,

Prof. Pro D. Staniloae

TEMEIUR1 DOGMATICE
$1 DUHOVN1CESTI
PENTRU V1ATA MONAHALA. DE OBSTE
Mantuirea, in conceptia ortodoxa, se obtine ca 0 incoronare a
straduin;elor pentru Numai care moan indata dupa
botez Be mantuefte pe baza exclusiva a curaiiei dobanclita in ace.a.stii.
Taini, dat fEnd ca u'a avut timpul ca, ajutat de harul botezului, adUc3.
fii contribuVa sa la consolidarea voluntara in ace.asta. curipe, la desvol-
tarea chipuJui, restaurat prin botez, in asemanare.. 1). eel ce continua. sa
traiascii, daca nu lupti pentru progres in viata sa duhovniceasca, no poate
menpne nici macar curiit1a obpnutala botez; cine nu suie, coboara, 0 neu-.
tralitat.e tn ordinea duhovniceasci nu exista 2).
Sporirea in consta mtr'a curapre de patinde de carl even-
tual credinciosul s'a imbolnivit dupa liotez, sau intr'o desfiintare a tutu-
ror tendintelor spre ele iou'o inritiicinare in locul lor a virtutilorAJ'a-
timile oi virtutile sunt cele doni modalit5.p. de existenta de viati ailfiru
viata de patimi e modalitatea stramba, bolnavi, inIantuiti, in-
tinati a firii: viata de virtup e modalitatea normaJi, sinatoasa, cura.ti.
libera a ei. Deaceea, revenirea Ia nepatimire e, dupa Sf. revenirea
firii .I.a stara primordiali. Ci.ci patimile sunt elementul dobitoeese care s'a
imprimat in fire ea 0 boala, ca 0 rana, care a strambat firea prin cadere.
Dar revenirea Ia starea primordiala: e reVEnirea In ch:pul lui Dumnezeu.
dupi care am fost facuti. De-aoeea, dobandirea nepatimirii este condipa
m.antuirii 3). Omul dupa fire cand e virtues i contrar firii ca.nd e
1. Diedob al FottceU. Cvvdnt 4<tOetio, cap. 89, In eFlIocaJlu, I, ed. n. p. 879:
<DouA bunW1 ne aduce noua. b.an1l eel stAnt prin boteZUl dnt.r<J carl unuJ
nemArgtnit pe ceHUalL Ce1 dinlAl ni se fndalA. cllci ne
til apa lI18A!Ii lumIneua. loate trAsAturt.:e sutletului, ao::!"d. chipul nostru. spAlAnd
ortce zba.rc'turl a pl\catUluJ nostru. Jar C"!1l1J-aJ.t sA infAptUoiasCll tmpreunA
au. noi QsondnGre'tl. Dec! cAnd tncepe mintea eli. gustc intru multi simt1re din dul
cea\a. Prea SfA.ntului DUh, trebue eli. fjllm cd 1ncepe harul sll zugrA.veascl, zi
cam., peste ehJp asem6na.rea.. CMt precum zugravU dcscneazA tnl4.\ cu 0 s'ngu."i1 cu
loare f1gura nmulul, &pol inflorlnd put;in c4.te putin culoarea ptin caloare. scot Ja
cbJpul Yiu al celuJ zugrli.vlt 1l4.I:! 18 lIreln pArulu1, D{R lJl St, Har al lUi Dum
De2:tm readuee tntAt priri botez chtpul omu!ui In forma. in c3J"e e::-a cand a. fost creat,
tar cAnd DC vede dorind ell toat!i !rumusetea l1.ee7llmfrii st!.nd gO!. fAra
trica. 1n ateUerul lui, 0 virtute prin alta ,I inaI;':1. chlpUl suf.lctului
lit"!41ucire 1n strlUucl.n!. d.iruindu-i pccctea asemA.nAri'.
2. St. Maxim MArlutiS;torul. edtrs Tala.si<:, 17, in eFilocati8:lo. ill,
p :)5: c:C!cl. oprirea pe cales. virtlfilor este inoepulul pl1catulub.
3. Cutxtnt ascette, MJgne. P.G.x.xxr, col. 869-871: c:DE'C1 Sl re"enm Ia ba.rul dela
tnceput, de care neam instr.ll.inat plin pllcat Iii ne im;>odobim pe Dol I.nJ,me
chlpUl lui Durnnezcu, ft'1cllndune asemcnca 1l:111 Cli.ct
ccJ ce lm.',ttI. In sine ncpli.tirnirell (UI ".:: ... !irU uumnezec,,?tl a iuat tn sUfletul
s!u chipul luJ DWUDCzeU, Jar cel ce s'a fll.cut ascmene;:o. iul Dumnezcu in tnodul
&mintlt, t\ dobAndit negt'Ol}lt lJi asemMarc.a <('u '\'Iata dumnezeeasd., puru-
372
STUD II TEOLOGICE
patimaiJ, in primuI caz spiritul lui, sau el e libel', toata via'ta lui
e lumin:l"asa; in a1 dailca, e purtat de pat'mi ca 0 fnlnza de vantU'ri; nu
e -EUtJ;:an r.e &ine, nu el viala cum vrea, ci in el lji ell el
!OC f:1ce cecace nlt vrea eli viata lui nu ore un stil, TIU are 0 consecventa,
ci e trliita haotic, la voia intamplarii.
r I.-upta pentru eliberarea de patimi :}i nevointa pentru dobandirea vir-
tutilor, coDstitue a.<:;a d.aT misiunea fundamentalii 1]i neostenita a cre.!jtbu-
lui. E 0 lupta. sustJnuta de harullui Hristos, e 0 a credinc:osu1ui
in Hristos, pentru .a se face tot mai asemenea Lui 4). Urclli,ml credincio-
suJui in aceasta are treptele lui bine stabilite. Sf. Maxim
Marturisitorul randue.!)te treptele principale ale urc11Ului astfel: credint;a,
frica de Dumnezeu, infranarea. rabdarea, nepatimirea, iubi-
rea 6). l.TItima treapta E:ste iubirea: iubirea de Dumnezeu de semeni, cID::i
aoestea se sllstin reciprcc, se cuprind una in alta reprezinta aceea;;i cal-
dura a sufietului, care s'a uitat s'a pe sine 6). Dar ca sa ajlUlga
1a iubire, trebue sa dobindeasca nepatimirea, curatia de toate
patimile. Numai omul nepatima;; poate avea iubire de Dumnezeu de se-
IID.P..ni. Caci patimiJe nu sunt decat formelc variate ale egoismului panS.
ce mai exista in am vreo fMIDa a egoismulul, nu are iubire adevarata. Pa-
timile Ca laccmia pan-teeelui, desfraul, arata pc om inchis intr'o
preocupare egoista de trup. in egoismul orb iratiDnal al trupului; pati-
mile silfletcllti, pisma, mandria, il arata pe am mehis intr'lUl egoism su:
fletfsc. Toate arata pe om preocupat de sine, privind la eei din afari numai
f,E:ntru seoate pJacerea proprie din ci, numai pentru a-i exploata, toate
arata pc om obsedat de sine orb de :realitatea deos:!!Jbitii de
sin'e. Pana e stiipanit de ele, credincicsul nu peate fi in comuniune adeva-
rata. eli eli f:emenii SID, nu e in iubire. Iubirea, eomun:unea,
inseamna uitarea de sine, jertfirea de sine, regiisirea viei adevarate Iijll
pline in eircu;tul libel' deJa unul la altul. De nccea, 0 treo.pta importanUi
prin cal'"C urea eredincicsul Ia iubire, stl.:: infranarca. Omul care nu S's.
eliberat, prin indelungatii infranare, de pati.m.a. lii.comiei de maneare, de
rca in f",rjci:-ca veljnicA. Deel daca. prin neF.'i.timlrc prim'm Jarru:! chipul lui
zeu, iar ascmAnarea. ell Dumm'zeu ne diln.ti>l!;ltc Hi.o;;un<l to'3.to celeJalte
sl ne d2':.icl\.m acest-el strti.duinte de a nu rr.a.i H In stLf1.etul nostru de niel.o
pl?timA, ci de 2. rAmAnc eu cugctarca noestrl 1?i ncbiruit:. de at..1.Curile
teJor, .en s1 nc de
01. Sf. :--Iaxim 11:mbif/. libcT, M:.gne, P,G. XCI, col. 1081: cF'iJ.ta v;r.
1r<J\!1 din estoe Cd\'l:.ntul eel unie al lu!
5. CCf1Jctc de"Fc dl'(lgc,<;te. I, 3; 11, P. Z7.
6. Sf, Vasme cel RCgutflC /1/$.11Is tractall.:e, Rdsp 7, I'.ii3Jl'<', P. G.,
X},.'XI, 917: "Dzci prin cell. d ntlli :::c implini a dCI!a: iar prill a. deu:!. POt.tc
iari:'l!jl'h cea. cintrll: eel ce h,:beijltc pe :CCllln-':l. i'.lbc:;tc ca u!'marc l:'i po
peele. q-Ci\Ci eel ec N!li "inbc.;;tc pc Mine, ziec Dor:mul. va p1l.zi porunc"le (Joan
XtV, 23/. dar poruncn co. sa. vi\ illbi\i unul pc altul, p""CCum Eu
v'am lubit pe vol> (Io:m XV. 12), tar eel ce pe apr09.pcle, Slltisfl1ctl.nfl.
de Dumnczeu, prime!}te In Elnc luuul LuI. Dea.:a:lca cTec!"nciosul slujitor at
lUi Dumnczeu, ntb.t.a. clrngostc arlita fntll. de cli dOrca sA fie :;tters din
carten. lui Dumnezeu, tn ca.re em. seris, nu se va ierta JXi.catut poporulul (Exod
XXXTIr. 32). rar P-.avcl sA :;e roe.ge sA fie anatemn dela Hrlstos pentru
fratH si.i, rudenJUe dupa. trup, voiIld sA fie pret schlxnb pcntru mAntulrea. fratllor
slIJ., as:ltllenea Domnulul:t.
3TUOll TEOLOGICH:
373
iubirea de bani, de pofta tn..rpeascl, nu va putea pune, atunci c8nd Be va
jvi trebuinta, iubirea de se.men mai Pl"&-US de porta sa.
Dar calea spre trebue sa urce panS. la iubire, pana la co-
muniltI;Je, adica pana 1a. eliberarea de toate patimile. Oprirea la infranarea
inse.amnii 0 oprire din drumul spre desavl1rire decl, cum
spwic Sf. Maxim Marturisitorul, cinceputul pacatului.
Infranarea deja patimi e numai 0 fazi prin care CI'etinul trebue sa
treaca pentru a UII'Ca pana la iubire, pana la comuniune i). Desigur, nicio
treapta nu este parlisita de tot, ci toate se gasesc concentrate, toate vir-
tutile inferi.care sunt implicate in cele GUFerioare. Deaceea iubirea, ca
virtute euIminantii, e i euprinzatoare a tuturor virtutilor, OPUM tuturor
patimilor, tuturor formelor egoismului S). Deci infranarea. ramane in
tin l}i dupa ce el a dobandit l}i ceeace e mai presus de ea; mai multo vir-
tutile infericare devin neclintite numai pe treptele virtutilor superioare.
Dar numai daca pastrand infninarea omul a ajuns ]a iubire, se UDeE}te
eu Dumnez-eu l;>i pe oglinda ew-ata a'inimii lui se reflectii lumina soartelui
dumnezeesc, umplfuldu-l de cuno;;tinta tainica a lui Dumnezeu, sau de
gnozi. Aceasta este treap-ta ultima, care are 0 lapme nesfirljitii, etapa
flind Desfar;>ita.

