Notiuni si definitii

Cerinte impuse instalatiilor de transport si distributie.

La baza proectarii si exploatarii instalatiilor de transport si distributie sunt puse niste cerinte de
ordin general:
a) asigurarea continuitatii alimentarii consumatorilor cu energie electrica
b) siguranta in functionare
c) asigurarea indicatorilor de calitate a e.e. la barele consumatorilor
d) solutia tehno-economica
e) cerintele impuse de impactul cu mediul ambinant
Functiile Retelelor Electrice:
- transportul EE de la sursa pina la zonele de consum
- distributia energiei electrice
- interconectarea subsistemelor in sisteme electroenergetice in scopul majorarii cit a sigurantei in
functionare cit si a eficientei economice
Clasificarea Retelelor Electrice:
- tensiunea nominala
- sistemul de curent utilizat
- constructia
- configuratia
- destinatia
- modalitatea de tratare a neutrului
ensiunea !ominala:
".Retele de joasa tensiune #"$%
&.'edie tensiune ()-*+)$%
*.,nalta tensiune (""--&&-)$%
..Foarte inalta tensiune /nom0**-$%
1istemul de curent utilizat:
,n cazul acesta noi 2orbim de RE de tensiune continu si RE de tensiune alternati2a. 3in punct de
2edere a transportului la distante mari e mai con2enabil de transportat energia electrica la tensiune
continu deoarece se foloseste & conductoare acti2e si & de garda4 la alternati2 * acti2e si & de garda.
Constructia:
RE aeriene
RE in cablu
RE mixte
Configuratia:
RE de configuratie arborescenta
RE de configuratie buclata: ". simpla
&. complexa
3estinatie:
RE de distributie (RE3)
RE de transport (RE)
'odalitatea de tratare a neutrului:
". RE cu neutru izolat
&. RE cu neutru tratat la pamint printr-o bobina de stingere a arcului electric
*. RE cu neutru direct legat la pamint
"
CAPITOL: CARACTERISTICA PRARAMETRII SI SCHEMELE ECHIVALENTE ALE
ELEMENTELOR RE
1.Parametrii Pasivi ai iniior ee!tri!e5
6arametrii care se considera care nu 2ariaza in timp:
a) Rezistenta
b) Reactanta
c) Conductanta
d) 1usceptanta
".".Re"istenta
,n literatura electrotehnica sunt utilizate urmatoarele notiuni:
Rezistenta acti2a (curent alternati2)
Rezistenta omica (curent continu)
6rin notiunea rezistenta acti2a se intelege rezistenta opusa de catre conductor curentului alternati2.
Rezistenta opusa de catre conductor curentului continu se num rezistenta omica.
3atorita efectului pelicular si de apropiere rezistenta acti2a este mai mare decit rezistenta omica.
Efectul pelicular conditioneaza distributia neuniforma a densitatii de curent in sectiunea
trans2ersala a conductorului.
Efectul de apropiere tot conditioneaza o distributie neuniforma a densitatii de curent insa aceasta
distributie se datoreaza 2ariatiei in timp a curentilor din conductoarelor din 2ecinatate.
6entru conductoarele din 7l su Cu pentru care permeabilitatea relati2a si magnetica mai mica de "
si cu sectiunea F#+--mm
&
de aceea in tabelele prezentate in indrumare este indicata rezistenta omica
si nu acti2a.
) & )( 8 (
9
) " (
-
&
-
F f r
km
mm
F
r
AL

1
]
1

6entru conductoarele din otel (:00") r

-
se poate determina numai din indrumar:
) . ( ) * )( 8 (
-
&
-
r I P I F f r
sar

72ind in 2edere ca rezostenta acti2a se determina in baza legii ;oule-Lenz8 rezistenta acti2a pentru
LEC este mai mare decit rezistenta acti2a LE7. R
-
(LEC)0r
-
(LE7)
<6
sup
=perderile de putere suplimentara care au loc in mantaua si armaturile LEC
) + (
& -
I
P
r

1.#.Rea!tanta
3aca un conductor este parcurs de curent alteranti2 atunci atit in interiorul conductorului cit si in
exteriorul lui apare cimp magnetic permanent. Liniile de forta ale cimpului magnetic sunt niste
circumferinte concentrice sensul caruia se determina in conformitate cu legea burghiului. ,n
conformitate cu legea inductiei electromagnetice in conductor se induc E' proprie si mutuala.
&
Fig." 6ortiunea LE
,n continuare 2om determina pe cale grafica tensiunile electromotoare totala care se induce in
conductor:
) " (
CA BA L A
E E E E + +
Fig.& 3eterm tensiunilor electromotoare pe cale grafica
Rezistenta opusa curentului de catre E' totala indusa in conductor se num rea!tanta indu!tiva.
!ui greu de obser2at ca pentru elementele statice: linie8 tr8 bobina de reactanta (in ipoteza ca
distantele in continuare sunt egale) reactanta 2a fi:
M L M L
x x x x x x E f x & ) * ( ) & )( (
) - ( - - -
+
6entru conductoarele din 7l si Cu reactanta inducti2a pentru unitatea de lungime se poate
determina cu relatia:
* 8 9 9 9
) . ( -"+> . - lg "..+ . -
"
*
-

+

n a r r D D D D
n r
D
x
n
n
real ech BC AC AB mg
ech
mg

a =dinstanta dintre conductoare *-com in liniile /nom0**-$% se utilizeaza & conductoare pe faza
n =numarul conductoarelor
x
-
?
-componenta reactantei conditionata de cimpul magnetic conditionata de cimp magnetic din
exteriorul conductorului
x
-
??
-componenta reactanetei conditionata din interiorul conductorului
) ) )( 8 ( @ @
) + (
&
lg "..+ . - @
-
-
sar
mg
I F f x
D
x otel

3eoarece distanta dintre conductoare LEC8 LE7 respecti2 si reactanta in liniile LEC este mai mica
decit LE7 AAA
3aca conductoarele sunt dispuse orizontal atunci x
-(7)
Bx
-(C)
Cx
-(D)
aceasta duce la aparitia regimului
nesimetric. 6entru a e2ita acest lucru se efectueaza transpunerea conductoarelor.
,n norme este scris ca pentru fiecare portiune a liniei cu lungimea lB"--$m trebuie de efectuat
ciclul deplin de transpunere.
1.$.Condu!tanta ateraa
Conductanta laterala este conditionata de & efecte si anume:
a) descarcarea corona
b) scurgerea de curent care au loc prin punctul de fixare a conductorului in lantul de izolare
7tit descarcarea corona cit si scrugeri de curent conditioneaza perderi de putere acti2a
suplimentara. 3aca suprafata de lanturi este neteda atunci perderile pot fi neglijate.
) & ( "- 9 ) " (
*
&
-
&
-
1
]
1

km
S
U
P
g U g P P P P
nom
C
nom
C scur C
1.%.Sus!e&tanta Ca&a!itiva
E linie electrica polifazata contine & sisteme de capacitati partiale:
*
". capacitatile partiale intre conductoare
&. capac partiale intre conductoare si pamint
La alcatuirea schemei echi2alente se utilizeaza capacitatea de ser2iciu de lucru.
5 ? F "- 9
lg
+) . >
5 ? F "- 9
lg
-&.& . -
)
-
)
-
km s
r
D
wc b km F
r
D
C
ech
mg
ech
mg


#.Parametrii a!tivi ai iniei ee!tri!ie u
6arametrii care 2ariaza in timp sunt numiti parametri acti2i. ,n acest grup sunt inclusi urmatorii
parametri precum si deri2atele ei: ,8/868G.
6entru determinarea puterei complexe se poate determina una din relatii

) * (
@ @ @
@ @ @
@ @ @
@ @ @
) & ( 9 * ) " ( 9 *
9
9

+

+

jI I I
jI I I
jU U U
jU U U
I U S I U S

/H8/HH =2aloarea reala imaginara longitudinala trans2ersala
3eoarece pentru determinarea puterii complexe se cere impunerea modulelor /8, si a 2alorii
absolute a defazajului I. Cum rezulta din diagrama fazoriala defazajul de unghi I se poate determina
utilizind:
) * ( ) ( ) & ( ) " (
& "
-
nom
t Cu t t Cu t t
U
U
P P P P P + +
) ) (
) + (




S!'emee e!'ivaente ae iniior ee!tri!e si sim&ifi!area or.
Calcolul electric se incepe cu alegerea modelului matematic adica cu intocmirea schemei
echi2alente pentru liniile electrice se utilizeaza schema echi2alenta in forma de J.
Fig." 1chema echi2alenta a LE
LE7 cu l#&+-$m
Lec cu l#"+-$m
) " ( 9 9 9 4 9
- - - -
l b B l g ! l x x l r "
e e e e

7ceasta schema se utilizeaza pentru liniile cu tensiunea /
nom
0**-$%
6entru LE7 cu /
nom
B(""--&&-)$% se poate neglija D
e
B-
6entru LE7 /
nom
B()-*+)$% se poate neglija K
e
B- si D
e
B-
6entru LEC cu /
nom
B()-*+)$% se poate nejlija K
e
B-
Parametrii si s!'emee e!'ivaente ae Tr si AutoTranformatoareor
r cu & infasurari in schema electrica se reprezinta in forma de & cercuri8 acest r se caracterizeaza
cu urmatoarele date de catalog: 1
nom
8/
"nom
8/
&nom
8<6
-
8/
sc
L8,
-
L8<6
sc
<6
-
=perderile de putere acti2a la mers in gol
/
sc
L -2aloarea procentuala a perderii de tensiune in r in regim de sc
,
-
L -2aloarea procentuala a curentului in regim de mers in gol
<6
sc
=perderile de putere acti2a in infasurarile r in regim sc
,n scopul simplificarii calcolelor r cu & infasurari in schema de calcul a retelei electrice se
reprezinta printr-o schema echi2alenta in care legaturile magnetice sunt inlocuite prin legaturi
.
gal2anice. 6arametrii schemei echi2alente se raporteaza la una si aceeasi tensiune. 6entru r cu &
infasurari si raport real de transformare se utilizeaza schema echi2alenta in forma de L rasturnat.
Fig.& 1chema echi2 gal2anica a R7FE cu & infasurari si raportat real de transformare
) & (
@
@
) " (
@
@
& "
& "
& "
& "
& "
&
&
"
"

+
+

+
+

x x x
" " "
#r$mar
x x x
" " "
e U
e U
%
t
t
t
t
j
j
t

6arametrii laturii longitudinale a schemei echi2alente se determina in baza de catalog obtinute in

regim de sc.
Fig.* 1chema echi2alenta in regim de sc
6uterea acti2a absorbita in r in regim de sc
) * ( ) (
& cm fe
P sc P P +
<6
fe
este influentat de tensiunea aplicata in primar
5 F "- 9
) . ( 8 *
" . - ) (
*
&
&
&
&
&
&
&
&
8 " " "


