C1 19.02.

2014
Capitolul 1. Concepte si notiuni introductive despre valoare si tipuri de valoare
Teoria valorii a inceput sa se dezvolte mai mult in a doua parte a secolului XVII.
Ea poate fi sintetizata in urmatoarele postulate:
1. Valoarea nu este o masura intrinseca a unui activ sau a unui bun.
2. Valoarea este creata de interactiunea a 4 factori economici
interdependenti cum ar fi:
-utilitatea: capacitatea unui bun de a satisface o anumita nevoie sau dorinta
-raritatea: oferta prezenta sau anticipata a unui bun in raport cu cererea lui
-dorinta: intensitatea satisfactiei pe care un bun economic o produce celui care
nu il poseda! dar are nevoie de acesta
-puterea de cumparare! e"primata prin capacitatea unui individ sau #rup de
indivizi participanti pe piata de a cumpara bunuri oferite prin plata in bani sau in
ec$ivalent
%. manifestarea valorii este conditionata de transferabilitatea bunului! e"primata
in capacitatea acestuia de a fi sc$imbat in bani sau ec$ivalent.
4. interactiunea factorilor mentionati la postulatul 2 se concretizeaza in actiunea
celei mai cunoscute le#i specifice economiei pe piata! si anume le#ea cererii si a
ofertei.
Concepte de baza in domeniul evaluarii
In teoria si practica economica! in activitatea de evaluare e"ista o serie de
concepte specifice! cum ar fi proprietatea! pretul! costul! piata! valoarea.
Proprietatea este un concept le#al care consta in drepturile personale de
posesiune asupra proprietatii imobiliare &terenuri! constructii'! numita proprietate
reala sau asupra obiectelor fizice! altele decat cele care formeaza proprietatea
imobiliara! denumita proprietate personala. In evaluarea unei intreprinderi! obiectul
evaluarii il constituite activele corporale! necorporale! financiare aflate in proprietate
sau controlate de aceasta! iar evaluarea se poate face individual &pe fiecare activ' sau
in totalitatea acestora.
Pretul reprezinta o cate#orie economica cunoscuta si semnifica suma acceptata
a fi platita pentru un bun economic. (cest element poate fi facut public sau poate fi
confidential.
Costul este o alta notiune economica ce se aplica la suma necesara pentru a crea
sau produce un bun materiale! necorporabil sau un serviciu prin cumularea
c$eltuielilor specifice procesului de productie! distributie si vanzare a unui bun
economic. El se re#aseste sub diferite cate#orii! cum ar fi: costurri fi"e! costruri
variabile! costuri de productie! costuri de ditributie! costruri de vanzare! costruri de
administrare! etc.
Piata reprezinta un sistem de relatii stabilit intre vanzatori si cumparatori! in
care se sc$imba obiecte ale proprietatii prin intermediul pretului. E"ista % elemente ce
definesc relatiile de piata! si anume cererea, oferta si pretul. Cand cererea este mai
mare decat oferta! preturile la care se vand bunurile au o tendinta crescatoare! iar
cand cererea ese mai mica decat oferta! preturile produselor au o tendinta
descrescatoare.
Valoarea reprezinta un concept economica care se refera la relatia monetara
dintre bunurile si serviciile destinate cumpararii sau vanzarii si cei care le cumpara
sau le vand. Valoarea nu este un fapt cert! ci o opinie conform careia se arata cat
pretuiesc bunurile si serviciile la un moment dat.
Tipuri de valoare
)entru diferite scopuri ale evaluarii si pentru diferite cate#orii de proprietati
evaluate! au fost evaluate standarde ale tipului de valori adecvat! care fac referire la
diferite criterii de evaluare. Cel mai des aplicabil tip de valoare si! implicit! standard
este valoarea de piata.
In functie de scopurile evaluarii se utilizeaza o multitudine de tipuri de valoare!
definite prin standarde lar# acceptate. )rincipalele tipuri de valoare considerate in
cazul evaluarii afacerilor le prezentam in cele ce urmeaza.
1. Valoarea de piata este cel mai cunoscut tip de valoare practicata in
activitatea de evaluare a afacerii pentru ac$izitii! fuziuni! privatizari! inre#istrari in
documente financiar-contabile! notiunea utilizata adesea este valoarea de piata. E"ista
mai multe definitii privind valoarea de piata. *oua dintre acestea acceptate de
specialisti in domeniu sunt date de autoritatile internationale si europene in domeniul
standardelor de evaluare. Ele au elemente comune si sunt sintetizate in urmatoarea
e"presie: !!Valoarea de piata este suma estimata pentru care un activ ar putea fi
sc$imbat! la un moment dat! intre cumparator $otarat sa cumpere si un vanzator
$otarat sa vanda! intr-o tranzactie libera! dupa un mar+etin# adecvat! in care fiecare
parte a actionat in cunostinta de cauza fara constran#ere.,. (ceasta definitie este
rezultatul definitiilor date de comitetul international de Evaluare a -tandardelor
&IV-C' si de .rupul European al (sociatiilor de Evaluatori &TE.oV('.
2. Valoarea de investitie pentru un anumit investitor care are criterii clare
asupra investitiei intentionate se aplica conceptul de valoare de investitie. Valoarea
de investitie este valoarea proprietatii pentru un anumit investitor! pentru o cate#orie
de investitori sau pentru obiective de investitii identificate! concept care face le#atura
intre o proprietate anume si un investitor.
valoarea de investitie se calculeaza prin actualizarea flu"ului de venit anticipat
de investitor din proprietatea evaluata.
%. Valoarea de utilizare. /n asemenea tip de valoare se refela la valoarea
cu care un activ sau o parte din firma contribuie la valoarea intreprinderii din care
face parte! fara a avea in vedere cea mai buna utilizare sau suma de bani ce s-ar
obtine din vanzarea activului.
4. Valoarea de lichidare (de vanzare fortata). 0 asemenea valoare
reprezinta acea suma ce poate fi obtinuta in mod rezonabil din vanzarea unei
proprietati sau a unei afaceri intr-un interval de timp prea mic pentru a indeplini
contidiile din definitia valorii de piata. )entru lic$idarea intreprinderii se foloseste
asa-numitul concept de valoare de lic$idare sau de vanzare fortata! concept ce poate
fi definit astfel: !!-uma ce poate fi incasata in mod rezonabil in urma vanzarii unei
proprietati intr-o perioada prea scurta de timp comparativ cu perioada specifica a
valorii de piata,. Cand se calculeaza valoarea de lic$idare! evaluatorul trebuie sa
estimeze si toate costurile asociate cu lic$idarea: onorariile! comisioanele! c$eltuielile
administrative! ta"ele si impozitele le#ale! etc.
1. Valoarea pentru garantii bancare. )entru #arantarea creditelor
bancare! notiunea utilizata este valoarea ipotecii. Valoarea unei proprietati
determinata de un evaluator care efectueaza o evaluare prudenta a vandabilitatii
viitoare a proprietatii reprezinta elemente ale valorii pentru #arantiile bancare.
2. Valoarea de asigurare. 3eprezinta valoarea unei proprietati ce face
obiectul unui contract de asi#urare
4. Valoarea de ipozitare. -e bazeaza in #eneral pe definitia si
acceptiunea data in le#islatia fiscala referitoare la ta"ele pentru proprietati.
5. Valoarea de recuperare. 0 asemenea valoare reprezinta valoarea unei
proprietati &mai putin terenul' vanduta pentru materialele recuperabile si nu pentru
utilizarea acesteia in continuare.
6. Valoarea speciala. )entru un investitor cu interese separate se
calculeaza valoarea speciala. Valoarea speciala se refera la un element de valoare cu
caracter e"traordinar superior de piata. Valoarea speciala apare adesea prin asocierea
fizica! functionala sau economica cu o alta proprietate.
!"eplu# o firma a platit in 7ucuresti un pret de peste 2 ori mai mare decat
pretul pietei pentru o mica suprafata de teren. -ituatia speciala a aparut prin aceea ca
terenul respectiv se afla in vecinatatea imediata a proprietatilor sale! permitea iesirea
la o artera comerciala si dadea posibilitatea investitorului sa isi mareasca capacitatea
de productie prin cumpararea terenului respectiv.
C$%& 2' 2(.02.2014
Capitolul 2. Cadrul activitatii de evaluare. -tandardele si principiile de evaluare
1. Cadrul activitatii de evaluare.
(ctiunea de evaluare a unei afaceri este deosebit de comple"a si necesita
informatii din numeroase domenii sau discipline! cum ar fi: 8uridic! te$nic! fiscal!
piete financiare! analize economico-financiare! etc. 0 asemenea situatie impune ca
evaluarea afacerii sa fie realizata de o ec$ipa pluridisciplinara care sa permita
realizarea unei evaluari cat mai corecte.
Evaluarea unei afaceri nu se realizeaza printr-o relatie matematica unica! ci este
rodul unei determinari multicriteriale.
a) Existenta unui cadru profesional si metodologic.
Evaluarea unei afaceri trebuie sa se incadreze intr-un cadru le#al si sa fie
efectuata de specialisti in domeniu. In ceea ce priveste cadrul metodolo#ic in
3omania! aceasta este asi#urata de )sociatia *ationala a !valuatorilor ()*!V))
9 asociatie profesionala care desfasoara o activitate sustinuta pentru dezvoltarea
profesiei de evaluaator: a facut cursuri de pre#atire realizate impreuna cu or#anizatii
#uvernamentale si 0:.-uri! editari de publicatii si materiale de specialitate! intrarea
in sistemul european si international de or#anizatii a profesiei.
b) Notiuni si concepte utilizate
In domeniul evaluarii sunt utilizate urmatoarele notiuni:
-preturile libere: formate prin ne#ociere sau cotate in functie de evolutia
raportului de sc$imb al monedei nationale
-preturi interne: folosite in contabilitatea de #estiune
-preturi de ac$izitie: reprezinta costul de cumparare al bunurilor! respectiv pretul
de constructie
-valoarea contabila ; de intrare: valoarea la care un bun se inre#istreaza in
patrimoniul societatii
-valoarea ramasa: reprezinta valoarea neta determinata dupa ce s-a scazut
amortizarea unui activ imobilizat la un moment dat.
c' instrumente tehnico-economice folosite:
in stabilirea valorii! prin evaluara unui activ sau a unei proprietati! se folosesc
diferite instrumente specifice precum:
-aparate de masura! control si re#lare. *e e"emplu! pentru a evalua un teren! este
necesar in primul rand determinarea suprafetei acestuia.
-rate! coeficienti! indici si diferite norme si baremuri. *e e"emplu! in evaluarea
cladirilor! estimarea costului se poate baza pe actualizarea valorii de deviz pe vaza
unor coeficienti.
2. 0r#anizarea profesiei de evaluator
)rofesia de evaluator este relativ recenta! facand parte din #rupa profesiilor
libere.