top sunt datari sa inainteze .pe aeeastii eale, cei ce au

pomit eu mai hotiriti pe ea sunt monahii. Ei vreau sa urce :mai in-
cordat spre piseurile desavanjirii vietti ei vreau sa lupte mai
categoric eu patimile cari inHintu;e, sau tind sa inlantuie firea omene.ascii.
Dar intIrueat drumul spre urea pana la comuniune, adici p8.ni
.]a totala eliberare de egoism, ei trebue sa re.alizeze f}i aceasti culme de
viati intr'o fonna mai desav8.njitii decat ceila.lti Cl"e}tini.
Urcarea aoeasta deJa treapta luptei cu patimile. ]a treapta ]lOZitivii
a comuniunii, ne-o ilustreaza istoria inceputurilOl" monah;smului. In pri.-
mele veacuri mai ravnitori dupa practi-
cau 0 viata de mai mare infrinare, renuntAnd unoori l}i la cisitorie.
Asceza aceast.a praeticata. de unii in primele veacuri se
caracteriza, dupa Karl Heussi, prin unnatoarele momen1le: c1. Ascetul tra-
ief;te intI-'o comuniune cat mai statornica eu Dumnezeu prin rugiciune l}i
tntr'o necontenita indreptare a gandului spre cele ... De asceza. tiDe:
2. renunt;area la lume. in special renuntarea la posesiunea pamiintea.sca l;Ji
Ia 0 pro:resiune lumeasca, 3. totala renunFu'e ,Ia raporturile sexuale, 4.
o .redueere cat mai mare a trebuintelor ca.ri privesc locuinta, imbracamin-
tea, mancarea biiutura, somnul alte mang3.ieri ale trupului, pe eat
i. Sf. Nil .A.!icetuI, nd EI!logiu'm, Migne. P. G.. L.'XXIX, COl. 1136:
cSA ne iSillm. deci, s!\ fim creilinclOllI adeva.ruiul, ca sa. inaintAm 1& metropola vtrtu-
iubirea. PufJUm &08rele zAmbeft.e intreguIul pA.n:4.nl prin mz,ele sale aurlte.
1ub!rea veselelj:te tntrfg sufletul prln fapt.ele luminoase... De 0 avem pe acea.st&.
am stins patimile Ifl strAlue'm pA.nA Is cer. T08t.A ostenea.IA sa. 0 :tac.i p8nA vei
ajunge la sfAnta 1ubire, e4ci Ilpejn<1 oeeasta nu at nlc'un folos>.
8. Sf. Ma."Ir:im Mlirt., Capcte gnosttcc, 1, 78; n. 154: cOCI co n sjw:ls
1& lreapta eUl104tllll:-el, aro neap.ratA de bogA.t1a virtuti!or eu taptu. cOel
oc are, z!r:le. p\lZIgb. ad'.c"A. eunOl?tfntA duhovnicEaSCA.. i3. dea.s.emenea I1l b:&i-
:tlA.. , 8didI. virtul;ilor eu fapta.. cnre bel!;I:ug sufletuh.
376
STUDII TEQLOGICE
.Ie consuma in comun. cMonahii lui Pah<:mie nu (lonsuma. bunurile aduae
de ei, ci traiesc dintrto munca comuna bine Org3njzati; aici nu e vorba
de un simplu cansum ci de 0 producye Aceasla n'Q
putut-o lua Pahomie din Faptele Apostolil.or. Lipsa de prapnetate parti-
culari. n'a trebuit s'o ia Pahomie din Faptelc Apostolilor; a aflat-Q
Ia ascePi carl 0 practicau de veacuri ea premisii a ascezii 1S). Forma de
viata camuna n'a existat nid la Pitagorei, cum s'a afirma.t de unii 19). La
ideea ei a venit Pahomie mewtaJld Ia condip.ile in care <triiau ascetu !}i In
moduI in care ar putea ei sa"i indeplineasca. mai bine idealurile lor de
viata-. El a vazut ca.' grija asooplor de cele necesare hranei ii
in urmirirea preocuparilor lor spiritnale. Trebuia sa. li se ia aceasta grijii.
Viata lui Fahomie deSC!l"ie cum acesta, dupa. ce se primii ascep
sub lui, se ocupa ell toate cele spre trebuinta ale lo.r: planta
pupne l.egume, se ingrijea de mancarea lor, ii ingriju la booHi celiberan-
du: de toata. grija, vada numai de mantuire 20). Apoi uniunea
il.axa dintre coloniei nu 'asigura 0 conducere efectiva sigura
un sprijin fratese pentru mcnahii singurateci, spre a fi feriti de tot feIul
de eaderi.
Pahomie dat seama ei intr'o viata, comuna:, monahul singuratic e
eliberat de grija procuririi eelor materiale, iar pravila amanuntiti a ob-
ei iJ de precum legatul"a pennanenta eu confratii ii oferi
indemnuri necontenite pentru exercitarea virtutti a iubirii aproapelui :1) ..
18. K. Heusgj, op: Cit., p. 124..
19. Idem, ibide>m, p. 12:;.
20. Vic de Pach67l16, text et traductkm tra1If;aiS6, l3. El Am6U>-
neau, Montfments pour 8ervir tl l'hJatoirfl de J'Eglt8e de l'E!JYllte chTetit>n11t'J, (l,14 IV-6
Bi&:le. HistotT(l de 8t. Pac1Wme et de $eS comm1lnoutes. Document" ooptea et arcbe&,
traauits. In: AlIn.a'les d" Mllste auimet, t. 17, Pads. Leroux, 1889, p. 31
21. Dr. Schiwictz, op. cit., p. 155. PahomJe trIau 8.CCentuiazlL faptui cA. In viata
de flECate la asupra sa TA.spunderu. pentru ml.rJ.tuJrea fratJlor. Ana
boretul, rice el, rAspunde numai pentru sufletul propriu; membruI chlnovlei. mspUDde
fi. pentru tralJi sA.i in lata ]uJ Dumnezeu. EJ trebue s4 ia seama M nu :em.'nteascA. prin
vreun cuvAnt a1 sA.u pe tr:a\l. DeBj::eea, chinovltul peate sA. se tnVTednlCC8.l!CA. fi de
rA.splaUl. dar !Ii de osandA. mw mart, dupii. cum a contrtbuit J3 mantuirea sau 1a
pfe.rd:erea '" a alter sunete. Cb!ar anahoretuJ cu eele mal marl tapte de ascezA nu
capA.tA. 0 rILc;pIA.tire 8J?8. de marc dela Dumnezeu, CA eblnovitul simplU, care Impli-
praviJa ehinovlel. Dar larilli, anahoretul eare nu e devotat Bale,
nU"!jl nlrage atAte. osdndA ea chJnov1tul, pentru,cA nu trage 1& plerzan'e atA.tea BU-
flet6, ca cel dln urmA.. cDomnul v'a cbemat, Zice Pahomle, 0 s1ujbd sfantA. !II voi
vretl s1l. pierdc\i sufletele pe carl Ie..e unit pentru a Ie miintui. Wi Ie in jo9
prin (Via\& CiL, p. 189).
Vl.ata de oblJte rAspunde adevQrului cA rnllnlulrea lI1-o .ca.igA. fiocare In comun.
A.ce9t 8devdr e coa::reti7..at inlr'o viziune a lui PabomJe. E1 vede odat1. un 10e
tntunecos, pres.!lr3t cu ('o1oane. 0 de oamenl orbli.cl.lesc In acest. tDtunerie.
lJnii ee in jurut a.cestor coloane. crezAnd cd InanteazA.. Al'U pomesc cAn.d
tJ:!tr'O parte, cAnd In elta, dupii. glasurlle carl atrid, In tntuneric: c.:Lumina c a!cb;
c.lm:nina '<) la Pahom'e .,i pe membtii sale cum tnl!.inteazA. In-
lr'UD ,ir, de m6.nA Iii rnergitnd dupA 0 mictL luminltA. care! con:u:::e, pAnA.
tee printr'o descb'7Atur!l la hlmina. mare de alarn.. Locul Intunecos e lurnea aceasta,
coioanele In jurul carOra se mvartesc multi oam'l!:ni, 5unl d'ferltelor erezlt
fi!osofU, gl3.surile cart e'trigli.: Iumfna e sllnt chemll.rlle crezillor scblsme
lor, lumina ceo. mica. ce merge tnalntca comunHAtJl lJi pe care 0 VOO'/!l eel ce cotl_
duce !}irul, este cune,tlnta de Dumnezeu, care to lumeo. aceasta e numai ca. un grli.unte
de mWitar, dar <:are coneoce la. IUnUna cea din viata viltoare fop. ci't., pp. 182-
S l' U J) I I T E O'L 0 G I C
l'ahomie, l;)ub raporl l'COIlOmic, !ipsa dl: pmpl'il:!l.alc lji
munea manuaJa pe care Ie afla la facu un p,3.S mai departe -pentm
a U!?Ul"a pc asceti sarac.i.l]i in straduin1;a a-lJi ajungc
telul Jar r.digios, luandu-Ic grlJ! pcntru prune"dc roun-
ca- pentru vinderea dm l procurnrea a,Itor
ticole trebuillcioase. AceasUi orgamzare a mu.'1Cll In cornun nu era lllvenpa
lui Pahomic. Ea exista in crgasteriilc, adica in atcJicI'cle in can munceau
sclavi. Ascmenea ateliere existau pe langa templele 'Pagane.
P.a.homie introduce acest mod de rnunca in grupe]e de m'Onahi, cari din
proprie convingere l}i in mod tiber acceptau aceasta. viata in vederea desa-
dir'5irii religir..ase. Ecouamia comuna impunea a a.propiere a chiliilor.
Pahomie Ie inconjura Cll un zid, care avea in pl'imul rand un scop pedago-
O'ic pastoral: uura supravegherea castitatii manahale, fiicea arlce banu-
iaJa de necastitate imposibila .!}i ferea pc manah de tu.rburarea lumii din
afara, inlesnind str5.duintele lor in ves;lerea mantuirii. Monahul putea. sa
se COD.SSCI'E." neturburat rugaciunii, meditapci, infrinarilor mun-
cii sale. Deodata eu zidul accsta se propriu zis mana&irea, clau-
strum, comunitatea Snchisa a celor ce se preoeupa., ferip de lume, in mod
intens l'ji ExcIu.siv de mantuirea lor 22). Inconjurarea chiliil<lr eu un zid
era facuta posibiUl prin faptul ca, indestulandu-1}i prin munca 'camnna.
I,evaile unii altora, monahii nu erau avizap. Ja 11lmea din afara. 23). Manas-
tirea rEaliza a au.tarhie complecta, data. fiind ;ii putinatatea trebuinteIoI'
mlJnahiIor. Deci i din acest punct de vedere viata de oferea conditia
pentru 0 mai a exeJtip.ilor ascetice.
