1 Identit ati macroeconomice fundamentale

1.1 Cazul economiei nchise, f ar a sector guvernamen-

tal
Echilibrul pe piata de bunuri si servicii:
(1 ) o,c:tc cq:cqct c = cc:c:cc cq:cqct c

1
ad

1
ad
= C +1.
unde C =consum, 1 =investitii
1 = C +o.
unde o =m arimea economiilor
Concluzia 1 C +1 = C +o =) 1 = o.
1.2 Cazul economiei formate din sector privat si sector
guvernamental
1
ad
= C +1 +G.
unde G =cheltuieli guvernamentale
1 = C +o +1
1 = C +o +1
Concluzia 2 C+o+1 = C+1+G =) G1 = o1, unde G1 =decitul
bugetar
Remarca 3 Economiile popula tiei (o) nan teaza investi tiile si decitul buge-
tar.
1
1.3 Cazul economiei deschise
1
ad
= C +1 +G+`A.
unde `A = 1 A (exportul net), 1 =exportul, A =importul.
1 = C +o +1
Concluzia 4 C+o +1 = C+1 +G+`A =) G1 = (o 1) +(A 1)
Interpretare:
o 1 =nantarea intern a a decitului bugetar
A 1 =nantarea extern a a decitului bugetar
O economie deschis a include si balanta de pl ati (11). 11 nregistrez a
tranzactiile internationale pe care le realizeaz a o economie.
11 = co:tn| cn:c:t (C) +co:tn| ,i:c:cic: :i dc ccjitc| (1)
Contul curent ! tranzactiile care nu genereaz a drepturi sau obligatii
viitoare; implic a un schimb aici si acum
Contul nanciar si de capital ! obligatii si drepturi pe termen mediu
si lung
Remarca 5 Contul nanciar si de capital nan teaza contul curent.
Contul curent:
balanta comercial a (exportul net);
servicii (net);
transferuri curente (net);
venituri (net).
Contul nanciar si de capital:
Contul de capital:
transferuri de capital;
2
achizitia de active nenanciare si neproduse: active necorpo-
rale (licente etc.).
Contul nanciar:
investitii directe;
investitii de portofoliu;
alte investitii;
active de rezerv a (aur monetar, DST, valut a).
2 Modelul 1o 1` static
Descris de Keynes n 1936, formalizat matematic de Hicks n 1937.
Curba 1o :
1 = C +1 +G+`A.
C = C
0
+c (1 1) .
1 = 1
0
q:.
`A = 1 A.
A = A
0
+:1
unde
c =nclinatia marginal a spre consum;
q = sensitivitatea investitiilor la rata dobnzii;
: =rata dobnzii;
1 =exporturi;
: =nclinatia marginal a spre import;
C
0
. 1. 1
0
. G. A
0
sunt exogene.
Atunci
1 = C
0
+c (1 1) +1
0
q: +G+1 A
0
:1
sau
(1 c :) 1 +q: = C
0
c1 +1
0
+G+1 A
0
(1o)
3
Remarca 6
1
:
=
q
1 c +:
< 0 =) (1o) descrescatoare.
Curba 1` :
`
1
= 1.
1 = |
1
1 |
2
:.
unde
` =oferta nominal a de moned a (`exogen a);
1 =nivelul preturilor;
1 =cererea real a de moned a;
|
1
=inversul vitezei de rotatie a banilor;
|
2
=sensitivitatea cererii de bani la rata dobnzii.
|
1
1 |
2
: =
`
1
(1`)
Remarca 7
1
:
=
|
2
|
1
0 =) (1`) crescatoare.
Remarca 8 Ini tial, pre turile sunt constante, ceea ce marcheaza egalitatea
ntre cantita tile reale si cele nominale. Daca pre turile variaza, n (1o) se
considera rata reala a dobnzii, iar n (1`) se considera rata nominala a
dobnzii.
2.1 Punctul de echilibru
1o 1` :sistem de dou a ecuatii, cu dou a necunoscute n 1 si :.

(1 c :) 1 +q: = C
0
c1 +1
0
+G+1 A
0
|
1
1 |
2
: =
M
P
4
n forma matriceal a:
Q

1
:

= 1.
unde
Q =

1 c +: q
|
1
|
2

si
1 =

C
0
c1 +1
0
+G+1 A
0
M
P

.
Solutia este unic a dac a det Q 6= 0. Altfel,
din (1`) : : =
|
1
|
2
1
1
|
2
`
1
din (1o) : 1 = /.
unde
/ =

1 c +:+q
|
1
|
2

1
si
= C
0
c1 +1
0
+
q
|
2
`
1
+G+1 A
0
2.2 Politica monetar a si politica scal a n modelul 1o
1`
Se observ a:
1 = /
2.2.1 Politica scal a
Modicarea taxelor: = c1; atunci

1 = c/1
: =
l
1
l
2
1 = c/
l
1
l
2
1
Din C +o +1 = 1 rezult a
o = (1 1) C
0
c (1 1)
= (1 c) (1 1) C
0
.
5
unde 1 c semnic a nclinatia marginal a spre economisire. Atunci
o = (1 c) (1 1) = (1 c) (c/ 1) 1
Modicarea cheltuielilor guvernamentale: = G; atunci
8
<
:
1 = /G
: =
l
1
l
2
/G
o = (1 c) /G
Remarca 9 jc/j < / =) efectele modicarii taxelor < efectele modicarii
cheltuielilor guvernamentale
2.2.2 Politica monetar a
=
q
|
2

`
1

+
1 = /
q
|
2

`
1

si
: =
|
1
|
2
/
q
|
2

`
1

1
|
2

`
1

=
1
|
2

/q
|
1
|
2
1

`
1

.
Rezult a
o = (1 c) /
q
|
2

`
1

.
Remarca 10 1 c +: 0 =) 1 c +:+q
l
1
l
2
q
l
1
l
2
=)
/ <

q
|
1
|
2

1
=) /q
|
1
|
2
< 1 =)
:

M
P
< 0.
ceea ce se interpreteaza astfel: cre sterea masei monetare determina scaderea
ratei dobnzii.
6
2.3 Modelul 1o 1` cu masa monetar a endogen a
Dac a presupunem c a preturile nu sunt xe, atunci
`
1
= |
1
1 |
2
(: +:
e
) .
unde:
: = rata real a a dobnzii;
:
e
= rata anticipat a a inatiei.
Presupunem c a banca central a foloseste o regul a de tip Taylor:
: = :

+c: +,1.
Dac a banca central a stabileste rata dobnzii dup a o regul a de tip Taylor,
trebuie s a ajusteze oferta de moned a, aceasta devenind endogen a:
` = 1 [|
1
1 |
2
(:

+c: +,1 +:
e
)] .
7