)rofesia de evaluator a aparut in tarile vest-europene. In 1652! instabilitatea in
domeniul proprietatilor imobiliare a determinat infiintarea unor fundatii care au
cuprins un numar de or#anizatii profesionale din -/( si Canada ce avea ca domeniu
de activitate evaluarea corecta a proprietatilor imobiliare.
In 1551 a luat fiinta Comitetul International pentru -tandarde de Evaluare a
(ctivelor. In 1664! acesta si-a sc$imbat denumirea in Comuitatea internationala de
Evaluare a -tandardelor &IV-C'.
In Europa s-a infiintat in 1664 .rupul European de Evaluare a -tandardelor
&TE.oV('.
(ceste doua or#anizatii au fost create in ideea elaborarii standardelor in
domeniul evaluarii activelor si ale proprietatilor in #eneral.
In 3omania! a fost infiintata (sociatia :ationala a Evaluatorilor in 3omania
&1662'! asociatie non-profit cu obiectivul de a evalua standardele de evaluare a
intreprinderilor si proprietatilor! standarde care sa reprezinte nucleu al
profesionalitatii in domeniu.
In 1661! (:EV(3 a creat Institutul 3oman de Cercetare in *omeniu
&I30V(<'. (cest institut este specializat si are sarcina coordonarii activitatii de
elaborare a standardelor de evaluare prin colaborarea cu cele doua or#anisme
internationale. (:EV(3 este membra IV-C si TE.oV(.
%. -tandarde de evaluare a intreprinderii
3olul declarat al standardelor de evaluare este! in principal:
-sa instituie proceduri care sa permita certificarea valorii in conditii comparabile
cu le#islatia interna si internationala! cu practica evaluarii si cu standardele contabile
-sa a8ute evaluatorii prin definirea elementelor fundamentale ale evaluarii
-sa asi#ure parametrii de calitate pentru beneficiarii evaluarilor.
-tandardele de evaluare a afacerii sunt caracterizate prin cateva elemente
esentiale! cum ar fi:
-necesitatea de a utiliza in evaluare numai acele metode si proceduri
recunoscute! care sunt selectate de evaluator in functie de scopul urmarit
-precizarea si descrierea clara ale celor trei abordari in evaluarea inteprinderii!
respectiv:
(bordarea pe baza de active
(bordarea pe baza de venit
(bordarea prin comparatie &de piata'
-reconcilierea valorii finale! in cazul in care s-au folosit mai multe metode de
evaluare in cazul abordarilor! si nu stabilirea unei valori prin aprecieri statistice.
4. )rincipii fundamentale de evaluare. )rincipii de evaluare a intreprinderii
Principii fundamentale de evaluare.
In evaluarea unei intreprinderi sau a unei afaceri e"ista un set de principii
incluse in fundamentele evaluarii. Ele sunt deopotriva valabile in evaluarea
proprietailor imobiliare! a afacerilor si a activelor necorporale. -unt identificate cinci
astfel de principii:
Principiul anticiparii. Conform acestui principiu! valoarea unui bun sau a
unei afaceri provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza sa fie #enerate de
proprietatea detinuta.
Principiul substitutiei. Conform acestui principiu! atunci cand pe piata sunt
disponibile mai multe bunuri similare cu preturi diferite! acela care are pretul cel mai
mic se va epuiza primul.
Principiul schibarii. Conform acestui principiu se poate spuune ca
sc$imbarea reprezinta rezultatul actiunii le#ii cauza-efect. *e e"emplu! sc$imbarea
de catre #uvern a le#ii impozitului pe profit sau de catre 7anca :ationala a ratei
scontului sunt sc$imbari care au impact direct si rapid asupra valorii.
Principiul cererii si ofertei. Conform acestui principiu! pretul unei marfi sau a
unei proprietati variaza direct! dar nu neaparat si proportional cu cererea si invers! dar
nu neaparat proportional cu oferta. 3ealizarea ec$ilibrului dintre cerere si oferta va
determina scaderea preturiilor de vanzare.
Principiul contributiei. Conform acestui principiu! valoarea unei parti
componente a unei proprietati sau afaceri depinde de cat de mult contribuie aceasta
parte la valoarea inte#ului sau de cat de mult reduce valoarea intre#ului absenta sa.
Principii de evaluare a intreprinderii.
1. Valoarea intreprinderii este ec$ivalenta cu valoarea prezenta a tuturor
flu"urilor viitoare anticipate care deriva din dreptul de proprietate asupra capitalului
fimei.
2. (tunci cand valoarea este definita ca valoare actualizata a tuturor
casti#urilor viitoare anticipate care deriva din dreptul de proprietate! valoarea are
doua componente distincte: comerciala &transferabila' si necomerciala &valoare pentru
proprietari'.
%. Valoarea este estimata la un anumit moment. Ea este in functie de
informatiile cunoscute si previziunile facute numai la acel moment de timp. Valoarea
variaza daca se sc$imba orizontul de timp stabilit.
4. )iata determina rata de fructificare a capitalului asteptata de investitor.
Costul capitalului sau rata de fructificare a acestuia 8oaca un rol important in
estimarea valorii de piata a intreprinderii. Evaluatorul trebuie sa intelea#a ca! la un
anumit moment de timp! fotele pietei sunt cele care determina ratele de fructificare a
capitalului. (ceste forte ale pietei sunt determinate in deosebi de:
-conditiile economice #enerale! dar !in mod deosebit! de ratele dobanzilor la
creditele pe termen scurt si lun#
-situatia ec$ilibrului dintre cerere si oferta pe piata investitiilor
-cate#oria de cumparatori de pe piata
1. Valoarea intreprinderii depinde in mod direct de performanta acesteia de
a #enera in viitor flu"uri pozitivela dispozitia proprietarilor.
2. Cu cat este mai mare valoarea activelor tan#ibile! cu atat este mai mare
valoarea intreprinderii. (cest principiu se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:
-valoarea de utilizare presupune continuitatea activitatii intreprinderii evaluate
-desi se presupune continuitatea activitatii intreprinderii! toate previziunile pe
care le realizeaza un investitor realist iau in calcul si probabilitatea de faliment.
4. In ma8oritatea cazurilor! participatia de control are o valoare unitara mai
mare decat participatia minoritara! atunci cand acestea sunt estimate separat.
)iata intreprinderilor necotate
)iata intreprinderilor necotate este o piata dominanta in rromania! spre deosebire
de piata intreprinderilor cotate. (ceasta piata &a intreprinderilor necotate' nu este
or#anizata si re#lementata formal. )rincipalii participanti pe piata intreprinderilor
necotate sunt:
-companiile publice sau de stat
-companiile private
-statul! in deosebi in procesul de privatizare
-vanzatorii individuali
-fondurile de investitii si alte institutii financiare.
Intre aceste cate#orii intalnim o cate#orie denumita !!a vanzatorilor
e"perimentati,! motivati! in primul rand! de criterii strict financiare.
(cestia realizeaza vanzarea luand in calcul aspecte precum:
-intreprinderea oferita la vanzare nu #enereaza o fructificare corespunzatoare a
activelor si nici nu e"ista o perspectiva in acest sens
-intrepridnerea oferita la vanzare nu face parte din strate#ia pe termen lun# a
vanzatorului
-vanzarea se face atunci cand vanzatorul considera ca este momentul propice
-vanzatorul este in dificultate financiara si! prin vanzare! incearca sa se
ec$ilibreze din acest punct de vedere
-vanzatorul trebuie sa vanda pentru a se conforma unei le#islatii &din domeniul
concurentei' sau altor re#lementari
-vanzatorul prevede ca in viitor va pierde o parte din piata specifica sau va fi
nevoit sa investeasca pentru rete$nolo#izare
=udecata si motivatia vanzatorilor individuali poate include o serie din
elementele mentionate mai sus! dar! in plus! se mai pot enumera si:
-varsta si starea de sanatate a vanzatorului
-o diminuare sau o pierdere a interesului in intreprindere din cauze personale
-dorinta de a nu mai risca averea personala
-dorinta de a reduce riscul investirii averii personale intr-o sin#ura afacere
-presiunea din partea familiei sau a partenerilor de a vinde
Cumparatorii de intreprinderi necotate se impart in patru cate#orii:
-companii cotate care! de re#ula! au acces la o baza mai mare de capital. Insa!
ele! se confrunta cu o serie de restrictii cum ar fi:
de re#ula! vor fi investitori pe termen lun#
nu vor sa isi asume riscuri mari si urmaresc! in #eneral! obtinerea unor
avanta8e strate#ice! de obicei! in combinatie cu alte activitati pe care le
desfasoara
urmaresc sa nu apara o scadere a valorii propriilor actiuni
-companii necotate. -unt acele companii in care actionariatul include si
mana#ementul. (cesti cumparatori au:
criteriul principal in fundamentarea deciziei de cumparare au perceptia
privind flu"urile financiare nete ce se obtin dupa cumparare
un criteriu subsidiar ce vizeaza intreprinderile necotate care au o baza
importanta de proprietati imobiliare! ce ar putea constitui un suport pentru
accesul la finantare
-mana#ementul si salariatii intreprinderii. -unt interesati de a cumpara
intreprinderea prin diferite metode cum ar fi metoda >E70. Conform acestei
metode! intreprinderea poate fi vanduta &sub forma de actiuni sau parti sociale'
conducerii sau propriilor salariati. -alariatii sunt mult mai informati decat alti
cumparatori in ceea ce priveste potentialul intreprinderii. posibilitatile de functionare
ale acesteia in viitor! inclusiv posibilitatea de a crea profit! dar! insa! pot avea si o
privire mai in#usta in le#atura cu influentele e"terne in relatiile de afaceri ale
intreprinderii. intr-o asemenea situatie! pretul este influentat semnificativ de
marimea! termenul si conditiile de finantare a tranzactiei
-fondurile de investitii cu capital de risc si alte institutii financiare. (cesti
cumparatori! de re#ula! utilizeaza sc$eme de finantare nu pe termen lun#. Ele sunt
interesate sa cumpere intreprinderi cu un potential de lic$iditati peste medie.
>omentele evaluarii intreprinderii
Este necesara o diferentiere intre evaluarea intreprinderii in conditiile unei
stabilitati economice si conditiile unei sc$imbari socio-politice. In #eneral! evaluarea
intreprinderii este necesara in urmatoarele conditii:
-operatiuni de ac$izitii! fuziuni si ma8orari de capital. 0 evaluare are un rol
imoportant in ac$izitia unei intreprinderi. Ea ofera informatii independente privind
valoarea afacerii! si o mar8a in interiorul careia se ne#ociaza! in cele mai multe cazuri!
pretul
-cand se fac e"proprieri. )roprietarii pot fi e"propriati de autoritati in functie de
importanta particulara a proprietatii sau afacerii si se ofera contravaloarea proprietatii
e"propriate. Intr-o asemenea situatie! evaluatorul trebuie sa determine suma
pierderilor ce vor fi compensate! alaturi de valoarea de piata a proprietatii
-in caz de liti#ii
-in cazul unor dispute intre actionari. :u sunt rare cazurile in care! pentru o
firma necotata la bursa! apare necesitatea evaluarii pentru ca un actionar doreste sa se
retra#a
-dispute intre soti. In practica este posibil ca evaluarea unei afacerisa fie
necesara in cazul divortului! daca unul dintre soti detine actiuni la una sau mai multe
companii
-la solicitarea institutiilor financiare. Evaluarea poate fi ceruta de institutii
financiare sau alti furnizori de capital care vor sa aibe! inainte de a finanta
intreprinderea! valoarea intreprinderii imprumutate.