Precum vedem. in de striiduin\a de a asccVIoI'
aflat 0 condipe i a implinire necesara. Viats de ob,te nu. Ie oferea
at:'Jora .numai putinta de a complecta asceza prin iubiI'e, ei chiar a.scez8
se facea ul;iurat8. prill ea. Intr'l3.deviilr, actul de rcnuntare la cele
sa:vanpt de ascet la inceputuI viep.i lui ascetice, se putea tm'Dlanentiza
Dumai in viata de care-i Iua orice grija de procura cele nece-
sare traiului. Altfel Ee intoicea, ca satia lui Lot, la grija celer odata para-
site la legatura cu lumea. fur infranarea dela tot felut de potte l}ij>atimi
egoiste ii era de trebuinta de a nu face, de a TIU avea, de a nu
gusta, decat ceJe ce i se ingaduiau de proestosul !?i de pravila.. Mai
ales insa, ascetul avea prilejul sa spareasca. in"inbire Lata de frati, sa tI'ii.-
iasca ill duh de raspunderc fata de ci, sau sa fie njutat de ei. iuJ,:)irea,
virtutea cea m.ai -inaltii, s'ar piirea cli vine numai dupa dDbfmdirea celoI'-
laUe virtup, deci ar putea cineva sa lupte intai etl patimile in singunitate
l}i dupace Iepa seas pe acelea din sine, sa vina' in comunitate, in realitate
185), P.s.bomle vAzAnd In vi.zhmE' Cliffi unB dinlre membrH COffiWlitn.til ar vIen sA. se
de mAna eelor <!lnainte l}l sA se piardA. in IntWlcric, plerzAnd .,i pc c:pi vin
lb unna lOr, Je strlgll. nccontcnit: d.in'eti-vti.
22. K. Heussi, op. cit., pp. 127-128.
28, In vb.\a lui Pahomle se spunc: cNu era nlciun cuvAnt stra:n printre
Ei se conduceau dupA reguie sfinte, n'avcau nicio grij.1 c.e El.CeaslA. lume; erau C& '11
cAnd ar fi fast mutati de p<' pamAnt la cer, tJl.n caUZ& inpbideril lor .,1 & aacultlLriJor
ce Ie tmnlint3u neincet9.b (p. 187). Vczi Veclt;lc Tl!;.dlll'fli file 1'j<'tii mnflllhCllc Do-
J92fJ, p. 300. . .,
, " 'I loll' 'U t ,: j.
tn.!l;1 lupta ell p!ltimno, tosfil}\. a.ecez,:a. \:t 0 luptA peutru lubh'e, i;li. lupta
pentru iubirea semenilor nu se ducc decit in miJlocul lor. ehiu tn
frinarea poftelor egoiste aduce eu sine 0 Hirgire a condip.i.lor de eXistpntA
pentru semeni.
, Dar iubirea: rata de ("j mai ales, prin rabdarea, pnn ingiiduirea.
lor 24). Monahii nu prea sunt in situapa de a rabda multe tncercan, fiind
lipsit-i de greutaple de faroilie. Evitand dulcetile "ieVi de familie prin
infranare, evita necazurile greutatile cari sunt legate de ea carl au
ca seop patimilor, pc carl monahil Ieau sUibit prin infranare.
Dar trebue sa. se exercite monahii in eelalalt fel de rabdare, care are ca
seop sporirea in iubir'ea fata de semeni: rabdarea fratHor din care
la. rnireni echivaleaza ell rabdarea celor din cass. din Ded
trebue sa fie l}i ei in situatia de a rabda pe altii, en sa !1i ei
aeeasta virtute. cum ii vor rabda, daca nu due viaP. de ob!}tt?
E sa. fii bun cand singur, ea.nct nn te supar5 nim"illi, Dar
bunatatea aceasta de ghiarele farei f'e scund, 11U se t.ocesc.
Trebue dat monahului de toci ghial-ele patimi.lor, nu de a Ie
ascunde. Zicc Sf. loan Casian: Capatul indreptarii al pa-eli noastre nu
se din indelunga rabdare ep 0 are <'!prcapele eu noi, ci din sufe
firea raului dcla aproapele de catre DOi. Deei de vorn fugi de lupta inde
lungei Tabdi\ri, cRutand pustia !1i singuratatea. patimi:.e nctamiiduite
n03.stre, pe cali Ie yom duce aeolo, vor raman'ea a2cunse, dar nu VOl' fi
smulse. Cilei puslia retragerea cl?tor ne'zbavlti de pttimi, nu numai eii.
Ie patimile nevat.amate, ci Ii Ie !}i acopere, incat nu-i lasii sa se
simta pe ei in!jh}i de ee patimi se biruese, d, dimpot.rva, Ie pune in minte
nah!ciri de viltute face sa creada. ca au lndehmga l'abdare
smerenia, palla nu cste eine sa.i ispiteasca !1i sa-i probeze. Dar cand vine
vreo pricina eare-i ecarca, pat.imile cele ce mocnesc tainuit
sar indata Ca nhjte cai fara frau, hraniti mult:i vreme in liru.,te !iii oo'hna.,
din ocoa!(']e lOT tarase ('u :;;i mai muJta vijelie spre pierzare pe
lor. Cae: !]i rnai mult se siUbRtaecse patim'le in noi, eand e itltreq.lpta Ie-
gaturn. cu oamenii, incitt picl'dem !;?i umbra suferirii a indelungii rabdari.
pe care in fraf)lor ni se parea eii Ie avem: pl:'ntru intre
lasa!"ea depr:llderii cu semeJlii I?i din pricina Cad preeum
fiarele venir.oase ce stau in lor din pnstie, de fndata.
sirot pe cineva apropii du-se de ele arata. toats. turbarea lor, la
fel camenii patima!?i, cad sunt linitip din pricina pustici, l}i nu db vreo
dispozitie virtuoasa, dau veninul pe fali eand apudi pe cineva eare s'a
apropiat intarlta 25). .;
Parintii admtt ca cineva sa. se retraga in s:nguratate, dar
numai dupace a ajuns la nepalimire. Pana atunci tn:bue sa traiasca in
In obl?te se ca!iit:ga nu in afua de ea. Retragerea in
pustie inainte de vrerne este primejdiollsa. In loe de 0 cretere in virtute
ea aduce, la eei neconsoldati in ea, 0 sca.dere. Deaceea multi dadeau
24. St. G.figore PaJama, Al doUea tratat din prima triadd contra lui VaJ"la4?1I.
1a D. StanUoae, Vi.afa tntldtdtu;ra 8/. Grigoro palama, p. ill: dub!rea e tntov4rU-
'lUI. de rUxl8.re, iublzea le BUff,A, Isl" 1:191 sunte.m inv4t4fl sA dobA..rtrtim "Abo
d80,!l\ prln CD. ar,ol prin 54 ajungcm 18 ;ub!T'('1'
2!i n'.'<prl CPu, "pI f,/(Jdtt"j al" ""l1ttllii, ttl . i Ill! 11:1
l' I) I' I I rill tJ L t> l. I D
duplC efau retra.e In PllOtk. fA t.I\;.bul;< Ni aG re1Dtoar.;ii [n
::ian n:; sensu! aeesta erau sfA.tui\i de cBatrinit, zice Sf. Nil Si-
uaitul. iube5c foarte mult retragerea facutii treptat. Dad. vreunul, ispri-
vind in chinovie, a ajuns pana aci dad ar putea inainta ill
retragere, sa. Be probeze el rar daca neputAnd, searle in virtute, sa
se intoard. in chinovie, ca nu cumva, neputand tnfnmta uneltirile gandu-
rilor, sa-i iasa din minte> 26).
l1i de fapt vi.ala de s'a dovedit in practica drept cadruJ eel mal
potrivit in care straduintele de ale monahilor se pot infaptui_
Dovada cea roai puternics. e ca acest mod de vieati cilugareasc3. a devenit
eel mai raspindit oi a infruntat veacurile, pe cand celelalte moduri au ra-
mas sporadice, sau au deciizut, cand nu au disparut cu totul. De fapt spre
sfar;;itul veacului IV, Fer. Ieron:m, Ion CS8lan, din cele trei feluri de viata
monahali, pe cari Ie cunosc: ehioo"iala, IJustnicie singurateca. ,riea!i de
sine in mid gI'Upe, c()nsidera. pe eel dintaJ ca mai demn de laudi, pe
pustnici ii considerS. ca stand ill legatura eu ehinoviile, in carl se pregi-
teau pentru pustie in cafe adeseori se intoreeau, iar pe cei cu vieata de
sine ii osandesc eu cele mai aspre cuvinte. Aceste mici grope ell viealA de
Rine el'RU BaU asceti. cari trs.iau cate doi trei la mar-
ginea OfB..elor satelor, sau chiliile ce se adunaseri. in calonii pe vrernea
lui Anton;e, dar can poate nu evoluasedi la vieata de de tip paho-
mian, ci se resfirasera Aceste-mici grupe de aseeti erau la
veacului al patrulea inteo decadere complecta
Fer. Ieroniin de;;crie cele trei feluri de monahi e,.xistente in Egipt
pe vremea lui, intr'o de pe Ia anu! 384-. Primul fel il alcatuesc
chinovipi, in limba copta: sauses (sohws=eongregatio, coetus),
vietuesc in comun, intr'o ascultal'e total5 de rnai marele lor. Ei locues<:
separat, dar chiliiJe lor sunt legate illtre ele. AI doilea fel sunt anahorepi.
carl petree depa-rte de oameni (procul ab recesserint) si triesc
singuri in pustie (soli habitant per desertas); ei nu au Dido prcprietate.
Daca unul pleaes. din chinovie in pustie, nu duce cu sine nim'c, dt'cat pi'ne
!iii sare (qUi ex coent...biis Exeuntes, excepta pane et sale, ad deserta nihil
perferrunt amplius). cAl tfljlea fel, numit remcboth (In l'mba copta:
rem-=cm, both-manastire, oameni de mans.st;re), e cat se peate de ne-
fast (deterr:rr.um). Ei locuesc cate dOl sau trei impreuua, nu in numa'r
mai mare. dupa placul lor traesc din muncii lor, din care pun 0
parte In un Joe, cat e de lipsa pentru intretine-rea lor. Ei locuesc cea mai
mare parte in orae !}i targuri ca i dind (ars), dar nu
viea;a lor ar fi sfanta, tot ee vand are un mai r\dicat. Intre ei e multi
cearta, pentru ca ei, traind din proprietatea lor, n:l vcr sa se supuna ni
manni. Ei fae concursuri de post certare jejuniis) lac ceeace ar
trebui Sa exercite numai in ascUDs, obiectu! unui concurs on a unor intre-
. ,
cen. Totul Ja ei este afectat: manecile largi, sanda!ele sdrentuite, haina
suspinurile dese, cercetarea fecioarelor, bliTfirea preop'lor cand
VJDe a sarbatoare minancs. panS. vomeaza:t 28).
de,
26. TractatU8 ad Eulogtum. cap. XLII; Mlgne, P. G. LXXIX., col. 1136.
27. Schlwietz, p. 237: Ende des vierten Jahrhunderts war der VerffLl1
egypttschen A.seeteotums. e1De vollendeto
Fer Jeronim. lil" ad E...-t,,"-'wtft, rXT1. p n xxn. t'Ol 419
.'.'
