 1izicienii si matematicienii sunt
cei mai "avorizati in timp ce oamenii cu o "ormatie umanista nu au nici o sansa de a intelege ceva.
/nii cititori ai acestei carti mi;au reprosat "aptul ca "oarte multe lucruri sunt repetate de multe ori in diverse conte&te.
Aceasta metoda este asolut oligatorie atunci cind treuie asimilat un model simolic nou. Ast"el, persoanele care au
tendinta de a construi modele de tip poveste vor "i "oarte deran!ate de repetari deoarece orice repetare le trimite inapoi la
locul unde a aparut a"irmatia prima data si asta va "ragmenta modelul poveste. %in contra, cei care construiesc modele
normale vor considera repetarea ca un lucru pozitiv deoarece le recon"irma corectitudinea modelului asimilat. ,odelul este
logic deci poate "i dezvoltat de oricine care are ailitati de constructie si operare de modele simolice.
La inceputul cartii se da un rezumat de citeva rinduri. 0umai pe aza acestui rezumat si pe aza citorva oservatii asociate
cu realitatea e&terna, oricine ar putea rescrie, poate chiar mai ine decit mine, toata aceasta carte. ,otivul este ca orice
model simolic se dezvolta univoc, in aza legilor logicii.
Alt aspect pe care vreau sa;l suliniez este ca acest model este un model "undamental. In aza lui se pot construi un numar
nelimitat de mare de modele locale, asociate cu proleme speci"ice. -ricine a asimilat acest model, poate sa;l dezvolte, cu
resurse proprii, in proleme speci"ice, oricit de mult. Psihologia si toate stiintele asociate direct sau indirect cu "unctionarea
creierului ar treui, de e&emplu, rescrise in aza acestui model.
Cartea poate "i inteleasa de copii, incepind cu virsta de 34 ani. Inca de la aceasta virsta, copiii pot construi si opera modele
simolice relativ comple&e. Se da ca e&emplu capacitatea pe care o au copiii de a "ace programe de calculator relativ
comple&e incepind cu virsta de 34 ani.
Asa cum apare si in aceasta teorie, oamenii au o prolema "undamentala legata de modul de perceptie al realitatii e&terne.
Am discutat cu multi oameni care nu erau deloc deran!ati de "aptul ca in psihologie, de e&emplu, termenii nu sunt precis
de"initi 6au numai de"initii descriptive7. Alti oameni cred ca o stiinta e&acta este o stiinta care "oloseste aparatura si da
rezultate precise ale unor masuratori 6neuro"iziologia, de e&emplu7. Chiar in rindul "izicienilor e&ista proleme. Cei mai
multi nici nu stiu ca ceea ce "ac ei se a"la integrat in modele simolice. Ei cunosc "oarte ine aceste modele pe care le
construiesc si cu care opereaza dar unii nu au si notiunea de model simolic. /nii "izicienii "olosesc notiunea de FmodelF si
opereaza cu ea dar isi imagineaza ca modelele sunt "olosite numai pe zone limitate din domeniul lor de interes. ,ulti nu;si
dau seama ca orice model simolic este in mod oligatoriu integrat in alt model simolic pina se a!unge la un model
simolic "undamental.
E&emplu@ multi vor "i proail surprinsi sa a"le ca orice program de calculator este un model simolic. /n program "acut, de
e&emplu, in Qava este un model simolic. Lima!ul Qava insusi este de asemenea un model simolic. Qava se a"la, proail,
inclus in modelul simolic numit CMM. La rindul lui, CMM se a"la inclus in Assemler care la rindul lui se a"la inclus,
impreuna cu toate programele care au "ost vreodata create si impreuna cu orice program care va "i vreodata "acut in viitor, in
modelul simolic "undamental numit Lima!;masina.