-in actiuni 8uridice cu scop patrimonial: succesiune! faliment constituirea de
ipoteci
C$%& 4' 11.0+.2014
C)P,-./$/ ,V# P%.C!&$/ 0! !V)/$)%! ) ,*-%!P%,*0!%,,
)rocesul de evaluare reprezinta o procedura sistematica utilizata in vederea
estimarii! intr-o maniera credibila! valoarea intreprinderii.
)rocesul de evaluare incepe cu identificarea de catre evaluator a intreprinderii
ce urmeaza a fi evaluata si se inc$eie odata cu raportarea catre client a concluziilor
privind evaluarea. Evaluatorul in procesul de evaluare poate folosi mai multe
abordari si mai multe metode estimand o serie de valori ale intreprinderii in raport cu
metodolo#ia si cu destinatia informatiilor privind evaluarea.
1. *otiuni conceptuale
)rimul pas intr-o evaluare este acela privind formularea clara a obiectului ce
urmeaza a fi evaluat si a scopului pentru care se face evaluarea. (ceasta etapa va
preciza atat pentru evaluator! cat si pentru client bazele si limitele procesului de
evaluare.
a' Identificarea intreprinderii evaluate este un element esential in procesul de
evaluare si urmareste:
- denumirea e"acta a intreprinderii
- forma de proprietate
- sediul social
- codul fiscal
- numarul de inre#istrare de la 3e#istrul Comertului
- ramura de activitate
- proprietarii intreprinderii etc.
b' Identificarea pac$etului de actiuni evaluate - se mentioneaza in acest sens faptul ca
intreprinderea este evaluata in inte#ralitatea sa &sunt evaluate toate actiunile' sau o
parte din intreprindere &un anumit pac$et de actiuni'.
Evaluatorul trebuie sa cunoasca de la inceput daca! in procesul de evaluare!
actiunile fac parte din pac$etul ma8oritar sau din pac$etul minoritar! avand in vedere
valoarea reala diferita pe o actiune in cele doua pac$ete mentionate.
c' -copul evaluarii! clientul si destinatarul raportului. Evaluarea unei intreprinderi are
in vedere:
- cunoastrerea de catre proprietar a valorii reale la un moment dat
- in situatii in care sunt solicitate credite
- in liti#ii
- in procesul de vanzare-cumparare a intreprinderii sau a unei parti a acesteia
d' *efinirea valorii estimate. -copul procesului de evaluare se poate sintetiza prin
aceea ca se doreste cunoasterea valorii dreptului de proprietate asupra unei parti din
capitalul unei firme sau asupra intre#ului capital.
Tipuri de valoare estimata se refera la: valoarea de piata! valoarea de investitie
valoarea de lic$idare! valoarea de impozitare valoarea de asi#urare etc.
e' *ata evaluarii si data raportului de evaluare. *ata evaluarii are o importanta
deosebita avand in vedere ca valoarea este dependenta de factorul timp. *ata
raportului de evaluare este data la care evaluatorul redacteaza acest document.
In mod uzual evaluarile necesita estimarea unei valori curente! dar sunt si
situatii in care evaluatorului i se cere o evaluare retrospectiva &pentru impozitare!
pentru despa#ubiri! in cazul unor liti#ii 8uridice etc.'.
Evaluarile pentru o data viitoare pot aparea in situatiile in care se elaboreaza un
pro#ram de dezvoltare si modernizare a intreprinderii. *ata raportului de evaluare
este mult mai tarzie decat data evaluarii propriu-zise.
f' Ipoteze si conditii limitative. (semenea ipoteze sunt necesare a fi mentionate in
raportul de evaluare realizat de evaluator pentru:
- a prote8a evaluatorul
- a informa si clientul si alti utilizatori ai raportului de evaluare
(ceste ipoteze pun in evidenta responsabilitatea pe care o are cel care
efectueaza evaluarea. (semenea responsabilitati se refera la:
- evaluatorul nu-si asuma rasponsabilitatea pentru descrierea 8uridica a proprietatilor
care sunt prezentate de client
- evaluatorul presupune ca activitatea firmei este in conformitate cu re#lementarile de
mediu
- evaluatorul nu a realizat o e"pertiza te$nica a cladirilor! deci nu-si poate asuma
responsabilitatea pentru unele vicii ascunse
- evaluatorul presupune ca e"ista si pot fi reinnoite toate autorizarile! licentele
necesare unei activitati operationale a intreprinderii
2. 0iagnosticul intreprinderii
)rin dia#nosticul unei firme! in vederea evaluarii! se urmareste sintetic
evidentierea a doi factori c$eie: rentabilitatea si riscul.
Cunoasterea tuturor laturilor activitatii &comerciala! de productie! 8uridica!
te$nica! resurse umane! financiara etc.'! precum si a punctelor forte si a punctelor
slabe in cazul oricarei intreprinderi! este de natura sa permita evaluatorului
fundamentarea 8udecatii valorii intreprinderii. *ia#nosticul se refera atat la activitatea
trecuta! cat si la activitatea prezenta! in urma acestor analize trecut-prezent se pot
determina metodele corecte de evaluare a intreprinderii.
3ealizarea dia#nosticului unei firme in scopul evaluarii presupune parcur#erea
urmatoarelor etape:
- stabilirea problemelor supuse analizei
- asi#urarea informatiilor si analiza documentelor care stau la baza lor
- analiza si prezentarea rezultatelor intr-un raport
*ia#nosticul unei intreprinderi se refera la 1 mari domenii si anume:
- dia#nosticul 8uridic
- dia#nosticul operational
- dia#nosticul resurselor umane
- dia#nosticul comercial
- dia#nosticul economico-financiar
1. 0iagnosticul 1uridic
/n asemenea dia#nostic are drept scop analiza aspectelor le#ale privind
activitatea firmei ce urmeaza a fi evaluata. /n asemenea dia#nostic se refera la
elemente specifice drepturilor de proprietate luarea deciziilor conform actelor
constitutive ale societatii relatiile contractuale ale societatii analizate cu statul!
parteneri comerciali! bancile! cu ana#a8atii! liti#iile in care este implicata firma etc.
2. 0iagnosticul operational presupune o analiza detaliata a factorilor te$nici de
productie! a te$nolo#iilor de fabricatie a produselor! precum si a or#anizarii
productiei si a muncii.
(specte precum: starea de functionare a utila8elor! a masinilor! #radul de uzura
fizica al acestora! performantele dotarilor te$nice! posibilitatile de utilizare in viitor
etc. sunt elemente semnificitive in 8udecarea valorii unei firme.
+. 0iagnosticul resurselor uane
/n asemenea dia#nostic are in vedere cunoasterea de catre evaluator a
resurselor umane din punct de vedere al evolutiei! structurii! comportamentului si
eficientei utilizarii acestora.
4. 0iagnosticul coercial vizeaza analiza pietei pe care opereaza intreprinderea.
0biectivul urmarit este estimarea pietei actuale si a pietei potentiale si determinarea
pozitiei pe piata a intreprinderii. In continutul dia#nosticului comercial evaluatorul
urmareste aspecte precum: evolutia vanzarilor! anliza structurii vanzarilor pe produse
si piete de desfacere! evolutia preturilor! analiza clientilor! analiza furnizorilor
intreprinderii! studierea concurentei etc.
2. 0iagnosticul econoico3financiar
/n asemenea dia#nostic urmareste:
- intele#erea performantelor realizate si a riscurilor in activitatea intreprinderii
- a8ustarea situatiilor financiare istorice pentru a estima posibilitatile intreprinderii de
a #enera venit
- compararea cu intreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc! de
rentabilitate si de valoare
2.1. )plicarea celor trei abordari in evaluarea intreprinderii
:u e"ista o metoda #eneral valabila conform careia se poate stabili valoarea
unei intreprinderi &a unei afaceri'. E"ista insa trei cate#orii de abordari! cu mai multe
metode specifice de evaluare. (ceste trei cate#orii de abordari se refera la:
- abordarea pe baza de venit
- abordarea pe baza de active
- abordarea prin comparatie
a' (bordarea pe baza de venit se bazeaza pe principiul anticiparii care afirma ca
valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate.
b' (bordarea pe baza de active se bazeaza pe principiul substitutiei care spune ca un
activ nu valoreaza mai mult decat costul de inlocuire al tuturor elementelor
componente.
c' (bordarea prin comparatie este folosita in situatiile in care s-au realizat tranzactii
pe piata cu intreprinderi similare! la care se cunosc valorile de piata.
C$%& 2' 14.0+.2014
C)P,-./$/ V# 0,)5*.&-,C$/ ,*-%!P%,*0!%,,
In activitatea oricarei intreprinderi dia#nosticul reprezinta o actiune de
consultanta si analiza privind determinarea factorilor! cauzelor si a conditiilor care au
contribuit la realizarea unei performante.
2.1. *ecesitatea si rolul diagnosticului
*ia#nosticul este necesar atat in cazul unor intreprinderi cu activitati mai putin
profitabile! cat si in cazul intreprinderilor cu activitate performanta pentru a stabili
factorii si cauzele in vederea unei performante si mai bune. In dia#nosticul unei
intreprinderi se urmareste #asirea unor raspunsuri la probleme cum ar fi:
- piata pe care opereaza firma si pozitia trecuta si prezenta a acesteia pe piata
- situatia 8uridica a firmei si a proprietatii evaluate
- potentialul uman si de manan#ement al firmei
- infrastructura te$nica pentru sustinerea activitatii de productie
- rezultatele dovedite si probabile ale intreprinderii
In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme dia#nosticul trebuie sa
furnizeze informatii necesare activitatii trecute si activitatii prezent! in urma carora se
determina evolutia viitoare a activitatii intreprinderii.
/n rol important in stabilirea dia#nosticului il are asi#urarea informatiilor care
sunt analizate! triate si interpretate de evaluator! informatii ce stau la baza unor
evaluari corecte a activitatii intreprinderii.
2.2. 0iagnosticul coercial
/n asemenea tip de dia#nostic vizeaza operatiunile cu marfa! piata de
desfacere a intreprinderii si piata de aprovizionare de aceea! in dia#nosticul comercial
se recomanda a fi urmarite urmatoarele aspecte: piata! produsele sau serviciile!
preturile si promovarea.
(naliza pietei intreprinderii. 0 asemenea analiza urmareste evolutia vanzarilor!
studirea concurentei! analiza clientilor si analiza furnizorilor.
