Sunteți pe pagina 1din 14

M. Alt ar, C. Necula, G.

Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Partea I
Teoria consumatorului
Teoria consumatorului analizeaz a modul n care un individ si aloc a resursele
disponibile ntre : bunuri de consum. Resursele de care dispune consumatorul sunt
de natur a nanciar a: bani, actiuni, obligatiuni, alte active nanciare si de natur a
zic a, material a, cum ar timpul lucrat, n schimbul c aruia primeste salariu.
Indiferent de natura acestora, resursele disponibile sunt incluse n modelul con-
sumatorului n form a monetar a, ceea ce permite nsumarea, agregarea, acestora.
Consumatorul dispune, exogen, de resurse, n urma unei dot ari initiale (en. initial
endowment), dar poate s a si creeze, endogen, resurse suplimentare, obtinute n
cadrul modelului sub form a de salariu, prot, dobnd a, dividende etc.
Niciunul din cele : bunuri de consum nu este gratuit. Pentru o unitate din
bunul i, consumatorul trebuie s a pl ateasc a pretul j
i
. Toate cele : preturi formeaz a
vectorul de preturi:
p = (j
1
. j
2
. . . . . j
a
) . p
_
R

+
_
a
.
Dac a utiliz am unul dintre cele : bunuri ca numerar, atunci vectorul de preturi
devine
~ p = (~ j
1
. ~ j
2
. . . . . ~ j
I1
. 1. ~ j
I+1
. . . . . ~ j
a
) .
unde numerarul este bunul / si ~ j
i
=
j
i
j
k
.
Deoarece resursele de care dispune consumatorul sunt limitate si bunurile de
consum nu sunt gratuite, este natural s a presupunem c a agentul consumator nu si
va aloca resursele disponibile ntre bunurile de consum oricum, ci va alege alocarea
"cea mai bun a cu putint a." Altfel spus, notnd cu
i
cantitatea consumat a din
bunul i, consumatorul va alege acel vector de consum
q

= (

1
.

2
. . . . .

a
)
pe care l poate obtine n schimbul resurselor de care dispune, astfel nct oricare
ar alt vector de consum accesibil q,
q

"este cel putin la fel de bun ca" q.


Problema consumatorului prezentat a intuitiv n paragrafele anterioare nu este
lipsit a de ambiguit ati. Acestea sunt eliminate n sectiunea "Modelarea consuma-
torului," unde se prezint a caracteristicile consumatorului si comportamentul pe
care presupunem c a l adopt a acesta.
Alocarea din problema consumatorului se poate realiza static, la un anumit
moment, ntre : bunuri, dar se poate realiza si dinamic. Caracterul dinamic este
dat de faptul c a n formularea problemei se tine cont de informatiile referitoare la
[Versiune preliminar a.] 4
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
mai multe momente de timp, alocarea realizndu-se ntre cele : bunuri, dar si ntre
cele 1 momente de timp. Sectiunea "Modelul static al consumatorului" prezint a
tipurile de functii de cerere si relatiile care exist a ntre acestea n urma rezolv arii
problemei unui consumator f ar a orizont de timp, att din punctul de vedere al max-
imiz arii utilit atii, ct si al minimiz arii cheltuielilor. Sectiunea "Modelul dinamic
al consumatorului" trateaz a cazul unui consumator care decide n momentul 0
alocarea resurselor ntre mai multe momente de timp.
2 Modelarea consumatorului
Modelarea consumatorului presupune denirea spatiului de consum, a restrictiei
de buget si a relatiei de preferint a. Deoarece relatia de preferint a opereaz a cu si n
interiorul unor multimi, se introduce functia de utilitate, care, opernd cu numere
reale, este mai usor de manevrat. Este important s a arm am nc a de la nceput
c a misiunea functiei de utilitate este de a reprezenta numeric relatia de preferint a.
Functia de utilitate transfer a pe axa real a ordinea pe care relatia de preferint a o
stabileste pe spatiul de consum.
2.1 Spatiul de consum
Presupunem c a agentul consumator are la dispozitie : bunuri. Acestea sunt innit
divizibile, putnd consumate n cantit ati reale, pozitive.
Def. 2.1 Spatiul de consum reprezinta mul timea tuturor alternativelor de con-
sum fezabile:
A =
_
x = (r
1
. . . . . r
a
) R
a
+
; : N