-ricare ar "i nivelul pe care ne a"lam, un program de calculator incepe cu constructia modelului simolic. Asta inseamna ca
treuie sa declaram elementele si proprietatile lor precum si relatiile "undamentale intre aceste elemente. Asta este valail si
pentru lima!ele care se azeaza pe algoritmi dar si pentru lima!ele care nu se azeaza pe algoritmi. ,ai departe, tot ce
urmeaza se numeste simulare pe model. Se pot schima proprietati ale elementelor sau relatii intre elemente si vedem ce se
intimpla. ,ai mult 6vezi si aplicatia despre cum "unctioneaza o stiinta e&acta7 modelul 6programul de calculator7 treuie
FcaliratF adica treuie veri"icat pe situatii in care se stie de!a rezultatul.
Ceea ce se otine de la orice program de calculator este o predictie a modelului. %aca programul este logic 6stail7 si daca a
trecut cu ine toate testele de calirare, atunci predictiile lui se vor compara cu realitatea e&terna. %aca predictiile nu se
con"irma in realitatea e&terna atunci prolema este ca modelul nu este adecvat acelei realitati e&terne.
0u este de loc surprinzator ca, la "el ca in cazul creierului, unui program de calculator sa i se ataseze notiunile de FadevarF,
FrealitateF, Frealitate e&ternaF cu de"initiile din teoria ,%T asupra creierului. ,otivul este usor de inteles@ noi prelungim in
e&terior propria structura de modele ale creierului. Ar "i imposiil sa "acem altceva decit astaO
-servatia de mai sus este "oarte interesanta si su un alt aspect. Ast"el, intre "unctiile "undamentale ale creierului si
"unctiile "undamentale ale calculatoarelor nu e&istaE asolut nici o legatura. Cu toate acestea, noi "olosim calculatoarele
pentru a prelungi si e&tinde propriile "unctiuni ale creierului nostru.
Teoria "ace citeva predictii greu de acceptat si suportat. Ast"el, sistemul de invatamint se azeaza pe asimilarea de modele
imagine sau simolice si de veri"icare a asimilarii, in e&amene speci"ice. Aceasta metoda are o prolema. Ast"el, in aza
teoriei, cei care au calitati in domeniul asimilarii de modele noi au calitati mai reduse in domeniul constructiei de modele
noi. -ricum, scoala nu stimuleaza si nu rasplateste constructia de modele noi. Prolema care apare este legata de "aptul ca
nivelul de constiinta depinde si de capacitatea de a construi modele noi. In acest "el, scoala are tendinta de a promova
oameni cu nivel redus de constiinta.
In plus, tot legat de sistemul de invatamint, teoria arata ca e&ista oameni orientati spre cunoastere si oameni orientati spre
actiune. Cei orientati spre actiune sunt total de"avorizati de sistemul de invatamint iar cei orientati spre cunoastere sunt
supra;apreciati.
In aceasta ordine de idei, olimpicii nostrii sunt niste victime inocente ale acestui sistem de invatamint. %aca au noroc, vor
primi o slu!a ine platita undeva in occident unde se"ii lor, care pot cistiga de sute de ori mai mult decit ei, nu au "ost nici
olimpici si de multe ori nici prea uni dupa criteriile scolii.
Societatea este propulsata inainte de oamenii orientati spre actiune iar scoala nici nu;si da seama de asta O
Teoria de"ineste schizo"renia ca incapacitatea de a construi si opera modele cu ataie lunga. ,odelele cu ataie lunga sunt
esentiale nu numai in "ormarea constiintei dar si in predictia prolemelor care ar putea sa apara in viitor. ,etoda
schizo"renica este de a rezolva prolemele pe masura ce ele apar, pas cu pas. - varianta FelaorataF de mani"estare a
schizo"reniei se numeste pragmatism.
,odul normal de interactie cu realitatea e&terna este de a avea modele cu ataie lunga, asociate realitatii e&terne. Aceste
modele pot prezice aparitia unor proleme in viitor si ast"el aceste posiile proleme pot "i contracarate inainte ca ele sa
a!unga sa se mani"este.