<

S
U
P "
"
U
S
U
U
" I P P P
U U U U f P
nom
sc t
t
nom
nom
nom
nom
t
nom
sc cu
nom sc fe
%aloarea procentuala a /
sc
L este perderea de tensiune
5 F 9
"--
*
*
"-- L 4 "-- 9 L
L L L "-- 9 "-- 9 L
&
8
8
8
&
8
&
8
&
&


+
nom
nom
r sc
t
nom
nom
nom
t nom
a sc
nom
t nom
a sc
r sc a sc
sc
nom
nom
t
nom
t nom
sc
S
U
U
x
U
U
f U
x I
U
f U
" I
U
U U U
U
S
x
f U
x I
U
3aca R
t
##x
t
daca /
nom
0*+$% /
sc
LB/
sc8r
L
3aca u
nom
B()-"-)$% /
sc
LC/
sc8r
L
Conductanta laterala si susceptanta inducti2a se determina utilizind datele de catalog obtinute in
regim de mers in gol.
5 F "- 9
"--
L
"--
*
*
9 "-- 9 L
5 F "-
*
&
- &
-
-
&
-
&
-
-
&
-
&
-
-
-
- -
-
*
&
- &
-
s
U

B U B
P S P S
S
I
S
S
S
f U
f U
I
I
I
s
U
P
! U ! P
nom
t
nom
t
nom
nom nom
nom
nom
nom
t
nom
t

+
Trasformatoru !u $ infasurari
6entru caracteristica acestui r se utilizeaza urmatoarele date de catalog:
L 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
- ) &* ( ) "* ( ) "& ( ) &* ( ) "* ( ) "& ( * & " -
I U U U P P P U U U P S
sc sc sc sc sc sc nom nom nom nom

,n schema de calcul a RE r cu * infasurari se reprezinta printr-o schema echi2alenta in forma de
stea cu * ramuri.

Fig.& 1chema echi2al a R7FE cu * infasurari si raporturi reale de transformatoare.
) ) (
&
&
&
) + (
@ @ L
@ L
@ L
) . (
&
@
&
@
&
5 F "- 9 ) & (
@ @
@
@
"& &* "*
*
"* &* "&
&
&* "* "&
"
* & &* ) &* (
* " "* ) "* (
& " "& ) "& (
"& &* "*
*
"* &* "&
&
&* "* "&
"
*
&
&
) "& ( "&
* & &* &*
* " "* "*
& " "& "&

+
+
+

+
+
+

x x x
x
x x x
x
x x x
x
x x x U
x x x U
x x x U
" " "
"
" " "
"
" " "
"
S
U
P "
" " " P
" " " P
" " " P
sc
sc
sc
nom
nom
sc
Conductanta laterala se determina:
> . )) ? > . )) ? "--
> . )) ? "-- ? "--
"-- ? "-- ? "--
5 F "- 9 5 F "- 9
* & "
* & "
* & "
*
"
&
- *
"
&
-
nom nom nom
nom nom nom
nom nom nom
nom
t
nom
t
S S S
S S S
S S S
s
U

B s
U
P
!

Autotransformator
6entru interconexiunea RE cu tensiuni nominale apropiate sunt utilizate 7tr.
1
nom
B1
electr
M1
gal2an
1
nom
=puterea nominala se intelege puterea max care se poate tranzita din primar in secundar.
6uterea din primar in secundar se poate tranzita pe & cai:
". datorita inductiei electromagnetice intre primar si secundar
&. pe cale gal2anica datorita legaturii gal2anice intre legaturile respecti2e
<6
-
=perderile de putere acti2a in perechile din infasurari.
,ndecsul prim ne 2orbeste de aceea ca 2alorile sunt raportate nu la puterea nominala a 7tr dar la
puterea de calcul.
6entru o caracteristica mai ampla a 7tr in comparatie cu r 2om deduce relatiile analitice care ne
dau posibilitatea sa calculam puterile 1
"
si 1
&
. ,n acest scop 2om trasa schema electrica a unei faze a
7tr.
" =portiunea consecuti2a
& =portiunea comuna
Fig." 1chema echi2alenta a unei infasurari a 7tr
)
calcul electrom nom
t
nom
t
t
t
nom
S S S S S S S
k
S
k
I U k I
k
U
I I U S
S
U
U
I U I U U S



& " & "
" " "
"
" & & &
"
&
" " " & " "
) . ( ) * )(
"
" (
) & ( )
"
" ( * ) " ( * ) ( *
) " ( ) " ( * ) ( *

3eoarece puterea de calcul este mai mica decit puterea nominala rezultata ca pentru confectionarea
7tr se cere mai putine materiale si de aceea 7tr are un gabarit mai redus si ca rezultat costul 7tr este
mai mic decit r de unul si aceeasi putere nominala.
6entru reprezentarea 7tr in schema de calcul a RE se utilizeaza aceeasi schema echi2alenta ca si
pentru r cu * infasurari. 6arametrii schemei echi2alente se determina in mod enalogic insa cu o
mica deosebire care consta in aceea ca calcolul parametrilor se incepe cu raportarea tuturor datelor
de catalog la puterea nominala.


) &* (
) &* ( ) &* (
&
) &* (
) &* ( ) &* (
) "* (
) "* ( ) "* (
&
) "* (
) "* ( ) "* (
@
@
@
@
@
@
@
@
sc
sc sc
sc
sc sc
sc
sc sc
sc
sc sc
U
U U
P
P P
U
U U
P
P P

datorita legaturii gal2anice intre primar si secundar neutru 7tr trebuie sa fie direct legat la pamint
aceasta duce la micsorarea reactantei homopolare a RE si respecti2 la cresterea curentului de sc
monofazat.
Legatura gal2anica intre infasurarile 7r duce la accea ca supratensiunea din infasurarea primara
se raspindeste in infasurarea secundara si in2ers.
Re&re"entarea Sar!inior in S!'emee de Ca!u (tii"ate Pentru Ca!uu Re)imuui
Permanent.
1arcina poate fi reprezentata printr-o putere constanta.
) & (
*
) " (
) " (
9
) (
const
U
S
I const j P S
k
$
$
$
k
$ $ $
+

N
i
Bconst =sarcina se reprezinta printr-o impendanta.
1arcina se reprezinta utilizind caracteristici statice
) > )( ( ) ) )( ( U f U f P
3ependenta dintre putere si tensiune8 daca tensiunea se modifica lent este caracteristica statica8 daca
tensiunea se modifica rapid este caracteristica dinamica.
>
) + (
) . (
) * (
&
&
9
&
$
$
$
$
$
$
$
$
$

U
&
P
U
"
S
U
'

Cur*ee de Sar!ina.
1arcina electrica este puterea electrica debitata sau absorbita de un sistem tehnic. 6redeterminarea
sarcinii electrice este prima etapa a oricarui proect pri2ind alimentarea consumatorilor cu energie
electrica8 de corectitudinea e2aluarii sarcinei electrice absorbite depind indicatorii care
caracterizeaza proectul: in2estitiile capitale8 cheltuelile de exploatare8 perderile de putere si energie.
,n practica de proectare si exploatoare sunt utilizate urmatoarele curbe de sarcina:
". curba de sarcina propriuzisa a consumatorilor
&. curba de sarcina a unui grup de consumatori
*. curba de sarcina clasata
Curba de sarcina se traseaza pentru un inter2al de timp: zi8 luna8 trimestru8 an.
6entru caracteristica curbei de sarcina sunt utilizati urmatorii indicatori:
+ "
+
+
&
"
"
&
+ "
+ + " "
&
.
max
max
min
max max "
max
max
max
...
...
...
...
O>)- 9 )
"-
"&. . - (
9
( (
( P ( P
P
( (
( P ( P
P
(
P
P
k
( P )
P
)
(
P
P
k
me*#at me*
neum
me*
u
+ +
+ +

+ +
+ +

CAP II: METO+E PRACTICE +E CALC(L A RETELELOR ELECTRICE

Consideratii )enerae:
Regimurile unui nod a RE se considera ca este determinat daca se cunosc . parametri: 6
i
8G
i
8/
i
8P
"
8
6
i
8G
i
8/H
i
8/HH
i
. 3eoarece aceste . marimi sunt dependente intre ele8 & din ele se impun in calcul iar
celelalte & se determina prin solutionarea sistemului de ecuatii ce descrie regimul permanent de
functionare a RE. ,n functie de modalitatea de impunere a parametrilor in nodurile RE in practica de
calcul se deosebesc urmatoarele tipuri de noduri:
". nod =generator
&. nod =consumator
*. nod de referinta
.. nod de echilibru
&.Ca!ou ee!tri! a unei inii !are aimentea"a un sin)ur !onsumator
,n practica de calcul se intilnesc . cazuri particulare de calcul al unei linii care alimenteaza un
singur consumator.
1e impune 1e determina

& & "

" " &
" " "
& & &
8 8
8 8
8 8
8 8

U S
U S
U S
U S

" " &

& & "
& & &
" " "
8 8
8 8
8 8
8 8

U S
U S
U S
U S
Cazul particular ". se considera o LE7 de ""-$%8 cunoastem lungimea liniei si constructia ei
(sectiunea si distanta medie geometrica).
l b B
l g !
l x x
l r "
l
b
g
x
r
l
l
l
l
-
-
-
-
-
-
-
-

O
3aca ce sa alcatuit schema echi2alenta si sa determinat parametrii schemei respecti2e se trece la
determinarea parametrilor acti2i:
".,n baza lui Q/
&
Q si D
l
?& calculam puterea reacti2a GHH
c
) ) (
&
@ @
&
@ @ ) + (
&
) . (
& 9 * & @ @
"
) @ @ (
"
@ @
"
@ @
) & ( @ @
* @ @ * @ @ *
@ @ ) " ( @ @ * @ @
&
&
&
&
&
&
&
9
9
& & &
&
l c l c c l c
l c
l
c c c
c
c
c c
c c c
B
U
B
U
j j + S B
U
j S
B
U
j I
B
j
x
j
jx '
,
,
U
'
U
'
U +
I I U S
+

&.3aca cunoastem 1
&
si jGHH
c
calculam 1HH
&

) @ @ ( @ @ 4 @ @ ) @ @ ( @ @
) @ @ ( @ @ @ @ - @ @ @ @
& & & &
& & & &
c l l c l
c c l c l
P P j P S *ec$
P j S S S j S
+
+ +
*.,n baza lui /
&
si 1HH
l
determinam fazorul caderii de tensiune </
l
6rin notiunea fazorul caderii de
tensiune se intelege diferenta geometrica a fazorilor de tensiune la extremitatile liniei.
l l l
' I U U U @ @ *
& "

7laturi de aceasta notiune se utilizeaza si notiunea de perderi de tensiune. 6rin notiunea perderi de
tensiune se intelege diferenta algebrica a fazelor la extremitatile liniilor adica diferenta modulelor a
liniilor.
Q Q Q Q
& " "&
u u u
Ca axa de referinta alegem fazorul u
&
de aceea <u
&
B-
& & &
@ @ @ @ @ @ @ @
) (
@ @ @ @
) ( @ @ *
u
" x "
j
u
x P
jx "
u
j P
jx " I u
l l l l l l l
l l
l l
l l l l