_
. (2.1)
Un element al spa tiului de consum se nume ste vector de consum sau posibili-
tate de consum.
Denitia (2.1) nu este atot-cuprinz atoare si las a deschis a posibilitatea unui
consum innit. Ne putem imagina, de exemplu, un consumator care consum a
dou a bunuri si care este nevoit s a consume cel putin o cantitate minim a c 0 din
cel de al doilea bun. Spatiul de consum al acestui consumator este R
+
[c. +),
ceea ce nu este o variant a a denitiei (2.1). Totusi, nu vom trata astfel de cazuri
n acest curs. n ceea ce priveste posibilitatea unui consum innit, aceasta va
eliminat a imediat, prin precizarea restrictiei de buget.
[Versiune preliminar a.] 5
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
2.2 Restrictia de buget
Consider am c a resursele pe care consumatorul le utilizeaz a pentru achizitionarea
bunurilor de consum sunt exogene, ind egale cu \ , numit n continuare venit
disponibil.
Def. 2.2 Restrictia de buget are forma
1 (p. \ ) =
_
x A; p x =

a
i=1
j
i
r
i
_ \
_
. (2.2)
unde \ este suma de bani de care dispune consumatorul, iar p este vectorul
pre turilor. Mul timea 1 (p. \ ) se nume ste multimea posibilitatilor de consum
accesibile.
Prop. 2.3 Mul timea posibilita tilor de consum accesibile 1 (p. \ ) este nchisa si
convexa.
Dem. Fie
_
x
I
_
I2N
un sir de posibilit ati de consum accesibile, i.e.
_
x
I
_
I2N

1 (p. \ ), care converge c atre o posibilitate de consum x A.
x
I
1 (p. \ ) =

a
i=1
j
i
r
I
i
_ \.
trecnd la limit a,
lim
I!1

a
i=1
j
i
r
I
i
=

a
i=1
j
i
lim
I!1
r
I
i
_ \.
Deoarece lim
I!1
x
I
= x =(r
1
. r
2
. . . . . r
a
) = lim
I!1
x
I
i
= x
i
. \1 _ i _ :. obtinem