300
STUOtl TI':OLOGICI':
10lin C::lsiall, uupal:c u pcLl'cl:uL zecc ani ill l!;gipL (:';85-:';95), u!.:scri,:
ec1c feluri de monnhi astfel: c1'I'ci sunt felurile monahismului in Egipt,
dintre cari doua. SWlt foarle bune, iar al treilea ell tctul lipsit de ciildura
si ell lotul de evitat: primul cste al Chinoviplor, cui vietuind in se
earmuese de judeeata l,Inui batdn. eel mai mare numa.;t' monahi din
E'Tipt sunt al doilea c al nnahoreplor, can mai intai .au fost
inl::>chinovii lji in convietuirea cu altH au ales ascullsurJIe
singuritat-ii; at treilea e eel eondamnabil al Sarabaitil0r> Acesta. e
un fel eu totul diu (dctcrrimum) f?i neeredincios. cEi se recruteazi din .ou-
marul ac-elora carl voiesc sa simuleze mai degraba virtutea. decit sa. rea-
lizeze eu adevarat desavaq;il'ea ... Acel}tia, afect.and eu inima
virtutea, sau la aceasti profesiune de vreo necesitate !}i gra-
bindu-se sa-si insuseasea numai numele de monab, fara nicio straduinti
de emulatie,' nu pr'mesc diseiplina chinoviilor, nu se supun jUdecip.i celor
mai batriini, nu se forme-aza prin acelora, ea biruiasca
lor I:ll pl-:mesc nieio regula a sanitoase, ci, ga.ndindu-se numaj
It\ in public, cautand adica La oamenilor, sau petree in
easele lor sub IPrh,;legiul aCl?Stui nume, oeup3.puni, sau
COllstruesc chilii, pe cari Ie numesc manastiri in carl petree
in libE'rt.ate, nesupUnali.dll-Se porul1eHor ev.angbelicc. cart ,Ie eel' sa: nu se
Ct! g,rija hnmei z1lnice f:ii en niciun fel de prolfleme t1amiliare. Aceasta
o implinesc, fara I"..icio necredinc'oasa, numai aceia cari, deslegati
de tcate bunul'i!e ac.estc.i s'au supus de mult
noviei, ineat dee1ara ca nu mai sunt stipani pc ei Dar aceia carl,
cvitiind di2cit=lina chinc'viei. petree cate doi trei in chilli,
de grijfl st3!,ptului, sau a cQnduceril prin pOTUnCa. ci preocupandu-se mai
eu de ca liberi de jugul staretilor, sa aiba libertatea
cxercite voile lor. sau' sa pleee f?i sa. Tataceasca pe unde Ie place sa. faca.
ceeace Ie e voia, se censuma !;li mai mult in munci de zi de noapte, decat
cei vietuiesc in chinovii, dar nu eu aceea.J?i credinta ;Ii eu aeeI..a;;i scop.
caCI aceasta ei 0 fac, nu ca sa puna la dispozipa econcmului fructul muncii
lor, ci ca sa c3.l}tige avutii pe earl $i Je gramadesc. Ce distantA este intrc
Acei.a., ,necugetimd la ziu.a de maine, oteri. fructele cele mai gra-
tuite ale sudorii lor lui Dnmnezeu. Iar ace:;;tia se gandesc, nu numai 1a
zilla de maine, ci i;;i intind gIija necredincioasa peste spatiuJ multor ani
crc-...d pe Dumnezeu mincinos fa ra pute-re, ca unul ee nu poate, sau
IlU vrca dea indestli!area. .promisa a hrnnei de fiecare zi, sau a vCt}min-
telor. Acc13 urmaresc prin toate voturile lor sa posea.da neaverea, adica
tuturor luerurilor f:a.rwa; ca sa dobandeasca. 2.fluenta
tlltllror bel!;lugurilor. Aocja -luereaza ca sa aiba miinistirea un prisos
tru sHute' intrebuintari, fie pentru eu,rte, fie Xienodochii. fie pcntl1.l
bolnit5, fie rentru a Ee da c.elor lipsiti, dupa. judecata
ca Sa aiba un prisos peste illdoparea zilnica, sau en sa-!;;,i satisfaca 0 phi-
cere mai mare, sau ca satisfaca. patima iubirii de argint. Acea, adu-
nand manas:tirii atatea miJloace $.i (j la elc Wll.iC, primesc atata
umilinta a, supuncl'ii, incat precum se priveaza. de ei si de acc-
lea pc cari Ie ca;.>tigii eu propria lor sudoarc, innoind mereu ardoarea '[lri-
29. Collat. XVlli; P. G. XLIX, ('01. 10!JIl. rn rmha <':01'1:1. Snrnh.... ltii ,.....-;
!iii l\Ia.nr.,!(tiriler, :'lfl'("!i .1i l"hH!iJnr.

STUDI! Tl:OLOGICE J8\

,. prin acee.a. ci se de6brad zilnic pe ei de
Illll r"".. - A :::::u.:; d hi' da -va <ara'")lo'
cii lor. Insa, c ar.prm u '-"". .. ." -,
se rostogo1esc in prapastie In fIec8Z:E" Zl. Pa _aCe!8 seve:ltat:8
e care 0 atat .de devotat car; lDlbra:
fi!,lat-
o
odata, ca sa nu lmplineasca nlClOdata vOlle lor, 11 face m flecarc z!
rastigrot
i
muce.nici vii; pe aceqtia vo'ei IProprii ii trim.i1.e de
t'ii la iad 30). .
La feI ii condamna pe ace;;ti scriit.ori :H). Toti SCril
lorii carl osandesc pc monahi ell viata de siile, ii considera. vino-
\'aU de pacatul lui Anania fji Safira, care a fast a..;;a gray, meat autorii
lor' au fost pedepsip. indata ell moartea, tara Sa Ii se dea vreme de poea--
inta. Paestul oonsta in faptul ea, dupa. ce se promiw lui Dunutezeu tepa-
d:{l'ea de orice avutie, se repne apoi 0 parte, sau se cauta, 'r:rin
i ei. Cei ee fae aetfel, pe deoparte/mint Dumnezeu (, dCSI-
....ur fii pe oameni), pe de alta socotesc ca al lor eeea a .at lui
in urma Yotului. l"enicitul Ien.Jnim zice: <:Ananj,a Safira da-
ruif'se ell inima frieOMa, mai bine zis indoelnica, deaceea sunt condam-
nap. pentrue.ii dupa votu! dat, au eonsiderat bunurile ca ale lor !jt nu C!l.
ale Aceluia, Caruia h:au mchinat odaU Iii rE:zcrvat lor 0 parte dill
avupa. striina, temindu-se de foame, de care eredin!a adevarata nu
tcme 32). Jean Casian spune la iel, ca. acest gen de monahi e Wl mad
de .exemptul lui Anania Safira. eari, 0 parte din
cele ce posedau, SWlt pedepsiti de gurs Apostolulu
i
, cu moanea; caci so-
c:otind acesta ca un astfel de p8.cat nu poate fi tamaduit nici prin po
p.aintA, nici prin. satisfactJe. a tiiiat lui a tot stricidos, pr'n
moaxtc naprasnica :::.I}.
Raman dar doua fcluri de monahaHi, pc care Ie aprobii Piirin!.ii
.!;ii scrutorii cea chinoviali I}i CEa anahoreti, sau pustnieeasca.
Dar_ dintre acestea ei socotesc in general pe cea chinoviaHi. m.ai potrivta
ell slibiciunile firii omeneoti. mai apta sa ajute aceasta fire in straduintele
ei spre Astfel, Fer. Ieronim. la intrebarea cuiva daca c bine
sa traiasci singar, sau eu altll in manastire. raspunde: cMie imi place sa
min comunitatea sfintilor, sa nu te inveti singur sa DU intri fara condu-
cator pe calea pe oare n'ai intrat niciodatii, ca sa ou te aba;i indata in alta
I\arte sa te ExpUi ca sa nu faci ma'i mutt sau mai pu.tin deeM e
de ea sa. nn Qboseljti nlergiind, sau sa. intArzii i sa adormi. In
sinIDlratate repede !re fur4ieaza malldria. dacal eel ee petreee in ea pos-
putffi nu vede om. i!;>i dii oarecare impor'tant:a. Ultand de s'ne, de
unde !]i pentru ee vine, ratace;;tc ell inima inl8.Wltru i cu limba afara.
JUdeci, impotriva vointei pe servii stra5ni. Unde vrea pona
30. CoUat. xvm: Mignc, P. O. XLiX. col. 1104-1106.
31. Am1ntim eel pe ncn<:cHet, IlltemejetOrul oro'nului benedi1.inilor. C3re sptfue
'H.egulll.'C c. I): cAl treilea fel de monahi e eel mlll Infect. Ei mint pe Dumnezeu prin
1unsuri1. Tr:1icsc e!i.lc (101. S3U -trc,i. taU in rcalitatc singuri. Clhll p:1stor, inehl.,1 in
!'laulele lor. nu alc Domnului. Dl'ept lege ,au voluptatr:a riolintclor. numind sfl1nt tot
ee socotese llUU pre1\lri\ cl nepermls eeUlce nu voieJlc eit. La fel Ii
I:-Nla Vencrubllul (vezi ill M'gne, P.G. XLIX. eel. U03. la.
32. Epist. 8 ad DemelriMem. P.G. x.'Xn. col. 1118.
33.1nst. VII, .ell)). XIV; P.G. XLIX. ('01. 3lH. Connl. XVTII; l\lij..'"f11'
1'.0. XLlX. col. 1103.
J8J
III I IJ U I I I It'J l. ,,(I 10
lntinde mAna.; doarme clt vre&; DU Ie teme de i face ce
pe top ii socole.u inferiori; e mal des In orn,_ decal In chilie. Inlre trap
simuleazi modestia eel ce se ell mulpmile in 94).
Pr.opriu zis, Fer. Ieronim nu osandt'!}te aici pe adeviratii 8Dahoreti.
ci pe (;ei pe rei ce au imbrati!}at viata pustnice8sca. fari sa.fi ajuns
1& des8.varJ]ire in rea chinoviala. Jonn Casian Ii prezinti pe ea pE"
al patrulea fel de monahi: Este !ji un al patntlea gen, care a rasa:rit de
curand mtre cei ce se "miulg'aie ell ell chipul de 8!!ahoreti
carl Is. inceput. printr'o ardoare scurta, se llraHi doritor! de perfectiunea
chinovie; I in vreme ce negJijeaz8. tiiierea vechilor obiceiuri i patimi l}i nu
sunt mu1tumitl sa poarte jugul um;}jn\ei l?i aJ ribdarli dispretuesc sa se
supuna. bitra.nilor: deaceea cauta chilli separate !?i doresc sa petreaca
solitari, ca astfeI, de nimeni, sa poat.a fi socotip de oameni rab-
dator;, blanzi smerip. Aceastii viata, mai bine zig moJe::;ealii, nn permite
nicicand aeelora, pe carl odatii i-a infectat, sa. sjungii la desiivs'l1lire. In
aeest mod ei nu numai cii nu taie voile Jor, ci Je intaresc f:n rau, in vreme
ce nu sunt provocati de nimeni, ca pe un venin mortal launtric, care Cll
cit e roai ascuns, cu atat produce 0 baala. nev:ndecabilii ceJui ce 0 poarta..
Cici din -respect pentru chilia singuratica, nimeni nu indrazne!}te sa des
1& iveaJa patimile solitar... lui, pe care' aceTa prefers sa Ie ignoreze decat
sa. Ie vindece. Dar viItutile nu se nasc pr'n ascunderea patimiTor, ci prin
lupta cv ele 35).
Pe anahoretil adevarap, Fer. Ieronim ii aceept3. Dar lor
trebue I.e eu totnl excepponale. Deaeeea continua, dupa. cele de mai
inainte: cDeci ce? O!::andlm viata sonara? catul?i de pu\in nu. Caci am
Jaudat-o Dar din ingustimea manastirilor .8 acestui mod de viata
vrem sa. iasa pe carl asprimea p stiului nu-
i
inspa:manta; can au
dat mult timp proba vietuirii lor; carl au fost eei mp.i mici wntre toti, Cft
sa fe cei dintai dintre toti; pe cari nici foarnea , nici saturares nu biruit
vreodata; cari se bUClIra. de saricie; a caror purtart:', grai, privire, me:t"S.
fnvatituri, e virtuoasa: cari nu !}tiu sa se arate, 8semenea unor oameni
inepti, pliDi de putere impotriva dracilor, ce lupta C'Ontra lor, ca sa ui-
measca pe oamenH nef:xperimentati de rand f?i prin aeeasts sa adnnt>
ci,tiguri S6). '
Sf. Efrem SinIl socotte chiar ci Diei petrecerea indelungata
chinovie nu ajunge pentru a pregitire suficienta spre viata, pustniceasca.