+
+
+

+

l
u @ @
componenta longitudinala

l
U @ @
componenta trans2ersala (imaginara) a caderii de tensiune.
..3aca cunoastem /
&
si </
l
calculam u
"
& &
& & "
@ @ @ @ @ @ @ @
U
" x P
j
U
x " P
U U U U
l l l l l l l l
l

+
+
+ +
"
"
"
&
"
&
" "
@
@ @
) @ @ ( ) @ ( Q Q
U
U
tg U U U +
+.,n baza lui /
&
si 1HH
l
calculam <1
l

) (
) @ @ ( ) @ @ (
) (
) @ @ (
*
) @ @ (
*
@ @
@ @ 9 @ @ ) @ @ ( ) ( ) @ @ ( *
&
&
& &
&
&
&
&
&
&
&
9
9
& &
l l
l l
l l
l
l
l l
l l l l l l l
jx "
U
P
jx "
U
S
S
U
S
U
S
I I I jx " I S
+
+
+
+
).3aca cunoastem 1HH
l
si <1
l
R1H
l
l l l
S S S + @ @ @
>.,n baza lui Q/
"
Q si D
l
?& calculam GH
c
GH
c
B(/
&
"
?&)D
l
O.3aca cunoastem 1H
l
si GH
c
calculam 1
"

) @ @ ( @ @ @ - @ @
" " c l l c l l c
j P j S S S j S + + +
1a mentionam ca unele etape ale calcului se pot efectua atit pe cale analitica cit si pe cale grafica.
,n continuare 2om analiza cum se poate determina pe cale grafica fazorul tensiunii la intrare in linie.
'ai sus sa mentionat ca fazorul /" se determina cu relatia.
&
&
9
&
& &
& &
9
& & &
&
9
&
&
9
& & "
*
@ @
*
@ @ ) (
*
@ @ @ @
*
@ @
@ @
@ @ @
@ @ *
U
j S
U
j j P
U
j P
U
S
I
U
x
"
U

j x
U
S
j "
U
S
U ' I U U
c c l l l
l
l c
l
c
l l l l
+

+ + + +
S
,n baza relatiei obtinute 2om trasa diagrama fazoriala. ,n acest scop alegem sistemul de coordonate
si scarile respecti2e
. 8
s u

- @ @ @ @
- @ @ @ @
- @ @
- @ @
8
"&
"&
&
& &
&
& &
&
&



<<

c c
c l
c
c l l
s
*
s
*
s
* s u
U am
U ak
U al
U an x "

P
P P
U
U
U

Ca"u &arti!uar #:
1e impune: 1e determina:
& & & " " "
Q8 Q 8 Q8 Q 8 U S U S
( ) ( ) ( )
& &
" & " " &
"
" "
"
&
@ @ Q Q @ @ . .
@ @ @ . *
@ @ - @ @ . &
&
@ . "
l l l l l
l l l l
c l c l
l c
U U U U U j U U U U U
U j U U calculam U s$ S
j S S j S S
B
U

+
+
+ +

( )
( )
( )
l
l
l
l
l
U U
U
U U U
U U
U
tg
@ &
@ "
@ Q Q
@
@
"
&
" &
"
&

+

( )
( )
c l c l
l c
l
l l l l l
l l
l
l l l
j S S S j S
B
U

B
U
S S S S s$ S
jx "
U
S
S S calculam S s$ U
@ @ @ @ - @ @ @ @ . O
&
@ @
&
Q8 Q . >
@ @ @ @ . )
@
@ . +
& &
&
&
&
"
&
&
"
+ +


+
Ca"u &arti!uar $:
1e impune: 1e determina:
& & " " " &
Q8 Q 8 Q8 Q 8 U S U S
-R se considera ca /
(-)
&
B/
nom

calcul
$m#us
calcul
calcul
$m#us
calcul
$m#us
calcul
U U U U U
U U U U U
U U U s$
) & (
8 "
) - (
&
) " (
& 8 "
8 "
) " (
) & (
8 "
) - (
&
) " (
& 8 "
8 "
) " (
8 "
8 "
) " (
&
) - (
&
1
<
> <

Ca"u &arti!uar %:
1e impune: 1e determina:
" " & & & "
Q8 Q 8 Q8 Q 8 U U U S
"-
$m#us
calcul
$m#us
calcul
$m#us
calcul
U U
U U
U U
8 &
8 &
) " (
8 &
8 &
) " (
8 &
8 &
) " (
>
<

".1e alege /
(-)
"
B/
nom
si in baza lui 1
"
si /
(-)
"
calculam
$.Ca!ou ee!tri! a unei retee ineare
1e cosidera o RE inelara schema de principiu a carei este reprezentata in figura.
3aca R inelara se sectioneaza con2entional prin sursa atunci se transforma
printr-o asa numita linie alimentata prin & etape
Calcolul electric al unei linii alimentate de la & capete (cu tensiuni de alimentare egale) se
efectueaza in mod analogic ca si calcolul unei retele inelare. 3e aceea in continuare 2om analiza
cum se efectueaza calcolul retelei inelare.
Calcolul retelei inelare se incepe cu determinarea a unui flux de putere in unul din transoanele
racordate in nodul cu tensiunea constanta (de echilibru) /
-
Bconst.
,n continuare 2om determina 1
"
in acest scop alcatuim o ecuatie in baza legii ,, lui Tirgoff.
( ) & - * * *
) " ( -
-& -& "& "& -" -"
+

' I ' I ' I

' I
$ $
3eoarece in nodurile RE sunt impuse puterile procedam in felul urmator: Consideram ca perderile
de tensiune sunt nule. ,n aceasta ipoteza de baza calculam curentii ce parcurg laturile.
( )
( ) ( ) ) 4
*
+ 4
*
. 4
*
) * (
-&
9
-&
"&
9
"&
-"
9
-" - & "
nom nom
nom
nom
U
S
I
U
S
I
U
S
I U U U U


Luam in consideratie (*) si (.) determinam:
( )
( )4 O -
4 > -
-&
9
-& "&
9
"& -"
9
-"
-& -&
9
"& "&
9
-" -"
9
+
+
' S ' S ' S
' S ' S ' S
3in analiza relatiei (O) rezulta ca problema calcolului fluxului de putere ce parcurg laturile RE este
nedeterminata deoarece sau alcatuit numai o ecuatie in baza legii ,, a lui Tirgoff. 6entru ca problema
sa de2ie determinata este necesar sa alcatuim n-" ecuatii in baza legii a lui Tirgoff.
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) "* "&
"" -
"- - &
S - "
9
&- "&
9
-"
9
"-
9
" "-
9
&"
9
&
-& 9
&- "&
9
-"
9
&-
9
& &-
9
"&
9
"
-"
-&
9
& " -" "&
9
" -"
9
-"
& " -" & "& -& & "& -&
" -" "& " "& -"
' ' '
' S ' ' S
S
' ' '
' S ' ' S
S
' S S S ' S S ' S
S S S S S S S S S
S S S S S S
+ +
+

,
_

+ +
+

,
_

+ +
+
+ +
1
-"
in baza expresiilor (S) si ("-) calculam 1
"&
si 1
-&

,n urma calcolului fluxului de putere ce parcurg laturile RE se determina nodul sarcina caruia este
alimentata din & parti. 7cest nod poarta denumirea de nod de separare. 3upa ce sa determinat nodul
de separare reteaua inelara se sectioneaza atit prin sursa cit si prin nodul de separare si ca rezultat
reteaua inelara se prezinta printr-un set de retele de configuratie arborescenta.
a) b)
""
) * ( ) ( ) & ( ) " (
&
"
-
nom
t Cu t t Cu t t
U
U
P P P P P + +
Fig.& Reprezentarea RE, printr-un set de RE de configuratie arborescenta
,n continuare se calcula R reprezentate in Fig.& independent de una de alta.
7nalizam balcolul din Fig.& b)
Fig.* 1chema echi2 a RE cu /
nom
B*+$%
Cunoastem: 1e cere:
( )

'

+

+
+
+

-" -" -"

) -" -" &
&
-"
-" " -"
" "& -"
"& "& "&
"& "& &
&
"&
"& "& &
& " - -
@ @ @ . +
(
) @ @ (
@ @ . .
@ @ @ . *
@ @ @ . &
) (
@ @
. "
- Q8 Q
S S S Calculam
jx "
U
S
S U U s$ S
S S S Calculam
S S S Calculam
jx "
U
S
S s$U S U U
s$U U U
nom
const
nom
nom nom

"& " &

"
"& "& "& "&
"& " "&
" -" -
"
-" -" -" -"
-" - -"
. .
@ @
@ . *
. &
@ @
@ . "
U U U
U
x " P
U calculam U s$ S
U U U
U
& " P
U calculam U s$ S
$n-ersa Eta#a

+

Ca!ou ee!tri! a RE !om&e, *u!ata

1.Matri!ea de in!identa -de e)atura.
6entru descrierea analitica a configuratiei RE in teoria circuitelor electrice sunt utilizate matrice de
incidenta8 mai des sunt utilizate &:
---'atricea de incidenta noduri-laturi (prima matrice de incidenta) [ ]
l
M n

---'atricea suma =in caz general este o matrice dreptunghiulara numarul liniilor este egal cu
numarul nodurilor iar num coloanelor este egal cu num laturilor. Elementele matricelor in suma se
determina in felul urmator:
".Elementul '
ij
BM" daca latura j este incident poziti2 nodul i. Latura j are legatura cu nodul i si este
indreptata de la nodul j.
&.Elementul '
ij
B-" daca latura j este incidenta negati2 nodului i adica latura are legatura cu acest
nod si sensul laturii spre nod.
*.Elementul '
ij
B- daca latura j nu are legatura cu nodul i
'atricea
[ ]
l
. c
tot este o matrice dreptunghiulara numarul liniilor este egal cu num circuitelor
independente.
Elementul n
ij
BM" daca latura j este incidenta poziti2 circuitului i.
n
ij
B-" daca latura j este incidenta negati2a circuitului independent i.
"&
n
ij
B- daca latura j nu este incidenta circuitului i.
6entru exemplificare 2om analiza cum se alcatuesc matricele de incidenta pentru o retea electrica.
6entru a alcatui matricele de incidenta este necesar de alcatuit graful RE.
".6rin notiunea de graf a RE se intelege schema care se obtine prin inlocuirea fiecarei laturi a RE
printro ramura orientata sau neorentata.
&.!umerotam nodurile
*.7legem sensul laturilor si le numerotam
..3eterminam numarul circuitelor independente si alegem aceste
circuite independente
CBl-nM" =formula lui LUla
[ ]
l
M n
- " " " - -
" " - - " -
- - " - " "
" - - " - "
*
&
"
-