a
i=1
j
i
r
i
= p x _ \ =x 1 (p. \ ) .
adic a multimea 1 (p. \ ) este nchis a.
Pentru a ar ata c a 1 (p. \ ) este convex a, consider am dou a posibilit ati de con-
sum accesibile x. y 1 (p. \ ) si ` [0. 1].
p [`x + (1 `) y] = `p x + (1 `) p y
_ `\ + (1 `) \ = \.
deci `x + (1 `) y 1 (p. \ ) .
Din punct de vedere economic, faptul c a multimea posibilit atilor de consum
accesibile este nchis a nseamn a c a agentul consumator poate alege un vector de
consum "situat pe frontiera" multimii 1 (p. \ ). n cazul a dou a bunuri, acesta
[Versiune preliminar a.] 6
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
poate (0. r
2
), (r
1
. 0) sau (r
1
. r
2
) cu j
1
r
1
+ j
2
r
2
= \ , caz n care consumatorul
si epuizeaz a integral resursele disponibile pentru consum.
Din punct de vedere economic, convexitatea multimii 1 (p. \ ) implic a faptul
c a dac a agentului economic i sunt accesibile posibilit atile de consum x si y, atunci
i este accesibil a si orice combinatie convex a a celor dou a.
Pentru : = 2 si n caz de egalitate, j
1
r
1
+j
2
r
2
= \ , de unde r
2
=
j
1
j
2
r
1
+
1
j
2
\
si dr
2
=
j
1
j
2
dr
1
. Dreapta de ecuatie j
1
r
1
+ j
2
r
2
= \ se numeste dreapta
bugetului. Evident c a n cazul a 3 bunuri aceast a dreapt a este, de fapt, un plan,
iar n cazul, general, al : 3 bunuri, este un hiperplan. Dreapta bugetului este
multimea
1(p. \ ) = x A; p x =\ (2.3)
Def. 2.4 Raportul
_
j
1
j
2
_
se nume ste rata economica de substitutie ntre
bunurile 1 si 2 si arata cu ct si modica agentul consumator cantitatea con-
sumata din cel de al doilea bun, pentru ca, n condi tiile unui venit disponibil xat,
sa- si poata modica cu o unitate cantitatea consumata din primul bun.
Prop. 2.5 \c 0.
1 (p. \ ) = 1 (cp. c\ ) . (2.4)
nmultirea tuturor preturilor si a venitului cu aceeasi constant a pozitiv a c
se poate interpreta economic prin schimbarea unit atii monetare n care sunt ex-
primate preturile si venitul. Prin urmare, consumatorul are aceeasi restrictie de
buget, indiferent de moneda n care aceasta este exprimat a. Consumatorul nu are
iluzie nominal a.
2.3 Relatia de preferint a
Relatia de preferint a modeleaz a atitudinea mental a a consumatorului, referin-du-
se la o situatie potential a de tipul "ce ar alege acesta ntre posibilit atile de consum
x si y."
Def. 2.6 Relatia de preferinta _: A A se dene ste prin
x _ y =x este cel pu tin la fel de bun ca y. (2.5)
Pentru a util a din punct de vedere nanciar-monetar, relatia de preferint a
trebuie s a ordoneze corect spatiul posibilit atilor de consumsi s a se poat a reprezenta
printr-o functie de utilitate care conduce la o problem a de maxim cu solutie unic a.
Prin urmare, consider am c a relatia de preferint a denit a pe spatiul de consum
respect a dou a categorii de axiome:
[Versiune preliminar a.] 7
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
standard, cu continut tehnic, care asigur a corecta denire a relatiei de ordine;
cu continut economic, care asigur a posibilitatea reprezent arii printr-o functie
de utilitate convenabil a.
Pe baza relatiei de preferint a denit a n (2.5) se pot deni relatia de preferint a
strict a ~ si relatia de indiferent a ~.
Def. 2.7 Relatia de preferinta stricta ~: A A se dene ste prin
x ~ y =x _ y si x y. (2.6)
Def. 2.8 Relatia de indiferenta ~: A A se dene ste prin
x ~ y =x _ y si x _ y. (2.7)
Relatiile denite n (2.5)-(2.7) sunt relatii binare. Alte exemple de relatii binare
sunt: relatia de ordine (nestrict a) (denit a) pe R, relatia de divizibilitate pe Z,
relatia de incluziune pe multimea p artilor unei multimi, relatia de vecin atate pe
multimea locuitorilor unui oras sau relatia "x" este p arintele lui "y" pe multimea
mamiferelor.
Exemplul 2.9 Rela tia de preferin ta lexicograca _
|ca
: A A se dene ste prin
x _
|ca
y =/. 1 _ / _ :. a.. r
i
=
i
. \1 _ i < / si r
I
_
I.
(2.8)
Concret: (1. 0) _
|ca
_
1
2
. 2
_
, (1. 3) _
|ca
(1. 0) etc.
Consumatorul a c arui relatie de preferint a este lexicograc a compar a mai nti
cantit atile consumate din primul bun. Dac a pentru una din cele dou a posibilit ati
de consum care se compar a cantitatea din primul bun este mai mare, atunci se
prefer a respectiva posibilitate de consum, indiferent de cantit atile corespunz atoare
celorlalte bunuri. Dac a cele dou a posibilit ati de consum implic a aceeasi cantitate
din primul bun, se compar a cantit atile din cel de al doilea etc. Un astfel de
consumator consider a c a cel mai important este primul bun, apoi al doilea, al
treilea etc.
Aceast a relatie de preferint a se numeste lexicograc a pentru c a este similar a
celei utilizate la ordonarea alfabetic a a cuvintelor n dictionar sau a numelor stu-
dentilor n catalog.
Exemplul 2.10 Rela tia de preferin ta n func tie de elementul minim _
min
: AA
se dene ste prin
x _
min
y =min r
1
. r
2
. . . . . r
a
_ min
1
.
2
. . . . .
a
. (2.9)
[Versiune preliminar a.] 8
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Exemplul 2.11 Rela tia de preferin ta n func tie de elementul maxim _
noa
: AA
se dene ste prin
x _
noa
y =max r
1
. r
2
. . . . . r
a
_ max
1
.
2
. . . . .
a
. (2.10)
Exemplul 2.12 Rela tia de preferin ta n func tie de norma _
acvn
: A A se de-
ne ste prin
x _
norm
y =x x =