Se cer pentru ea aptitudini speciale l}i p.xceptionale. A1tfel atragerea pus-
tiului devine a cursi primejdioasa. pcntru chinoviti, 0 ispita. a diavolu-
lui 31). lar Joan Casian prezinti pe un celebro, pe avva loan.
revenind. dupa 20 de ani de pustnicie, in cbinovia to care petrecuse rna'
inainte 30 de ani i aceasta revC'Dire astfel: ..In RC('.asU
vie\uire (de ob;;te) nll e nki griji de plinuirea muncii zilnice, nici preo
euparea de a vinde !}i cumpara, Dici gtija inevitabHi de painea de pest..
an, wei grija dE> trupel}ti. $i in niC'j m;i.nrJriR lAlIrlpi omp
:1-1. Ell. IU! Rus:icum; _'llgnc. P L. XXll. COl 1097
Sfi. Coll'J.t. ;"'"VIH; Mi.\:'n... P.fi_ XlJX. "01
36. 1b1Jtl'tIl.
!\7. D.) Fi1l.71!lIltUI". Opl'"'' !fldt("(l. 17';317';'6, tI/,l' :U()8Ji. 1',\".,,
IU1\$tu. I n. I' iii'; l.ll ,",om J .Af n".:-,.. ""It .,:"."'...,'f) .. "'... d .. lilt"'l I' 11
T II II I I r _ U L (l oJ I U
'83
nefti, can: e .necuratA in lui decAt teate, ba
;U oatenell Sau: bme e sii le
am ('redinClOS fagadum1e1or mm nueI, decat necredmclos celor mai
marh 3S).
Daca. mandria e&.te cea mai teribila dintre patimi fjoi cea mai greu de
desrada.cina"t, daca egoi!:mul i;;i in ea ultim'a iar iubirea
ultimul obstacol. apoi, desigur ca viata care poate sa vindece acelista
paUma este viata cea mai inalta l.?i cea rnai corespl:nzatoare cu scopul
monahului. Deaceea, loan Caman cSco u1 ch'novitului este sa. mar
tifice sa rastigneasca toate voile sale dupa J.:'OTunca mantuitoarc
a desavar!ilirii evanghelice, sa nu cugete nimic al zilei de mfline. Iar acea
sta. desigur ea nu 0 poate implini decat ehinovitub 39).
In aeela.$i sens considera. Sf. Efrem Sirul (t 573) danllrea de sine.
pe care 0 face monahul fratimii. ca ineorcnare a tuturor vifltutilor, ca
b'ruinta deplina egoirmului. Dupa leFidarea de sine, de famHi-e.
de bunuri, cea 0 implinire a tuturor celor bune, pe aceasta sa. 0 adauge:
lepadarea Eji de sufletul sau. care este de sufletul sau? Ca pe
eu totut desa,v8rEjit sa se dea danie frlifmii voile sale deaeeea
nicideeum sa. nu Ie mai faea ... ra nu aibii nlmic intru a sa stapanire.
afara imbracamintea ie care 0 f.0arta, ca d'n toate sa poata
fira. griji, ce!e {:onlDc'te lui numai savarEjindu-11; eu buclIne tctdeauna
CD un cumparat eu cinstit scump Sangele lu: J-!ristos ca un rob bine-
cunos(',&.tor pe toti mai ales pe 11l\ru toate ca pe
dornni stiipani sa-i soeoteasca Eji, dupa ct:m ir.wlj; Donmu] a zis:
Cela ce intTe ,"oi sa fie mai intfU. rnai mare, sa fie mai de
pe urma decal toti al tuturor reb: neavarid sJ3.Va cinste sau lauda
pentru Jucrul sJujbei san pE:-lreruil dela frati ... fiindca eu adevarat de mare
mantuire pricinuitor se fa:e, daca cu indelupga ingiiduiaHi
ell rabdare pana la va starui intru aceasta buna i de suflet fo10-
sitoare robih. La randul lor, inainteEtaUltorii sa se socotcasea 9i ei slu-
jitori ai fieeiirui irate: dar pe aaeuns, in minte, ca n'Ejte rooi ne\'Tedn:ei ai
tuturor fratilor Sa va soeoti\l, avand grija de mantuirea !}i de desavallirea
fiee3.rl1;a. ea aeeasta este eu adevarat ingereasdi, ceand UM altora
loti frap.i. eu toatii bucuda supumdu-se, domni nnii altora se vor socoti
l;>i eu unii pc alpi intrecand:t. 4::Deei vi indemnam pe vo
i
, ca unii
ce sft fip urmatori lui Hristos, spre odihn.a suptmerea unii alton
spre buna slujire, de a fi eu putin!a i a mUt'i pentru aproapeJe pc no;
sa ne pregiitim... Ca prin dragostea nepismuirl;a
netmfia, legitura pacii intr'un trup intr'un duh al Jui Hristos intru
sa poata a se phi, supuindu-se unii altora tntru frica Dam-
nului:t 41'1).
Dar eel care a evidentiat mai mull decat toti superioritatea viepi
monahale de ob!?tf!. a fost Sf. Vasile coe] Mare. dn multe privinte $tiu
38, COli. XIX, Migne, P.G. cit., col, 1129,
39, Ibidem, col. 1138. .
<10, 17l1'(llMlu'd CtUro "nanuM, in: C,tt,.'intelt ,i Illl'dtdtur1le PTea Cu'll. PdT_ l'Io-t,
1m ""freYil Nil'ltl, OOr!> SOl clip?'lnd (nlru 'I tr('t'l rot""i! "hi I1,..;l'OU&at+l:l". Nea.mtu
I .'d 11_11. HI';!fI. pp
s'rUDII 'rl:OLOGICl:
c mai de folos petrecerea ell mai mu1ti,' ,II ), zice eJ. Bunurile acestei
sunt de multe eca nie! nu se pot numara u:;;or t()ate, _EI vede
sUi impusiiJ de temeiuri moral'Pedagogicc, de kgi ale firii
tIe dogmatice.
1. Temeiurile mor.al.pedag-ogice sunt ele multe. Sf. Vasile arata
cii.teva:
a) Omul nu se poate decat ajutat de sfatuI, de .observapile
de iubirea alt-ora, caei singur pe sine nlt se peate nici din toate
laturi1e, nepuHinduse ,pune in chip :zolat in toate situapile
judeca pe sine fara nu se poate niei indrepta. neg3sind !n sine
destule resurse de putere pentru aecasta: In singuratate va eu-
nieiunul ttor seader-ile sale. neavand pe cineva sa-l mustre (sai i
scoata la arata.:re) indrepte eu blaode1e !?i ell bunatate. Desigur.
mustrarea venita dela adeseori in barbatuJ rccunosca
I tor dorinta de vindeeare. Dar paeatul se eu de catre
eel ce eu sineeritate. Caci eeel ee zice. mustra cu sarguin-
\ii. ;:;i eu grija (Prov. XlII, 24). Dar unul ca acesta ell anev:Oie poti gisi
in smguratate, daca. nu ai fost unit ell el mai inainte in vista. Deci ti se
iutampla. eeeace s'a zis: eVai celui singur, di de va eiidea nu e cine
ridice (Ecl. III, 10) multe porunei se implinesc mai de multi, dar
de unul. nu. Cici in lucrarea uneia, e impiedecati alta 42 bis.).
In manahii se pot inderona !?i suspne intr'o continua. trezvie im
potriva ispitelor de delasare. Ob;:;tea cu ei exclusive de viata
duhovn;ceasca, intrepne 0 de trezvie, de nazuinta spre n"eeon-
teniti inaintare in In aprobarea a ceea ce e bun !;'i"
in condamnarea pacatului. fieeare afla un sprijin pentru progresul sau:
Spl'e piistrari!a bunurilor date noua deja Dumnezeu e mai de folos viata
decat singuratatea, spre piizirea de uneltirea e
mai siguri nedormil"E'a eelor ee vegheaza, cand }:oate unuia i se intampEi
sa: appeasci spre acel somn de moarte, de care nea inva!at David sa.
rugam sa nu vina peste lloi. zicand: eLumine-3zi ochii mei ca sa. nu adorm
spre moarte (Ps. XII, 4). lar eelui ce a paeatuit ii este mai
nirea din paeat. I'Ul}inandu-sc de condamnar<:a rosfta de eei multi
tr'uu (:uget, mcat i se cuvantul: eli ajunge lui certarea acea
sta dela mw multi, (ll Cor. II. 6). Deasc:menea eel ce Jucreaza. bille are
in eercarea aprobarea faptdor sale de catre mai mUlti, un temei de mai
multa siguranta. Caei dadi in gura a doi sau trei martori va sta tot
cuvantuh (Matei xvrn, 16), eu at3.t mai necliititii siguranta va e8.!;tiga eel
ee faCE un lucru bun, in mirturia mai multora il3).
b) In viata de moravurile de l'\luJte feluri ale oamenilor se uni
fica, ccnfiguranduse dupa regula eOlDuna normativa
'
, care
fotmarea cre!;>tinului dupa chipul superior al celui ce s'a
l"E'alizat pc sine ;:;i poate servi de emodel pentru tot bincJe ..a.'I-
ti;.; dl':l:6oo). cnre el trebue sa fie conducator 014): moravurile
';1. nt!!}1fluc j.!sill., il(fettl/tlC. 7. M';nle. P.G. XXXT. col. !".12K
1:!. Ibiflem, col. 932.
42 his. Ibillem. col.