'
ij
RiB-8jB"
3eoarece fiecare latura are inceput si sfirsit suma elementelor fiecarei coloane este B cu zero. 7cesta
ne 2orbeste despre aceea ca aceasta matrice include in sine informatie si de aceea in practi2a de
calcul se utilizeaza matricea F'5 care se obtine din F'
V
5 prin inlaturarea liniei ce corespunde nodului
de echilibru.
, latura "8*8. ,, circuit intre laturile "8&8*8+ ,,, "8&8)
[ ]
l
l
III
II
I
. c
" - - - " "
- " - " " "
- - " " - "

WX"8&8* =arbore YX.8+8) =latura de legatura

Ar*ore este o retea electrica de configuratie deschisa (ne buclata) care leaga nodul de echilibru cu
toate celelalte.
,n practica se utilizeaza de sisteme de circuite:
-sistemul de circuit principal
-sistem de circuit natural
3aca in componenta fiecarui circuit independent se afla numai o latura de legatura atuci se obtine
sistemul principal de circuite independente. La rindul sau daca in componenta unui sau mai multor
circuite independente se afla & si mai multe laturi atunci se obtine sistemul natural de circuite
independente.
6entru matricea F'5 este caracteristic ca pentru fiecare schema se poate alcatui numai o matrice F'5
si astfel in baza matricei F!5 se poate alcatui configuratia retelei analizate. 1pre deosebire de
matricea F'5 pentru fiecare schema se poate de alcatuit un set de matrice F!5 si in legatura cu
aceasta in baza matricei F!5 nu se poate trasa configuratia RE.
E!uatiie de *a"a ae RE in forma matri!iaa.
1istemul de ecuatii alcatuit in baza , legi a lui Tirgoff se poate scrie sub forma unei ecuatii
matriciale si anume:
[ ][ ] [ ] ) " ( 8 I I M
l

Ecuatia matri ce parcurg laturile RE
[ ]
1
1
1
]
1

)
&
"
I
I
I
I
l
F
I
5 =matricea coloanei a curentilor injectati in nodurile independente a RE.
"*
6entru RE de configuratie arborescenta ecuatia (") se scrie sub forma
[ ] ) & 5( F 5 F $ I M
l a

F'
a
5 =este o matrice patrata
3eterminantul principal al ei C- deci exista matricea in2ersa.
3in (&) se obtine:
) * ( 58 F 5 F 5 F
"
$ M I
a

[ ] ( ) [ ] [ ] [ ]
a a j$
j
a
a
C M M
M
M
+ " " "
"
Q Q
"
1istemul de ecuatii alcatuit in baza legeii ,, lui Tirgoff in forma matriciala se poate scrie sub forma
[ ][ ][ ] [ ][ ] [ ] ) . ( 8
c e l l
E E . I ' .
FE
e
5 =matrice coloana a tensiunilor electromotoare incluse in laturile RE
FE
c
5 =matricea E' de contur
1istemul de ecuatii alcatuit in baza legii lui Ehm se scrie sub forma:
[ ][ ] [ ] [ ] ) + ( 8
l l l l
U E I '
F/
l
5 =matrice coloana a caderilor de tensiune prin laturile RE
Metoda Tensiunior Nodae
1e considera o RE buclata schema echi2alenta a carei este reprezentata in fig." se cere de alcatuit
sistemul de ecuatii nodale care descrie regimul de functionare a retelei analizate (ecuatiile de stare) a
RE.
Fig." schema echi2alenta a RE
6entru a obtine sistemul de ecuatii nodale 2om parcurge urmatorii pasi:
%om alcatui n-" ecuatii in baza , legi a lui Tirgoff
+ *+ &+ . &. & &+ &. "&
* *+ "* " "* "& -"
. + . . . &
. * . "
$ I I $ I $ I I I
$ I I $ I I I
+ +
+ + +
7lcatuim l ecuatii in baza legii lui Ehm.
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
*+
*+
+ *
"*
"*
* "
&+
&+
+ &
"&
"&
& "
&.
&.
. &
-"
-"
" -
*
*+
*
"*
*
&+
*
"&
*
&.
*
-"
I /
U U
I /
U U
I /
U U
I /
U U
I /
U U
I /
U U

inind seama de sistemul de ecuatii de mai sus sistemul de ecuatii , se poate scrie sub forma
".
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( )
( )
( )
[ ][ ] [ ][ ] [ ][ ]
( )
( ) -
) > ( *
*
*
*
* . +
* . &
* . "
-
&+ &. &"
-
&+
-
&.
-
&"
-
"-
-
"*
-
"&
-
"* "& "-
-
"*
-
"&
-
""
-
+ +
+* +&
*
+*
&
+&
& +
&+
.
&.
"
&"
& &+ &. "&
-
"-
" *
"*
&
"&
" "* "& "-
+
*+
+ *
&+
+ &
&
&+
+ &
&.
. &
"&
& "
"
"*
* "
"&
& "
"-
" -
+ + +
+ + +
+
+ +
+ +
+ + +

+ +
+ +
U / / /
U / U / U / U / U / U / U / / / U / U / U /
U / I U /
ta general$0a forma
$ U / / U / U /
$ U / U / U / U / / /
U / $ U / U / U / / /
I / U U / U U
I / U U / U U / U U
I / U U / U U / U U
n n n
n
'atricea 5 F "
"

n
n
/ n este o matrice patrata de ordin (n-") si este numita matricea de admitante nodale.
3eterminantul difera de zero.
[ ] [ ]
n n
0 /
"
-matricea de impendante nodale.
'atricea 5 F "
"

n
n
/ n are proprietatile:
".Este o matrice simetrica fata de diagrama principala daca raportele de transformare sunt marimi
reale.
&.Elementele acestei matrice se pot determina pe & cai:
a)analitica
[ ] [ ][ ][ ] ) O (
t l
n
M / M /
b)direct analizind graful RE
) S (
-
""

n
$ j
j
$j
/ /
elementul nediagonal este B cu admitanta laturii care direct leaga nodurile respecti2e si se eau cu
semnul minus. Z
ij
B-
lij
coeficientul de umplere:
) "" ( . ) "- ( & "-- L n . l n .
.
.
k
real real
tot
real
u
+
[ ] [ ][ ] [ ] ) "* ( 8 * ) "& ( 8 "--
.
"--
.
L
- &
U $ ' U
n n
n
k
n n n u
+
FN
n
5 =este o matrice plina.
Metode Iterative de Ca!u
3at fiind faptul atit sursele de energie cit si consumatorii in schemele de calcul sunt reprezentati
prin puteri8 sistemul de ecuatii care descrie regimul de functionare a RE analizate (ecuatiile de stare)
este un sistem de ecuatii algebric neliniar. 1olutionarea unui asemenea sistem se poate obtine numai
prin utilizarea metodelor iterati2e de calcul.
,n ultimul timp practic sunt utilizate & metode:
- 'etoda Kauss =1eidel
- 'etoda !e[ton =Raphson
- Metoda /auss 0Seide
1e considera o RE schema echi2alenta fiind reprezentata in fig."
"+
1e pune problema de obtinut relatiile care ne dau posibilitatea sa determinam tensiunile nodale
utilizind metoda Kauss =1eidel. ,n acest scop la prima etapa se alcatueste sistemul de ecuatii nodale
in forma desfasurata.
) " (
? - -
? - -
? - -
? -
? -
?
)
9
)
9
)
))
+
)+
*
)*
+
9
+
9
)
))
+
++
.
+.
.
9
.
9
.
..
"
.&
*
9
*
9
)
*)
*
**
&
*&
&
9
&
9
*
&*
&
&&
"
&"
"
9
"
9
-
"-
.
".
&
"&
"
""

+ +
+ +
+ + +
+
+ +

U S U / U / U /
U S U / U / U /
U S U / U /
U S U / U / U /
U S U / U / U /
U S U / U / U / U /
,n baza metodei Kauss =1eidel este pusa ideia ca 2ariabila /
i
Recuati \i] sistemul (") se scrie sub
forma:
) & (
"
"
"
) " (
+
)+
*
) " (
)*
)
) (
9
)
9
))
) " (
)
) (
*
&*
"
) " (
&"
&
) (
9
&
9
&&
) " (
&
) (
.
".
) (
&
"&
-
"-
"
) (
9
"
9
""
) " (
"

1
1
1
]
1

+ +

1
1
1
]
1

+ +
1
1
1
]
1

+ + +
+
+ +
+ +
+
$
$
$
$
$
$
$
$
$ $
$
$
U / U /
U
S
/
U
U / U /
U
S
/
U
U / U / U /
U
S
/
U
( )
--" . - " . - " ... "
Q Q Q Q
) " (


+

n
U U
$
j
$
j
- Metoda Ne1ton 0Ra&'son
7ceasta metoda se utilizeaza pentru solutionarea sistemelor de ecuatii neliniare. ,n baza acestei
metode este pusa ideia de liniarizare a functiilor neliniare prin dez2oltarea acestei functii in serie
aUler.
( ) ( ) ( )
( )

+ + +
n
k
k k
k
x x f
x f x f x x f
&
-
- - -
) " (
^
@
1e considera o linie care alimenteaza un singur consumator. 1e
pune problema de rezol2at sistemul de ecuatii etilizind metoda
!e[ton =Raphson.
")
( )
( )
( )
" " "
9
" " "
9
"- "-
"-
"" ""
""
" "
9
"
9
-
"-
&
"
&
"
""
"
9
-
"-
"
""
"
9
"
9
"
9
-
"-
"
""
@ @ @ 4
* 5 ) @ @ ( ) @ F(
& ) (
" ?
j P S jU U U j ! / j ! /
w S U U / U U /
ws S U / U / U
U S U / U /
S

+

"
-
n
j k
k
j k
jk
j
jj
$ U / U /
-ecuatia de bilant a componentelor reale si imaginare la noduri.
( )

+
+
" " "
9
"- "-
"-
"" ""
""
" " "
9
" " "
9
"
9
" "
9
-
"-
"
""
9 9
"
9
@ @ @
@ @ @
? * ) " ( ? @ @ @
j P S
j ! /
j ! /
U j U U
U j U U
U S $ w S U / U / U U S j$ $ $
j j S j j j j j

/tilizind ecuatiile (.) ecuatia complexa (&) se poate scrie in forma de & ecuatii reale.
( ) ( )( ) ( ) [ ]
( ) ( ) [ ]
( )
( )
" " " - "- " - "- " " ""
&
" "" " " "" " - "- " - "-
&
" "" " " "" " " ""
&
" ""
" " " - "- " - "-
&
" "" " ""
&
" ""
" " " - "- - "- " "" " "" " "" " "" " "
" " " - "- "- " " "" "" " "
@ @ @ @ @ @
) @ ( @ @ @ @ @ @ ) @ @ ( @ @ @ @ @ @ @
@ @ @ ) @ @ ( @ @
@ @ @ ) @ @ @ ( @ @ @
@ @ @ @ @ @