a
i=1
r
2
i
_

a
i=1

2
i
= y y. (2.11)
Exemplul 2.13 Rela tia de preferin ta n func tie de media aritmetica ponderata
_
no
: A A se dene ste prin
x _
ma
y = x =

a
i=1
c
i
r
i
_

a
i=1
c
i

i
= y. (2.12)
unde = (c
1
. c
2
. . . . . c
a
) si c
i
0, \1 _ i _ :.
Pentru a o relatie de ordine, relatia de preferint a trebuie s a e complet a,
reexiv a si tranzitiv a.
Axioma 2.14 (Completitudine) \x. y A :
x _ y sau y _ x. (2.13)
Oricare dou a posibilit ati de consum se pot compara. Toate relatiile de prefer-
int a denite prin relatiile (2.8)-(2.12) sunt complete. Printre relatiile binare care
nu sunt complete amintim relatia de divizibilitate pe Z, relatia de incluziune pe
multimea p artilor unei multimi sau relatia "x" este p arintele lui "y".
Axioma 2.15 (Reexivitate) \x A :
x _ x. (2.14)
Ne astept am ca un consumator inteligent si rational s a considere o posibilitate
de consum cel putin la fel de bun a ca ea ns asi.
Axioma 2.16 (Tranzitivitate) \x. y. z A :
x _ y
y _ z
_
=x _ z. (2.15)
Conform acestei propriet ati, consumatorul trebuie s a e consecvent logic.
Un exemplu de relatie care nu este tranzitiv a este "x" este p arintele lui "y."
Relatia de indiferent a este o relatie de echivalent a.
[Versiune preliminar a.] 9
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Def. 2.17 Multimea de indiferenta a elementului x A este mul timea al-
ternativelor de consum care sunt echivalente din punctul de vedere al rela tiei de
preferin ta cu x:
1:di,
x
= y A; x ~ y . (2.16)
Multimea denit a prin relatia (2.16) se numeste clasa de echivalent a a lui
x. Dac a relatia de preferint a este complet a si tranzitiv a, pentru x A xat, orice
alt element al spatiului de consum (vector de consum) se va g asi sigur n clasa de
echivalent a a lui x 1:di,
x
sau n una din multimile 1(x) = y A; y ~ x sau
1(x) = y A; x ~ y si numai n una din aceste multimi. Se obtine astfel o
partitie a spatiului de consum:
A = 1:di,
x
' 1(x) ' 1(x) . cu 1:di,
x
1(x) 1(x) = ?. (2.17)
O prim a ipotez a cu continut economic pe care o putem impune asupra relatiei
de preferint a este cea referitoare la monotonicitate.
Axioma 2.18 (Monotonicitate) \x. y A :
x y (r
i
_
i
. \1 _ i _ : si , a.. r
)

)
) =x ~ y. (2.18)
Consumatorul prefer a strict un vector de consum caracterizat prin cel putin
la fel de mult din ecare bun si strict mai mult din cel putin un bun. Pentru un
consumator al c arei relatie de preferint a este monoton a, "the more, the better."
Optimul unui consumator a c arui relatie de preferint a este monoton a se realizeaz a
numai dac a restrictia de buget este respectat a cu egalitate.
Prop. 2.19 Daca rela tia de preferin ta denita pe spa tiul de consum respecta ax-
ioma de monotonicitate, atunci planul optim de consum implica saturarea re-
stric tiei de buget.
Dem. Fie x