(naliza evolutiei vanzarilor. In activitatea de evaluare a unei intreprinderi
intereseaza vanzarile de bunuri! lucrari si servicii care formeaza obiectul activitatii!
ceea ce este definit sub forma indicatorului cifra de afaceri. Cifra de afaceri este un
indicator re#asit in contul de profit si pierdere in unitati monetare curente. -tudierea
acestui indicator insa este necesara numai daca tinem cont si de indicele de evolutie a
preturilor de aceea in activitatea de evaluare a intreprinderii indicatorul cifra de
afaceri este necesar sa fie corectat cu indicele de evolutie a preturilor &indicele
inflatiei'! calculand in acest sens cifra de afaceri reala &sau in preturi comparabile'
C( reala ? C( curenta ; Indicele preturilor
Evolutia in timp a vanzarilor firmei trebuie comparata cu dinamica vanzarilor
pe piata sectorului de activitate. Cifra de afaceri a unei intreprinderi evolueaza sub
influenta unor factori directi si indirecti specifici domeniului de activitate al firmei.
Ca model de analiza #eneral valabil se recomanda aprecierea cifrei de afaceri
in raport de volumul vanzarilor si de preturile de vanzare. In activitatea de evaluare
sunt trei modele factoriale pentru analiza cifrei de afaceri! in functie de scopul
urmarit:
1. C( ? suma din @i " pi! undei @i - productia fizica pe produse! iar pi - preturile de
vanzare pe produse! pe unitatea de produs
&vezi foaie'
Confom modelului 2 putem spune ca acesta prezinta o importanta deosebita
pentru evaluator deoarece pune in evidenta urmatoarele aspecte:
- cresterea vanzarilor s-au obtinut prin sporirea volumului fizic al produselor sau
serviciilor sau prin cresterea preturilor de vanzare
- modul in care utilizarea e"tensiva &nr. mediu de salariati' a fortei de munca a
influentat volumul de activitate
- contributia facotrului calitativ priductivitatea muncii la modificarea cifrei de afaceri
In privinta modelului % putem spune ca in urma unei asemenea analize!
evaluatorul obtine informatii cu privire la:
- influenta modificarii factorului uman &:s' asupra vanzarilor
- dinamica #radului de inzestrare te$nica a muncii si impactul acesteia asupra
vanzarilor
- evolutia eficientei utilizarii mi8loacelor fi"e si impactul acestora asupra vanzarilor
- evolutia #radului de valorificare a productiei e"ercitiului &factor e"trem de
important ce pune in le#atura activitatea firmei cu piata'
-tudierea concurentei. )iata de desfacere a firmei reprezinta un se#ment
important al dia#nosticului comercial. (naliza concurentei trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele elemente:
- nominalizarea principalilor concurenti
- stabilirea cotei de piata a intreprinderii evaluate si a principalilor competitori de pe
piata
- determinarea cotei de piata relative care reprezinta o e"presie a reportului direct de
forte dintre firme
- ierar$izarea firmelor care actioneaza pe piata sectorului pe baza cotei de piata
detinute
- aprecierea pozitiei concurentiale a intreprinderii pe baza cotei de piata relative.
(stfel! daca indicatorul este 1AAB atunci firma detine pozitie de lider pe piata
respectiva! iar daca cota relativa se apropie de A! atunci intrerprinderea detine o
pozitie nesemnificativa pe piata. Toate aceste elemente se refera la concurentii
interni.
-unt insa situatii in care intreprinderea trebuie comparata cu concurenta
e"terna.
0 asemenea situatie face necesara punerea in evidenta a urmatoarelor
elemente:
- firmele concurente &denumire! tara de ori#ine si locul unde fabrica produsele'
- modul de or#anizare si durata serviciilor de #arantie si post-#arantie
- raportul pret-calitate la produsele concurentei si la cele proprii
- modalitatile de distributie a produselor &retea proprie! distribuitor unic etc.'
- forme de cooperare cu unii distribuitori internationali
In situatiile in care intreprinderea doreste sa-si e"tinda activitatea pe piata
&interna sau e"terna' trebuie sa ia in calcul e"istenta diferitelor cate#orii de piete!
cum ar fi:
- piata desc$isa! unde patrunderea sau e"tinderea este posibila nee"istand restrictii
8uridice sau de alta natura
- piata inc$isa! in care nu e"ista posibilitatea de intrare din cauza unor bariere care
prote8eaza producatorii auto$toni
- piata prote8ata! reprezinta o piata caracterizata prin e"istenta unor bariere de intrare
care insa nu sunt insurmontabile
(naliza clientilor intreprinderii. (naliza vanzarilor de produse din perspectiva
clientelei urmareste in primul rand evolutia structurala a cifrei de afaceri pe clienti.
/n aspect esential in ceea ce priveste analiza clientilor il reprezinta durata de
imobilizare a creantelor! clientii fiind aceia care imobilizeaza pe perioade diferite de
timp resurse banesti ale intreprinderii.
*urata de imobilizare a creantelor se calculeaza dupa relatia:
*i ? suma -d; suma 3d " T
0 asemenea relatie se fioloseste in cazul tururor cate#oriilor de creante.
unde: suma de -d reprezinta suma soldurilor debitoare ale conturilor de creante! iar
suma de 3d - suma rula8elor debitoare ale conturilor de creante. In practica de cele
mai multe ori aceasta suma a rula8elor debitoare se inlocuieste cu C(.
T - durata e"priata in zile luata in calcul
)rin compararea duratei de imobilizare a creantelor pe clienti cu termenul
contractual de decontare se poate realiza o #rupare a clientilor! punand in evidenta
#rupa clientilor rau platnici.
In finalul unei asemenea analize a clientilor! evaluatorul trebuie sa aprecieze in
ce masura firma are o piata de desfacere ce poate fi luata in calcul pentru previziunile
activitatii sale.

(naliza furnizorilor intreprinderii. Curnizorii intreprinderii fac parte din piata
de aprovizionare si reprezinta un punct important in dia#nosticul comercial specific
activitatii de evaluare. 0 asemenea analiza urmareste in principal:
- #ruparea furnizorilor in furnizori de utilitati si furnizori de materii prime! materiale!
semifabricate etc.
- structura furnizorilor in special a celor de materii prime si materiale in raport de
cantitatile de aprovizionat si de valoarea aprovizionarilor
- stabilirea criteriilor de ale#ere a acestora &preturile mai convenabile! o diversitate de
produse si o calitate deosebita a acestora'
- analiza numarului de furnizori pentru un tip de resura aprovizionata
- aprecierea dependentei intreprinderii de anumiti furnizori
Intr-o asemenea analiza este necesar sa se calculeze durata medie de utilizare a
surselor atrase.
*f ? suma din -c ; suma din 3c " T
unde:
suma din -c - suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de furnizori
suma de 3c - suma rula8elor creditoare ale conturilor de furnizori
)rin compararea duratei de folosire a surselor atrase pe fiecare furnizor cu
termenul de onorare a obli#atiilor stabilit in contract! rezulta fata de care furnizor
intreprinderea analizata nu si-a respectat obli#atiile contractuale. Totodata trebuie
estimate si posibilitatea intreruperii relatiilor contractuale de catre acei furnizori cu
firma evaluata si implicatiile ce rezulta din aceasta intrerupere contractuala.
C$%& (' 22.0+.2014
(naliza produselor si;sau a serviciilor
0 asemenea analiza ofera informatii semnificative privind 8udecarea valorii
intreprinderiil. In acest sens! se pot ormarii:
- (naliza structurii vanzarilor
0 asemenea analiza se realizeaza pe produse si piede de desfacere.
Vanzarile! in cazul unei intreprinderi! se impun a fi realizate de evaluator pe
produse sau #rupe de produse omo#ene! tinand seama si de pietele in care se desfac
acestea. -copul unei asemenea analize il reprezinta informatiile utile pentru
fundamentarea proiectiilor in perioada urmatoare.
- (naliza repartizarii vanzarilor in functie de ciclul de viata al produselor.
In activitatea de evaluare! un ril important il are studierea cifrei de afaceri a unei
intreprinderi pe stadiile ciclului de viata al produselor. /n asemenea dia#nistic
prezinta o informatie deosebita pentru evalutor deoarece ii da posibilitatea de a
aprecia evolutia viitoare a firmei fata de punctul critic al rentabilitatii. -tudierea
repartitiei si dinamicii cifrei de afaceri in functie de ciclul de viata al produselor
permite evaluatorului estimarea unui #rad mai ridicat de certitudine al cifrei de
afaceri in perioada urmatoare.
)retul
/n rol important in dia#nosticul comercial al unei intreprinderi il reprezinta
studierea preturilor! atat a celor pe care intreprinderea le promoveaza odata cu
vanzarea produselor;serviciilor! cat si a preturilor de ac$izitie a materiilor prime si a
materialelor de care aceasta are nevoie.
(naliza preturilor vizeaza evidentierea aspectelor de risc le#ate de dinamica
preturilor de vanzare! cat si corelatia dintre dinamica acestor preturi de vanzare cu
dinamica preturilor de aprovizionare in conditii de si#uranta.
)returile de vanzare nu pot creste in mod arbitrar! e"istand o anmita elasticitate a
acestora. Cresterea neconstrolata a preturilor de vanzare are ca efect o diminuare a
productiei vandute. Corelatia dintre dinamica preturilor de vanzare si dinamica
preturilor de aprovizionare poate evidentia puterea de ne#ociere a firmei cu clientii
intreprinderii si cu furnizorii de materii prime si de materiale a acesteia.
*in punct de vedere al evaluatorului! acesta va urmari sistematic dinamica
preturilor de anzare la principalele produse comparativ cu dinamiac preturilor de
aprovizionare la principalele intrari in sistemul inteprinderii.
)romovarea
-uccesul in orice activitate! cu atat mai mult in cea de productie! il reprezinta
promovarea produselor sau a serviciilor intreprinderii. (sa cum in comert reclama
reprezinta Dsufletul vanzarilor,! tot asa si in cazul intreprinderii cu activitate de
productie promovarea are un rol deosebit in cresterea vanzarilor.
)romovarea vanzarilor in cazul unor oferte vizeaza:
-actiunile publicitare or#anizate frecvent si efectele lor &participare la tar#uri si
e"pozitii! campanii publicitare! etc.'
-evolutia costurilor cu reclama si opnrea&E' lor in cifra de afaceri
-ima#inea intreprinderii si a produselor sau a serviciilor acestora pe piata.
*in punct de vedere al evaluatorului! acesta va urmari dinamica eforturilor de
promovare corelat cu efectele obtinute &dinamica vanzarilor sau a preturilor de
vanzare'.
In urma dia#nosticului comercial! in raportul de evaluare efectuat! evaluatorul
trebuie sa faca referiri asupra perspectivei activitatii comerciale! atat in ceea ce
priveste problema aprovizionarii cu resurse materiale! cat si ceea ce priveste
problema desfacerii produselor! scotand in evidenta punctele forte si punctele slabe!
in scopul estimarii veniturilor din activitatea de e"platare pentru perioada de
pro#noza.