P
S
S
w U U U U ! U U !
U U U ! U U U U ! U ! U U U U U !
w P U U U U ! U ! U U !
w j P U j U ! U ! U j U U ! jU U
w j P U j! ! jU U j ! jU U
+ + +
+ + + +
+ +
+ + + +
+ +

[ ] [ ] [ ] ) > (
) ) )( (
) ( @
"
- 9 ) ( @ ) ( ) (
) ( ) (
"
-
-
- - -
$ $
j
) $ U
x f
x f
x x x f x f x x f

+ +
+
Fi5
i
=matricea ,acoli determinata la pasul \i]
'atricea elementele caruia sunt deri2atele de ordinul , poarta denumirea de matricea ,acoli.
F_5
i
=matricea nebalansurilor puterilor la pasul \i]
[ ]
( )
( )
[ ]
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ) - @ @
@ @
@ ? - @ @ @
& @ @ @ &
@
@ @
4
@
@ @
4
@
" - "-
&
""
"
"
" - "-
&
"" " "
- "- " " " "
- "- "" " - "- " "" " ""
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
+

,
_

1
1
1
1
]
1

1
]
1

U U U U w
U U U U ! U ! w
U ! u w U U U
U ! U ! U ! U U !
u
w
u
w
u
w
u
w
u
w
$
w
w
w
nom
nom

nom nom
nom
P
nom
nom
$
P
$

P P
$
$

P
$

3aca cunoastem Fi58 F[5 calculam matricea

[ ]
( )
( ) "
"
"
"
@ @
@
1
]
1

U
U
U
[ ]
( )
[ ]
( )
[ ]
( )
( ) ( ) "
"
"
"
"
-
"
"
" - "
@ @
@
@ @
@
@ @
@
1
]
1

1
]
1

+
1
]
1

+
U
U U
U
U
U
U
U U U
nom
Eperatia de in2ersare a matricei este o operatie dificila8 in legatura cu aceasta in scopul
simplificarii calculelor dupa & sau * iteratii se utilizeaza una si aceeasi matrice ,acoli.
Metode a&ro,imative de !a!u
1.Metoda de transfi)urare a RE
">
,deea de baza a acestei metode consta in aceea ca RE complex buclata utilizind regulile elementare
de reducere a RE (linia alimentata de la un capat8 linie alimentata de la & capete8 retea inelara) in
care determina circulatiei de puteri in reteaua simpla utilizind transfigurarea in2ersa se determina
circulatiile de puteri atit in schemele intermediare cit si in cea initiala.
6entru a transfigura o RE complex buclata intr-o retea simpla se utilizeaza urmatoarele reguli
elementare de reducere a RE.
a)Compunerea ramurilor cu tensiuni de alimentare diferite racordate intr-un nod. 1e considera ca
nodul zero sunt racordate * ramuri cu tensiuni de alimentare diferite.
E
-
8 U
V
se determina in ipoteza ca regimul retelei exterioare sa ramina neschimbat. Regimul retelei
exterioare ramine neschimbat daca /
-
Bconst ,
-
Bconst.
( ) ( ) ( )
( )
) . ( ) * (
) & (
) " (
*- &- "-
*- * &- & "- "
- *- &- "-
- - -
- *- - * &- - & "- - "
/ / /
/ E / E / E
E / / / /
I / U E b
I / U E / U E / U E a
+ +
+ +
+ +

+ +
#.Com&unerea ramurior in &arae

6arametrii ramurii echi2alente isi determina ca parametrii regimului retelei exterioare sa ramina
neschimbat.
& "
& "
& "
) * (
9
I I I
' '
' '
'
ech ech
+
+

rebuie de mentionat ca la etapa de transfiguratie in2ersa numaidecit apare problema de calcul a

curentilor ,
"
si ,
&
in baza parametrilor ramurii echi2alente.
&
& & & &
"
" " " "
9
9
'
' I
I I ' I ' U U
'
' I
I I ' I ' U U
ech ech
ech ech ech
ech ech
ech ech ech


3eoarece in noduri sunt impuse puterile la etapa de transfigurare in2ersa apare problema de a
determina puterile 1
"
81
&
in baza 1
ech
8N
ech
.
&
9
9
&
"
9
9
"
&
9
& "
9
"
9 9
* *
'
' S
S
'
' S
S
I U S I U S
ech ech ech ech
nom nom


$.Com&unerea ramurior !one!tate in serie

I I ' ' '
ech ech
+
& "
"O
a)b) ransfigurarea unei RE in forma de stea cu * ramuri intr-o retea echi2alenta in forma de
triunghi.

+ +
0
0 0
0
0
0 0
0 0 0
"* "&
"-
*
& "
& " "&
9 9
..Arun!area sar!inior a noduri.
1e considera o linie electrica alimentata de la & capete cu n sarcini intermediare. 1e cere de aruncat
sarcina 1
"
in nodurile 7 si D adica se cere de determinat 1
"
aruncat in 7 si 1
"
aruncat in D.
) (
8 "
) (
8 "
" B
a
A
a
S B
S A
S

7runcarea sarcinilor se efectueaza in ipoteza ca regimul retelei exterioare ramine neschimbat

1
7
Bcons 1
D
Bcons regimul ramine neschimbat daca 1
7
si 1
D
nu se modifica. Fluxul de putere 1
7
din
figura de mai sus a) care este egal cu fluxul 7
"
se determina:
) & (
- 9 ...
) " (
...
9
) (
- 8
9
&
9
&
9
) (
"
9
9
&
9
& "
9
"
"

+ + + +

+ + +

'
S ' S ' S ' S
S
'
' S ' S ' S
S S
B
n AB n B AB
A
A
A
AB
nB n B A
A A
3e unde se obtine:
) . ( ) * (
9
9
) (
8 " ) (
8 "
9
) (
8 " "
9
"
AB
AB
A
a A
a AB
A
a B
'
' S
S ' S ' S
,n mod analogic se poate de determinat ca
) > ( ) ) ( ) + (
) (
8 " "
) (
8 " "
) (
8 "
) (
8 "
"
9
"
) (
8 "
A
a
B
a
B
a
A
a
AB
A
B
A
S S S S S S
'
' S
S +
(tii"area metodei de transfi)urare a !a!ou RE
1e considera o RE de configuratie complex buclata graful careia este reprezentat mai jos. 1e cere
de transfigurat aceasta retea intr-o retea de configuratie simpla.
&" *& .* .*&"
+> .+ .+>
.+>
9
+.
9
+
) > (
8 +
.+>
9
+>
9
+
) . (
8 +
+
? 9 >
? 9 .
' ' ' '
' ' '
' ' S S
' ' S S
S
a
a
+ +
+

Ca!ou RE utii"ind fa!torii de distri*utie a !urentior in2e!tati in nodurie RE.

3upa cum sa mentionat mai sus sistemele de ecuatii alcatuite in baza legilor ,8 ,, Tirgoff in forma
matriciala se scriu sub forma:
[ ][ ] [ ] [ ][ ][ ] [ ][ ] [ ] ) & ( ) " (
c l l l l
E E . I ' . $ I M
"S
/tilizind notiunea de matrice compusa aceste & ecuatii se pot scrie sub forma de o ecuatie matriciala.
[ ] [ ] [ ]
"
- Q Q
) * (

1
]
1

1
]
1

A
A
Patrat$ca
A l
E
$
I
' .
M
c
M
l
c
l
l
3aca exista matricea in2ersa F75
-"
din (*) se obtine:
[ ] [ ] [ ] [ ] ) . (
"
1
]
1

c
l
E
$
/h C B A I
3in (.) rezulta ca daca FEe5B-RFEc5B- atunci F
I
l
5BFC5F
I
5 (+)
/nde: lFc5 =matricea factorilor de distributie a curentilor injectati in nodurile RE prin ramurile RE.
<1B- ())
,n ipotezele de calcul cind perderile sunt nule relatia (+) se poate scrie sub forma:
) > 5( 5F F 5 F Sn c S
l

rebuie de mentionat ca matricea Fc5 se poate determina si pe cale experimentala utilizind metoda
curentilor unitari sau metoda puterilor unitare. ,n forma desfasurata ecuatia matriciala (>) se scrie
sub forma:
) O (
...
...
...
" " ln & & " "
" " & & && " &" &
" " " & "& " "" "

+ + +
+ + +
+ + +



n l l ll
n n l
n n l
S C S C S C S
S C S C S C S
S C S C S C S
) ") (
) "- (
) S (
. >. * >* & >& " >" >
. &. * &* & && " &" &
. ". * "* & "& " "" "
$ C $ C $ C $ C I
$ C $ C $ C $ C I
$ C $ C $ C $ C I
l
l
l
+ + +
+ + +
+ + +
6entru a determina elementele matricei Fc5 pe cale experimentala se utilizeaza metoda curentilor
nodali.
1e considera ca:
) "S ( ) "O ( - " ) "> ( -
"" " "" " " & * .
C $ C I j $ $ $ $
l
+
Ca!ou Ee!tri! a Reteei Omo)ene
1e considera o linie electrica alimentata de la & capete si se considera ca linia este omogena. Linia se
considera ca este omogena daca se indeplineste conditia: `
-
?r
-
Bconst
( )
) . ( ) * (
) " (
) " (
) " (
) " ( ) (
) " (
* * & & " "
"
9
* *
9
& &
9
" - " - " - " " "
9
9
*
9
* &
9
& "
9
"
"
AB
B B B
A
AB AB
B B
B B
B B B B B
AB
B B B
A
"
" S " S " S
S
j " '
j " '
j " '
j l r l jx l r jx " '
'
' S ' S ' S
S
+ +

+ +

3
,n mod analogic se poate demonstra ca fluxul de putere 1
7"
se determina:
) + (
* * & & " "
"
AB
B B B
A
&
& S & S & S
S
+ +

3e utilizat metoda de 1cindare a RE.

const r x x ' " '
$j $j $j $j

- -
?
3eoarece in RE reale x
-
?r
-
Cconst apare problema care din relatii (.8+) trebuie de utilizat pentru
calcolul fluxului de putere in RE cu un grad scazut de neumogenitate. 6
7"
R(+) G
7"
R(.) in acest
caz eroarea de calcul este mai mica. ,n practica de calcul se utilizeaza si ipoteza de calcul N
-
este o
marime constanta8 in acest caz in relatiile (.) si (+) R
ij
si x
ij
Rl
ij
si N
ij
Rl
ij
.
&-
rebuie de mentionat ca in RE omogena perderile de putere sunt minime de aceea in aceasta retea nu
apare problema de a optimiza circulatiile de puteri in scopul reducerii perderilor de putere8 deoarece
RE reale sunt neomogene deseori apare problema de a modifica circulatiile de putere acti2a si
reacti2a in scopul reducerii perderilor de putere.
ca#ac$t$-
U
x " P
U $n*uct$-
U
" x P
u
e e e e
e
e e e e