A planul optim de consum. Presupunem ca p x

< \ . Cum
\ p x

0. h 1
a
+
a..
\ p x

= p h =\ = p (x

+h) =(x

+h) 1 (p. \ ) .
ceea ce contrazice optimalitatea lui x

, deoarece, daca rela tia de preferin ta este


monotona, (x

+h) x

=(x

+h) ~ x

.
Intuitia acestei demonstratii este urm atoarea: dac a restrictia de buget nu
este saturat a, consumatorul poate utiliza venitul disponibil necheltuit pentru a
cump ara o cantitate suplimentar a e si dintr-un singur bun, obtinnd, n conditi-
ile unei relatii de preferint a monotone, un vector de consum mai bun.
n multe situatii din realitate consumatorii prefer a mediile extremelor, optnd
pentru diversicarea consumului. Aceasta se traduce matematic prin convexitatea
relatiei de preferint a.
[Versiune preliminar a.] 10
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Axioma 2.20 (Convexitate) \x. y A :
x ~ y si x ,= y =cx + (1 c) y ~ x. \c (0. 1) . (2.19)
Axioma 2.20 asigur a unicitatea planului optim de consum.
Prop. 2.21 Daca rela tia de preferin ta este monotona si convexa, atunci planul
optim de consum este unic.
Dem. Presupunem c a exist a x

si y

planuri optime de consum diferite: x

,=
y

. Deoarece ambele sunt optime, consumatorul trebuie s a e indiferent fat a de


acestea: x

~ y

. Lu am c (0. 1) si z

= cx

+ (1 c) y

.
_ monoton a =x

. y

1(p. \ ) .
iar
_ convex a =z

~ x

.
adic a z este accesibil si strict preferat lui x

si y

: contradictie cu optimalitatea
lui x

si y

.
Obs. 2.22 Convexitatea rela tiei de preferin ta implica faptul ca mul timile 1(x) si

1(x) = 1:di,
x
' 1(x) sunt convexe.
Majoritatea functiilor de utilitate utilizate n modelele economice sunt continue.
Continuitatea functiei de utilitate este echivalent a cu cea a relatiei de preferint a
(a se vedea, pentru detalii, sub-sectiunea 2.4). O relatie de preferint a continu a se
p astreaz a la limit a.
Axioma 2.23 (Continuitate) \
_
x
I
_
I2N
.
_
y
I
_
I2N
A.
lim
I!1
x
I
= x. lim
I!1
y
I
= y :
x
I
_ y
I
. \/ =x _ y. (2.20)
Obs. 2.24 Daca rela tia de preferin ta este continua, mul timile 1:di,
x
,

1(x) si

1(x) sunt nchise.