La noi in tara, aceasta metoda este in general respinsa in mod instinctiv de persoanele implicate. Ast"el, intr;o structura
schizo"renica, daca o persoana reuseste sa rezolve o prolema inainte ca prolema sa a!unga sa se mani"este, acea persoana
nu va putea sa se laude prea tare cu acest lucru. /nii pot sa spuna ca daca ceva nu s;a intimplat inseamna ca, proail, nici
nu a e&istat o prolema. Acest mod de rationament este pur schizo"renic 6cu ataie scurta7. Societatea romaneasca nu
apreciaza decit pe cei care otin rezultate e&plicite concrete. Asta inseamna ca oamenii asteapta sa apara o prolema 6sa se
produca de!a raul, de e&emplu7 si atunci, prin rezolvarea ei, otin rezultate si laude.
In societatea romaneasca acest mod de aordare a prolemelor este inacceptail de raspindit si de aici per"ormantele
economice 6si nu numai7 proaste otinute de tara noastra. Societatile avansate sunt avansate tocmai pentru ca nu accepta nici
metoda schizo"renica si nici modul schizo"renic de apreciere al oamenilor.
Asa cum am aratat si in introducere, cartea poate avea succes in primul rind la tinerii su 45 de ani care au, cel putin in plan
tehnic, capacitatea de a intelege acesta carte. ,i;ar place daca aceasta carte ar putea contriui la scoaterea tarii noastre din
situatia scandaloasa de sudezvoltare in toate planurile, "ata de alte tari din Europa.
CICLI-(.A1IE
0u e&ista nici o iliogra"ie speci"ica. ,%T este o teorie "undamentala. Asta inseamna ca toate de"initiile sunt generate de
acest model. In aceste conditii nici o carte nu mai poate "i citita din moment ce in orice carte termenii "olositi au alte
de"initii decit cele considerate de ,%T.
E&emplu@ E&ista o carte a lui Titu I. Ca!enescu numita #Per"ormantele Inteligentei Arti"iciale V de la teorie la aplicatii$,
aparuta la Editura Alastra, Clu!;0apoca in anul 4554. Aceasta carte are o iliogra"ie impresionanta 6autorul are la
iliogra"ie 483 de titluri avindu;l ca autor7. In interiorul cartii se a"la un glosar cu de"initiile termenilor importanti "olositi
in carte.
/nul dintre termeni este #inteligenta$. Autorul de"ineste inteligenta prin 3: a"irmatii di"erite 64'> dintr;o pagina7 care contin
cel putin 34 cuvinte nede"inite 6a cunoaste, a intelege, rational, cunoastere conceptuala, senzatie, intuitie, a descoperi, spirit,
a se adapta, caracter, a invata, prolema, e&perienta etc7. %eci, pentru a intelege ce este inteligenta ar treui sa cunoastem
mai inainte de"initiile acestor cuvinte declansind ast"el un proces care pare "ara s"irsit. Evident ca autorul nu are nici o
de"initie a termenului #inteligenta$ ci numai o descriere a lui. ,ai mult, data "iind impresionanta iliogra"ie, se poate trage
concluzia ca nimeni nu are nici o de"initie a acestui termen "oarte important. Chiar autorul recunoaste asta prin a"irmatia @
#inteligenta este un concept greu de de"init caci este imposiil de dat o de"initie unica si universala care sa satis"aca pe toata
lumea$.
Asociat acestui e&emplu se reaminteste de"initia normala 6generata de teorie7 pentru cuvintul FinteligentaF ca "iind
capacitatea de a construi si opera un model cu ataie lunga 6vezi si ETA 87.
In consecinta, cartea amintita mai sus nu poate "i in nici un "el "olosita in asociatie cu ,%T si este usor de inteles ca situatia
este la "el cu orice alta carte.
Singurele carti care au "ost "olosite sunt unele dictionare de date istorice. Acestea totusi nu pot "i citate in mod speci"ic din
moment ce ele reprezinta inregistrari ale unor evenimente inecunoscute.
,-ISA %orin Teodor
moisa2zappmoile.ro
Cucuresti, ? 1e. 4558