& &
@ @ @ @
@ @
@ @ @ @
@ @
CAP: PER+ERILE +E P(TERE SI ENER/IE ELECTRICA IN RE SI RE+(CEREA LOR
ransportul si distributia energiei electrice ca si orice proces fizic conditioneaza niste perderi de
putere si energie de aceea perderile de putere si energie uneori sunt denumite consumuri proprii
tehnologice conditionate de 3EE.
La solutinarea problemelor pri2ind calcolul8 analiza si reducerea perderilor sunt utilizate urmatoarele
notiuni:
".&erderi de evidenta
) " ( )we )a$ )e
_ai =energia electrica care a intrat in RE (injectata de centralele electrice sau importata)
_ae =cantitatea de energie electrica esita din centrala adica li2rata consumatorilor
_ai se determina in baza indicatiilor contoarelor instalate in punctele de delimitare dintre R de
alimentare si consumatorii angro.
_ae se determina in baza indicatiilor contoarelor practic pentru toti consumatorii inafara de
consumatorii casnici.
6entru consumatorii casnici se determina in baza facturilor achitate si tarifului la energia electrica.
_acosBFae8cas?ae8cas
#.Perderie te'ni!e sar const
) ) )t +
contine & componente:
<_
cons
=perderile con2entional considerate constante
<_
sar
=perderile 2ariabile sau in sarcina
$.Perderie !&mer!iae
.Breal )t ) ) )t ) )
ae ac c com

%.Ne*aansu Admisi*i

+
n$
j
nk
k
k ae k ae j a$ j a$ a*m
* * .B
" "
&
8
&
8
&
8
&
8
9 9
) (
8 8 k ae j a$
*
-eroarea relati2a totala ce masoara cantitatea de energie in circuitul j de intrare (in
circuitul $ de esire)
) (
8 8 k ae j a$
*
ponderea de energie electrica masurata de circuitul j de masurare la intrare (de circuitul
$ de esire)
n
i
(n
$
) =numarul de circuite de masurare
!D
real
a!D
adm
=in caz contrar aceasta ne 2orbeste despre aceea ca perderile comerciale sunt
pronuntate.
3e erorile admise la etapa de perfectarea factorilor
3e neefectuarea platilor la timp
3e furtul fraudulos
6erderile de energie de la barele surselor de alimentare pina la zonele de consum ating 2alori mari
circa ("+-"))L din energia electrica furnizata in RE. Expertii internationali considera ca in RE de
distributie (-..-"-)$% perderile de energie trebuie sa fie (.-+)L 2aloarea de "-L trebuie sa fie
2aloarea admisibila limita aceasta inseamna ca perderile admisibile sunt pronuntate. %aloarea limita
admisibila de perderi de energie nu trebuie sa depaseasca ")L de la producator pina la consumator.
3eoarece cresterea perderilor de putere duce la cresterea puterilor instalate in centralele electrice si
ca rezultat la cresterea in2estitiilor capitale si cheltuelilor de exploatare reducerea perderilor de
putere este o problema foarte importanta si pentru R' care importa >-L din energia consumata.
6
inst
B$
s
96
max
6
max
B6
cons max
M<6
V
,
CE
Bi
ce
96
inst

6erderile normati2e (<_
norm
) <_
nor
B<_
t
M!D
adm9
9_
i

&"
+eterminarea Perderior de Putere
1.In iniie ee!tri!e
6erderile de putere in liniile electrice se determina referitor la schema echi2alenta.
) ) )( (
) + )( (
) (
) . )( ( *
) & ( ) " (
- 8 - 8
&
9
9
&
- 8 - 8
&
9
&
- 8
- 8 - 8
&
- 8
9
9
&
9
9 9
9
- 8
$j $j $
$j
j $ $
$
j$ $j j
$j
C j j
$j $j $j
$j $j $ $j
$j
j $
$
$
$j
j $
$ $j $j
$j $j $ j $ $j
jB C U
0
U U U
S
jB C U
0
U U U
S S S
jB C U S
0
U U U
U
0
U U
U I S
S S S S S S
+

+
+

+ +
#.In Transformatoare
) * ( ) ( ) & ( ) " (
& "
-
nom
t Cu t t Cu t t
U
U
P P P P P + +
6erderile in cupru pentru r cu & infasurari
"- L
) S (
"--
L
9 9
"--
L
9 * ) O (
"--
L
) > ( ) ) ( ) (
) + (
) . ( *
&
&
&
&
& -
-
&
-
&
- -
& "
-
&
&
&
&
&
&





sc nom sar
nom $
sc
nom
nom
nom
nom sc
sar
sar
t sar Cu nom
nom
t
$
nom
sar
$ sc Cu
nom sar
nom
nom
sc
sar
sar
t sar Cu
U S S
S %
U
S
S
S
U U
U
S
& I S
I
S
P S
U
U

k
S
S
k P P
U U Daca
S
U
P
U
S
" I P
3aca in punctul sau statia electrica de transformare sunt instalate & transformatore atunci:
) "* (
"--
L
"--
L
"--
L
) "& (
) "" (
"-- 9 &
L
& ) "- (
&
&
&
*
) * (
&
& ) & ( &
"
) " (
&
) * ( ) * (
&
& ) & (
&
" ) " (
& &
nom $
sc
nom
$
sc
nom $
sc
t t
$ sc $ sc $ sc t t
nom $
sc
t t $
sc
t t
S k
U
S k
U
S k
U

k P k P k P P P
S k
U
k
P
P P
+ + +
+ + +
+ +
+eterminarea &erderior de ener)ie
1e considera o linie care alimenteaza un singur consumator.
6entru inter2alul de timp <t care tinde spre zero.




( (
t t
( (
t
*t I " "*t I )
*t t P ) * ) * ) *t t t t P )
- -
&
) (
&
) (
- -
) * ( * *
) & ( ) ( - ) " ( 9
3in relatia obtinuta rezulta pentru a determina perderile de energie este necesar de cunoscut functia
,Bf(t) sau curba de sarcina. Cit prima cit si a & este o problema dificila atit la etapa de exploatare cu
atit mai mult la etapa de proectare8 de aceea in practica de calcul sunt utilizate relatii aproximati2
pentru determinarea perderilor de energie.
,
max
8 ,
med
8 ,
med8patra
=sunt respecti2 2aloarea max8 med si med patratica.
b =durata perderilor maxime
=durata de facturare a energiei electrice
T
f
=factorul de forma a curbei de sarcina.
&&
) ". (
) " (
) "* (
) " (
* *
) + ( *
) "& ( O>)- )
"-
"&. . - ( ) "" ( ) "- (
*
) S (
...
) O (
...
...
) (
"
) > (
...
... "
) ) ( * ) + ( * ) . ( *
&
&
& &
&
& &
&
& &
&
& &
&
&
& & &
&
.
max
max
max
max
&
& "
"
&
"
&
"
-
&
) (
- "
" "
) (
& & & &
max
f
me*
a a r a
me*
r a
me*
me*
me*
me*
me*
me*
me* f me*
me*
me*
m#
f
n
me*
n
n n
(
t m#
(
n
n n
t me*
m# f me*
"k
(U
tg )
)
(
tg )
(
) )
S
(
) )
(
)
S
U
S
I
U
S
I (" k I )
(
P
)
P
P
" I
)
I
I
k
n
I I I
I
( (
( I ( I
t * I
(
I
( (
( I ( I
*t I
(
I
( "I ) ( % "I ) "I )

+

+

+ +

+
+ +

+ +
+ +

+eterminarea Perderior de ener)ie in RE de 4.%5V

1e considera o LE de -..$% care alimenteaza un consumator.
1e pune problema de obtinut relatia analitica care ne da posibilitate sa
determinam perderea de energie in baza 2alorii procentuale a perderii de
tensiune in orele de 2irf ale curbei de sarcina. 3upa cum se stie fazorul
caderii de tensiune pe linie se determina in baza legii lui Ehm.
) " )( ( * ) ( * ) )( ( * ) ( *
l e l a l r l a l l r a l l l
" I x I j x I " I x " jI I jx " I U + + + +
,n aceasta ipoteza de calcul perderea de tensiune este egala aproximati2 cu componenta
longitudinala.
) ) L( 9 ?
) " (
) " (
L L
) + (
cos
"-- *
"--
cos *
*
"-- L
) . (
"-- ) " ( cos 9 *
L
) * ( "--
) " ( *
"-- L
) & ( - ""-
-"
&
-" max
&
-"
) - (
) - (
-"
U u k#
tg
tg
U P
U
I"
UI
" I
P
P
P
tg l "
U U
I
U
tg " I
U
U
U
U U U k1 U
l l
l
nom
nom
l a
nom
nom

+
+

%aloarea procentuala a perderii de energie se determina cu relatia.

s$metr$c reg$m $n U k u k )
k P
( P
P
)
)
)
# #
#

) O L( 9 9 ? L
) > ( 9 L "--
9
"-- L
-"
max
max max
max

,n regim nesimetric:
) S ( 9 ? 9 L
-"
U k u k k )
# # nes$

+eterminarea Perderior de Ener)ie in RE de +istri*utie 67145V
1e considera o RE de "-$%.
&*
Fig." 1chema echi2alenta a RE de "-$%.
) * ( ) & (
*
) " ( *
& &
& &
(
) )
S
U
S
I ( " % I )
r a
me*
me*
me*
me* ech f me*
+

,n majoritatea cazurilor pentru determinarea perderilor de energie )-"-$% se utilizeaza notiunea de
rezistenta echi2alenta care se obtine prin egalarea perderilor de putere in reteaua reala cu perderile
de putere in reteaua echi2alenta. 6entru reteaua analizata reteaua echi2alenta are urmatoarea forma:
) "& ( ) "" (
) "- ( * ) S ( * * ) O (
) > ( ) ) (
*
* *
) + ( * ) . ( * *
. *
.
-" &.
. *
*
-" "*
&
-" .
&
&. *
&
"* . *
. * &
-"
"&
&
"& -"
&
-"
&
-" " "&
&
"& -"
&
-" "& -" "
nom nom
nom
nom nom
nom
(ech (ech ( ( (real f f
f
f f
f
echL
echL ech real
I I
I
I I
I I
I
I I
" I P " I " I P
P P P
I
" I " I
"
" I P " I " I P P P
+