13. IIddOll col. 982.
'1>1. CIll"fillt IIM'(/ie, Mignc. P.G. XXXT col. lUG.
eTUOII TEOLOGICE
385

rmmcllilfJr sunt felurite ci nu top judeca la Eel deepre cete de .[0105, ea

IIU se nasca neoranduialii prin aCE''=!a cil vietviesc dupa vDia lor, trebuc
3o;;ez..'lt in frunte a ceilalp, eel .ce se
den\ii statornieie!}l mtegntatea ca blnele din el sa devma 'pl'ln uru
tat.ie tuturor. Ciici precum, daca. mai'multi pictori deseneaza trasa-
lurHe unei singure fete, toate tablourilc lor vor fi asemanMoare intre ete,
faptul ca. se 2seamana unei singu.re fete, mora:vurile cele mul-
te. dncft Be striiduesc in im:tarea unuia, yor ave,a stdiJucJnd in ele la fel
cea buna a nnei sillgurc vieth. qToti se v.or modela(toO!(l,l8;,om.t.t)
clupa cel din frunte H bis.)'
c) Numai in viata de obl}te se cxerciUi. omul eu folos in W-ierea
\'oilor sale proprii, in lupta etl patima mandriei, fortaiTeata ultima. .!ji ct'a
mai rezistenti a egoismuJui: cDeci punanduse in frunte unul, vor inceta
toate "oile particulare... !ar ascultarea adeviirata desa.var!jitii. a eelor
de condueator se arata. in aeeea, ca nu numai se rern df21a celc .
necuvenite. dupa statul inaintestatitorului, dar nici cele de laudi nu Ie
fara voia aceluia. Caci i?i (oata chinuirea trupului e
cie Dar daca. cineva, urmand propriilor sale porniri, face eeeace.i
Dlacut lui lji nu afculta sfatul inaintestatiitorului, mai mare va fi gre
decat fapta savanjita. C8.ci cc s'a impotrivit stapanirii, s'a irn-
potri\oit poruncii lui Durnnezeu !ji 'plata ascultarii e mai mare decat fapt:..1.
bunaa infranarii 45). I
d} Nevointa in singuratate nu aduce folos i altora, ci poate chiar
pag-ubi pc alpi prin banuelile ce fli Ie poate atrage cel de a carui buna
vietwre nu pot da rnartur:e i alFi: cCei ce sc despaJ1;esc de viata obUjnu-
ita se nevoiese spre 0 viata. mai dumnezeiasca, sa nu se nevoiasca. de
sine, nici in singuratate. Cici 0 astfel de trebue siiJ fie eu ma.rturie.
e:l sa. fie in afara de binuiala rea. precum legea nu vo-
sa fie mai pupni de zece eei ce man8.nca pasca tainici, la fel a:ci
trebue sa. fie mai bine mai multi. decat mai put;ni de zece, cei ce se ncvoicsc
impreuna. in vietuirea 45 bis). \
e} Viata de obte trebue Sa fie atat de tolala, iDcit nici macar pde
lenii sa. nu ex:iste in c,adrul ei, ci fiecare sa fie la fel de apropJat
de top. Caci prieteniile parpale produc nedreptapri,
desbinari, aunt, eu un cuvant, pagubitoare din punet de vedere moral,
cese dragostea intre membr'i i slabese comunitatea. Aceastari 0
noua. forma. a egoismului. Tin Ja unul mai mult l}i.l sustin, ca Sa rna sus
\.ina lji e:I pe mine irnpotriva alto-ra: dar in viata de legea dragostei
nu ingaduie prietenii insotiri partiale. Caci in mod necesar afecFlL"lile
particulare pagubesc armonia Deaceea se cuvine 3 privi top.
in masura. egala, cu acee.al}i dragoste unii 1a alpi 0 s;ngura miisura 8
iubirii, Sa domneasca in t'Jata. obl;\tea. lar daca va afla vreunul avand
o afecpunc iubitoare mai mare lata. de vrean frate monab, sau rudenie.
Snu altcineva. pentru indifcrcnt care pret'=!xt. acela, ea unul ce nedrepta-

14 bis. Cudilll (/.'wplir.MiJ:TlC, P.G. XXXI, <,01. RS.1.

ofG. I/Jhil'lII,
4;, IJis. lbidrm, col. S'iij.
386
,
,
t.qte obftea, 81 fie nlustrat. Ciei prea. multa lubire pentro (, singurl per-
soanii arali !ipsa de mare iubire fali de eelelalre. <OJ.
Fiindci sunt dator! toti sa. se iubeasci unit pe alpi ell aceeafl masu
ra a afectiunii, e nedrept sa se aile in obte oerecari prietenii grupuri
particulare. Cici eel ce iubete re unul mai mull decat pe ceilalp se dove
de!jte pe sine ea nca vAnd fata de ceilalp it:.bire desavar!?ita. Deci trebue
sccasa din tot de mult desbintlrca. cat iubirea paf1:iaHi. Cici
din desbinare se D8J;ote duman;a, iar din iubirea !}i prietenia p.r1iaHi se
. ivesc banuielile si invidiUe. PretUtindeni lipsa se face i'nr:epl<t si
pr!cL'l3. de invidie nemu!tumire la cei ce sunt nedreptatip... Ca-:C unclE'
lipselJte iubirea, acolo, desigur, intra. ura. lar daca Dumnezeu, cum zict'
loan, este iubire. negrel?it ca ura va Ii diavolul. Deci precum eel ce arE"
iubirea are in sine pe Dumnezeu, eel ce arE' ura, RTf' in sine pe dia-
volub 46 bis). '
f) Dar Sf. Vasile nu se multUDle!jte sa descrie nUIDai aV<lI:t2.jele vietU
de ci descrie desavantajele singu!atiitii, care e plina. de primej-
diile contrare bunatiiplor Hatate mai sus. In accasta descrierc Sf Va-
sile Be un adanc cunoscator al nr'i umane. Dupa d,
eel ce petrece in singuratate, neavand J:e nimeni mustre,
adormi leganat de de s:ne, sau paate Ii chinu;t de disperarea
ci nu e nimjc bun in sine. El i$i tine incuiate atatea posibilitaii
bune, neaya-od fata de cine sa Iji Ie aerveze $i exercite, ea $i 2.tatea
parmi, neavand ocazia sa Iii vada sa. Iji Ie vindece, Omul nu se poate
wdea singur: are !ipsa de altul ea oglindii, ca sa se vada sinE" faptele
sale in mod dept;n: $i poate pune in singur.ii,tate in toate
eoardele Ciintei sale, penlru a 2e deprinde s& scoata din ele sl'netele supe
rioare, pentru a deveni un instrument mai perfect: Viata s:ngurateea e
insotita de primejdii... Prima cea mai mare e aeeea a ml.lltumirii de sine,
Vaci omul pe nimeni. care poata proba fapta, i!:': va inchipui
ea a ajuDs 1a implinirea a poruncii. Apoi pururea
JauntruJ sau S;t/) niei neajunsurile, progresal
ill fapte, prin aceea cil. a suprimat teata materia It:cradi ponmciJer, Caci
in cel?i va arata smerenia, neavand pe nimeni decat care sa se dovcdeo.sdi
pe sine mai In ce va sta eompatimirea. dadi e ta.iat de comunitatea
r.u cei multi? Cum se va exercita in indelunga riibdare, neimpotrivindu.se
nimenea voilor sale? Jar dad ar spune ciDeva ca-i ajunge lJ1ditiitllJ:<1
Scripturi spre indreptarea moravurilor, ar fare asemenea
celui ce invati sa zideasea, dar nu n;ciodata.,. Dar iata Domnu!.
din iubire de oameni, nu S'ft. multumit ell invatatura numai
prin cuvant, ei, pentru ea sa. De dea noui in chip exact !.'i dar 0 piJda de
smerenie de iub;re desiivarljitii, a spalat picioarele
ci1o,r SaL Oed pe cine vei spala, pe cine vei slujj, fata. ete cine vei fi .tEo!
mal de pe urrna.. daea petreci singur de sine? .. Deci stadiouul Juptei !}i
bllna mireasma a inaint:irii nevointa neincetati meditarea porunciJor
Dumnezeu se afla in locuirea fratilor impreuna, avind ca scop slava
lw Dumnezeu, dupa. ponmC& Domnului nostru lisus Hristos: sa lu-
mineze lumina voastra inaintp:l flamenilor. ca !;.,<i faptelf' voutl'f" cp1"
16, Ibidem., Nll.
<'01.
!II 'I U()ll Tli:lJLOUICIl:.
._.
387
bun. fI III mlre..c1 p< TaW Voatru eel din cerorl. (MaUl V, Ie). t! 'Ii'
88lveze chipul eelor istorisit. In Fapte, despre carl /fa 1ICris: Toll cei ""
credeau erau aveau toate de
2. Daca omul nu se poate singur, ci trebue sa se vadi in
oglinda semenilor, daca DU gisfte in sine resursele suficiente pentru 8
inainta in c! are lipsa de tncurajarile altora, dad, nuop poate
desvolta bune toc) pe eele rele, Ura sa. se exercite ca intr'o
materie in faptele fata de semen, urmea7.A. ca omul e 0 flints. sociala
,
un
madular al comunitapi, no. 0 fiinti suficienta autarbica. Aceasta e
t:onstitutia firii lui. Drept aceea Sf. Vasile viata de indicata
chiar de constitutia firii umane. cCine nu zice el, di omul e 0
tuitoare blanda sociala nu una singuratica sAlbatici'? Caci nim.ic
nu e a1:3.t de propriu firii noastre, CR a comunica intre noi a ne folosi
unii de aitH i a-i iubi Ire cei asemenea. 48).
a) In primul rand, omul procura g;ngur cPJe de trebuinti
trupului, avizat la ajutorul celorlalp. Inca pe planul acesta oamenii
completeazi intreolaltii ca madularele trupului. Chiar puterea pe care 0
are un om sau aitul, nu se poRte activa cu tolos, fara ajutorul celorlalp,
ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu are fiecare toate puter:le. cMai intAi
::liciunul din Doi nUliIi este suficient (bl)'=ij> pentru eele
trebuincioase trupuiui, ci in procurarea celor trebu1ncioase trupului avem
tipsa. unii de alpi. Caci precum piciorul are 0 putere, dar ii alta
liIi fara ajutorul celorlalte madulare DU lucrarea sa apta sau su-
ficienta spre conEervare, nici nu are in ea imp!inirea a lip.
5ete, la fel lji in viata singurflteca chiar eeeace avem De devine nefolo.
cecace ne e ell neputinta de proeurat. Ziditorul
zeu sa avem lipsa unii de alti'. preeum e scria (Ecles. xm.
20), ca sa De unim intreolaltii::t. Legea iubirii nu face decat sa
p.ni se2ma de acest fapt !iii sa indemne pc fjecare sa nu caute numai ale
sale, ei alte altuia. !ar porunca acestei 0 implinesc monahii carl au
de obte. pe cand cei ales viata singurateci vid
de ale lor 49).
b) Tocmai deaceea, in obtea monahaJa comuniunea e complecta liIi
pc pla.Dul sufletesc. lar aceasta comuniune corespunde atat
de mult firii umane, incat viata de ob;;te poate fi consideratA ca 0 r.evenirE!
a firii 18:, buniltatea ei primordiaHi. Se numai tn masura in care
comuniunea din e deplina. Caci desbinarca oameniIor,
nirii in indivizi egoiti, in can firea umana se consuma ea intr'o
lupta intestini, nu e decat urmarea pacatului. cDeci mai intii cei c.e au
viata de impreuna-petrecere 50 reintorc Ia buniitatea
cea dupa fire lid to XlXta lf6G't\I xcV.O\l ba.\liPxc\lt4l). Dar comunitatea de
eu 0 numese pe cea atotdesa.v8.rti, din care s'a exclus awpa.
prle, :'a alungat opozipa opinillor, s'a desfiintat orlce turburare, disputi
cear'"..a; dar in car'6 toate sunt comune: ,sufletele. parerile, trupurile i
cpl' en can Sf' hrAnese :p se ingrijesc trupurile: mca.re oomun p
----
.17. Re;:. tus. trad.. 7. .P.G. cit.. col. 933.
1"1. !'l1.:J,;. Iv.:!. (rd.. :'I. Mlgne. P.G. cit.. ('ill. 017.
III Ii'!.:"!!>!, !'''I'I. t. Mlt:: ...... 1'.(; ),."}('XI ..nl
3&8
BTU 011 T J!:,.O L 0 0 Ice
J)umnezeu, comunS. cultivarea evlaviei, comuna mimtuirea. comune nevo-
intele, camune oste-nelile, comune cununile: in care cei multi 8unt unul !}!
lIDlll nu c singur, ci intre mulp:t liU). Sf. Vasile ina1\8. un iron
rrumnsetilor acest:::i vieti. adevarata restabilire a starii originare a firii:
Ce eate deopotriva ell vietuirea aceasta? Ce cste mai felicit? Ce legatura
wli,e estc mai dcsaval'!}ita? Ce este mai pHicut decal un;rea obiceiuri-
lor n 5ufletebr? Oameni din diferite nationalitati !;ii Fili s'au incbegat
intr'o a!}a de IJP..rfec;ta unitnte. incal se vede nn singur suflet in JDulte tru-
{Juri tl'Upurile cele mu!te apnr Ca uneltele lwei singure vointc. Cel ne-
putincios etl are f.e mulp cari patimesc impreuna ell el din iubire;
eel ce se !]oi cade eu sufl<::tul, afe: cari iI tiimaduiesc
ridica. Sunt unii altora slujitori egati, unii altora stapani, ljIi intr'o
libertate cnre nu e contestatii i:;i arati unii altora cea roai
s!ujire, care nu e implIsa de vreo sila. ce produce multi celor
ce Ii .;mpune, ci e prod.usa. Jibera hotarirc a voici intru multii bucurie.