0iagnosticul 1uridic
In activitatea de dia#nosticare! dia#nosticul 8uridic ocupa un loc esential! de el
fiind le#ata valoarea intreprinderii in sensul cresterii sau scaderii acesteia. /n
asemenea dia#nostic urmareste prezentarea unor aspecte de natura 8uridica cum ar fi
dia#nosticul societatii comerciale stabilit prin dreptul acestor societati! dreptul civil!
dreptul comercial! dreptul fiscal! dreptul muncii! dreptul mediului si liti#iile societatii
comerciale analizate.
1. *reptul societatii comerciale . In acest domeniu se verifica de catre
evaluator contractul de societate statutul simodificarile ulterioare infiintarii
re#istrul (.( re#istrul actionarilor re#istrul actiunilor etc.
2. *reptul civil. -e analizeaza si se verifica actele si contractele privind
F dreptul de proprietate asupra constructiilor
F -ituatia 8uridica a terenurilor intreprinderii &dreptul de proprietate! contract de
inc$iriere! etc'
F situatia 8uridica a imobilizarilor necorporale de natura brevetelor! licentelor!
marcilor inre#istrate si a altora de aceeasi natura &se verifica daca acestea au fost
inre#istrate la or#anismele abilitate! titularul dreptului de inventator sau autor!dutata
le#ala de protectie!etc'
F -ituatia imobilizarilor financiare &titluri de participare! creante imobilizate!
etc'
F -ituatia imprumuturilor primite! a #arantiilor constituite! e"istenta de credite
nerambursate la scadenta! eventualitatea declararii starii de faliment
F-ituatia asi#urarii societatii prin efectul le#ii si ca urmare a unor contracte
asi#urare
%. *ia#nosticul comercial . *ia#nosticul 8uridic din acest punct de vedere se
realizeaza prin verificarea contractelor de vanzare cumparare! de inc$iriere! a
contractelor de locatie de #estiune! a contractelor de concesiune! etc.
4. *reptul fiscal. In acest domeniu 8uridic se verifica:
F Inre#istrarea intreprinderii la or#anele abilitate de administratie financiara
F *aca s.au ac$itat obli#atiile le#ale datorate &impozite! ta"e! obli#atii! etc'
F -ituatia platilor restante in raport cu termenele stabilite
F /ltimul control fiscal si reaultatele acestuia
1. *reptul muncii. *ia#nosticul 8uridic! prin prisma dreptului muncii la
nivel de intreprindere! vizeaza analiza contractelor colective si individuale de munca!
e"istentare#ulamentului de ordine interioara si e"istenta contractului de mana#ement.
/n punct important in dia#nosticul 8uridic il reprezinta informatiile potrivit
carora oamenii c$eie del a nivelul intreprinderii pot sau nu sa fie mentinuti in aceasta
intreprindere dupa sc$imbarea proprietarului.
2. *reptul mediului. )entru activitatea oricarei intreprinderi sunt solicitate
o serie de avize! printre care si cel de mediu. *in punctul de vedere al dia#nosticului
8uridic se analizeaza daca activitatea firmei evaluate se desfasoara in cadrul impus de
le#islatia de mediu. In acest sens se urmaresc efectele activitatii firmei asupra
mediului si daca firma a obtinut autorizatiile de mediu. -e analizeaza si situatiile in
care intreprinderea se afla in liti#ii privind protectia mediului cu alte intreprinderi sau
cu autoritatile.
4. <iti#iile. *ia#nosticul 8uridic urmareste si situatia in care intreprinderea
evaluata este implicata in diferite liti#ii aflate pe rolul instantelor 8udecatoresti si
ceposibilitati de rezolvare e"ista. In cazul unor liti#ii de munca se verifica stadiul de
rezolvare a acestora si impactul pe care il vor avea asupra activitatii viitoare.
*upa verificarea si analiza domenilor 8uridice prezentate se formuleaza
concluziile dia#nosticului 8uridic sub forma punctelor forte si a punctelor slabe ale
cadrului 8uridic! concluziile respective constituindu.se ca parte componenta a
raportului de evaluare.
C$%& 6' 1.04.2014
0,)5*.&-,C$/ .P!%)-,.*)/
*ia#nosticul operational in cazul evaluarii unei intreprinderi presupune o
analiza detaliata a factorilor te$nici de productie! a te$nolo#iilor de fabricatie a
produselor precum si a activitatii de or#anizare a productiei si a muncii! ce poate fi
efectuata de evaluator care are si pre#atirea te$nica necesara.
In ceea ce priveste mi8loacele fi"e in activitatea de evaluare a societatii!
evaluatorul trebuie sa se pronunte in le#atura cu:
- starea de functionare a masinilor si utila8elor! #radul de uzura al acestora
- performantele acestor masini si utila8e in raport cu cele utilizate pe plan mondial
- posibilitatile de utilizare in viitor a mi8loacelor fi"e
- e"istenta mi8loacelor fi"e inre#istrate in patrimoniul intreprinderii! dar care nu mai
pot fi utilizate ca urmare a sc$imbarii structurii de productie
- inre#istrarea mi8loacelor fi"e pe cate#orii conform catalo#ului privind modul de
functionare si clasificare a mi8loacelor fi"e
- oportunitatea trecerii in conservare a unor mi8loace fi"e! conditiile in care s-a facut
aceasta trecere si ce perspective e"ista de punere in functiune a acestora
- valoarea investitiilor in curs de e"ecutie! stadiul lor de e"ecutie si #raficul de
finalizare al lucrarilor
In ceea ce priveste cladirile in raportul de evaluare se face o descriere a
acestora punandu-se in evidenta:
- concordanta situatiei din teren cu planurile de constructie! modificarile care s-au
adus acestora si baza le#ala care a stat la baza acestor modificari
- starea te$nica si deprecierea estimata a acestora
- sc$imbarile intervenite in destinatia unor cladiri si posibilitatile de utilizare in viitor
In ceea ce priveste mi8loacele de transport se vor face referiri precum:
- #radul de folosire a parcului propriu
- modul de utilizare a capacitatii mi8loacelor proprii
- #radul de uzura si starea te$nica a acestora
- posibilitatile de utilizare in viitor a mi8loacelor de transport
In ceea ce priveste terenurile din incinta intreprinderii se e"amineaza:
- concordanta care trebuie sa e"iste dintre cate#oriile de suprafete si cele mentionate
in certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului
- imbunatatirile care au fost aduse unor annumite cate#orii de terenuri
- sc$imbarile intervenite in destinatia unor suprafete de teren! baza le#ala si
implicatiile asupra patrimoniului societatii
In le#atura cu productia si te$nolo#iile de fabricatie:
- se prezinta succint principalele produse sau servicii realizate
- se face o descriere scurta a procesului te$nolo#ic
- se vor face sublinieri referitoare la te$nolo#iile folosite! comparativ cu cele
e"istente pe plan mondial
- se vor face aprecieri referioare la calitatea productiei
- se vor face aprecieri referitoare la impactul activitatii asupra mediului
)entru caracterizarea modului in care sunt utilizate mi8loacele fi"e!
constructiile! alte dotari si capacitatea de productie a intreprinderii se vor calcula si
interpreta o serie de indicatori cum ar fi:
1. .radul de utilizare a capacitatii de productie &.u' ? )roductia obtinuta ;
Capacitatea de productie G 1AA
2. )onderea mi8loacelor fi"e &masini si utila8e' in total active fi"e ? >asini si utila8e ;
Total active fi"e G 1AA
%. .radul de uzura al mi8loacelor fi"e ? (mortizarea cumulata ; Valoarea de inventar
G 1AA
4. .radul de reinnoire a mi8loacelor fi"e ? Valoarea mi8loacelor fi"e noi ; Valoarea
totala de inventar G 1AA
In vederea efectuarii evaluarii! in special prin metoda de abordare pe baza de
active! in sinteza dia#nosticului te$nic evaluatorul se va pronunta asupra costului de
inlocuire al activelor imobilizate si a deprecierilor estimate pentru a determina costul
de inlocuire net.
0,)5*.&-,C$/ %!&$%&!/.% $7)*!. 0,)5*.&-,C$/
7)*)5!7!*-$/$, 8,%7!,
In activitatea de evaluare a unei societati resursa umana ocupa un loc e"trem
de important! fapt pentru care ea trebuie analizata din punct de vedere al evolutiei! al
structurii! al comportamentului si al eficientei acesteia.
In dia#nosticul resurselor umane se vor utiliza o serie de indicatori specifici
impartiti astfel:
). ,ndicatori ce vizeaza diensiunea' structura si coportaentul potentialului
uan
*imensiunea potentialului uman. )entru a caracteriza dimensiunea
potentialului uman se folosesc urmatorii indicatori:
- numarul mediu de personal &calculat pentru personalul cu contract de munca pe
perioada determinata sau nedeterminata sau cu conventie civila'
- numarul mediu de salariati - se calculeaza numai pentru personalul cu contract de
munca si se determina ca o medie aritmetica simpla a numarului zilnic de salariati
- numarul ma"im de personal &:r ma"' ? C( &sau alt indicator valoric care sta la
baza determinarii productivitatii muncii'; )roductivitatea anuala prevazuta G 1AA
-tructura resurselor umane este analizata conform unor criterii specifice cum ar
fi:
- dupa principalele cate#orii de salariati se pot avea in vedere: muncitori &direct
productivi! indirect productivi sau de deservire' personal te$nic in#ineresc &in#ineri!
te$nicieni! maistri' personal de administrare si conducere
- dupa vec$imea in intreprindere! personalul se poate structura in urmatoarele #rupe:
sub un an intre 2-1 ani intre 2-1A ani intre 11-11 ani intre 12-2A ani! peste 2A ani.
(naliza personalului dupa vec$ime si evolutia lui in timp ofera informatii utile
cu privire la strate#ia privind an#a8arile! dar si la eforturile facute de intreprindere
pentru stabilizarea personalului.
- dupa varsta! personalul se poate #rupa in: pana la %A de ani intre %1-4A ani intre
41-1A ani peste 1A de ani
/n dezec$ilibru accentuat in structura pe varsta a personalului poate sa
dauneze starii si performantelor capitalului uman al intreprinderii &posibilitati de
afirmare! de promovare! etc.'.
- dupa se". <a nivel de intreprindere! cu unele e"ceptii! ar trebuie sa re#asim o
repartitie pe se"e sensibil e#ala.
- dupa nivelul de calificare se impune structurarea personalului pe niveluri de
pre#atire &superior! mediu! profesional' si pe cate#orii de personal.