Un exemplu de relatie de preferint a care nu este continu a este cea lexicograc a.
Putem lua, pentru exemplicare, sirurile
_
x
I
_
I2N
si
_
y
I
_
I2N
n A = R
2
+
denite
astfel: x
I
=
_
1
I
. 0
_
si y
I
=
_
1
I
2
. 1
_
. x
I
_
|ca
y
I
. \/ N. dar lim
I!1
x
I
= (0. 0)
|ca
(0. 1) = lim
I!1
y
I
.
[Versiune preliminar a.] 11
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Prop. 2.25 Daca rela tia de preferin ta este completa, reexiva, tranzitiva, monoto-
na si continua, atunci
\x A. !c = (c. c. . . . . c) A a.. c ~ x.
Dem. Fie c = min r
1
. r
2
. . . . . r
a
si , = max r
1
. r
2
. . . . . r
a
. Deoarece relatia
de preferint a este complet a, tranzitiv a si mononot a, avem
b = (,. ,. . . . . ,) _ x _ a = (c. c. . . . . c) .
Construim inductiv sirul
_
c
I
_
I2N
convergent c atre c ~ x, astfel:
c
0
= a; c
1
= b; c
2
=
1
2
_
c
0
+c
1
_
;
c
3
=
_
1
2
(c
0
+c
2
) . dac a c
2
_ x _ c
0
1
2
(c
2
+c
1
) . dac a c
1
_ x _ c
2
.
n general,
c
I+3
=
_
1
2
_
c
I
+c
I+2
_
. dac a c
I+2
_ x _ c
I
1
2
_
c
I+2
+c
I+1
_
. dac a c
I+1
_ x _ c
I+2
.
_
_
c
2
c
1
_
_
_
1
2
_
_
c
1
c
0
_
_
;
_
_
c
3
c
2
_
_
_
1
2
_
_
c
2
c
1
_
_
_
1
2
2
_
_
c
1
c
0
_
_
.
n general,
_
_
c
I+1
c
I
_
_
_
1
2
I
_
_
c
1
c
0
_
_
.
deci
_
c
I
_
I2N
este sir Cauchy, prin urmare convergent. Din modul de constructie
a sirului
_
c
I
_
I2N
rezult a c a
c
I+2
_ x _ c
I
sau c
I+1
_ x _ c
I+2
.
La limit a, tinnd seama c a relatia de preferint a este continu a, se obtine
lim
I!1
c
I
_ x _ lim
I!1
c
I
=x ~ c = lim
I!1
c
I
.
Obs. 2.26 Din propozi tia 2.25 rezulta ca \x A. 1:di,
x
(c. . . . . c) A ,= ?.
n cazul a doua bunuri, mul timea de indiferen ta a unei posibilita ti de consum xate
intersecteaza prima bisectoare.
[Versiune preliminar a.] 12
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Obs. 2.27 Daca luam x A = R
2
+
si
1
R
+
, exista un unic
2
a.. (
1
.
2
)
1:di,
x
, altfel ar contrazisa monotonia rela tiei de preferin ta. Mul timea de in-
diferen ta n cazul a doua bunuri are un singur parametru liber. Prin urmare, n
cazul a doua bunuri, mul timea de indiferen ta 1:di,
x
are dimensiunea 1 si este
continua, ind numita, n consecin ta, curba de indiferenta.
Def. 2.28 Panta curbei de indiferen ta
oa
1
oa
2
se nume ste rata marginala de sub-
stitutie (RMS) si arata cu ct trebuie sa se modice cantitatea consumata din
bunul 1 pentru a compensa modicarea cu o unitate a cantita tii din bunul 2,
astfel nct noul vector de consum sa se situeze pe aceea si curba de indiferen ta:
(r
1
+ dr
1
. r
2
+ dr
2
) ~ (r
1
. r
2
).
2.4 Functia de utilitate
Preferintele se pot reprezenta numeric prin functii de utilitate. Rolul functiilor de
utilitate este s a redea pe axa real a ordinea dat a de relatia de preferinte pe spatiul
de consum. Individual, valorile numerice ale functiei de utilitate nu au nicio nsem-
n atate. Singura caracteristic a relevant a a functiei de utilitate este caracterul s au
ordinal.
Def. 2.29 Func tia n : A R se nume ste functie de utilitate care reprezinta
rela tia de preferin ta _ daca
\x. y A; x _ y =n(x) _ n(y) . (2.21)
Functia de utilitate m asoar a, de fapt, multimile spatiului de consum. Prin
urmare, din punct de vedere matematic, existenta unei functii de utilitate este
echivalent a cu posibilitatea denirii unei m asuri pe spatiul de consum. Nu orice
relatie de preferint a se poate reprezenta numeric printr-o functie de utilitate. De-
breu
4
(1954) a demonstrat c a orice relatie de preferint a rational a (complet a si
tranzitiv a) (continu a) se poate reprezenta printr-o functie de utilitate (continu a).
Teorema 2.30 (Existenta functiei de utilitate: Debreu, 1954) Orice rela tie
de preferin ta ra tionala (completa si tranzitiva) continua se poate repre-zenta printr-
o func tie de utilitate continua.
Dem. Demonstr am pentru cazul mai putin general, al unei relatii de preferint a
monoton a. Fie x A o posibilitate de consum. Din propozitia 2.25 exist a si este
unic c A. cu toate elementele egale, a.. c ~ x. Denim functia n : A R prin
n(x) = c. (2.22)
4
Grard Debreu (1921-2004): economist si matematician francez, laureat al Premiului Nobel
pentru Economie n 1983 pentru "ncorporarea metodelor analitice moderne n teoria economic a
si pentru formularea riguroas a a teoriei echilibrului general."
[Versiune preliminar a.] 13
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Functia n este corect denit a, deoarece pentru x. y A cu x ~ y, c ~ x ~ y,
deci n(x) = n(y) = c. Trebuie s a ar at am, n continuare, c a n reprezint a relatia
de preferint a _. Fie x. y A cu x _ y. Exist a a si b unice n A. cu toate
componentele egale, a..
a ~ x _ y ~ b. c = n(a) = n(x) si / = n(y) = n(b) .
Dac a c < /. din monotonia relatiei de preferint a ar rezulta c a b = (/. /. . . . . /) ~
a = (c. c. . . . . c) . ceea ce contrazice a _ b. obtinut a prin tranzitivitate. Prin
urmare,
n(x) _ n(y) .
Implicatia reciproc a rezult a imediat, din monotonia relatiei de preferint a.
Lipsa de relevant a a valorii numerice a functiei de utilitate este subliniat a de
urm atoarea teorem a de invariant a.
Teorema 2.31 (Invarianta functiei de utilitate la transformari cresca-
toare) Daca n reprezinta rela tia de preferin ta _ si , : R R este o func tie
crescatoare, atunci = , n reprezinta aceea si rela tie de preferin ta.
Dem. n reprezint a relatia de preferint a _ =x _ y =n(x) _ n(y). Deoarece ,
este cresc atoare
n(x) _ n(y) =(, n) (x) _ (, n) (y) .
de unde rezult a r _ = (r) _ () .
Aceast a teorem a simplic a deducerea functiilor de cerere n unele probleme ale
consumatorului.
Conform propozitiei 2.21, dac a relatia de preferint a este monoton a si convex a,
atunci planul optim de consum este unic. Convexitatea relatiei de preferint a
este echivalent a cu o proprietate a functiei de utilitate pe care o numim quasi-
concavitate. Drept consecint a, orice functie de utilitate quasi-concav a va conduce
la un plan optim de consum unic.
Def. 2.32 Func tia n : A R se nume ste quasi-concava daca
\c R a.. n(x) _ c si n(y) _ c =n[tx + (1 t) y] _ c. \t [0. 1] . (2.23)
Obs. 2.33 Quasi-concavitatea unei func tii care are derivate par tiale de ordinul
doi continue se verica prin alternan ta semnelor minorilor principali ai matricei
formate prin bordarea matricei hessiene. De exemplu, pentru o func tie n : R
3
+
R
se verica daca

