1

1. STABILIREA DIMENSIUNILOR FUNDAMENTALE ALE MOTORULUI

Motorul cu ardere interna cu piston este un motor termic (transforma caldura produsa prin
arderea unui combustibil in lucru mecanic, prin intermediul evolutiilor unui fluid, numit fluid motor) la
care produsele arderii intra in compozitia fluidului motor, iar evolutiile acestuia se realizeaza prin
intermediul unui piston, a carui miscare alternativa in interiorul unui cilindru se transforma in miscare
de rotatie de catre mecanismul biela-manivela.

Schema de principiu a unui motor cu ardere interna (M.A.I.) monocilindric in 4 timpi cu
aprindere prin scanteie se reda in figura 1.1 . Pistonul (1) care actioneaza manivela (3) a arborelui cotit
prin intermediul bielei (4), se deplaseaza in cilindrul (2). In cadrul cilindrului se gaseste chiulasa (5), in
care sunt amplasate supapa de admisie (SA) (6), care comanda intrarea in cilindru a gazelor proaspete
si supapa de evacuare (SE) (7), care comanda iesirea gazelor arse. Deschiderea si inchiderea supapelor
este comandata de un arbore cu came (eventual prin intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor)
antrenat de la arborele cotit cu o viteza unghiulara /2. La cealalta extremitate a cilindrului se gaseste
carterul superior (8), pe care sunt dispuse lagarele arborelui cotit si carterul inferior (9), in care de
obicei se gaseste uleiul de ungere.


2

Marimi si indici caracteristici ai motorului :
- Punctul mort superior reprezinta pozitia cea mai apropiata de chiulasa pe care o ocupa
pistonul. Se noteaza cu PMS.
- Punctul mort inferior reprezinta pozitia cea mai departata de chiulasa pe care o ocupa
pistonul. Se noteaza cu PMI.
- Cursa pistonului notata cu S reprezinta distanta parcursa de piston intre cele doua puncte
moarte.
- Alezajul motorului se noteaza cu D si reprezinta diametrul nominal al cilindrului (camasii de
cilindru).
- Raza manivelei notata cu r reprezinta distanta dintre axa fusului palier si axa fusului maneton
de arbore cotit. Evident ca exista relatia constructiva si functionala:

S = 2r => r = S/2 = 77,9/2 =38,95 mm (1.1)

- Lungimea bielei se noteza cu l
b
si reprezinta distanta dintre axa alezajului capului de biela ce
se monteaza pe maneton si axa alezajului piciorului de biela ( in care se monteaza boltul). Acest
parametru are implicatii importante in ceea ce priveste uzura motorului deoarece influenteaza :
a) forta normala cu care este aplicat pistonul pe camasa. Marimea lui N dicteaza atat uzura
cuplei de frecare piston-camasa cat si nivelul de zgomot;
b) viteza medie a pistonului. De obicei M.A.S.-urile au biela mai scurta decat M.A.C.-urile si
din acest motiv M.A.S.-urile sunt mai rapide decat M.A.C.-urile.
- Cilindreea unitara (= volumul cursei) se noteaza cu V
s
si reprezinta volumul maturat de
piston intre cele doua puncte moarte :

3
2 2
4 , 415 79 , 7
4
24 , 8
4
cm S
D
V
s
=

=
t t
(1.2)

- Cilindreea totala se notaza cu V
t
si reprezinta suma cilindreelor unitare ale tuturor
cilindrilor. Cum cilindrii unui motor policilindric sunt constructiv identici rezulta :

s t
V i V = =6 415,4 = 2492 cm
3
(1.3)

- Volumul camerei de ardere se noteaza cu V
k
reprezinta volumul minim ocupat de fluidul
motor, cand pistonul se gaseste la PMI.
- Raportul de comprimare se noteaza cu si reprezinta raportul dintre volumul maxim ocupat
de fluidul motor cand pistonul se gaseste la PMS si volumul minim ocupat de acesta, cand
pistonul se gaseste la PMI. Asadar :

3
3 , 21
1 5 , 20
4 , 415
1
1 cm
V
V
V
V
s
k
K
S
=

= =
c
c (1.4)

- pentru MAC = 14...23
- Viteza unghiulara a arborelui cotit se noteaza cu si este acea viteza cu care arborele cotit
efectueaza o rotatie completa (2 rad). Se exprima in [rad/s] sau [grd/s] .