Comportamentul personalului. )entru a caracteriza comportamentul
personalului la nivelul unei intreprinderi se pot utiliza o serie de indicatori specifici
cum ar fi:
1. .radul de utilizare a timpului ma"im disponibil ? Timpul efectiv lucrat ; Timpul
ma"im disponibil
2. Indicatori ai circulatiei fortei de munca
a' Coeficientul intrarilor &Ci' ? Intrarile de personal &I' ; :r. mediu de personal
b' Coeficientu iesirilor &Ce' ? Iesirile de personal &E' ; :s
c' Coeficientul miscarii totale ? I H E ; :s
%. Indicatorii comportamentului individual: rata #enerala a absenteismului ? :r. de
zile de absenta ; :r. ma"im disponibil de zile G 1AA
*e asemenea se are in vedere structura timpului nelucrat pe cauzele care l-au
provocat &boli! accidente de munca! maternitate! evenimente familiale! concedii fara
plata! lipsuri nemotivate! etc.'.
4. Indicatori de conflictualitate. In cazul in care conflictualitatea a luat o forma
colectiva se impune urmarirea indicatorilor:
- numar de #reve
- numar de zile ale #revei
- #radul de importanta al #revei la nivel de intreprindere: numar de #revisti raportat la
numar total de salariati
- #radul de intensitate al #revei ? :r de zile #reva ; :r. #revisti
- #radul de propa#are a #revei ? :r. total de zile #reva ; :r. total de salariati
9. 0iagnosticul eficientei utilizarii resurselor uane
Eficienta utilizarii resurselor umane a unei firme in vederea evaluarii se
realizeaza cu a8utorul indicatorilor de productivitate a muncii! calculati si e"primati
valoric. In #eneral se utilizeaza indicatorii de prioductivitate a muncii rezultati din
raportarea unor indicatori de efect la indicatori de efort. Ca indicatori de efect se
folosesc: cifra de afaceri! productia e"ercitiului! veniturile activitatii din e"ploatare
sau valoarea adau#ata.
Ca indicatori de efort de pot folosi: numarul mediu de salariati! nr. mediu de
personal! timpul total de munca e"primat in zile! timpul total de munca e"primat in
ore.
In acest sens se determina:
- productivitatea medie anuala ? Ca; :s ? Ca ; :p
- productivitatea medie zilnica ? C(; Tz
- I$ ? C( ; T$
)entru o corecta apreciere a evolutiei productivitatii muncii in dinamica este
necesar ca indicatorii de efect sa fie e"primati in preturi comparabile si nu in preturi
curente.
In final evaluatorul trebuie sa faca o sinteza a principalelor puncte forte si
puncte slabe in le#atura cu resursele umane ale firmei. Cu titlul de e"emplu putem
spune ca in cate#oria punctelor forte putem mentiona: personalul este bine calificat!
structura pe varsta este ec$ilibrata! personalul este capabil sa se adapeze la innoire!
productivitatea muncii este in crestere! absenta #revelor! reducerea liti#iilor
individuale de munca! protectia individuala a muncii este corespunzatoare! etc.
Ca puncte slabe putem avea: utilizarea necorespunzatoare a timpului de munca!
productivitatea muncii este in scadere! in activitatile de intretinere! de e"emplu!
personalul este supradimensionat! e"istenta conflictelor de munca! etc.
*ia#nosticul mana#ementului firmei. In activitatea de evaluare conducerea
intreprinderii poate fi caracterizata printr-o serie de elemente cum ar fi:
- ec$ipa de conducere &nume! prenume! functie! varsta! e"perienta in domeniu
- baza le#ala in virtutea careia isi e"ercita prero#ativele functiei &daca are contract de
mana#ement sau $otarare (.('
- pozitia ec$ipei de conducere fata de actionarii firmei! salariati! banci! etc.
- se fac referiri asupra sitlului de conducere &autoritar! cu dele#are a autoritatii!
cole#ial! centralizat! etc.'
- obiectivele ne#ociate si prevazute in contractul de mana#ement
- se fac referiri la volumul de activitate &C(! volumul productiei'
- se fac referiri cu privire la realizarea criteriilor de performanta stabilite prin
contractul de mana#ement &rata profitului! profit! etc.'
C$%& 4' 04.04.2014
0,)5*.&-,C$/ 8,*)*C,)%
1. ,portanta si scopul acestui diagnostic
)utem reduce importanta dia#nosticului financiar pentru evaluare la
urmatoarele componente:
- estimarea costului capitalului. In activitatea de abordare pe baza de venit indicatorii
financiari si in mod deosebit tendinta acestora! a8uta evaluatorul sa estimeze riscul
financiar al intreprinderii.
- determinarea multiplicatorilor utilizati in abordarea prin comparatie. In abordarea
prin comparatie! intreprinderea ce urmeaza a fi evaluata se compara cu alte
intreprinderi similare care au fost tranzactionate pe piata sau parti ale acestora. Iar
analiza financiara ofera un anumit #$id pentru a estima anumiti multiplicatori
adecvati metodelor din cadrul abordarii prin comparatie.
In dia#nosticul economico-financiar se urmaresc % obiective ma8ore:
- sa intelea#a performantele realizate de firma evaluata in ultimii %-1 ani precum si
evidentierea riscurilor posibile la care se e"pune intreprinderea
- sa asi#ure determinarea a8ustarii situatiilor financiare istorice
- sa asi#ure compararea cu intreprinderile similare
2. 0iagnosticul situatiei patrioniului
/n rol important in activitatea de evaluare a unei societati il reprezinta
patrimoniul acesteia! si in mod deosebit patrimoniul net. 3elatia de calcul in cazul
indicatorului patrimoniu net este urmatoarea: diferenta dintre activele totalesi
datoriile totale.
)atrimoniul net ? (ctivele totale - datoriile totale! reprezinta un indicator
sintetic fundamental ce reflecta cu e"actitate averea intreprinderii la un moment dat.
In activitatea de evaluare a unei firme cunoasterea patrimoniului net este strans
le#ata de utilizarea metodelor de evaluare. )atrimoniul net al unei societati este
finantat pe seama urmatoarelor surse:
- capital social
- rezerve
- rezultatul nerepartizat &profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita'
- provizioane re#lementate
)rimele % surse de finantare ale patrimoniului net poarta denumirea in
literatura de specialitate de situatia neta Ja intreprinderiiJ.
*aca insa ne referim la structura surselor de finantare ale patrimoniului net se
poate observa &din analiza in dinamica' ca ponderea capitalului social scade in
conditiile unei evolutii normale a activitatii firmei si creste ponderea rezervelor.
3ezulta deci ca dinamica cea mai accentuata in cadrul surselor de finantare a
patrimoniului net o reprezinta profitul net care ramane la dispozitia intreprinderii.
+. Corelatia dintre fondul de rulent' nevoia de fond de rulent si trezoreria
neta
Condul de rulment al unei intreprinderi poate fi definit ca acea diferenta dintre
capital permanent si activele imobilizate. *iferenta in determinarea fondului de
rulment poate sa fie pozitiva atunci cand acesta reprezinta acea parte a capitalulu
permanent destinata sa finanteze activele curente ale societatii. *aca fondul de
rulment are valoarea ne#ativa atunci societatea se confrunta cu un deficit de fond de
rulment.
:evoia de fond de rulment este un indicator financiar rezultat ca diferenta intre
active circulante si datorii pe termen scurt. In cazul in care diferenta rezultata din
calculul nevoii de fond de rulment este pozitiva aceasta reprezinta activele circulante
de natura stocurilor si activele circulante de natura creantelor care urmeaza a fi
finantate din fondul de rulment.
In situatia in care diferenta este ne#ativa se de#a8a anumite surse atrase si se
inre#istreaza nu o nevoie de fond de rulment.
Variatia nevoii de fond de rulment este un element important in determinarea
flu"ului de disponibilitati si implicit in stabilirea valorii intreprinderii.
Trezoreria neta se calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment si nevoia de
fond de rulment.
In dia#nosticul corelatiei dintre fond de rulment! nevoia de fond de rulment si
trezoreria neta se are in vedere situatia e"istenta si dinamica inre#istrata in perioada
analizata in vederea proiectiei elementelor necesare aplicarii metodei de evaluare
bazata pe remunerarea capitalului.
Cu aceasta ocazie se calculeaza o serie de indicatori economico-financiari
rezultati din nevoia de fond de rulment cum ar fi:
- viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment
V3nfr ? :C3 ; C( G T
T - perioada luata in calcul &zile'
- marimea relativa a necesarului de fond de rulment
>3nfr ? :C3 ; Venituri din e"ploatare G 1AA
4. 0eterinarea corelatiilor dintre creante si obligatii. )entru activitatea oricarei
firme este necesar sa se cunoasca care sunt creantele si care sunt obli#atiile acestei
firme fata de terti.
Creantele semnifica acele resurse banesti pe care intreprinderea urmeaza sa le
incaseze de la clienti. 0bli#atiile insa reprezinta acele sume banesti pe care
intreprinderea urmeaza sa le returneze diferitilor parteneri de afaceri.
In cadrul dia#nosticului pe care il urmareste evaluatorul in privinta creantelor
si obli#atiilor! sunt cercetate in primul rand evolutiile creantelor si ale obli#atiilor in
raport cu cifra de afaceri. -e pune astfel in evidenta raportul dintre imobilizarea
capitalului firmei &sub forma creantelor ce urmeaza a fi incasate' si cel care priveste
folosirea surselor atrase &obli#atiile'.
In analiza dia#nnosticului corelatiei creante-obli#atii vom utiliza urmatorii
indicatori:
- durata de imobilizare a creantelor conform relatiei:
*i ? -d ; 3d G T sau *i ? -d ; C( G T
-d - soldul debiror al creantelor
3d - rula8ul debitor al conturilor de creante
C( - cifra de afaceri
T - prioada de timp considerata
- durata de folosire a surselor atrase
*f ? -c ; 3c G T sau *f ? -c ; C( G T
-c - soldul creditor al conturilor de obli#atii
3c - rula8ul creditor al conturilor de obli#atii
Cunoasterea acestor aspecte este absolut necesara in practica evaluarii pentru a
se putea determina capitalul permanent necesar activitatii de e"ploatare. Evaluatorul
va trebui sa aprecieze si sa motiveze evolutia probabila a acestor indicatori. In
actiivtatea de evaluare creantele si obli#atiile #reveaza mult valoarea intreprinderii
fapt pentru care ele trebuie analizate din punct de vedere al structurii! in functie de
vec$imea acestora.
-unt aprecieri conform carora creantele si obli#atiile ar trebui impartite! din
punct de vedere al vec$imii in urmatoarele #rupe:
- sub %A de zile
- intre %A-6A zile
- intre 6A zile - 1 an
- peste 1 an
2. 0iagnosticul lichiditatii si solvabilitatii firei
<ic$iditatea! la modul #eneral! poate fi definita ca proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma in bani.
-olvabilitatea semnifica capacitatea firmei de a face fata obli#atiilor la termen
ale acesteia.