0 n
1
n
2
n
1
n
11
n
12
n
2
n
21
n
22

0 si
[Versiune preliminar a.] 14
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs

0 n
1
n
2
n
3
n
1
n
11
n
12
n
13
n
2
n
21
n
22
n
23
n
3
n
31
n
32
n
33

< 0.
unde n
i
=
0&
0a
i
si n
i)
=
0&
0a
i
a
j
.
Obs. 2.34 Evident, orice func tie de utilitate concava este si quasi-concava. Quasi-
concavitatea unei func tii este o proprietate mai slaba dect concavitatea n sensul
urmator. Fie n : R
a
+
R o func tie de : argumente.
dn =
Jn
Jr
1
dr
1
+ . . . +
Jn
Jr
a
dr
a
=
_
Jn
Jr
1
. . . . .
Jn
Jr
a
_
(dr
1
. . . . . dr
a
)
T
. (2.24)
d
2
n = d (dn)
=
a

i=1
J
2
n
Jr
2
i
(dr
i
)
2
+ 2
a

1i<)a
J
2
n
Jr
i
Jr
)
dr
i
dr
)
= (dr
1
. . . . . dr
a
)
_
_
_
_
_
_
0
2
&
0a
2
1
0
2
&
0a
1
0a
2

0
2
&
0a
1
0a
n
0
2
&
0a
2
0a
1
0
2
&
0a
2
2

0
2
&
0a
2
0a
n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0
2
&
0a
n
0a
1
0
2
&
0a
n
0a
2