+ +

+ +
+eterminarea &erderior de ener)ie in reteee de trans&ort.
6erderile de nergie in retelele de transport se determina in baza calcolului de putere pentru fiecare
treapta a curbei de sarcina.
Redu!erea Perderior de Putere si Ener)ie
1e stie ca cresterea perderilor de energie duce la cresterea tarifului si de aceea apare problema de a
reduce atit perderile de putere cit si perderile de energie. Reducerea perderilor de putere duce la
reducerea in2estitiilor in centralele electrice iar reducerea perderilor de energie la reducerea
cheltuelilor de exploatare. ,n practica de exploatare masurile de reducere a perderilor sunt di2izate in
& grupe:
'asuri organizatorice
'asuri tehnice sau constucti2e
'asurile care practic nu necesita in2estitii capitale sunt numite masuri organizatorice8 la rindul sau
masurile care necesita in2estitii capitale sunt numite masuri tehnice sau constucti2e. ,n continuare
2om analiza masurile care sunt utilizate pe scara larga in practica de calcul.
Eptimizarea regimului de functionare ale r din statiile electrice si posturile de transformare.
3aca in statia electrica este instalat un r atunci apare problema de a estima sarcina optimala sau
coeficientul de incarcare optimal. 7tunci cind in statia electrica sunt instalate & si mai multe r apare
problema de a determina sarcina critica (sarcinile critice).
1.+eterminarea 5
i o&t
8 S
o&t
T
iopt
se determina din conditia <6
t9
Bmin (")
) > ( ) ) (
) + ( -
cos cos
) . ( -
) * (
cos cos cos cos
) & (
-
8
-
8
&
- 9
8
&
-
max
&
max
-
max
9
&
-
sc
nom nom o#t $ o#t
sc
o#t $
nom
sc
nom $ $
t
o#t $
nom $
sc $
nom $
sc $ t
t
sc $ t
P
P
S S k S
P
P
k
S
P
S k
P
*k
P *
k
S k
P k
S k
P
S
P k
S
P
P
P
P
P k P P

+


&.
6entru posturi de transformare $
i8opt
B-.+
Coeficentul de incarcare optimal se poate determina din conditia:
) (
8
) (
8
- -
8
9
8
max
&
max
-
9
&
- 9 8
) "" ( ) "- ( -
) S (
cos cos
) O ( min
P
o#t $
)
o#t $
sc
nom o#t
sc
o#t $
$
t
o#t $
nom $
sc $
nom $
t
t
sc $ $ t o#t $
k k
P
( P
S S
(
P
P
k
*k
) *
k
( S k
P k
( S k
( P
)
)
)
P k ( P ) ) k

3eterminarea sarcinilor critice.

3aca in statia electrica sunt instalate & si mai multe r atunci se determina sarcina critica: 2om
analiza & ipoteze:
6uterile nominale sunt egale si datele de catalog sunt egale.
) " (
&
-
&
- ) " ( ) & ( ) " (

,
_

+ +
nom
sar
sc sc $ t nom nom
S
S
P P P k P P S S
La rindul sau daca functioneaza ambele tr se determina cu relatia:
) & (
&
&
&
&
&
-
&
- ) & " (

,
_

+
+
nom
sar sc
$
sc
t
S
S P
P k
P
P P
1arcina critica se determina din conditia:
min
min -
) + ( &
) . (
&
& ) * (
) & " (
) " (
-
&
-
&
- ) & " ( ) " (
>
< <

,
_

,
_

+
+
+
t cr$ sar
t cr$ sar
sc
nom cr$
nom
sar sc
nom
sar
sc t t cr$
P S S
P S S
Daca
P
P
S S
S
S P
P
S
S
P P P P S
Cind datele de catalog sunt aceleasi obtinem sarcina critica8 iar cind datele sunt diferite se obtine &
sarcini critice.
1
nom(")
C1
nom(&)
1
nom(")
#1
nom(&)
&+
&
& & &
"
" " "
&
&
&
) & (
&
"
) " ( ) & ( - ) " ( - ) & " (
&
&
) & ( ) & ( - ) & (
&
"
) " ( ) " ( - ) " (
&
) " ( - ) " (
) + (
) . (
) * (
) & (
) " (
x
x
k S x S x
x
x
k S x S x
S
S k
P
S
S k
P P P P
S
S
P P P
S
S
P P P k P P
*
* sar sar
* sar sar
nom
sar *
sc
nom
sar *
sc t
nom
sar
sc t
nom
sar
sc sc $ t

,
_

,
_

+ +

,
_

,
_

+ +
+
Tema: O&timi"area !ir!uatiior de &utere in reteee *u!ate.
1.+eterminarea !ir!uatiior o&timae
1e considera o RE inelara. 1e pune problema de determinat circulatiile de puteri care ne asigura
minimul perderilor totale de puteri acti2e.
) ) (
) (
) + (
) (
) . ( -
) ( & ) ( & &
) * ( -
) * ( -
min
) ( ) ( ) ( ) (
) ( ) (
) " ( min
&- "& -"
&- & &- "& "
-"
&- "& -"
&- & &- "& "
-"
-&
&
& " -"
"&
&
" -"
&
-" -"
-"
-"
-"
-" 8 -"
-&
&
&
& " -"
&
& " -"
"&
&
&
" -"
&
" -"
-"
&
&
-"
&
-"
"&
&
&
" -"
&
" -"
-"
&
&
-"
&
-"
-& "& -" -& 8 "& 8 -"
" " "
" " "

" " "

" P " " P
P
"
U
P P P
"
U
P P
U
" P
P
P
b

P
a
P
P
P P
"
U
P P P
"
U
P P
"
U
P
P
"
U
P P
"
U
P
P
P P P P P S S S
nom nom nom
nom nom nom
nom nom
+ +
+ +

+ +
+ +

+
+
+
+
+

+
+
+

+ +

3in analiza relatiilor obtinute se obtine urmatoarea concluzie daca sarcinile acti2e si reacti2e se
repartizeaza in functie de rezistentele acti2e ale transoanelor RE atunci pentru retaua electrica au loc
perderi minimale adica se instal criteriul optimal de putere. 3upa cum sa demonstrat mai sus in RE
omogena circuilatia de puteri se pot determina in functie de rezistenta acti2e8 deci in aceasta retea au
loc perderile minimale in legatura cu aceasta in RE omogena nu apare problema de a modifica
circuit de putere reacti2a si acti2a. ,n scopul reducerii perderilor de putere intruncit RE reale sunt
&)
neomogene perderile de putere in aceste retele sunt influentate de gradul de neomogenitate. `
-
?r
-

Bconst.
,n retelele electrice cu un grad neomogenitate electric pronuntat apare problema de a modifica
circulatii de puteri in scopul reducerii perderilor de putere.
,n practica se foloseste:
3ebuclarea optima a RE
,ntroducerea E' in circuitele independente
7cordarea RE.
6entru a debucla optimal RE trebuie de parcurs urmatorii pasi:
". impendantele RE se inlocuesc prin rezistenta
&. utilizind orice program de calcul al regimului permanent se calculeaza circulatiile optimale sau
economice
*. se determina numarul c transoane care sunt parcurse de fluxurile minimale
.. se deconecteaza aceste transoane si se 2erifica daca in urma deconectarii sau obtinut o RE de
configuratie arborescenta.
3eoarece sau deconectat transoanele cu fluxurile minimale regimul RE de configuratie
arborescenta nu se modifica substantial si ca rezultat si perderile de putere nu se 2or modifica
substantial.
In!uderea TEM in Cir!uitee Inde&endente
1e considera o RE inelara neomogena se pune problema de modificat circulatiile de puteri in
aceasta retea prin introducerea unei tensiuni electromotoare in scopul reducerii perderilor de puteri.
,n acest scop se calculeaza circulatiile optimale si circulatiile naturale.
`
-"
?R
-"
Cx
-&
?R
-&
Cx
"&
?R
"&
Circulatia optimala:
) & (
) (
&- "& -"
&- & &- "& "
) ( -"
" " "
" S " " S
S
o#t
+ +
+ +

Circulatia naturala:
) * (
) (
&-
9
"&
9
-"
9
&-
9
& &-
9
"&
9
"
) ( -"
' ' '
' S ' ' S
S
nat
+ +
+ +

) + (
) @ @ @ ( ) @ @ (
) )( @ @ @ (
) (
) @ @ @ (
*
* *
) . (
& &
& 9
9
9
) ( -" ) ( -"
) ( -" ) ( -"
'
" E x E U
j
'
x E " E u
'
jx " jE E U
jx "
jE E U
I
E
U I U S S S
S S S
ech
nat o#t ech
o#t ech nat

+
+

+
3in analiza relatiei (+) se desprind urmatoarele concluzii:
".,n RE in care R
V
##`
V
pentru a modifica circulatiile de putere acti2a este necesar de modificat
componenta trans2ersala a E' inclusa in circuitul independent.
&>
&. La rindul sau pentru modificarea G trebuie sa modificam componenta longitudinala a E'
inclusa in circuit. 3eci in caz general pentru modificarea atit a circulatiei de putere acti2a cit shi a
circulatiei de putere reacti2a este necesar de a2ea la dispozitie un dispoziti2 cu reglare
longotrans2ersala.
*.7cordarea RE
1e considera o RE (fig.") neomogena. 1e pune problema de a modifica circulatiile de puteri prin
compensarea reactantei induct a primului transon.
Ridi!area Niveuui de Tensiune
Ridicarea ni2elului de tensiune duce la reducerea perderilor de putere in impendantele elementelor
in admitantele elementelor RE . 6entru exemplificare 2om analiza o linie electrica de distributie care
alimenteaza un singur consumator.
%om analiza & ipoteze de calcul:
".6e barele consumatorului este aplicata tensiune nominala. /
"
B/
nom
&.7plicam o noua tensiune /
"
B(/
nom
M</)
,n prima ipoteza perderile de putere se determina cu relatia
) & Re(
) (
) " ( Re8
&
&
"
& &
&
"
"
U U
S
P
U
S
P
nom nom
+

*.%aloarea procentuala a reducerii perderilor in impendantele se determina:
) . ( & "
& (
Re
) Re(
L & "-- " "-- L
"
&
& & &
&
"
&
& &
"
&
"
&
"
&
" &
U
U
U U U U
S U
U U S
P
P
U
P
P
P
P P
P
nom
nom nom
nom
nom
+
+ +

,
_

3in analiza relatiei (*) rezulta cu cresterea ni2elului de tensiune cu "L duce la reducerea perderilor
cu &L. 7ceasta afirmatie este corecta daca:
".6uterea absorbita de consummator nu se modifica in urma modificarii tensiunii
&.3aca se neglijeaza perderile de putere in admitanta liniei
) + ( ) ( min
" " - -
S U S S S +
Come&ensarea Puterii Rea!tive
Ca si in cazul precedent se considera o linie electrica de distributie care alimenteaza un singur
consumator. ,n scopul reducerii perderilor de putere se propune de modificat factorul de
putere.
) " Re(
cos
Re
&
"
&
&
"
&
"
&
"
U
P
U
S
Pe

Cresterea factorului de putere duce la reducerea perderilor.
Cresterea factorului de putere alaturi de reducerea perderilor de putere duce si la reducerea
puterilor nominale ale r instalate in RE precum si la cresterea capacitatii de transport a LE din
punct de 2edere a incalzirii admisibile.
&O
& 8 "
sin 9 - Re
sin
lim
lim
" - & & & &
P
P P P
x
U U
P I I S P P S S
ct ct
l
a*m sar sar sar a*m sar sar sar nom