)entru a caracteriza lic$iditatea unei intreprinderi in studiile de bonitate
realizate de banci in vederea obtinerii de credite! precum si in studiile de evaluare! se
folosesc o serie de indicatori specifici! cum ar fi:
a' 3ata lic$iditatii #enerale
<# ? (ctivele circulante ; *atorii curente
In conditii de normalitate o asemenea rata trebuie sa se incadreze in limitele
1!2 K <# K 1!5.
b' 3ata lic$iditatii curente
<c ? (ctive circulante - -tocuri ; *atorii curente
In conditii de normalitate o asemenea rata trebuie sa fie cuprinsa intre A!21 K
<c K 1.
c' 3ata lic$iditatii imediate
<i ? *isponibilitati banesti ; *atorii curente! <i L 1
-olvabilitatea
a' 3ata solvabilitatii patrimoniale
-p ? Capital propriu ; Capital propriu H Credite totale
In conditii de normalitate aceasta rata trebuie sa fie de cel putin A!% - A!1! iar
situatia in care -p L A!1 poate sa fie considerata ca o situatie foarte buna.
b' 3ata solvabilitatii #enerale
-# ? (ctive totale ; *atorii totale
(ceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite cu activele
imobilizate si activele circulante. Cu cat valoarea ratei solvabilitatii #enerale este mai
mare decat 1! cu atat situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna.
(. 0iagnosticul pe baza ratelor de echilibru
Ec$ilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se
stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite flu"uri financiare. In
practica se utilizeaza cu precadere urmatorii indicatori:
- 3ata autonomiei financiare ? Capital propriu ; Capital propriu H Imprumuturi! 3af ?
1 &ideal'
- 3ata de finantare a sotcurilor &3fs' ? C3 ; -tocuri
- 3ata de autofinantare a activelor &3aa' ? Capital propriu ; (ctive fi"e H (ctive
circulante
- rata de indatorare a capitalului proriu &3icp' ? *atorii ; Capital propriu
C$%& 9' 12.04.2014' 6 7), !:)7!*
0,)5*.&-,C$/ %!*-)9,/,-)-,,
3entabilitatea in cazul oricarei activitati este e"primata prin doua cate#orii de
indicatori: in marime absoluta: rezultatul financiar &profit sau pierdere' si in marime
relativa sub forma ratelor de rentabilitate.
*aca ne referim la rezultatul brut al activitatii unei intreprinderi spunem ca
avem de-a face cu rentabilitatea bruta &profit si ratele de rentabilitate'! iar daca ne
referim la rezultatul net &profitul dupa ce s-a scazut impozitul pe profit' spunem ca ne
referim la rentabilitatea neta. In teoria si practiva evaluarii dia#nosticului rentabilitatii
prezinta o deosebita importanta rezultatele brute si nete intrucat ofera informatii
asupra unei situatii trecute si prezente si creaza o ima#ine asupra situatiei viitoare a
intreprinderii.
In cazul dia#nosticului rentabilitatiil! principala sursa de informatii o reprezinta
contul de profit si pierdere care arata modul in care s-a realizat un anumit rezultat!
care au fost flu"urile de venituri si de c$eltuieli.
(ctivitatea de baza a unei intreprinderi o reprezinta activitatea de e"ploatare.
(cestei activivitati ii asociem o serie de indicaori specifici cum ar fi:
1. 3ezultatul e"ploatarii &3E'. (cest indicator se determina ca diferenta dintre
veniturile din e"ploatare si c$eltuielile aferente activitatii de e"ploatare.
3E ? VE - C$E
In cadrul indicatorilor ce reprezinta soldurile intermediare de #estiune!
rezultatul e"ploatarii se formeaza din urmatoarele elemente astfel:
a' valoarea adau#ata
b' subventii pentru e"ploatare
c' impozite si varsaminte asimilate
d' c$eltuieli cu personalul
e' e"cedentul brut al e"ercitiului e"ploatarii ? a H b - c - d
f' amoritzari si provizioane
#' alte c$eltuieli de e"ploatare
$' rezultatul e"ploatarii ? e - f - #
2. 3ezultatul curent al e"ercitiului financiar &3C'. (cest indicator se calculeaza ca
diferenta intre venituri curente si c$eltuieli curente.
%. 3ezultatul impozabil. (cest indicator se refera la profitul e"ercitiului inaintea
impozitarii.
4. 3ezultatul e"ercitiului &profitul net' care reprezinta diferenta dintre rezultatul
impozabil si impozitul pe profit.
In teoria si practica economica se foloseste notiunea de mar8a. *in acest punct
de vedere putem vorbi de urmatoarele mar8e:
- mar8a costurilor de productie! stabilita ca diferenta intre preturile de vanzare ale
bunurilor si costurile de productie ale acestora
- mar8a comerciala specifica activitatii intreprinderilor din domeniul comertului care
se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare al marfurilor si costul de cumparare
al acestora
- mar8a bruta sau mar8a costurilor variabile! care se determina ca diferenta intre pretul
de vanzare al bunului si costul variabil al acestuia
- mar8a costurilor directe care se determina ca diferenta intre preturile de vanzare si
costurile directe ale produselor
1. *ia#nosticul factorial al rezultatului e"ploatarii
In activitatea de evaluare a unei intreprinderi dia#nosticul factorial al
rezultatului e"ploatarii ocupa un loc deosebit intrucat pune in evidenta o serie de
factori directi si indirecti ce actioneaza asupra rezultatului e"ploatarii.
In literatura de specialitate sunt consemnate o serie de modele factoriale
specifice tipului de activitate al intrepirnderii. *intre acestea amintim:
- 3E ? V - C$. *in punct de vedere structural determinarea influentei elementelor
venituri si c$eltuieli asupra 3E se realizeaza cu a8utorul metodei balantiere.
3E ? V &1 - C$ ; V'
Consideram ca acest model trebuie folosit in cazul unitatilor comerciale! de
prestari servicii si turism si alte firme care folosesc mi8loace fi"e inc$iriate.
In cazul intreprinderilor cu activitate industriala dia#nnosticul rezultatului
aferent productiei vandute poate fi analizat factorial cu a8utorul modelului
- )r ? V - C$ ? suma @Gp - suma @Gc ? suma @Gp &1 - suma @Gc ; suma @Gp' ? &suma
@Gp'Gpr mediu
)r
V pr mediu
@ p s c p
Conform modelului 2 rezultatul din activitatea de e"ploatare este influentat in
mod direct si indirect de urmatorii factori:
- direct: veniturile obtinute din vanzarea productiei si profitul la un leu venituri
- indirect: productia fizica vanduta pe produse! structura productiei! cost unitar si
pretul de vanzare
)rin aplicarea acestei metode este necesar ca informatiile furnizate de contul de
profit si pierdere sa fie suplimentate cu veniturile recalculate si c$eltuielile
recalculate
- in cazul intreprinderilor care folosesc o baza materiala proprie sau folosesc si
mi8loace fi"e inc$iriate! pentru a putea pune in evidenta potenatialul acesteia
rezultatul activitatii de e"ploatare se poate analiza cu a8utorul modelului factorial.
3E ? :sG >f ; :s G )e ; >f G V;)e G 3E ; V
1 - dotarea te$nica a muncii
2 - eficienta utilizarii mi8loacelor fi"e
% - #radul de valorificare a e"ercitiului
)entru intreprinderile comerciale! dia#nosticul rezultatului din e"ploatare poate fi
realizat cu a8utorul modelului facotrial de forma
3E ? C( &3 - :c'
3 - cota medie de rabat comercial
:c - nivelul mediu al c$eltuielilor de circulatie
2. )ra#ul de rentabilitate si intervalul de si#uranta
)rin pra# de rentabilitate se intele#e nivelul de activitate al intreprinderii in
care veniturile acopera c$eltuielile corespunzatoare. :ivelul activitatii
corespunzatoare pra#ului de rentabilitate poarta numele de cifra de afaceri critica.
C(cr ? C$f ; 1 - C$v; C(
Intervalul de si#uranta se detremina cu a8utorul indicatorului
Is ? &1 - Ca; V' G 1AA
%. *ia#nnosticul rentabilitatii pe baza ratelor de rentabilitate
In elaborarea dia#nosticului firmei ratele de rebtabilitate permit efectuarea de
comparatii in spatiu! precum si in raport cu anumite norme sau standarde. In
dia#nosticul financiar pentru evaluare consideram ca pot fi utilizate in principal
urmatoarele rate de rentabilitate:
a' rata rentabilitatii veniturilor
3v ? )r ; V G 1AA
)r - profit inaintea impozitarii
V - veniturile totale aferente perioadei
)rin continut! acest indicator caracterizeaza eficienta activitatii intre#ii
perioade si este utila in pozitionarea firmei pe piata in raport cu alte firme.
- activitate de e"ploatare
- activitate financiara
- activitate e"traordinara
3v ? suma #i G ri ; 1AA
#i - structura veniturilor pe cele % tipuri de activitati
ri - rentabilitatea pe cate#orii de venituri
7' 3ata rentabilitatii economice &activului'
(cest indicator caracterizeaza eficenta elementelor materiale an#a8ate in
activitatea firmei.
3c ? )r ; ( G 1AA
)r - profit
( - activul total
3c ? V ; ( G )r ; V G 1AA
3e ? )r ; ( G 1AA ? )r; V;(;V ? )r;VG1AA; (i H (c; V ? )r;VG1AA; (i;VH(c;V ?
)r;VG1AA ; 1; V;(i H 1; V;(c
%. 3ata rentabilitatii resurselor consumate
3c ? 3E ; C$ G 1AA ? suma @Gp - suma @Gc; suma @Gc G 1AA ? &suma @Gp; suma @Gc
-1' G 1AA
- influentata de % factori cu actiune directa: si! c! p
4. 3ata rentabilitatii financiare
3f ? )rn ; Cpr &capital propriu'
C$%& 10' 29.04.2014
)9.%0)%, &, 7!-.0! ,* !V)/$)%!) ,*-%!P%,*0!%,, ()8)C!%,,)
-unt cunoscute % tipuri de abordari! si anume:
- abordarea pe baza de venit
- abordarea prin comparatie de piata
- abordarea pe baza de active &patrimoniu'
(bordarea pe baza de venit - o asemenea abordare se bazeaza pe principii
#enerale si specifice! preznetate anterior! cum ar fi:
1. )rincipiul anticiparii - condorm acestui principiu se intele#e ca valoarea unei
intreprinderi provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a fi #enerate de
proprietatea detinuta.
2. )rincipiul subtitutiei - conform acestui principiu este important sa se retina ca el
actioneaza atunci cand pe piata e"ista investitii cu rentabilitati si riscuri diferite.
%. )rincipiul cererii si ofertei. (cest principiu este caracteristic economiilor de piata!
iar conform acestuia pretul pentru intreprindere! o parte din aceasta sau a unei afaceri
este determinat de cererea si oferta de pe piata.
4. )rincipiul contributiei. Conform acestui principiu se intele#e le#atura dintre
valoarea unei parti &a uneo active' si valoarea intre#ului sau a intreprinderii. Conform
acestui principiu valoarea unei parti a intreprinderii depinde de cat de mult conteaza
aceasta la valoarea de ansamblu a intreprinderii.