0
2
&
0a
2
n
_
_
_
_
_
_
(dr
1
. . . . . dr
a
)
T
.
Daca n este concava, d
2
n _ 0 pentru orice r, ceea ce este echivalent cu H =
_
0&
0a
i
0a
j
_
i)
este negativ (semi-)denita, adica pentru orice vector :-dimensional x :
x
T
Hx _ 0 . Cnd n este quasi-concava x
T
Hx _ 0 numai pentru acei vectori care
respecta o restric tie liniara de forma
T
x = 0.
Prop. 2.35 Quasi-concavitatea func tiei de utilitate n : A R este echivalenta
cu convexitatea mul timii contur
C (c) = x A; n(x) _ c . (2.25)
pentru orice c R.
Dem. Fie n : A R quasi-concav a, c R si x. y C (c) Din relatia
2.23, prin care este denit a quasi-concavitatea, n(x) _ c si n(y) _ c implic a
n[tx + (1 t) y] _ c, adic a tx+(1 t) y C (c) . Implicatia reciproc a este la fel
de evident a.
[Versiune preliminar a.] 15
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Prop. 2.36 Fie rela tia de preferin ta _, reprezentata prin func tia de utilitate n :
A R. Atunci
_ convexa =n quasi-concava.
Dem. Lu am x A.

1(x) = y A; y _ x . Deoarece _ este reprezentat a prin
functia de utilitate n. y _ x =n(y) _ n(x). Rezult a c a

1(x) = C (n(x)) .
Urm atoarele exemple prezint a functiile de utilitate cel mai des utilizate.
Exemplul 2.37 Constant Elasticity of Substitution (CES)
n(r
1
. . . . . r
a
) =
_

a
i=1
c
i
r
j
i
_

; c
i
0. \i = 1. . . . . :. (2.26)
Exemplul 2.38 Cobb-Douglas (CD)
n(r
1
. . . . . r
a
) =

a
i=1
r
c
i
i
; c
i
0. \i = 1. . . . . :. (2.27)
Exemplul 2.39 Liniara
n(r
1
. . . . . r
a
) =

a
i=1
c
i
r
i
; c
i
0. \i = 1. . . . . :. (2.28)
Exemplul 2.40 Leontief
n(r
1
. . . . . r
a
) = min (c
i
r
i
) ; c
i
0. \i = 1. . . . . :. (2.29)
Exemplul 2.41 Bernoulli
n(r) =
_
a
1
1i
. pentru i ,= 1
ln r. pentru i = 1
. (2.30)
Se poate ar ata cu usurint a c a functiile de utilitate (2.27), (2.28) si (2.29) sunt,
de fapt, cazuri particulare ale functiei de utilitate (2.26).
Lecturi obligatorii:
Rubinstein, 2007: pag. 1-9, 12-20.
Varian, 1992: pag. 94-98.
[Versiune preliminar a.] 16
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Aplicatii:
1. Pentru relatiile de preferint a denite prin (2.8)-(2.12) s a se precizeze multim-
ile de indiferent a ale posibilit atii de consum x = (r
1
. r
2
) A = R
2
+
. xate.
2. Care dintre relatiile de preferint a denite prin (2.8)-(2.12) sunt monotone si
care sunt convexe?
3. (Intuitiv) S a se arate c a orice relatie de preferint a denit a pe o multime nit a
se poate reprezenta printr-o functie de utilitate. De asemenea, orice relatie
de preferint a denit a pe o multime num arabil a se poate reprezenta printr-o
functie de utilitate.
4. S a se calculeze RMS si s a se reprezinte grac izocuantele pentru functiile de
utilitate denite prin relatiile (2.26)-(2.29) n cazul : = 2.
5. S a se arate, alegnd convenabil valoarea parametrului j. c a functiile de util-
itate CD, liniar a si Leontief sunt, de fapt, cazuri particulare ale functiei de
utilitate CES.
6. Uneori, n cazul functiei de utilitate CD, se specic a

a
i=1
c
i
= 1. Este
relevant acest aspect din punctul de vedere al modului n care functia de
utilitate CD reprezint a relatia de preferint a?
[Versiune preliminar a.] 17