3


s
rad n
6 , 457
30
4370
30
=

=
t t
=

(1.5)

s
grd
n 26220 4370 6 6 = = = = (1.6)
- Viteza medie a pistonului se noteaza cu W
p
si este acea viteza, conventional considerata
constanta, cu care pistonul ar parcurge doua curse succesive 2S, in intervalul de timp in care
arborele cotit efectueaza o rotatie completa. Se exprima in m/s.

s
m n S
W
P
35 , 11
30
4370 779 , 0
30
=

= (1.7)

- Numrul de cicluri se noteaza cu N
c
numrul grupajelor de procese (A, C, D, E) care se
repet periodic n cilindrii unui motor, n unitatea de timp. Unitile de msur sunt: [cicl/s]
[cicl/min],[ciclu/h]:


s
cicl n
Nc 42 , 36
4 30
4370
30
=

=
t


min
2185
4
4370 2 2 cicl n
Nc =

=
t
(1.8)

h
cicl n
Nc 131100
4
4370
120 120 = = =
t

- Timpul pe ciclu se noteaza cu t
c
si este timpul n secunde, minute sau ore, n care se
desfoar un ciclu:

Nc
t
c
1
=
0.0275
4370
4 30 30
=

=
n
t
c
t

cicl
s

0.000458
4370 2
4
2
=

=
n
t
c
t

cicl
min
(1.9)
00000762 , 0
4370 120
4
120
=

=
n
t
c
t

cicl
h


- Raportul dintre raza manivelei i lungimea bielei (A) este parametrul constructiv foarte
important al motorului, cu influen mare n cinematica i dinamica mecanismului motor. Este
definit de relaia:

l
S
l
r

= = A
2
(1.10)
unde: r - raza manivelei; l -lungimea bielei;
4

- M.A.C.
2 , 4
1
...
8 , 3
1
= A - biele lungi


1.1 Stabilirea marimii alezajului cilindrului si a cursei pistonului
Cursa pistonului (S) este spaiul parcurs de piston intre cele dou puncte moarte. r S = 2 , r -
reprezint raza manivelei. Se adopta din tema de proiect: S= 77,9 mm
Alezajul (D) reprezint diametrul interior al cilindrului. Se adopta din tema de proiect: D=
82,4 mm
Raportul curs alezaj () este un parametru constructiv al motoarelor i se exprim prin relaia:
9454 , 0
4 , 82
9 , 77
= = =
D
S
(1.11)
1.2 Stabilirea lungimii bielei

Lungimea bielei se noteza cu l
b
si reprezinta distanta dintre axa alezajului capului de biela ce
se monteaza pe maneton si axa alezajului piciorului de biela ( in care se monteaza boltul). Acest
parametru are implicatii importante in ceea ce priveste uzura motorului deoarece influenteaza :
a) forta normala cu care este aplicat pistonul pe camasa. Marimea lui N dicteaza atat uzura
cuplei de frecare piston-camasa cat si nivelul de zgomot;
b) viteza medie a pistonului. De obicei M.A.S.-urile au biela mai scurta decat M.A.C.-urile si
din acest motiv M.A.S.-urile sunt mai rapide decat M.A.C.-urile.
Pentru determinarea lungimii bielei se utilizeaza raportul (A) dintre raza manivelei (r) si
lungimea bielei (l):
A=

=> l
b
=

A
=

A
(1.12)
Adoptam conform clasificarii de mai jos : A=

= 0,256
- M.A.S.
8 , 3
1
.....
3
1
= A - biele scurte
- M.A.C.
2 , 4
1
...
8 , 3
1
= A - biele lungi
Se adopta lb=152
1.3 Alegerea fazelor de distributie si a dimensiunilor supapelor

Fazele de distributie.

Perioadele i momentele de deschidere i nchidere a orificiilor de curgere a gazelor din/n
cilindru se numesc faze de distribuie. Intervalul de timp dintre cele dou momente msurate n RAC,
reprezint perioada de deschidere a orificiului, notata cu Ao
a
pentru admisie i Ao
e
pentru evacuare ; h
s

5

este ridicarea supapei. Fazele de distribuie se definesc fie prin unghiul o, msurat fa de originea
ciclului, fie prin unghiul | precizat fa de punctele moarte de referin. n primul caz, fazele sunt
definite de unghiurile o
DSA
,o
SA
, pentru momentele de deschidere a supapei de admisie (DSA)
respectiv pentru nchiderea supapei de admisie (SA). n al doilea caz unghiul | reprezint avansul |
a

sau ntrzierea |

la inchiderea sau deschiderea supapei fa de punctele moarte de referin.