+

CAP9 CALCOL(L MECANIC AL CON+(CTOARELOR ACTIVE SI PASIVE

1.Consideratii /enarae
3upa efectuarea calcului electric urmatoarea etapa o constituie calculul mecanic.
Calcolul mecanic LE7 cuprinde:
calcolul mecanic al conductoarelor acti2e si pasi2e
alegerea tipului de stilp si 2erificarea elementelor acesteia
2erificarea fundatiilor
Calcolul mecanic al conductoarelor
determinarea caracteristicilor echi2alente ale conductoarelor
determinarea sarcinilor specifice
determinarea sagetilor conductorului pentru diferite temperaturi in scopul trasarii curbelor de
montaj.
Fortele exterioare care actioneaza asupra conductoarelor
,n calcolul mecanic al LE conductoarele trebuie sa se dimensioneze in asa mod in cit sub actiunea
fortelor exterioare sa nu se rupa8 in acest scop se cere cunoasterea fortelor exterioare probabile ce
actioneaza asupra elem LE.
Fortele exterioare ce actioneaza asupra elemen LE sunt conditionate de:
". depuneri de chiciura
&. presiunea 2intului
*. modificarea temperaturi
1.+e&uneri de !'i!iura
6rin chiciura se intelege depunerea solida pe suprafata conductorului datorita apei ce se afla in
atmosfera in forma de 2apori sau picaturi. Cunoasterea acestor depuneri este foarte importanta
fiindca ele substantial influenteaza siguranta in functionare a LE.
Conform !7,E depunerile de chiciura se determina in baza celor mai nefa2orabile conditii care au
loc:
" in + ani pentru LE7 cu /
nom
a*$%
" in "- ani pentru LE7 cu /
nom
a**-$%
" in "+ ani pentru LE7 cu /
nom
c.--$%
,n functie de grosimea statului de chiciura tot in conformitate cu !7,E se deosebesc + raioane.
#.A!tiunea vintuui asu&ra !ondu!toruui
7ctiunea 2intului poate fi:
1tationara
3inamica
7ctiunea stationara determina o pozitie noua a conductorului in deschidere fata de cea normala.
6resiunea 2intului asupra conductorului se determina:
&
) " (
9
"- 9
) 8 "
&
max
.
&
max
1
k 2
mm m
*a. 1
2
1
]
1

$ =caract suprafata conductorului
d =desnitatea aerului
7ctiunea dinamica a 2intului duce la aparitia oscilatiei conductorului.
,n exploatare se deosebesc & tipuri de oscilatii ale conductorului:
". Escilatii cu amplitudine mica si freg2enta mare. 1e numeste %ibratia conductorului.
&. Escilatia cu amplitudine mare si freg2enta mica. 1e num Kaloparea conductorului.
&S
Escilatia conductorului se explica prin faptul ca daca asupra unui obstacol sufla 2intul si daca getul
aerului are o structura laminara %B(*->)m?s atunci in dosul obstacolului apar turbioni. 7cesti
turbioni sunt antrenati uniform. 6entru reducerea 2ibratiei conductoarelor sunt utilizate armaturi
anti2ibratoare. 7rmaturile anti2ibratoare duc la aparitia oscilatiilor suplimentare care sunt decalate
fata de oscilatiile exteriloare.
1uprapunerea acestor oscilatii asupra oscilatiilor initiale duce la reducerea amplitudinii. 7tunci cind
getul aerului are o structura turbulenta %0>m?s atunci apare socilatia conductorului cu amplitudine
mare si freg2enta mica. rebuie de mentionat ca pina in prezent nu sunt eleborate masuri efecti2e
care ar duce reducerea galoparii conductorului.
$.Modifi!area Tem&eraturii
,n calcolul mecanic sunt utilizate urmatoarele temperaturi:
". emperatura minima t- B-&+
-
C emperatura depunerii chiciurii t
c
B-+
-
C
&. emperatura medie de exploatare (+->)
-
C
*. emperatura tBM"+
-
C tMB*+
-
C
+eterminarea Sar!inior S&e!ifi!e
Calcolul mecanic al conductoarelor acti2e si de protectie se incepe cu calcolul sarcinilor specifice
adica sarcinii ce re2ine unitatii de lungime si unitatii sectiunii trans2ersale. 7supra conductorului
actioneaza incarcari pro2enite de la greutatea proprie8 greutatea chiciurii si actiunea 2intului. ,n
calcolul mecanic sunt utilizate urmatoarele sarcini specifice:
".1arcina specifica conditionata de greutatea proprie a conductorului.
lu$ con*uctoru greutatea ! mm F F F s m g a
F
!
g
c +L AL
c
+

5 F ) " ( ? O" . S ) " (

& &
- - "

&.1arcina specifica conditionata de chiciura.

e =greutatea specifica a chiciurii
) & (
9
9 ? "- 9 S . - ? "- 9 S . -
- &
& * * *
a
F l
21
g mm m kg cm kg 2
ch

La determinarea sarcinii specifice se considera ca chiciura are forma unei manson de forma
cilindrica.
( )
( )
( )
&
.
&
&
&
9
"-
O&S . O
) * ( ) ( S . -
.
9
.
&
mm m
*a.
F
b * b
l b * b 21 ! l b * b l
* b *
1
C C
C C ch ch C C ch

+ +
1
]
1

*.1arcina specifica 2erticala totala
) . (
& " *
+
..1arcina specifica conditionata de presiunea 2intului asupra conductorului neacoperit de chiciura.
) + ( "-
.
max
.

F
* 2 k
C

W =coef de neuniformitate a presiunii 2intului in deschidere

$
c
=coef de forma conductorului
$
c
B"."8 daca d0&-mm $
c
B".& daca d#&-mm4 pentru orice diametru8 insa conductorul este acoprit
de chiciura.
mm m
*a. 1
2 f h h
C

.
&
max
max
"-
) . " *
&
+.1arcina specifica conditionata de presiunea 2intului asupra conductorului acoperit cu chiciura.
*-
( )
mm m
*a.
2 1 1 2 2
mm m
*a.
F
b * 2 k
C C

.
max max
&
.
+
"- ".- + . - &+ . - ) ) ( "-
&

).1arcina specifica rezultanta ce actioneaza asupra conductorului neacoperit cu chiciura.

&
.
&
" )
+
>.1arcina specifica rezultanta ce actioneaza asupra conductorului acoperit de chiciura.
) >
> )
> 8 )
&
+
&
* >



>
>
+
Sa)eata Condu!toruui
1ageata unui conductor intr-un anumit punct este distanta intre acest punct si dreapta care uneste
punctele de suspensie. 1ageata conductorului 2ariaza in functie de conditiile climatului
meteorologice8 daca punctul de suspensie se afla la acelasi ni2el atunci sageata conductorului
primeste 2aloarea max in mijlocul deschiderii. 6rin notiunea de des!'idere noi intelegem distanta
masurata pe orizontala dintre & stilpi. 1ageata conductorului 2om determina intr-o ipoteza
siplificatoare care consta in aceea ca 2om considera ca greutatea conductorului este uniform
repartizata nu pe lungimea conductor dar pe proectia orizontala. 6entru a determina sageata
conductorului 2om utiliza metoda de sectionare. 6entru ca portiunea DE sa se afle in echilibru
aplicam in punctul zero aplicam forta de tractiune
-
.
l-lungimea deschiderii
L
7D
=lungimea conduc in deschidere.
6ortiunea DE se 2a afla in echilibru daca suma cuplurilor fata de orice punct este egal cu zero.
) & (
O
) " ( -
.
9
&
9
) " ( -
&
- -
Fl
f ( b
l l
F f (
a C B+
B

Forta de tractiune se determina cu relatia:

-
Bf
-
F (*) f
-
=efortul unitar in materialul conductorului in punctul de jos.
( ) m l
l
f ! ( (
B
+-- ) . (
O
& ?
-
&
& &
-
< +

+eterminarea Lun)imii Condu!toruui in +es!'idere.

Lungimea conductorului in deschidere se determina tot intr-o ipoteza simplificatoare de calcul8 si
anume se considera ca portiunea conductorului DE primeste forma unei parabule.
) & (
&. O &
) " (
*
&
&
"
&
-
* &
-
& &

l
l L
l
f /
l
&
x
/
x L B+
AB AB
+ +
E!uatia de Stare a Condu!toruui
6entru determinarea eforturilor unitare in materialul conductorului la diferite temperaturi necesare
pentru determinarea sagetilor la aceste temp se utilizeaza ecuatia de stare a conductorului.
Ecuatia de legatura dinstre 2alorile eforturilor unitare pentru & stari ale conductorului se numeste
e!uatia de stare initiala a conductorului notata prin n care se caracterizeaza prin g
n
8 t
n
8 f
n
. 1e pune
problema de determinat f
n
intr-o noua stare a conductorului notata prin f
m
care se caracterizeaza prin
g
m
8 t
m
.
,n starea \n]
) * ( ) & (
&.
) " (
&.
& "
&
& &
&
* &
L L L L
l
l L
l
l L
n m
m
m
m
n
n
n
+ + + +

/nde: <L
"
=alungirea conditionata de modificarea temperaturii.
( ) ( ) ) + ( 4 ) . ( 4
& " n m n n m n
L L t t L L
,n baza relatiilor (")8(&)8(.)8(+) relatia (*) se poate scrie sub forma:
*"
( ) ( ) [ ]
) > (
&. &.
) ) ( "
&. &.
&
& &
&
& &
&
* &
&
* &
n
n
n
n n
m
m
m
n m n m
n
n
m
m
Et
E l
Et
E l
t t
l
l
l
l

+ +
+ +

,
_

+ +
Ecuatia (>) este ecuatia de stare a conductorului. 7cesta ecuatie are urmatoarea proprietate daca in
calitate de f
n
am ales Ff
n
5 admisibil atunci pentru orice 2alori g
m
8t
m
8f
m
2a fi mai mic decit Ff
n
5
admisibil. f
m
aFf
m
5
6entru a rezol2a ecuatia (>) ea se scrie sub forma:
( ) ( )
&. &.
) O (
& &
&
& &
&
E l
B t t E
E l
A B A
m
n m n
n
n
m m

+ +
+eterminarea Conditiior Initiae de Ca!u. +es!'iderie Criti!e
6entru a determina conditiile initiale de calcul utilizind ecuatia de stare a conductorului se traseaza
urmatoarele curbe.
[ ] ( )
( )
5 F 5 F 5 F
) & (
5 F &.
5 F
&.
) & ( 4 58 F
) " (
5 F &.
5 F
&.
) " ( 4 8
&
& &
"
&
& &
"
&
& &
> 8 )
&
& &
"
c ex
ex
ex
ex e
C
C
C ex
ex
ex C e
b Et
E l
Et
E l
l f
b Et
E l
Et
E l
l f

< <
+ +
+ +

6entru exemplificare 2om analiza care sunt formele ecuatiilor ("b) si (&b) pentru cazurile limita lB-8
lBh.
*&