Ciici iubirea ii supune pc cei libel"i unii altora lli Ie pastreaza, prin
ci bota-lire, libertatea. A!;u n "oit Dumacze..l ucla sa lim Iloi i sprc
ne-a fReut. Aceljltia readue binele stravechiu, picatul
r-rimului parintc Adam. Cici nu a1' fi fust intre oameni desbinare .i distan-
ta :}i razboi, daea n'ar fi tiiat paeatul firea. sunt imitatorii Dom-
llului. care a dus eli Apostolii Sai viata ae 5\).
3. Dar temeiurile aeestea viepi de pe carl Ie-am putea numi
"lntropologice. sunt totodatii dogmaticf. Caci jnvita-tura despre om estc
in 0 de eredir.ti. Daea omul e cum e, destin'at
eomuniunii. pc care eueerind-c In. stareR primordialu, _c pentruea
Dumnezeu l-.a fiicut Sf. Vasile prczinta amesteeat temeiu.
rile acestea antropologiee eu c:.>le urmatoare:
a) Monahii cari due" via\i de Tcsbbi1;nd prin aceasta chipul
dumnezeesc in ei, imiUi. duar prin aceasta viata de iubire din sanw Dum
nezeirii. cCc ieoana. a. lucruriJor de pe pama-nt a1' putea virtu-
tea acestei fapte? N;duna din eele de r.e pamant; 1l11mai cea de sus 1'a-
mane... Iubirea leagii ecle de sus; iubirea i-a adunat r:;i pe 52).
bl Desigur, modelul iubit'ii l}i unitapi wntre persoan,ele
ramine infinit de departe de iubirea unitatca oameni, ehiar da.ca.
ace,tia triicsc 0 viati de ob;te en. monabii. Mal mult se apropie. ei de
viata ingereasca: Aee..'}tia ravnesc viata ingerilor. observand comuniunea
Ca lji aceia. Caci inh-c ingel'i nu e cearta, nu disputa, uu controversa; fie-
care are ale tutulO1' !ji toti adu.na la ei toate eele bune. Cici bogap.a inge-
tilor DU e nu poate fi twata. ea sa se imparti mtre mai
multi; ei posesiunea lor e nemateriaHi 9i bogatia e a mintll. Deaeeea ramaH
la top toate eele bune r:;i-i fae pc loti deopotxiv8. de bogap, lasandu-le ne-
contestata. nepandiEt posesiuneu proprie. Caei contemplarea binelui su-
prem !,Oi pOSeSilll1Ca e::'a mni diditi virtutiIor este eomqara sprc
care pot privi fiecarC' din d !H!mind toatii
hog5tii Ie :,m :u:-(:('1,ii in eomun
r,f). Cfljl. XVTU. P.C. XXXT, coJ. 13R1.
fjJ. Ibid/ iii. ('01.
:':'::. lI,it/cln, cnl. J31\6.
53. 1MiI""'l, 0:.01.
,
,
s'runll .189
c) i'rill viata de monahii (;(.!/ll;n:-thl'Ul lIlai 'ut:lJlill
"'crich care calc un trup aldituit din c.:a madulal'e. llnlll-
du-se '.asHel intre ei, s'au unit ell Bristos: ci stint trupul tainie al lui
Hristos. Daca inca pe planul victii naturale, fiecarc ]ipsa de ceHilalt lli-l
pe acela, eu atat ml:li mutt illtfunpla. ix: s.u>
perioara a Trupului tainic al DOlnnulul. Duhul Sfant da flecarwa 0 hans-
fila speciala, dar 0 da. in comunitate 1?i sprc iolosul tuturor. Cei ce
viata de pun, intr'o forma: deplinii, in slujba tuturor tcate harlSmele
0uhu1ui, rnAr.du-le in unitatea in care sunt, in Duhul Siant. Du}n:l
Sfant, in intrcgimea ecopomici sale, se manifesta, dar, numai in
mUlliunea tuturor, preeum fieeare dar a1 lui se aetualizeazii eu atiit
deplin. eu cat e pus mai muIt in foiosul SingU'ratatea face da:urile
nelucratoare, zadarnice. Cu atat mai mult s'nguriitatea ea expresie a ego-
Aeeasta ehiar in{:hide pc om :atii de darul Duhului Sfant. Datul
Duhului stant se fructiiiea, numai lrin iubirea de ba
ehiar nurnai unde e iubire, unde c ccmuniune, el e incom-
p,atibil eu egcismui. Deci chiar de darul Sau nu se poate bueura einev.a
dedi.t in comuni line. '
dar dadi toti cei ee .:lm fost primit: intr'o singura
r
nadejde a
rH, L'Suntem un trup (Efes. IV, 4). ava.,ad cap pe Hristos, tjli suntern tot1
miidulare Wl.ii altara (I Cor. XII. 12), etaea. uu ne vom inehega prin armo-
nie in llnitatea nnui singHI' Ltrup, ei d:n noi va alege singuratatea.
!leslujind, dupa btma a lui Dumnezeu, folosului de al man-
tuiri
i
, ci implinind patima pIacerii proprii, cum vom putca. desbinati !}i
despartiti. sa pastram legatura 9i slujirea. madularelor sau
supunerea fat! de capul nostru, care est/4 Hristos? In vjatA despihtitii nu
e Cll putinti- nici impreuna-bueurie eu eel sliivit. niei imprcuna-patimire cu
eel ce patimC!jte, neputand pe cat eele ale aproa-
pelui. Apoi nefiind niciUllUJ in stare sa primeasca toate darurila Duhult:i,
d daruirea Duhu!ui facinOu-sE', dupa masura. credintei fiecaxuia, in COlm:
niunea viet'i, darl!l propriu al fiecarttia devine comun celor ce vietuiesc
imprelJ.na. unuia i s'a dat cuvant de intelepciune. altuia cuvant de
cuno!5tinti, altuia eredinta, altuia proorocie, altuia darul de vindeca.ri
a!53 mai departe (I.Cor. XII, 8-10). Dar fiecare din nu-l arc eel
ce luat mai mutt pe.nlru sin'('. decat pentru ceilaJti. Deaceea e nccC':;ar
en luerarea Duhuluj Sfant, pc care. 0 nnul, in viat:"l de -ob!}te, sa. trmcii
la top la [('1. Deci eel ce de sine poate are un dar; insa il face
nefolOf:itor prin neluerarc. ingrc-pandu.l in fline, ceeaec toti eel ce ap
citit Evanghclii1e. ce perieol cuprinde. Dar in convietuirea mai
tora 82 bucura. fiecare de dan:l san. prin impal't3.1?irea lui
alwra, dar .!ji de road''le altorn CD.. de ale sale r;.l).
Membrii formand un fiecare trebue sa. iubeasca pe toti
ecilalp ca pc sine J}i in mod egal, cum i
9
i iub'!}te omul toate miidula:rele ,
tru'pului. cAstfel toti trebue fa aibii intreoJaltii 0 iubil'e romuna egaHi.,
cum are ornul in chip natural de toate madularc.!e sal('. voind ca tot
trupul sa. fie sanatos. pent.ruca l}i durerea fieearn: m1idular produce
trupuJui intreg :i").
54. Re!. tus., tt. 18. l\Fgne. P.G. XXXI. col. 032.
;':i. C,OUIlI (ucC'lic, Ml:;:nc, P.G. XXA1", col. 884.
a",. I. 1 1ie"'."I).1 n.
d) I.lltbrl\Jf8.ud via\.a rlf'o obft.f'. mQtlJ1lill realb:eolu;a I:otr'uu mod mlU
dl:pliD uDitatea diotre oameDI oameui ,i dintre ci Dumnezeu, a wel
[emelle virtuali. a pus-o Domnul IaOStru Usus Hristos, care ne-a CUprin5
in clup Wnic in Sine a venit ca S8 nstabileasci uDitatea firii sfi{liati
prin pacat. .
au aritat in chip clar prin viata, cite bUll uri ne-a adUB In-
truparea Mantuito,rului, adunfl.nd iarq,i - in ce-i prive!]te pe ei - tD
sine msi!1i in Dumnezeu firea sfqiata Uiiati in nenumiirate buc3.}i
a oamenilor. Caci in aceasta se cuprinde intreg sensu! Intrup8rii Mantu
itorului: sa adune frea omeneascii. in ea in EI , inliturand reaua
tiiere, si restabiteasci strivechea unitate, a:p. cum un doctor atotbuD
aduna prin leacuri, 1a un loc, un trup taiat in multe piit1J 56).
e) Viata de a monahilor, precum este un chip a1 vie\i,i
este un ch;p !Ji 0 arvuni a vietti fericite din imparapa cerurilor, undf'
va domni 0 perfecta i 0 comuniune. cAce!1tia ripese de mai
inainte bunaliip.le impal'apei fagiduite, petrecerca i comuniu-
Dea lor virtuoasi ca 0 imitare exacta a petrecerii i stirii de acolo. Aceljtia.
au realizat in chip Deaverea. neavand DjnllC propriu, aviindu-Ie
iosa top ale tuturor. 57). Sf. Grigorie Palama va afirma el 0 rnie
de ani in imparapa cerur'lcr nu mal e al men lji al tau, lji ca de ea s{'
fac vredniei Dumai cei ce au ljtiut sa faca inca de pe pamilnt ee1e ale lor
spre {olosul tuturor, adka eei ce au dobaodit inca de pe pamf.nt virtutea
iubirii. Dreptii VOl' zice In judceata d'n urm8: cAl tau !}i al meu au di3pa.
rut aici, ceca ce noi am urit ::i ill viata aceen. Deaceea ne-am Hieut 9i
mOljterdtori ai vietH acestcia. Otiunde Cta. a.cest cllvant rece. cum zie dum
oezeetii Pirinti, lipsea legatura dragostei Hrist03 era alungat. In cei
ce stapanea patima ea provoca !;Ii atunci iub:rea de sine, iubirea
de argint, ura de frati ;;i tot felut de rautate. dal' ii rW.,ineaza lji acum.. 58).
RecapituJand, putem spune ca Sf. Vasile eel Mare gRf:ete ul'matoa
re1e terneimi dogmaUce viata de a) iemeiuJ illter-
trinitar, b) lemeiul :llltrnpolugjr, c) te-metal d) temeiul ecle-
siologic, c) temeiul an'gelcoJogic !}i f I temeit:1 eShatol;gic. aceste te-
meiuri ar putea fi mult anali.zate ;;i adandte-. Deoeamdata ne oprim lao
aceasta seurtS, notare a lor. in mod precumpanitor cuvinte!e Sf.
Vasile eel Mare, en sa nu !ung'm masura :!tt:diul de ca nu
pari ca spunem mai mult decat 8C(>St mare intelept intemeietor al
vietH monahale.