Reprezentarea grafic a fazelor de distribuie se numete diagrama fazelor de distribuie(v.fig1.2).
Fazele de distribuie se optimizeaz.Prin faze optime de distribuie se neleg acele faze care
conduc :
1)la eficien maxim a schimbului de gaze,adic la un grad de umplere maxim,
2)la un coeficient minim al gazelor reziduale ,
3)la cel mai mic lucru mecanic de pomoaj,
4)la cea mai bun valoare a coeficientului de baleaj,
5)la cea mai redus valoare a concentraiei de substane nocive din gazele de evacuare.


Fig.1.2 Epura fazelor de distributie

La MAC avansul la deschiderea supapei de admisie poate avea urmtoarele valori:
RAC ADA = 45 ... 5 ,adoptndu-se ADA=20RAC.
ntrzierea la nchiderea supapei de admisie poate avea urmtoarele valori, adoptndu-se
IIA=62RAC.
Durata total de deschidere a supapei de admisie pentru M.A.C poate avea valorile

ad
= RAC IIA ADA + + = + + 62 180 20 180 n urma efecturii calculelor rezultnd
ad
=262RAC.
Avansul la deschiderea evacuarii se noteaza ADE si are valori cuprinse intre
ADE=4080RAC, adoptandu-se ADE= 60RAC. ntrzierea la nchiderea supapei de evacuare poate
avea urmtoarele valori IIE=1060RAC, adoptandu-se IIE= 40RAC.
Durata total de deschidere a supapei de admisie pentru M.A.C. poate avea valorile

ev
=ADE+180+IIE= 40+180+60RAC n urma efecturii calculelor rezultnd
ev
=280RAC.
Durata de suprapunere a deschiderii supapelor este
sup
=ADA+IIE=20+40=60RAC
6


Dimensiunile supapei.
Diametrul mare al talerului de supapa d
s
(fig.1.3) se stabileste in raport cu spatiul disponibil in
cilindru. Diametrul mic

se considera egal cu diametrul d

0
al galeriei din chiulasa iar

=
d
0
=0.8650 d
s
.
Supapele se dimensioneaza folosind formulele :

Pentru supapa de admisie :

- Diametrul mare al talerului d
s
:

d
s
=(0.44...0.55) D=0.54 D=0.54 82,4 = 44,5 mm
=>d
0
=0.8650 d
s
=0.8650 44,5 = 38,49 mm (1.13)
- Diametrul mic al talerului

=0.97 38,49 = 37,33 mm (1.14)

- Lungimea sediului b :
b

=0.10 38,49 = 3,849 mm (1.15)

- Raza de racordare a talerului r
t
:

=0.34 38,49 = 13,09 mm (1.16)

- Diametrul tijei :
=(0.180.24

=0.24 38,49 = 9,237 mm (1.17)

- Lungimea supapei l :
L=(2.53.5

=3 38,49 = 115,5 mm (1.18)

- Inaltimea cilindrica a talerului t
1
:
T
1
=(0.0250.045

=0.042 38,49 = 1,617 mm (1.19)

- Inaltimea totala a talerului t :
T=(0.100.13

=0.12 38,49 = 4,619 mm (1.20)

- Inaltimea maxima de ridicare h
smax
:
H
smax
=(0.180.30

=0.28 38,49 = 10,78 mm (1.21)

Pentru supapa de evacuare :

- Diametrul mare al talerului d
s
:

d
s
=(0.440.55) D=0.44 D=0.44 82,4 = 36,26 mm
=>d
0
=0.8650 d
s
=0.8650 36,26 = 31,36 mm (1.22)

- Diametrul mic al talerului

=0.97 31,36 = 30,42 mm (1.23)

- Lungimea sediului b :
B

=0.10 31,36 = 3,136 mm (1.24)

- Raza de racordare a talerului r
t
:

=0.3 31,36= 9,408 mm (1.25)

- Diametrul tijei :
=(0.220.29

=0.25 31,36 = 7,84 mm (1.26)

- Lungimea supapei l :
7

L=(2.53.5

=3 31,36 = 94,08 mm (1.27)

- Inaltimea cilindrica a talerului t
1
:
t
1
=(0.0250.045

=0.033 31,36 = 1,035 mm (1.28)

- Inaltimea totala a talerului t :
T=(0.100.13

=0.10 31,36 = 3,136 mm (1.29)

- Inaltimea maxima de ridicare h
smax
:
h
smax
=(0.180.30

=0.30 31,36 = 9,41 mm (1.30)