In cadrul acestei abordari e"ista o serie de metode specifice ca cele prezentate
mai 8os:
1. >etoda capitalizarii venitului. Conform acestei metode valoarea intreprinderii se
bazeaza prin raportarea venitului obtinut in intre#ime sau a unor tipuri de venituri la
rata de capitalizare. Ca venit putem mentiona profitul sub diferite forme sau o parte a
acestuia. *eci este o metoda relativ simpla de determinare a valorii intreprinderii
aceasta este mai putin folosita in cazul cresterii sau descresterii economice a
intrerinderii.
3elatia de calcul #enerala este: V ? )r net ; 3ata de capitalizare ceast
(cest profit net utilizat trebuie estimat pe baza performantelor anterioare ale
intrepinderii! *pdv te$nic profitul net poate fi estimat pornind de la:
- realizarile obtinute intr-un an anterior
- realizarile probabile ale profitului in anul in curs
- realizarile probabile ale profitului in perioada imediat urmatoare
2. >etoda actualizarii flu"urilor de lic$iditati se bazeaza prin raportarea unor venituri
probabile a fi obtinute la o rata de actualizare a acestora. (ceasta este cunoscuta ca
fiind cea mai corecta dpdv teoretic. Ea se bazeaza pe actualizarea tutror beneficiilor
economice proiectate &flu"uri de lic$iditati' ale intreprinderii utilizand o rata de
actualizare ce semnifica costul capitalului pentru acea investitie.
)ractic! calculul flu"urilor de disponibilitati utilizate in evaluare are in vedere
profitul net la care se adau#a alte disponibilitati cum ar fi amortismentele!
provizioanele! valoarea reziduala si se scad nevoile de finantare a activitatii.
)rincipalele etape in aplicarea acestei metode sunt:
- reanalizarea concluziilor dia#nostiului intreprinderii. (ceasta vizeaza o actiune de
sinteza pe care trebuie sa o faca evaluatorul in baza tutror tipurilor de dia#nostic.
- stabilirea parametrilor c$eie de evolutie a intreprinderii - aceasta rezulta in urma
concluziilor dia#nozticului unde se vor preciza elementele ce vor influenta activitatea
viitoare a intreprinderii
- ale#erea duratei de previziune. rata de actualizare a veniturilor previzibile a se
realiza se refera la o anumita durata de timp. (le#erea perioadei de timp are in vedere
o serie de elemente cum ar fi:
- durata de previziune e"plicita folosita in mod uzual este de % pana la 4 ani
- intervalul de timp in care firma va a8un#e la stabilitate sau la o dinamica stabila
- ciclul de viata al produselor
- durata de amortizare fiscala si te$nica a imobilizarilor
- durata de functionare a intreprinderii
)bordarea prin coparatie
(bordarea prin comparatie se bazeaza pe un proces lo#ic in care valoarea de
piata a intrepinderii ce urmeaza a fi evaluata se obtine in urma unei analize privind
desfasurarea unor tranzactii cu intreprinderi similare care au avut loc. 0 asemenea
abordare se bazeaza fundamental pe principiul subtitutiei! care spune ca in cazul
e"istentei unor alternative! investitorul va prefera cel mai mic pret la riscuri e#ale.
Conform acestui principiu nu se cere ca intreprinderea cde reprezinta baza de
comparatie sa fie identica cu cea care urmeaza a fi evaluata ci similara cu aceasta.
(bordarea prin comparatie stabileste limitele valorii de piata a actiunilor prin
prisma preturilor platite in mod normal pentru actiuni in cazul unor firme
tranzactionate pe piata.
Ciind o abordare corecta! reala! ea necesita un sitem de informatii coerent si
destul de laborios privind tranzactionarea unor intreprinderi similare pe piata.
)ornind de la principiul subtitutiei metoda presupune ca un cumparator
informat nu ar plati mai mult pe un bun decat costul de ac$izitionarea a unui bun
comparabil cu aceasi utilitate. Tipurile de valori ce se pot estima uzual cel mai adesea
sunt:
- valoarea de piata
- valoarea de lic$idare
Elementele de comparatie reprezinta acele caracteristici ale afacerii evaluate
care stau la baza diferentelor de pret de tranzationare.
*intre aceste elemente ce diferentiaza pretul de tranzactionare a intreprinderii
sau a unor parti din aceasta! comparativ cu alte intreprinderi sunt:
- dimensiunea firmei determinata in mod special prin capacitatea acesteia
- data tranzactiilor. (ceasta trebuie sa fie pe cat posibil recenta &aproape de data
efectuarii evaluarii'
- motivatia partilor &condiile de vanzare'
- pretul care trebuie e"primat in conditii cas$ sau ec$ivalent
- cantitatea - pretul variaza pe actiune sau pe parte sociala sau pe activ in functie de
cantitatea tranzactionata
- tipul tranzactiei
-ursele de informatii pe care se bazeaza aceasta abordare retin in mode
deosebit:
- pietele financiare de valori mobiliare
- piata pe care sunt cumparate si vandute intreprinderi in ansamblul lor
- tranzactii anterioare cu actiuni ale firmei evaluate
(ceasta metoda de evaluare prin comparatie este adecvata atunci cand e"ista o
piata activa si un numar suficient de tranzactii.
Esential pentru abordarea prin comparatie o reprezinta asi#urarea unei baze de
comparatie corespunzatoare. In aceasta baza de comparatie intra intreprinderi
conform unor criterii precizate in standardele de evaluare! cum ar fi:
- domeniul de activitate! firmele trebuie sa actioneze in acelasi domeniu de activitate
si sa se afle sub influenta acelorasi variabile economice.
- caracteristicile cantitative! intreprinderile din baza de comparatie trebuie sa aiba
dimensiuni similare cu cele ale intreprinderii evaluate.
- caracteristicile calitattive! intreprinderile din baza de comparatie trebuie sa aiba
aceleasi caracteristici calitative &te$nice! economic-financiare etc' apropiate de cele
ale firmei evaluate
In raportul de evaluare elaborat de specialistul in domeniu sunt precizate si o
serie de date care caracterizeaza firmele din baza de comparatie cum ar fi:
- denumirea firmei
- ramura si subramura de activitate
- structura actionariatului
-dimensiunile firmei
- informatii economico financiare
>etodele uzuale
1. >etoda comparatiei cu pac$ete minoritare de actiuni - conform metodolo#iei de
evaluare sunt necesare precizarea unor concepte cum ar fi:
- conceptul de multiplicatori sau rate de valoare
>ltiplicatorii sunt acei indicatori economico-finaciari prezentati sub forma
unor coeficienti cum ar fi:
- raportul dintre pretul unei actiuni si profitul net pe actiune. (cest multiplicator este
cel mai intalnit si recunoscut pentru estimarea valorii de piata a unei actiuni
- raportul dintre pretul unei actiuni si profitul brut pe actiune. (cesta este utilizat
atunci cand apar niveluri anormale ale ratei de impozitare
- raportul dintre pretul unei actiuni si cifra de afaceri pe actiune. (cesta este utilizat
pentru evaluarea unor firme care au o baza importanta de clienti &firme din domeniul
serviciilor'
- raportul dintre pretul unei actiuni si activul net contabil pe actiune. /n asemenea
multiplicator este util doar in cazul in care activele au o valoare contabila apropiata
de valoarea de piata
)bordarea pe baza de active
<o#ica unei asemenea abordari este simpla: un cumparator nu va plati pentru o
intreprindere &afacere' mai mult decat l-ar coasta sa creeze o intreprindere cu o
utilitate ec$ivalenta. In cazul acestei abordari foarte multe informatii sunt luate din
bilantul contabil! acesta reflectand toate activele corporale si necorporale si toate
datoriile la valoarea lor de piata sau la valoarea determinata conform activuli net
corectat. Evaluatorul trebuie sa abordeze atat activele necorporale cat si activele
corporale ale intrerpinderii.
(ctivele necorporale ce apartin intreprinderii includ active intan#ibile cu o
durata de viata nedeterminata. principalele cate#orii de active din aceasta #rupa sunt:
- ansamblul proprietatii imobiliare H utila8e H ec$ipamente manifestat prin e"istenta
uneia sau a mai multor unitati de productie.
- disponibilitatea personalului calificat
- sisteme! modalitati si metode de control
- e"istenta clientelei
C$%& 11' 0(.02.2014
(ctive necorporale neidentificabile ce apartin persoanelor din intreprindere
Cele mai importante active de acest #en se refera la:
- reputatia an#a8atilor sau a proprietarilor afacerii
- indemanarea! abilitatea specifica a an#a8atilor! inclusiv cunostintele te$nice!
abilitatea vanzarilor! abilitatea in domeniul financiar
- abilitatea #enerala a an#a8atilor si a actionarilor! a mana#erilor in relatiile pe care
acestia le au cu clientii! an#a8atii! autoritatile locale etc.
(ctivele necorporale identificate ce apartin intreprinderii. *in aceasta
cate#orie fac parte:
- marca
- numele produsului
- metode si procedee secrete
- biblioteca te$nica
- contractele
- licentele
- brevetele
- drepturi de autor etc.
*repturile si avanta8ele determinate de contracte. 0rice intreprindere detine
drepturi rezultate in urma unor contracte inc$eiate cu alte firme! persoane sau
or#anisme publice.
E"ista insa si unele active necorporale specifice la nivelul intreprinderii care
trebuie evaluate:
1. >arca si numele comercial
/n asemenea activ necorporal poate avea valori imense. /nele din marci pe
piata au devenit termeni consacrati. *etinerea unui asemenea activ reprezinta un
avanta8 intrucat firma este cunoscuta! are o anumita reputatie! realizeaza produse de
calitate si detine o clientela fidela. Toate aceste elemente contribuie la cresterea
veniturilor creand posibilitati de capitalizare a acestora.
2. CopMri#$t-ul
>etodele de evaluare si apreciere a copMri#$t-ului sunt similare cu acelea
pentru nume si marca! cu e"ceptii relativ minore. *iferenta principala rezulta din
durata de viata a activului care in acest caz este determinata.
%. Contractele
0 #ama diversa de contracte poate fi apreciata si evaluata separat sub forma
unor elemente necorporale distincte.
4. Evaluarea contractului de leasin#
<easin#-ul reprezinta o operatie similara in linii #enerale cu imprumutul. de
mi8loace fi"e! prin care c$iriasul obtine avanta8e prin folosirea bunului inc$iriat! in
timp ce finantarea acestuia este realizata de societatea de leasin#. % participanti
intervin intr-o asemenea operatiune si anume:
- proprietarul sau producatorul
- #arantul sau finantatorul
- c$iriasul
1. 7revetele
Cea mai intalnita metoda pentru evaluarea brevetelor este metoda economiei de
redeventa. (ceasta metoda presupune ca brevetul este detinut de o terta parte care
plateste proprietarului o anumita redeventa pentru privile#iul de a-l utiliza.