Amintim ca la ele s'ar putea adauga inca caharistic, ca
voltare a temeiului hr:!stologic, eclesiologlc lji eshato!ogic. De tapt, u.n:.ta-
tea, comunitatea BiseIicii, z.dunarea tuturor in Hristos lji e.propierea
fo:ma se realizeaza lJi prin Sf. Taine in special
pt'lD dumneze18sca Euharistie. Faptul ca toti dintr'o parohie
.. se imparta!?eSc dintr'un siogur potir arata ci teti sunt unip in juru] aces
tui izvor. Un singur potir ii uncljite eu atat mai mult pe din
Freeum nu are potirullui, sau ou au iliferite grupe potirul lor, 8Jil8
66. Const. monut., cap. xvm Migne. P.G. XXXI. COl. 1381
67. Ibidem, col. 138i-1386.
t)mll fn n.nn v.,. illn M,.,,.p P to r:1.1. col 16.'l
.. , \l I' I I I M:" I. " ,. , II ll.
nu trebUle !:Ii a.ibi. ullJl re6'Ut'Elf'- lOT t.ru.peftl parUCUlarc. Pc lol,J h hraue.;s!'t-
licela!ji Trap al DomnuJui, unul singul', ficandu-i una.
Unirea in Hristos, alcatuirea ca un 13ingur trul',
prin Taioa Sf. Botez. Importanta Tainei Botezului din acest punct de ve
dere e vizibila din cuvantul Apostolului: eNoi top priDtr'un siDgur DuL
ne-am botezat intr'un singur trup (I Cor. XII, 13). Sf. loan Gura de Auf'
comenteazi aceste cuvinte astfe): cIntelesuJ acestor cuvinte e urmatorul:
un singur Dub a facut din Doi un singur trup reniiscut pe Doi,
pentruca nu printr'un Dub e botezat unul, prin altul, altuI. nu numai
Duhul care ne-a botezat e unul, dar lji aceea pentrn care ne-am boteza.t, este
una, intrucat nu ne-am botczat ca sa fim trupuri diferite, ci tocmai pentru ca
sa. devenim un singur trup in raporturile dintre Doi. Mai adanc ne introduce
in acest trup Tama Miru1ui. Aceasta Taini'i. ..introducandu-ne in minln-'
taiele Bisericii, ne face pal'talji la binecuvantarile Cincizecimii:t (Homia-
COy). ePrin Taina Botezului, credinciosul se la 0 noui viatA, devine
madular al Trupului lui Hristos. In Taina Mirului el se face biserica a
Duhului Sfimt. Dar prin accste Taine inci nu se ajunge la acP..a unitate
a credincioljilor, pentru care se roaga Hristos. Ele sunt numai condip.ue
neaparat necC'sare pentru a ajunge aeolo. Aceasta un:tate a
intre ei i ell Hristos se obp.ne in 'l'a:n'l Sf. Euharistii:t. eln chipul acesta
Euharistia cent=-ul \'JU al iniIeb"ii a Biscric:i... Euharistia eunitatea
rea.l8. s B_sericti. CL:.IIl trebue aceasta unitate reala a Bi.seric.i ?:t.
Nicola" CabasiIa zice: eBiseI1ca se arata. prin Taine, nu ca prin ni,te s:m-
boalt!, ci ca inima in madulal'e, ca radacina. in ramuri i, cum
a z.s DomnuJ, ca vilA in Fara Euharistie nu e Biserica, cum
tari vita nu sunt mlitdiie, fara radacina nu sunt ramUli, fara inima nu
sunt madu1are ale trupului. Eullaristia, in chipu! acesta, e t.P...melia, rada-
dna, inima vietii Biser.cii. Ea e centrul real al vie\.li bisericelj,ti. Clici Bise.
rica e TrupuJ lUI Hlistos, pe care-L avem in Taina Euharisttei. Nu se poate
sa nu obscrvam ca despre Biserica, ca Trup al lui Hristos 9}
despre Euharistie, ca a acestei unitiip reale a Trupului, e con-
finnata lji prin de viaia. practica. a pTimilor cl'etini. Datorita
carui rapt au atins primii acea desa. varire a viqH, ca in ei era
o mimi! i un suflet? Datorita acelul fapt, ca ei nccontenit staru!au in
inva.!atura Apostol lor, in comlLniune, in frangerea paill.ii i in rugiiciulli
(Fapte II, 42 i 4647). eDatol ita. faptului ca se impiirtageau ziJnic, prin
aceasta. Taina. intrs.u in uni[atE'a rea]a unwell altul eu Hristos. Ei
fa-ceau din Euha.ristie centl'ul intregii Jor viep, soectind toate celelalte eli
pregat're pentru ea. Prin acez.sta ei se faceau madulare reale ale Trupul'.ti
lui Hristos, ale Bi!:ericiL lar ca miidulare ale Trupului lui Hristos, ei se
conduceau i se 'puteau conduce in viata lor de legea unicii a vietii &Cestui,
tI'up, de legu iubirii. Ei tiau prin experient&. C8 riicirea in iubire II inde.
pirteaza de intreg Coil).
69. Idelle 'it citatele acestca desprc EUhariBtle 8\Ul.t luatc dLn A. VolCOv, Othod
Vaticana. ot t),f1lfJ1l ItriMfll""'oo, cJurnal M"Ol'l"o,""ko! Ptt!rluhlh. Nr. 2. 'Febrlltlrlt
l{<f,l. r-

H'I'VOIT TEOLOGIC8
i\'It:!lllll'ii ClliJlOviiltu' puhumicllL' til' rapL ill Euh:.H'istic U lJuLcn:
:l uilitatii lor. Deaceea ci se impariaJ;'cau des: in fiecarc SambaLii l}i Dtlmi
n:ca. potrivit Regulci Sf. Pahomie 60). Practica dese era, de
3ltfel, g'mcrala in primele vcacuri ca corespundca jertfci nccontenite a
Domnului, care prin ea voie7te ca Doi llccontenit sa in unirea eli
El !}i intre noi. murind in chip tainic tot mai deplin lui Dumnezeu, ca sa
inviem tot mal deplin ell !iristos. Ea corespunde sensului Liturghici ca'
opera comuna, in care toti facem totul, uu ramancm spectatori la ceva cc
c exterior nona.

Din toate .!}i dogmatice rezulta. supe

I'ioritatea incontcstabiii a monahale de fata de cea de sine
Dar aite temeiuri arata superioritatea vietii monahale de 0
simpre r<'ligioasa vie C8Uta. totdeauna comuniunea.
dupa 0 traire religioasa rn.ai intensa simt sa se adunc, sa se
inciilzeasca,. reeiproc, sa slaveasca imprcllna ):e DumneZCll, sa vDrbea.scii
despre El, desprc ee Ie produce El in ei; sufletul lor, inciUzit
de dragostC'a lui Dumnezeu, vrea sa se reverse in de dragosle
intreolalta.
Manastirile s'au nascnt toemai pentru ca aceste suflete sa- gaseasea
putinta unei astamparari a setd lor de a trai mai deplin eu Dumuczeu, de
a \"'Orbi mai mult despre EI, in atmosfera de eiildura a comuniunii dintrc
,
cleo Manastirile ad mfmd in sanul lor aceste suflete !;li satisfacandu-Ic
std. sctc, au ferit Biseriea de aparitia grup.urilor scctare. In m5.nii.stiri Bi
seriea a giisit mijlocul de ::J l;ine ill eanu! ei .asemenea suflete, de a utiliza
forta lor religioasa decsebita, spre folosul De:lc:ca Ortodoxia a
rezistat influentei seetelor abita vreme cat in manistiri Be t:nea aprinsa
"jal,.a religioasa printr'.o comuniune adcvar2ta. E in inte-resul Biselicii lJi
din a(;est punet de vederc ca manastirile sa continue .a fi asemCnen Icca-
de comuniune, did unde e comWliune, e viata religioasa intensa, pre.
eum unde slabe!jte comuniunea, viata religioasa lJi ea urmare in-
treaga Biseriea incepe Sa fie sla-bita in unitatea ei de apari!ia grupuriJor
sC'cl3re.
Ccmunitiiple mfinastire!jti vii constitue un ehiag pentru unitatca reli.
gioasa a tuturor eredinciol]ilor, pentru 0 un;tate ce rimine fidela in matca
traditiei, caci comunitatea manastirii e in timp un for critic care
opl"C!}te pe fiecare ins deJa devieri.
'rEOLoCtcF:
393
Viata religioasii intensa persist.tmStl in traditia Bisericii, doua lu-
cruri pe care indiv'dualista occidentala se straduisc sa 11('
Ie sococrn inccmpatibile, Ie un!jite Ie ,asigura in ('hip desavAr-
intreaga Biserica. manastirile cu autent' cii via;:a de ob;;te 6l).
Dar in afarii de folosu1 00-1 aduc prin viat:a lor de Bisericii in
intffgime, manahii i;;i dobandesc ei mai mai sigur
prin Reest fel de viatii. Cine cade, carle singur, iar cine se mantuel}te. S?
mantueste prin :munitate, a .pus f!orn!acov. In viziunea lui Pahom(:.
monahii ajung la lumina viet;ii viitcare tinandu-se de mana !]i urmimd iu
min'ta ce rnerg-e inaintea intr-egului asigvl'a mcnahilor'
mantuirea. a-ta.t prin corectitudinea adfVarv.hti })3trat de ea, cat l}i prin
ciddum simtirii intretinuta de e2.: ,atat !=rin luminita ce merge numai fna-
'nte:! cat !';>i prin pUlE'Te'.1 pe <'are fiecare ('l deja mainiJo.
C'elor din sir.
61, LovJ.tA doe cril'ea St. Pa.linti, via\a de sine a. mcatal pentru multi\. vreme sa
mai cx'st-e. Deabia in veacuI HS, ca a iarll1,1i la Atas. Dar a. intAmplnat mare
opozIJ'i{'. Sunt d-e amlntit a<:l scrlerile lui Pachomie RiUsanOS (veacul XVI) impotrlva
I de s'ne. Una este cuprlnsl'L lr. Cod. manus. Nr, 593 al mA.nA.sUrii lvlr din Athoe.
Ea se intltuleazA: ':'1)'Io:'(ao'(Tl XI'flo:AI2.!W'l ljtl elt tC.IIC 1. t1) lI.tit'i/ Il' 1l0vt1xo!t<
Xl2.t'l"'; Xll;l:a. n:!iVl:O: 1tml l:o!C hmT<(I.'?t: (culegere din di!erite c&pete.
ell monahil din aceta,,! mAnAstire tn'bue sa. tn ,:<Jml:n tn toate p1'1v'n\ele
,I sA. tndestuleze ell cele Decesare). E 0 cUlegel'e de locU!i dln eanoa.ne g',nodaJe,-:Sin
St Vasile, din Pate.rie, din Grlgorie eel Msre, dOn tJpieuI St. Atanasie din Atas, d D
eel al tm.pA.ratului Mihail PalcologuJ. pentru mA.nAslirea Chellbar din Latros, din eel
al ImpdrAtesd lrirnl. LasrAr PaJtologul. Pa.homle declarll pe Idioritm'ci numaj pe ju-
ma.te.t.e monahl, pentrucll din ce!e patru voturi: re\inerea dela femei, dcla. mAncarea de
came, shill iA &culfarea, numa.i pe pr'meIe C'.ouA Ie tin (Vl.'Z la Ph. Die
thenlogi.sch,e Litt>Tat1/r der Griechischen. Kirche, im sechsunten JahrhundeTt. Leipz:l.g.
1.899. pp.
,